Adevěrul, iunie 1912 (Anul 25, nr. 8160-8189)

1912-06-01 / nr. 8160

^VrnCTlmm 1912 Cea mai mare fabrică din lume de pluguri cu aburi FIGURILE ORIGINALE „FOWLER“ — Neajunse de nici o imitaţiune — în Munca zilnică, Durabilitate şi Economie, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai bune sub ori­ce împrejurări. Cari au obţinut P­ESTE £50 DE PREMII INTAI si singurele cari din toate sistemele cu cablu au­ obţinut — GRAND PRIX si MEDALIA de AUR — 9 La Expoziţia Universală d­in Bruxelles 1910 şi Grand Prix la Expoz. internaţională din Turin 1911 Peste 13.000 maşine „FOWLER" vândute In toată lumea In capul culturei on abril în ROMANIA se află: Ad. dom. Cor. a Casei Regale cu 7 pluguri „Fowler“ Exc. Sa G. Gr. Cantacuzino cu 10 pluguri „Fowler“ Casa Principilor Știrbei cu 5 pluguri „Fowler“ Principele C. I­. Soutzo cu 4 pluguri „Fowler“ Casa Marghitoman-Ferechide cu 4 pluguri „Fowler“ Ministerul Agriculturei cu 3 pluguri „Fowler“ D-na El. Nevrouz Khan cu 2 pluguri „Fowler" Exc. Sa P. P. Carp cu 1 plug „Fowler“ şi alţi Mari proprietari in total ca. 80 pluguri ca abaţi .Originale Fowler“ care au fost puse în funcţiune personal de D-l JULIUS SAXON Inginer specialist şi reprezentant general al Domnilor JOHN FOWLER Bl Comp. BUCUREŞTI — Strada Armaşului No. G. N. B. Maşinile noastre „COMPOUND“ au tobe mărite fiecare cu câte ~150 metri cablu, sunt special construite pentru ardere de paie, lemne şi căr­buni şi la cerere le furnizări şi cu instalaţiune patentată de supraîncălzire (Heissdampf). — S. O. Bomboane purgative din sac de fructe. Uşir de Iuat de copii şi adulţi. Efect sigur. Excelente contra: Constipafiei, Leneviei intestinale, Hemoroizilor congestiniei. — Migrenei De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile. — W­IE­N A­Cea mai reputată fabrică din lume pentru: V­OPSELE de DUŞUMEA. (Bernsteinlackfarhe) CEARA PENTRU PARCHETE CULORI DE EMAIL (Emailglasuren) ALB şi CULORI TOT mu, HE LACU­M . Se vinde la principalele Drogherii şi magasine de vopsele din ţară BUCUREŞTI Calea Victoriei 44. — FURNIZORUL CURȚEI REGALE — C«1 mai vechi si lm A R Jffl E Sl Blft’ffCSLISTE — DIN ROMANIA -Mare depozit de Biciclete din fabricele cele mai re­numite. - Mare asortiment de accesorii de biciclete, precum cauciucuri, came­re de aer,clopote,lămpi etc. Atelier special pentru — repar­aMunî— Prețul £.•1­17m portant magazin de ANALIZA sângelui FK­JVTRTJ SIFILIS Tratamentul Hoaţelor venerice K­. GALBI1KI Str. Doamnei 1 Telefon Băile Minerale SARATA-MONTEORU (Judeţul BUZĂU) Poziţie splendidă ferită de curenţi Sezonul începe la 1 Iunie La trei ore de Bucureşti, la o oră de Buzău Băi minerale calde şi reci, ape iodurate, ape cloruro sodice sulfuroase, ape iodate şi alca­­line, bicarbonate de băut, băi de nomol, hidro­­terapie. Conţin pe lângă o mare cantitate de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clo­ruri­ de sodiu. Indicate în syphilis, scrofulo-tuberculo­­ză, reumatizm, boala de femei, etc. Superior apelor de la Halt Kreutznach, Salines Iss Rains, etc. Două mari hoteluri cu peste 150 camere elegant mobilate de la 2 LI­I pe zi. Instalaţie şi confort modern. Lumină e­­lectrică, băi de marmoră în hotel. Farmacia bogat