Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)
1912-01-14 / nr. 8023
Sîmbată, 14 Ianuarie 1912 KüLfiSSSS Catre Populaţia Capitale! In urma urcării exagerate a preţului lemnelor şi cărbunilor, Biroul de vînzare al minelor din Gara Schitu- Goleşti, n luat dispoziţuiunea de, a trimite în Capitală o mare cantitate de Cărbuni, in scopul de. a veni in ajutorul populaţiunei din Capitală. In acest''scop am convenit cu Primăria Capitalei, şi am înfiinţat, la Repozitul Comunal „Comentiao secţiune pentru vinzarea cărbunilor din minele noastre, cu un preţ extraordinar de redus. Deşi cărbunii noştri au o putere de încălzire de două ori mai mare decât a lemnelor, totuşi, preţul cu care, Depozitul Comunal ,,Colentina“ va vinde Cărbuni, este ÎS lei pentru 1000 kgr. loco depozitul „Colentina“ adică pe jumătate preţul cu care se vând lemnele pe piaţa capitalei. Orice locuitor al Capitalei poate cumpăra orice cantitate de cărbuni, adresându-se direct depozitului Comimal „Colentina“, fără nici o alta formalitate. Clienții care doresc să aibe cărbuni aduşi la domiciliu se vor adresa reprezentantului nostru D . I. Zwiebel, Str. Mihaci VS.-Telefon 24/55. Cărbunii noştri nu fac sgură şi nu conţine pucioasă şi de aceia atragem ssuos atenţiunea Onor. public, spre a nu confunda cărbunii noştri cu cărbunii similari din fără, cari dau acel miros neplăcut in timpul arderii, şi fac aproape imposibilă întrebuinţarea lor. Cărbunii noştri se găsesc de vânzare la Depozitul Comunal „Colentina“, precum şi la depozitul reprezentantului nostru D-l I. Zwiebel. In oraşele Câmpulung, Piteşti şi Craiova, precum şi in o mulţime de sate din judeţele Dolj, Romanaţi, Teleorman, Muscel, etc. Cărbunii noştrii se întrebuinţează pe o scară întinsă pentru încălzitul locuinţelor şi in maşinele de bucătărie. Cărbunii ard in orice sistem de sobe. N. B. Modul de întrebuinţare. Aprindeţi la început focul cu puţine lemne şi apoi puneţi deasupra câteva bucăţi mici de cărbuni. După ce focul s'a aprins bine, puteţi introduce in sobă atâţi cărbuni cit credeţi necesar. Nu lăsaţi niciodată deschisă uşa sobei prin care, introduceţi cărbuni. Numai uşa cea mică din partea de jos a sobei (uşa curentului de aer) tribue, lăsată deschisă. Este greşită ideia că, lăsind deschisă uşa cea mare a sobei, s'ar răspindi mai multă căldură in Cameră. Atenţiune. Nu introduceţi în sobă bucăţi prea mari de cărbuni. Bucăţile de cărbuni cele mai potrivite să aibă mărimea pumnului. Spargerea cărbunilor se face foarte uşor cu un ciocan sau cu muchea toporului. Pentru orice informaţiuni adresaţi vă Biroului de vînzare al minelor din Gara Schitu-Goleşti sau la Reprezentantul nostru D-nul I. Zwiebel, Str.. Lucac 3S. Telefon 24/55. Biroil Se mim al liisisr se Ciripi din Gara SCHITU-GOLEŞTI INSTITUTUL MEDICO CHIRURGICAL „ 13 r. 13 A. %/ ILA“ Strada Câmpineanu 7. — Telefon 33!?3 Consultatiuni pentru toate BOAIELE Date de 6 Medici specialişti Assalise de ’JLafoor sator. SîîBîI de Operaţiuni Orele 11./2-4 p. m.Damiaica şi sărbători 11-1 p. m .de vinzstre loa, poziţie splendidă, parcul Ioanid. Doritorii a se adresa fără intermediari pentru desluşiri la d-na Simon, Piaţa Anisei No. 3, Etajul II. Dr. A. Costiniu Docent Universitar — pentru boalele de — Gît, Nas şi Urechi Consult, dela SVr^Va 6'-7Vs Pm. Strada Bontani Mo. 35 LABORATOR SPECIAL de amum hhepicale Examenul singelii pentru sifilis— metoda originală a Profesorului Wassermann—studiată actualmente la Berlin. Examene complecte de urini, ele. - AL — B-rului S. BMSfiCEA Șeful Laborat. Spitalului Buocovenese și clinicei a IX-a medicale Str. Scaune 48.Telef. 