asortată. Restaurant de primul rang, pensiune com­plectă, preţuri foarte modeste, în Iunie şi August preţuri reduse. Distracţii numeroase special organizate. Muzica militară şi orches­­tra naţională. Numeroase îmbunătăţiri au fost realizate anul acesta, sub administraţia D-lor doctor C. Bacalogiu profesor universitar Iaşi şi Căpitan Emanoil Ursianu, proprietar. Pentru informaţiuni, prospecte sau reţineri de camere a se adresa la Administraţia băi­lor Sărata-Monteoru Căpitan Emanoil Ursianu Dr. HAR€£L Boale de Stomac şi Intestine S’A MUTAT Strada STELA. No. 3 bis. Consultaţii de la 2­ 4 p. m. Telefon 23/16 DTM. P. S. Popovici Vechiu medic balneolog se stabi­leste pe tot timpul IWCL verei la ___________ A AP­ARUT O IMPORTANTA. Lucrare „Lep consolidărilor puifere“ adnotată cu mată jurisprudența pină la zi, de d. A. G. Marinescu, avocat al Statului. Lucrarea mai cuprinde o expunere juridică asupra teoriei proprietarului aparent şi o a­­nexă: embaticurile faţă de legea consolidă­rilor. Lucrarea de faţă împlineşte un mare gol şi era aşteptată de toţi cei cari se ocupă de afacerile de consolidări petrolifere. Important pt. DENTIŞTI „Dinţi intersangeebili­, veritabili „Steele's“, precum şi dinţi cu crampoane „Ash“ şi toate furniturile dentare, aur „Ash“, se găsesc în bogat asortiment la Max Kralnik, Bucureşti, Strada Edgar Quinet No. 3, depozitarul casei Cf. Ash, Sons & Co. Ltd. Dr. ANGHELOVIci MEDIC PRIMAR se va stabili, de la 1 Iunie a. c. la Govora (vila Eftimiu). Consult. şi carnete pentru, bai de la 7-11 a. m. şi 2 ş­i p. m. Dr. I. ESRA Dentistică şi Boale de Gură . A MUTAT 5. BULEVARDUL MARIA No. 5 (alături de colţul cu Str. Carol) Calea Victoriei! La 11 Iunie se vinde prin licitaţie la Tribu­nalul Ilfov, pentru eşire din indivizie, Casele din Calea Victoriei 75 şi Strada Modei No. 2 şi 4 Situate în cea mai bună poziţiune, peste drum de Ateneu, şi de marele Hotel, acum în construcţie. Faţada 55 ma m. Suprafaţa circa 600 m. p. Pentru informaţiuni a se adresa între orele 10—12­/2 în Calea Victoriei 75, în magazinul Carol Knappe Fii. Cereţi „REVISTĂ MUQEI“ Deschiderea marelui „Cinema-Clasic“ Mîine,­­Vineri, 1 Iunie, se inaugurează noul local „Cinema-Clasic“ din bulevardul Elisabeta No. 14­, peste drum de Radivon. Este un superb local de cinematograf, special construit în acest scop, elegant, con­fortabil, higienic, în care pot încăpea 1000 persoane. * Prima reprezentaţie de deschidere are loc mîine, Vineri, la orele 4 d. a., cu o deosebi­tă solemnitate. Spectacolul va începe cu un Cuvînt de deschidere de d. Eugen Lovinescu. Va ur­ma un Prolog de d. Victor Eftimiu, spus de d. N. Grigorescu, artist al Teatrului Na­ţional, Jurnalul Cinema-Clasic, ultimele e­­venimente din lumea întreagă. Senzaţia pro­gramului de deschidere va fi marele film Napoleon­­, viaţa şi războaiele sale ; rolul lui Napolon e interpretat de d. Charlier, de, la teatrul Antoine. Serbările de la Iaşi au fost social înregistrate pentru marele Cine­ma-Clasic. Filmele noi şi instructive, preţurile abso­lut­ mici (80, 50 şi 20 bani) ca şi splendoarea salei,—cea mai vastă şi higienică sală din Bucureşti—va face, de­sigur, ca toată lu­mea să-şî dea întîlnire la Cinem­a-Clasic. ■ --------------**-------------­ libere ale iubitului... Zan doamnă, conchise zîmbind favoritul cucoanelor noastre, cel mai bun soţ e uşuratecul care ştie să-şî facă iertare cu o mîngîiere şi un dar greşelile, iar nu semi-zeul ce nu te înţelege şi se miră dacă suferi cînd el se ştie fără vină... Să aibă oare dreptate tînărul de mal sus? Să-șî fi pledat cauza sa și a altora la fel cu el ? In orice caz, eu tot cred că multe tinere fete ar prefera, să aibă de rivală o carte de cît o altă femee. La urma urmei, orîce-ar zice giovinele meu, tot e mal ușor să rupi foi imprimate într’un moment de nervi, decît să zimilgî bucle și chignoane după o carte vie.... Electra ---------------------------------------------------­Ziarul „Galații“, organul partidului con­­senator guvernamental, publică sub tit­lul Specimen de conservator, următorul ar­ticol bun și demn, pe care-l reproducem in întregime: ,,D. C. Dissescu, necăjit că nu d-sa a fost confirmat rector al Universităţei din Bu­cureşti, cum spera, publicase în „Acţiunea" d-luî Victor Ionescu o scrisoare, prin care arăta procedeu­rile întrebuinţate de d. I. Bogdan spre a fi ales printre cei trei can­didaţi la rectorat. Provocat de presă, d. I. Bogdan s’a soco­tit obligat să intervie şi d-sa în discUţie şi să-şî explice atitudinea. Răspunsul d-lui I. Bogdan este detesta­bil şi pune într’o lumină uricioasă pe cel ce a avut şanse să obţie confirmarea ca rec-, tor al universităţii din Bucureşti. In scrisoarea sa, d. I. Bogdan confirmă tot ce spusese d. C. Dissescu pe socoteala d-sale ; ba, formulează chiar unele apreci­eri cu totul defavorabile partidului conser­vator. D. I. Bogdan nu tăgăduește că în persoa­nă a solicitat concursul d-lui Ionel Brătia­­nu, de care Far lega o veche şi intimă prie­tenie, condamnă procedeurile violente, la cari s’ar fi dedat fostul guvern conserva­tor, justifică activitatea d-lui Haret la de­partamentul cultelor şi al instrucţiune! pu­blice şi ,se solidarizează cu ea, în sfîrşit în­­găimează fel de fel de arguţii spre a eşi cu cinste, cum crede d-sa, din situaţia dificilă în Care s’a pus. Şi totuşi, după o asemenea tăvăleală, d. I. Bogdan sfidează, pe adversari, să dove­dească că d-sa n’ar fi amicul credincios şi statornic al partidului conservator. O astfel ele argumentare însă denotă două lucruri: ori că d. I. Bogdan este un inconştient, ori că este un neruşinat fără pereche. Să recunoşti singur şi In mod public că au fost miluitul d-lor Brătianu şi Boret, să! Condamni fostul guvern al d-lui P. P. Carp, să nu te solidarizezi cu activitatea conser­vatoare de pînă acum şi totuşi să afirmi că fiu ar fi un mincinos şi un trădător, asta e o culme. Şi ziarul, în care d. I. Bogdan îşi depună această stupidă apărare, este însăşi „Epo­ca“, care — lucru neaşteptat şi ne­mai­po­menit — însoţeşte publicarea scrisorei d-lui I. Bogdan de oarecari rezerve cu privire la aprecierile, pe cari acest onorabil le face în favoarea liberalilor şi ei contra parti­dului conservator. In loc să dea afară din redacţia sa, cu picioarele în spate pe un asemenea indi­vid, căruia i-a plăcut totdeauna să umble în două luntre şi săi tragă foloase materiale din două părţi, „Epoca“ se grăbeşte a-î pu­blica scrisoarea