1/98 Laboratorul admirabil instalat este deschis în fiecare zi de la 7 dim. pină la 10 seara. apare ca imposibil. Deşi, de astădată, Rusia şi-a cheltuit zadarnic energia, totuşi ea ar putea să revie, peste câtva timp, cu propunerile ei şi poate că va sfîrşi prin a hotărî Puterile să declare Turciei că a venit momentul să încline pacea. întâiul demers al Puterilor va fi, desigur, fără de efect, dar va da, totuși, roade,și se poate ca demersul următor să aibe mai mul succes. Aceasta o singura cale, se spune in cercurile politice, pe care se va face mediatiunea. Trebue încercat ceva, se înțelege; dar cînd e vorba de reuşită, e lucru foarte indoios. R. A. Guys Jr*--------------- Ştirii artistice Sîmbătă 28 Ianuarie orele■) seara, se va da, la Ateneu, o audiţie muzicala de elevele d-neî Lutreţia Popovicî Pretorián în beneficiul „Căminului Romînesc”, societate pentru protecţia fetelor. Biletele se găsesc la d-na, dr. Popovicî Pretorián, strada Povernei No. 1*3 bis şi la Cămin, strada Termopile No. 2, biserica Popa-Pusu, * La, matineu! muzical, care a avut loc Lunea, trecută la palat sau produs între alţii şi d-na Tda Tsori, o vestită, cântăreaţă din Paris, care a cintat vreo cîteva melodii vechi cu o artă şi un stil impecabil. D-na Isori a fost, acompaniată la pian de către d. Pavlo Isori . D-na şi D. Isori a fi petrecut timp de 3 zile în Bucureşti, numai sub imboldul de a cunoaşte cercurile noastre muzicale ca şi muzica romînească. Călăuziţi de către d. George Cosmovici, cunoscutul nostru compozitor, d-na şi d. Ispri au avut onoarea de a fi prezintaţî şi reginei Elisabeta, care a binevoit a-î invita să chite la palat, unde au făcut cunoştinţă, cu elita societăţeî bucureştene. tvvînnuiiurmi»i1 ■ n VIAŢA BUCURESTEANA PREMIERA Aseară, la teatrul Leon Popescu, s-a jucat de către trupa de operete de sub conducerea d-rul Grigori, pentru prima dată Studentul Cerşetor (Der Bettelstudent) operetă comică in 3acte traduse de d. Toma I. Ionescu. Muzica de C. Millöcker, . Această frumoasă operetă, a avut un succes extraordinar şi interpreţii au fost la înălţimea rolurilor lor. Opereta este admirabil montată şi costumele splendide. Am recunoscut pe: D. şi d-na Verile Morţun, d-na Elena Plagino, d-ra Mülenheim, d. şi d-na Constantin Robetecu, d. şi d-na Paul Teodoru, d. şi d-na Căpitan C. Duram, d-na Victoria Stăncescu, d-na Maria Petrescu, d-na Vlahuţi, d. şi d-na Henri Aslan, d. şi d-na căpitan C. Sutzu, d. şi d-na N. Hagi-Pantely, d na Coco Cîrlova, d. şi d-na Vavel Brătăşanu, d. şi d-na, Nana Brumuşanu, d-na Burcă, d-na Calomfirescu, d. şi d-na C. Protopopescu, d-na Pandelescu, d-na Ana Cristescu, d. şi d-na Virgil Şerbănescu, d. şi d-na colonel Basarabescu, d. şi d-na letre Antonescu, d. şi d-na N. Săveanu, d. şi d-na doctor Cristodorescu, d. şi d-na Iocof. Alex. Vasilescu, d., dna şi d-na Şoimescu, d. şi d-na, P. Negulescu şi d-na Romulus Voinescu, d. şi d-na Mihăilescu,d. şi d-na colonel Vasilescu, d-na Jules Florian, dna C. Ionescu, d. şi d-na Vasiliu. D-niiî : dr. Leonte, Ion Stăncuieanu, cornel Vivescu, Ion Creţeanu, Al. Budişteanu,,dr. N. Huşilă, căpitan Prodan, locot. Sturdza, Sever Moscuna, Leon Popescu Demetru Ștefanopol, dr. Mladoveanu, V. Maltezeanu, Demetru Mladoveanu, locot. Lămotescu, Serbări Ghika, Albulescu, V. Duculescu, Era. Dendrino, locot. Drăghici, etc., etc. Don Pedro ------------------ --------------- Carierei spectacolelor 13 ianuarie, 1812 TEATRUL NATIONAL. —Societatea dramatică : lleidelbergut de. (dUidatd. ■ TEATRUL LEON" POPESCU Lyric).— Opereta romina Origei m . Studentul cerșetor (premieră). TEATRUL MODERN.Compania dramatică Davila: „Singura cale*’ de d. M. Konitz. TEATRUL COMOEDIA. — Cînd doi se ceartă, simind cucernic. TEATRUL MAI ESTIC (în sala teatrului Comoedia). Reprezentaţii de varieteu, comedii, etc., cu artişti străini. CIRCUL SIDOLI.—Reprezentaţie cu program bogat. CINEMA-SPLENDID, calea Victoriei 71 (vis-a-vis de Ateneu). —Reprezentaţii orare de la 3-12 p. m. De două ori pe săptămînă program schimbat. VOLTA, strada Doamnei şi SALA BRISTOL. — Reprezentaţiuni orare. TEATRU BULEVARD.--Cinéma Gaumont-Palace. Reprezentaţiuni serale. CINEMA-BOTEZ.