şi a-l considera tot ca membru al partidului conservator cînd nici „Voinţa Naţională“ sau „Viitorul“ n’ar fi putut publica o mai scîlciată diatribă în potrivă-ne. Nu ne putem opri de a nu constata in­­­presiunea dureroasă, făcuta de scrisoarea noului rector al Universităţei din Bucu­reşti, scîrba şi indignarea, cu care ea a fost întîmpinată de întreaga opinie publică fără deosebire de credinţe politice. Dacă partidul conservator ar număra printre amicii săi tot astfel de hermafrodiţi politici ca d. Bogdan şi sprijinitori tot ăşai de sinceri şi hotărîţî ca d-sa, apoi atunci vai de capul lui! Din norocire, asemenea specimene sunt rare şi n’ar fi nici o pagubă, dacă ar fi lă­sate să-şî urmeze temperamentul şi apucă­turile interesate ce le caracterizează“. D-l rector magnificus ---------------\ — Ua articol bun — ^ .,^u. , * ,V. - '1 AfffiVfficaL magnaţilor nu se ştie dacă ea va fi vala­bilă. Contele Apponyi a telegrafiat ziarului „Neues Wiener Journal“, scurt şi cuprinză­tor că „Nu s’a votat nici o lege, iar decla­raţiile preşedintelui Tisza sînt ilegale şi deci nule“. Opoziţia e hotărîtă deci să nu recunoască această lege care, în adevăr, s’a votat în mod ilegal, în dispreţul regulamentului Ca­merei. Că lucrul e serios, o dovedeşte de­claraţia făcută azi de însuşi Tisza, care a recunoscut că în votarea legei, regulamen­­tul n’a fost păzit cu stricteţe, dar a adău­gat că nu se putea altfel. Aceasta ar putea fi, la rigoare, o scuză pentru Tisza, dar nu mai puţin legea rămî­­ne ilegală. De cît, cine poate decide în această pri­vinţă? In principiu, nimeni de cît împăra­tul-rege. Dacă acesta sancţionează, s’a is­prăvit, legea e bună. In fapt, se pot ivi însă greutăţi extraor­dinare: se poate întîmpla ca autorităţile ci­vile —­ comitatele şi comunele — să refuze aplicarea legei, întru cît e vorba mai cu seamă de efectuarea recrutărilor, dacă, bi­ne­înţeles, opoziţia ar avea mai multă tre­cere decit guvernul, lucru care s’a mai vă­zut. Iată de ce chestia nu e încă sfirşită şi greutăţi se mai pot ivi, şi iată de ce opinia publică austriacă e foarte îngrijată. Dar ea mai are şi alte motive, şi mai serioase, pe cari le voi­ arăta în articolul următor. O enormitate NOUL REGULAMENT AL ŞCOLILOR SE­CUNDARE. SA SE AMINE APLICAREA REGULAMENTULUI O enormitate este regulamentul, care s’a pus deunăzi în aplicare, privitor la frec­ventarea liceelor şi la examenele în şcolile secundare. Rgulamentul acesta a provocat, şi cu drept cuvînt, o adevărată furtună în şco­lile secundare din ţară şi mai cu seamă printre părinţii elevilor, căci conţine dis­­poziţiuni draconice, absurde, monstruoase. DISPOZIŢIUNI DRACONICE Regulamentul anterior prevede că un elev de liceu poate face maximum 80 de absenţe nemotivate într’un an, opt­ zeci de absenţe nu înseamnă şi 80 de zile de lipsă de la­ şcoală, ci numai 16 zile, socotind că a­­pelul nominal se face la fiecare oră și ele­vul are 5 ore pe zi. Prin urmare, un elev de liceu putea lipsi nemotivat, două zile pe lună de la școală. Chiar dacă am admite că în aceste ore e­­levul umbla „hoinar", încă n’ar treimi să-i facem o vină capitală, întru cît el muncea serios în celelalte 28 zile ale lunei. Şi nu trebue să mai uităm