- La Hotel de France şi In sula ,,Blériot’’ (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVIȚA. — (Lingă Primărie). Deja 8 seara pină la 2 noaptea „Skating* (patinaj pe parchet). -------------------i#------------------- Ştiri teatrale PREMIERA LA TEATRUL NAŢIONAL. — Luni 16 Ianuarie Teatrul Naţional va reprezenta, pentru întâia oară cel mai puternic din recentele succese ale Comediei franceze , PAPUŞELE („Lés Marionettes“) de Pierre Wolf. Rolul capital va fi jucat de d-ra Eleonora Mihăilescu, al cărei frumos succes în „Modelul** e destul de cunoscut. Vor apare în celelalte roluri principale : d-nele Lucia Sturctro, Eugenia Ciucurescu, d-nsii Nottara, Demotriad, Soreanu, Rusvivo aic. O interesantă conferinţă a d-lui Al. Ciurcu Distinsul nostru colaborator n. Al. Ciurcu — unul dintre cei mai pasionaţi şi mai competenţi agricultori ai noştri — a ţinut ori după amiazi la societatea centrală, agricolă o foarte interesanta conferinţă asupra araudăşleî. Conferinţa a fost ascultată cu multă atenţie de numeroşi proprietari şi arendaşi, printre cari notăm în treacăt pe d-nii I. Seceleanu, N. Eleva, Constanite, Niculescu-Dorobanţu, C. G. Costa-Foru, Medigreceanu, Dobrovici membru în consiliul superior agricol, S. P. Radian, Musceleanu inspector agricol, Popovici Lupu, C. I. Răseoianu, C. I Iagi Tudorachi, C. Hagi Tudorachi etc. Încă de la începutul conferinţei sale, d. Ciurcu arată că una din cauzele stârci înapoiate ale agriculturei noastre este sistemul nepractic al arendăşiei. „Nu mă rostesc însă, în mod definitiv contra arendăşiei , spune d. Ciurcu. Pentru multă vreme încă vor coexista la noi şi trebue să coexiste ambele sisteme, al arendăşiei şi al culturei directe. De altfel, se ştie că sunt mulţi arendaşi cari se pricep mai bine în pre agriculture decât înşişi proprietarii“. Ceea ce este nepractic la noi, este sistemul actual al arendăşiei, căci el a contribuit la starea înapoiată a agriculturei şi lui i se datoreşte, în mare parte, înăsprirea relaţiilor dintre cultivatorii de părint şi ţărani. Două silii, după conferenţiar, relele arai dârei la noi: 1. Termenele, prea scurte; 2. Lipsa totală de îmbunătăţiri funciare pe moşii. Termenul obişnuit de arendare este astăzi cel pe cinci ani. Abia, în timpul din urmă său introdus unele termene mai lungi. Cit, despre lipsa de îmbunătăţiri funciare, ea este notorie. Se arendează moşii de mii şi zeci de mii de hectare, cu toate că n’afi locuinţe pentru arendaşi, n'afi pâlnie, v'au rungazii, h'au absolut de joc instalaţiunile necesare unei bune gospodării agricole. Cra mai mult, chiar şi instalaţiile cari au existat cîndva pe moşiile marilor proprietari, sínt lăsat la părăsire, şi sínt unele moşii pe cari adevărate paiaţe, locuite odinioară de proprietarii lor, azi se ruinează. Principiul îmbunătăţire! funciare e aşale puţin introdus la noi. In cît foarte rar se poate găsi o goripodărie agricolă înzestrată cu ecarcturile necesare. Prin îmbunătăţirile funciare însă nu se înţeleg inimă!"clădirile cari pot oferi o locuinţă confortabilă arendaşului. Îmbunătăţirile trebue să se întindă peste toată moşia, să conrindă drumurile, plantaţiunile, livezile, cuptoarele, grajdurile, hambarele, culturile ameliorante, vite bune etc. «c Cine să le facă toate acestea? Arendaşul nu are interes astăzi sa le facă, pentru că termenul de arendare e prea scurt.. De ce să facă arendaşul sacrificii băneşti cînd ştie că acestea nu-i vor profita lui? El e un nomad. Singura lui grije, dat fiind termenul scurt, este să stoarcă cît mai mult pămîntul pentru a-şi retrage capitalul băgat în el împreună cu cîştigul. Cum, pe de altă parte, nici de locuitori nu-l leagă perspectiva unei lungi convieţuiri e lesne de înţeles, că exploatarea se va întinde şi asupra lor, ceea ce înăspreşte relaţiile cu ţăranii. Sub sistemul convenţiilor actuale între proprietar şi arendaş, acesta din urmă caută să stoarcă şi vlaga pămîntului şi pe a viţei. S’ar potrivi, acestui sistem expresia: După mine polopnî! Aşa se face că astăzi, interesele proprietarului şi arendaşului, în loc de a fi solidare, sunt antagoniste. se Conferenţiarul arată că în Franţa termenele de arendare cele mai scurte sânt de 9 ani. Obişnuit însă termenele sunt de 12 ani şi chiar mai mult. Şi să se noteze, că aceste termene se uzitează la moşii înzestrate de mai înainte cu toate cele necesare. In Franţa, foarte adesea proprietarul îşi arendează, moşia cu vitele aflătoare pe ea, cu imopbile, cu mobilier, pină şi cu vesela de bucătărie. Ce contrast, între cele din Franţa şi sistemul de noi! Această înzestrare a moşiei cu toate cele necesare îngăduie arendaşului să întrebuinţeze un capital mai mare la îmbunătăţirile funciare. Conferenţiarul examinează apoi toate sistemele de arendare întrebuinţate în ţările agricole şi ajunge la încheerea unui autor francez, că arendaşul trebuie să fie un fel de rege constituţional, să aibă toată libertatea de a face îmbunătăţiri, şi să fie oprit dela orice rău. Printre diversele sisteme de arendare analizate de Ciurcu, sunt: 1. Arendarea cu îmbunătăţirile făcută, de proprietar. Combinaţia aceasta, prin care proprietarul face toate avansurile, constituie pentru proprietar un plasament cu rambursarea anuală; pentru arendaș are avantajul, că-î permite să nu aibă nevoie de un piva mare Capital de ameliorare. , 2. Arendarea cu ameliorările farale de arendași, în care, intra mai multe sisteme: Arendarea pe termen lung permite arendaşului să amelioreze prin însuşi felul culturei, el avînd obligaţia prin contract, să pună un anumit număr de vite, anumite întinderi cultivate cu nutreţ, etc.; Arendarea cu rambursări la termen, are avantagiul să împacă interesul ameliorări solului cu libertatea, arendaşului. După acest sistem, se estimează valoarea îmbunătăţirilor şi ea va fi rambursată la termen de propriei«,... \rendare«rea prime. E un sistem in care proprietarul anunţfi dinainte cît va plăti arendaşului pentru îmbunătăţirile aduse. Un sistem englez este acela după care arendaşul, spre sfîrşitul termenului, „iertează o nouă arendă, pe care proprietarul dacă o refuză, e obligat să plătească jumătate din plusul de arendă socotit ca echivalentul îmbunătăţirilor aduse. Dacă s’ar aplica acest sistm la noi, unde valoarea pămintuluî e in continuă urcare, ar trebui să se scadă plus valuta firească. Mai sint apoi ,şi alte sisteme, precum arendarea cu răscumpărura anilor de folosinţă; arendarea cu facilitatea de a răscumpăra moşia. cu renunţarea la cîştiurT pe un anumit period cind moşia, o in stare prea proa-j stă, arenada era cu preţul araidol proporţional cu preţul griului — un sistem care se apropin de metoia.i şî care am numeroase a vari anii. Toate aceste sisteme permit ameliorarea solu’uî. Sint ele posibile te noi? re întreabă apoi conferenţiarul. La noi se va spune că si fără nmenorăiT valoarea schihă s’a întreit, s'a înzecit, s'a însutit chiar Fa.pal esie adevărat. Mulţumim creditului oii.iu, linihună.tătire' ■■ailor de comunicaţie, progresii iui cronici'ai. valoarea proprie*?, tel rurale s'a urcat fără ca proprietarii sa mai bage capital. Sănu se uite însă că valoarea proprietăţii s'ar fi urcat şi maî mult, dacă pe lingă progresul gol,ioral, proprietarii şi-ar fi îmbunătati -it moşia. Conferenţiarul face apoi o critică, din cele mai incisive a atitudinei agricultorilor noştri faţă de pămînti pe care-1 cultvă. — Nînăcri nu se vede sistemul de cultură reslitutivă, ci numai sistemul de cultură spoliativă. Proprietara Iul 'îl omilă să cheltuiască bani pe îmbunătăţiri funciare. , Intre un şanţ de scurgere pe moşie şi cumpărarea unei bijuterii, va preferi bijuteria, căci în ea vede valoarea reală. Sau, va cumpăra un bon de 5 la sută, care-î produce un venit, şi nici prin minte nu-î trece că şanţul ar, fi putut să-i producă îndoit. De ce să ţin vite — se întreabă, proprietarul sail arendaşul — dacă are ţăranul? De ce să fac livezi, cînd vitele ţăranilor muncesc şi flămânde? Ce nevoe am de drumuri bune pe moşie, cînd transporturile mi le pot, face şi pe drumuri rele, mai