severitatea cu care unii diriginţi de clasă scuză absenţele e­­levilor lor aşa că se prea poate ca în zilele cînd lipsea, elevul să­ fi fost bolnav şi nu­mai din cauza extremei severităţi a profe­sorilor, sau din cauza unei neînsemnate neglijenţe a elevului, absenţele răm­înea fi nemotivate. Aşa era sub imperiul regulamentului cel vechi şi, care era un regulament omenesc. Regulamentul cel nou Introduce draco­nica măsură ca numărul absenţelor nemo­tivate să nu fie mai mare ca 30 pe an. Acel ce are 31 absenţe e exclus din şcoală . DISPOZIŢIUNI ABSURDE Noul regulament prevede ca elevul care are în tot cursul anului şcolar, 11 absenţe nemotivate, să fie pedepsit cu... examenul, chiar dacă ar avea o medie oricît de mare şi chiar dacă purtarea lui, în tot timpul a­­nului, ar fi fost exemplară. S’a stabiliit, cu acest prilej, un punct şi anume că examenul este o pedeapsă ! Dispoziţiunea ca elevii cari au de la 11-30 de absenţe nemotivate să fie supuşi la exa­men şi cei cari au peste 30 asemenea ab­senţe să fie excluşi din şcoală, tinde a do­vedi că 11 e mai mare ca 30 ! Intr’adevăr , acel cu 30 absenţe, după ce sunt excluşi, pot fi reînscrişi pe dată şi da­că au media generală suficientă, nu mai sunt supuşi la examen, sub absolviţi de ori­ce absenţe, pe cînd cel cu 11 absenţe nemo­tivate, chiar dacă au media bună şi purta­rea excelentă, trebue să dea examen. Şi aci e locul să arătăm că media pe care trebuie s’o aibă un elev pentru a fi scutit de exa­men a fost ridicată de la 5 la 6.50. Ce părere îşi vor fi, formînd elevii, de fău­ritorii acestui regulament, cari susţin că 11 e mai mare ca 30 ? *• Dacă dispoziţiunile pe cari le-am arătat pînă acum sînt draconice şi absurde, una le întrece pe toate, le încoronează , o mon­struoasa dispoziţie a retroactivităţii. Intr’adevăr, noul regulament draconic şi absurd, are efect retroactiv. El a fost pus în aplicare în ultimul simestru şi, fără a­ tine în seamă nici un considerent uman, fără a avea în vedere situaţiunea imposibilă pe care o crează unor elevi, în majoritate, buni, autorii lui ţin să-l aplice integral, nenorocind o sumă de băeţî şi semănînd descurajarea în şcoli. Regulamentul nou e draconic şi absurd- Am dovedit-o destul de lămurit. Să i se taie măcar aripa monstruoasă a retroacti­vităţii­. Anul acesta şcolar el să atîrne a­­supra capetelor elevilor ca sabia lui Da­mocles, iar la toamnă, dacă pînă atunci domnii de la minister nu vor fi chibzuit mai bine, să-l aplice. Elevii vor fi fost pre­veniţi cel puţin. M. Faust. Azi nu mai cititorilor săi.­­ Ce se încheie Concursul de premii în valoare de peste 2000 lei ofe­rite de ziarul DIMINEAŢA tuturor Cupoanele strînse se vor expedia între 1-5 iunie administraţiei ziarului DIMINEAŢA. ------­ --------------------------------­Din lunea femenină UN TINAR LA MODA E foarte bun băiat şi toate cucoanele îl răsfaţă pentru glasul cu care ştie să cînte romanţe franţuzeşti pline de sentiment sau haz. Mărturisesc că pînă mai erî îl credeam foarte frivol, cu o concepţie de viaţă avînd de bază egoismul şi plăcerea. O convorbire neaşteptată, îmi aduse deu­­nă­zi surprinderea că tînărul la modă de mai sus, ştie să judece şi încă serios asu­pra fericire! în