adăugind la căruţe vite de ale ţăranilor? Majoratatea cultivatorilor au căutat să facă economie plătind prost pe muncitori şi personalul exploatărei, ciupind din pogoanele date ţăranilor în muncă şi adăogînd la pogoanele sale. Aşa s’a făcut multă vreme agricultura?» noi. .Lipsa de cultură agricolă a impedecat pe cultivatori de a împreuna ştiinţa cu capitalul şi a face agricultură modernă. Ar trebui să luăm pilde dela ■rsgrricultoril amer.icani. Aceştia plătesc bine pe muncitori, căci ştimi că muncitorii bine plătiţi muncesc mai cu spor. Ei sunt largi la cheltuili, tocmai pentru că sânt lacomi la câştig. Agricultura perfecţionată este o adevărată industrie. Soiul ţârei e o imensă fabrică, o comoară din care extragem tot ce conţine, înainte de a face alte industrii, s‘o desvoltăm pe aceasta, împreună cu industriile auxiliar.c. La noi se încurajează industrii ca ceaa cravatelor, atuncî cînd aducem din străinătate materii prime cari s’ar putea face ca noi. Aducem din străinătate cânepă, aducem egade de sape din Paris, aducem sămînţă de pir. iarba noastră naţională. Să ne îndreptăm deci atenţia spre industria noastră — agricultura, s’o dezvoltăm, căci e bogată şi mănoasă. Progresul trebue să fie treptat şi logic. Nici un plasament nu va tenta mai bine decit acela pe care-l va pune proprietarul în propriul sa domeniu. Trebue să se facă ameliorări, — fireşte ameliorări raţionale. Proprietarii să iasă din rutină, să se îndeletnicească cu ştiinţa agricolă. Ca să construesc o casă — spune conferenţiarul — te adresezi unui om competent. La agricilltură însă, toată lumea se socoteşte competentă, ori şi cine se improvizează agricultor. Ar trebui ca cultivatorii să-şi angajeze specialişti, cu cunoştinţi temeinice. D. Ciurcu revine apoi la sistemul arendărilor. Proprietarii cari doresc să-şi vadă îmbunătăţită moşia, s’o dea unui arendaş tânăr, harnic, cu dorinţa, de prosy,os. Imbunătăţiirile să fie făcute deproprietar, pe baza unui program raţional. Termenul să fie de Kudu de ani, cu sporuri de arendă ...raionale. După ce se va stabili ţreţul arendei la început şi progresia (uintenală. se va specifica și plata dob'nzilor capitalului băgat în îmbunatăt.0. Dacă prof. h", rr.i nu are bani. se va împrumuta, și va puica incasa de i ar n.las o dobi mi? superioară celei plătite credit.biuî. Bani -e vor găsi. Dacă creditoi a ?-■•.,•unnitat. atâtor proprietari cari s’au dus cu banii la Monte Carlo, cu atit mai uşor ar putea da împrumutul pen tru m bu n ii tă ţ i.ri f unc i are, ratele fiind garantate prin chiar contractul de arendare. In chipul acesta valoarea moşiei ar spori, fără ca proprietarul să scoată un ban din pungă. Arendaşul, avînd termen lung, nu va mai fi silit să facă cultură spoliatoare. Dar şi arendaşul trebue să contribue prin cultură la ameliorări. In contract trebue să se specifice: Arendaşul să aibă vite de muncă,să facăasolamente, să îmbunătăţească pământul cu îngrăşăminte, să facă plantaţii, să sădească arborii roditori, să facă şanţuri de scurgere, să cureţe buruienile, etc. Fireşte— spune conferenţia. ruu — s’ar putea adopta şi cellalt sistem, anume ca arendaşul avanseze banii pentru îmbunătăţiri şi să se ramburseze în perioada de arendare. Socotesc Insă că sistemul întâii? e mai bun, deoarece îngădui arendaşului să-şi întrebuinţeze în cultură tot capitalul. Ceva mai mult, tot în acelaş scop, proprietarul ar putea pretinde plata cîştiuluî nu înainte, ci după recoltă. Conferenţiarul termină facind o călduroasă apologie agriculture! — cea mai nobilă dintre meserii după cum spunea Virgiliu. IU punerea luminoasă, substanţială şi foarte convingătoare a d-lui Ciurcu, a fost ascultată cu multă atenţie de auditor, care a aplaudat şi felicitat călduros pe conferenţiar. Din parte-ne, putem adăuga un singur lurgiu: Cei ce ai voi să se convingă de foloasele pe cari le aduce cultura raţională a pămîntuluî, să viziteze moşia d-lui Ciurcu de la Copăceni. Vor vedea acolo ilustraţia vie a conferinţeî rezumată mai sus şi se vor încredinţa de roadele minunate pe cari le dă capitalul dud e asociat cu ştiinţa şi cu dragostea de muncă. IOSIF NĂDEJDE -Şi La T.Severin, n. C. Vasilescu. La Giurgiu, d. Al. Nicolau. Intrunirea va fi şi sala Ion Guţă Baia., La Călăraşi, d. C. C. Petrescu. întrunirea va fi în sala berăriei Cadrai Marinescu. La Kuzan, d. Ion Oprescu. întrunirea în sala clubului socialdemocrat, La Cimpina, d-r.ii I. Spătaru și Costica lonescu. (Ploeştî), întrunirea în sala clubului socîaî-democrat, str. Lascar Catarg! 22. La Pitas II, d. Gh. Oprescu. întrunirea în sala sindicatelor, strada Rîul No. 35. La Focșani, d. T. Armindeanu, întrunirea în sala clubului social-democrat. In fiecare localitate au fost lansate manifeste speciale către cetăţenii şi muncitorii din oraşele respective prin cari sunt chemaţi la aceste mari întruniri. - ----pintenii, A. Strindberg, pictor şi actor. Cu ocazia jubileului marelui scriitor suedez s'a publicat ovastă biografie a lui Strindberg. Aflăm cu acest prilej, că autorul „Creditorilor’* a lucrat multă pictură şi nu tocmai rea. Ce-i dreptul, picta numai cînd n’avea bani şi-şi vindea tablourile cu cîte 50 lei. Aflăm apoi că Strindberg a fost şi actor. După un debut nenorocit, luă otravă. Salvat, a doua zi Strindberg scrise o dramă în cinci acte. înainte de a se împlini luna, dădu gata piesă în 3 acte şi una în 5, ambi^k în versuri. Tot în acest intentiur începu şi o dramă evanghelică ! ,,Nevinovăţia", operetă de Lirsky, textul de Felix normann, a fost obţinută de Raimund Theater din Vierm şi va fi jucată încă în cursul stagiunei curente. Prin staţiunea climaterică Gossensass din Germania, pe care Ibsen a vizitat-o în repetate rânduri, se va ridica un muzeu Ibsen. Intre alte obiecte, în acest muzeu, se va păstra penița cu care Ibsen s’a iscălit pentru cea din urmă oară. „Les Petits1 piesă în 3 acte de Lucien Nepoly s’a dat pentru prima oară la teatrul Antoine din Paris. _______________Ali.__________________ la chestia fraudelor dela „Universul“ * UK Cum e vremea Vineri, 13 Ianuarie In. ţară. — Eri timpul a fost. frumos pină după amiază ţârul s’a Inovat Îil mare parte a ţârei Temperatura a mai crescut pretutindeni, iar in cursul zilei a fost. îngheţ numai in cîteva localităţi din nordul ţârei, in restul sau termometrul a variat între plus 5 gr. şi plus 8 gr. ătingînd plus Tj gr. ’•* Umpina. Noaptea îngheţ mai pronunţat în partea de sus a ţarei, cea mai coborîtă temperatură —8 gr. la Nuşi. Astăzi dimineaţa ferul sunt, în unele, localităţi ceaţă, iar la Rucăr plouă- Presiunea atmosferică s a coborit cu 7-8 mm fiind în mijlociu către 758 mm. Din seară la 21 ore 56 m., timp oficial, instrumentele silnice ale Observatorului au înregistrat un „•••* cutremur depănat. # Joi 12 Ianuarie Ic. Europa. — In Rusia şi la vestul continentului presiunea a crescut, în celelalte părţi fiind în descreştere cu deosebire în sudul Franţei şi nordul Italiei Unde s a format o depresiune sub 750 mm. Presiunea înalta perie 765 nmn. se menţine în estul şi sud-estul Europei. , Trumperatura, s’a ridicat pre■ ii f indeni. Hol mai aboridente in nordul Italiei şi pe alocuri in centrul continentului ------------------**----------------- întrunirile miînetoreşti de Dunînistă IN CAPITALA . In urma unei hotărri luată in consfătuirea de Joi seara a comitetului executiv al partidului social-democrat ca îrtirunirea ce se va ţine Duminică în Capitală să aibă Ioc dimineaţa, a fost lansat azi următorul manifest către muncitorii şi cetăţenii Capitalei . Veniţi la Baci» Duminică, îa orele 9 dim., pentru, a demasca liberalismul brătienist, pentru a repune în drepturi p® d-nul Racovsa şi pe cei 20.080 dobrogeni, pentru votul universal. După întrunire manifestaţie de stradă, Comitetul executiv alpartidului social-democrat ÎNTRUNIREA DE SIMBATA SEARA ,, România Muncitoare“ de mîine, Sîmbată, publică în corpul ziarului următorul apel adresat muncitorilor şi cetăţenilor din Capitală in vederea întrunireî de Sîmbătă Vicor, seara: „Ăstăseară la duh mare înintrunire publică în chestiunile ordinea zilei-Mr.ncHorl! Cu toţi! la postul nostru, îa faţa evenimentelor grave“. Intrifi-iirea «c.'rt.sln se vn (i- 1 în sfi’arbi Pialn Armei ?.(1. ÎNTRUNIRILE DIN PROVINCIE D.im aci lisl-ii vorbitoriku* delegaţi dc cc mii ciul executiv a 1 pa rtid t i l u i : -iul de moi •. rafia întrunirile .ce se vor (ine Duminică i-T* cor. în jirovincie. L» Ploești d-isil N, 0- Grorrescu și Ah OpeSfa. lamimSte* va. avea loc DutormicS, t»re*c 2 ». m. în asia Liceala! ve-**. La Galați, d. Pop. Intrunirea Ia orele 3, »« sda Oplir La Brăila, d- Tli*. T3.nvr.di.ct. Inkrnnfraa II. p reis 2 p. m. în sala Polo?. După terminarea interogator , ridul ce i s'a făcut şi după ce s’a ascultat ca martori ,şi doi reporteri ai ziarului, procesul, din cauza orelor înaintate, s’a amînat pentru 1 Martie. ---------------------------------------■ Dela Senat Stîdiaţa de er] ,TN Atmosfera, plină de melancolie, a Senatului a fost înveselită pe ziua de eri de discursul d-l. Macu, senator deMeurit. D-sa a protestat contra faptului că Senatul votează numai indigenatele trecuta prin comisia liberală şi nu pe cele trecute prin comisia de indigenate conservatoare. „De ce să n'avem şi noi indigenaţii noştri“ a exclamat indiginat d. Pacu. Aceste cuvinte au stîrnit hohote de rîs. Senatorii se întreceau cari de cari nu a-î spune: „Mai las-o Pacide! Exasperat de glumele pe cari le debitau senatorii pe socoteala d-sale, d. Pacu a strigat: „Domnilor, s’ar zice că ţinem interimatul, că nu suntem un Senat conservator“. Vorbele, acestea, scăpate de bătrânul senator de Covurlui a indispus Senatul care a, protestat energic contra afirmaţiunea de Senat-interimar. D. M. Rahtivan apropiindu-se de masa stenografilor a spus: „Vă rog să nu treceţi fraza cu interimatul... D. G. Tirnoveanu, ducîndu-se spre colegul sau d. Pacu Va dojenit pentru, imprudenţa sa. Si tacuisses non pacuisses i-a spus senatorul de Dolj. A trebuit să intervie d. G. Gr. Cantacuzino, preşedintele Senatului, ca săi potolească spiritele. --------------------------------------------- PROCESUL LUI C. DUŢESCU Eri s’a înfăţişat înaintea tribunalului Ilfov, secţia I-a, procesul lui C. Duţescu dat judecatei pentru săvîrşireea unor serii de fraude în dauna ziarului ,,Liniversul“. Inculpatul era asistat de d. avocat P. Sadoveanu, iar partea civilă,, reprezentată prin directorul ziarului, era asistată, de d-nii Stelian Popescu şi Petrescu- Comnon. Ca parte civilă se mai constituise şi o parte a personalului ziarului „Universul“, care ceruse tribunalului să implice ca responsabil şi pe d. Virgil Dărăscu, ca fost arendaş al ziarului. Chestiunea aceasta va fi discutată în şedinţa viitoare. Vina lin Duţescu însă, constă, după, cum spune ordonanţa definitivă a judecătorului, că, mulţi dintre depozitariidin provincie trimeteau banii deadreptul lui, graţie autorităţea şi puterea ce reuşise să-şi capete la „Universul“, iar el, încasa sumele fără să le verse în cassa administrației. ADE VERiti" Ciocnirea de trenări dintre Pufeşti şi Adjud - 3 RĂNIŢI — MARAŞEŞTI, 12 Ian. — Un grav accident de cale ferată s’a întimplat, pe linia Pufeşti-Adjud, azi dimineaţă pe la orele 3 jumătate. Maşina cu No. 507 care se afla izolată pe linia depoului din gara Adjud a pornit singură fără conducător spre gara Pufeştî. Pe drum maşina s’a întîlnit cu trenul de marfă No. 87, cu care s’a ciocnit. Maşina trenului şi mai multe vagoane au deraiat. Ambele locomotive, şi 6 vagoane au fost sfărîmate. Şeful trenului de marfă şi 2 funari sunt grav răniţi. ------------------------------------- Feminismul la iei Societatea feministă „Emanciparea femceî’* va inaugura Duminecă 15 Ianuarie orele 10 jumătate a. m„ școala sa pentru lucrătoare în casele d-neî Eugenia de Reuss Tanculescu din calea Șerban Vodă 204 Intrarea e liberă pentru oricine va dori să asiste la această inaugurare. Lucrătoarele din fabrici, ateliere, vînzătoarele din magazine sînt cu deosebire rugate să asiste în număr cît mai mare. Tot Duminecă 15 ianuarie, lirele 3 p. m., societatea feministă „Emanciparea fomteeî’* va ţine o mare întrunire publică în amfiteatrul liceului Lazăr. Intrarea absolut liberă. Cu prilejul acesta se va pune următoarea întrebare de către prezidenta societăţeî, d-na de Reuss Ianculescu : „Feminismul, aşa cum îl Înţelegem noi, distruge sau întăreşte familia?’’ Persoanele din public pot lua parte la această discuţie, spunîndu-şî părerea lor. ffliiertifflisra»ia ■ BSf* Triumful socialiştilor e complect. — Partidele stinghii pun în minoritate blocul negru-albastru rtaiotagine s'afl terminat în Germania şi toate prognosticurile cari prooroceaţi triumful complect al socialiştilor s’afl realizat. In noul Reichstag vor intra 110 social-democraţi, cari împreună cu cei 45 de naţionaliliberali, cu cei 48 de progresişti şi cu cei 4 membri ai ligei ţărăneşti, vor forma blocul stângei, aşa de puternic că blocul conservator-catolic rămâne în minoritate. Politica internă şi externă a imperiului va trebui să se resimtă de această schimbare a balanţei politice. E neîndoios că se vor face sforţări pentru a asuma influenţa partidelor stinge şi de pe acum se spune că se va recurge la dizolvarea Reichstagului, pentru a provoca noi alegeri, în speranţă că ele vor fi mai fericite pentru blocul negru albastru. Dar Germania proletară şi-a spus cuvântul şi guvernanţii vor trebui, vrind-nevrînd, să-l ţie în seamă şi acum şi în viitor. Iată telegrame referitoare la, rezultatele balotajelor şi la rezultatele generale ale alegerilor. Berlin, 12 Ian. — Rezultatul complect al ultimelor alegeri de balotaj de astăzi, s’a putut cunoaşte încă pe la miezul nopţii. Soarta ferocului negru aîhastra a intit? afinitiv pecetluită prin balotajele de azi şi majoritatea de odinioară a devenit acum minoritate. Ziua de azi înseamnă un nou şi important succes al sociaîdeaptraţilor: îl sociaLdemocraţi «ă fost aleşî astăzi astfel că numărul lor s’a ridicat la HOL» alegerea de balotaj de azi au fost aleş!: 2 candidaţi al Cantuiînî, 1 conservator, 2 membri ai partidului imperiul«!, CaatonaMiherall, 7 progresişti, li social-democraţi şi 2 polonezi. Gentpaziţia definitivă a noului Reichstag e acum următoarea: 118 social democraţi (pînă acum erau 53); 93 din partidul Centrului (pină acum 103); 45 naţionali-liberali (pină acum 51); 43 progresişti (pină acum 49); 4 din Liga ţărănească, care sunt cel mai apropiaţi da progresişti; 42 conservator! (faţă de 59 în parlamentul trecut); 5 alsacieni; 1 reprezentant al Lorenei; 5 melfi; 1 danez; 14 din partidul, reformist—antisemiţi,—(faţă de 18 în parlamentul trecut) 15 din partidul Imperiului (piră acum 25); 3 independenţi (până acum 6). Conservatorii pierd 17 mandate; partidul imperiului 10; antisemiţii 4; centrul 16; polonezii 2; liberal-naţionalii 6 progresiştii 6; independenţii 3. Câştigă în schimb: socialiştii 57; guelfil 4; Liga ţărănească 4. Mai lipseşte rezultatul unei singure circumscripţii, unde, din pricină că ambii candidaţi au obţinut un număr de valuri egaî la alegerea de baleal, candidatul va fi proclamat pila frigere la sorţi. -ABerlim, 12 Ian. — Victori.-. •Electorală cea mai semafiocivă a social-democraţilor, n f»*--* ceea din Potsdam, dade chi iezită agitaţia febrilă și neînîfinată a partidului conservator, acesta totuşi n’a fost în stare să îmr-.ridice reuşita candidatulii seri.îist, dr. Liebknecht, fiat rvi-'':! conducător socialist Lfe'--!' «ccîG, decedat acum cltîva ami'. In Berlin a domnit toată s im o mare agitaţie. Pină îa ami.*»r.î era pe strade o îmbulzeai« colosală. Ştirile despre succesele eîectraie ale social-democraţilor aâ. im* primite cu vii manifestaţiuni de bucurie.' Blocul reacţionar negru-cR!.?»« tru a fost redus in mod definitiv la minoritate. Partidele stângei posedă 203 mandate b.1 dreapta urmară numai 184.