căsnicie în raport cu cerin­ţele moderne. L'am ascultat aproape o oră, şi în graiul, în cuvintele spuse, am văzut oglindindu-se tot tineretul din lumea mare, toţi giovinii, cari, orice s’ar crede, cugetă şi el cînd „cursele”, „vizitele“, „mondani­­taţile”, le lasă clipe libere. Dar să revii­ la tînărul nostru de mai sus. Cu cîtă convingere, cu cîtă artă vorbea de datoriile unui soţ modern, de modul de a face fericită o femee. Mai întîi de toate, el trebue să fie sau să pară a fi mereu la picioarele soţiei sale. (O atitudine cam obositoare, mai cu seamă pe timp de căldură, fie zis în parantez). Apoi să nu cunoască vorba Nu la nici una din dorinţele micuţei lui tovarăşe. S’o încon­jur­ cu atenţii, cu gentileţă şi delicateţă, quitte s'o înşele fără, ca ea să ştie, de cite ori se simte tentat. La această din urmă condiţie, bine înţeles că am protestat. Cu toate astea, tînărul mo­dern îmi făcu o întreagă teorie asupra artei d’a disimula, d’a ascunde sentimentele şi faptele, incit, cît p’aci să mă convingă că fericirea în căsnicie este a avea un soţ foar­te gentil, dar meşter a umbla pe alături cu drumul. Cu ce culori îmi fu descris soţul credincios, savantul care îşi închide vremea în mijlocul cărţilor şi nu are pentru femeea lui decît indiferenţa unui zîmbet trecător? — Da, dar acesta e omul de cinsti, omul loial, el nu te înşeală !... — Nu te înşeală ? Ba încă pe faţă şi du­reros. Rivala ţi-e intangibilă cu astfel de oameni. Cel puţin cînd­­ ai în faţă în car­ne şi oase, poţi să te răzbuni, dar cum te-ai putea răzbuna de pildă pe ştiinţă care ab­soarbe şi fură întreaga viaţă, toate clipele Mișcarea muncitorilor tăbăcari LUCRATORII A 5 FABRICI AU DECLA­RAT GREVA. — GREVA GENERALA A TAB­AC­ARILOR E INEVITABILA. — „DE ATITIA ANI NE MINT PATRONII CA NE VOR ÎMBUNĂTĂȚI SOARTA“ SPUN LUCRATORII.­­ Ceea ce era de prevăzut s’a întîmplat: una cite una, făbricile de tăbăcărie rămîn fără lucrători, cari în masă părăsesc lu­crul, îndreptîndu-se către sindicat. Prin cartierul Tabaci domnește o mare fierbere. Se aşteaptă sosirea a noul grevişti al fă­­bricilor cari se află în lucru. Pînă acum s’a mai declarat următoarele greve : La fabrica Carol Fleischer, lucrătorii au refuzat sa reia lucrul şi c­ toţii »’au în­dreptat către sindicat. Numărul greviştilor trece peste 50. Ei cer : 1) 9 ore de lucru pe zi în loc de 10. 2) Ridicarea salariului la 0,50 b.p­e zi la toți lucrătorii. 3) Orele suplimentare lucrate să se plă­tească cu 50 la sută mai mult. 4) Nici un lucrător să nu fie concediat timp de un an. Lucrătorii fabricei de tă­­băcărie Grigoriu din str. Verzişori au de­clarat grevă­ azi dimineaţă cerînd : 1) 9 ore de lucru pe zi; 2) Ridicarea salariului cu 1 leu pe zi la fiecare lucrător; 3) Să nu se primească în lucru de­cît lucrători organizaţi; 4) Cizmele întrebuinţate la lucru să fie date de patron; 5) Leafa să se plătească in fabrică, iar nu în str. Bucur la birou, unde munci­torii sunt nevoiţi să aştepte 2—3 ore după terminarea lucrului; 6) Să nu se concedieze nici un lucrător timp de un an. Toate aceste cerinţe vor fi formulate în­tr’un memoriu ce se va înainta fiecărui fabricant. Atitudinea poliţiei care provoacă pe mun­citori, a dat naştere la o indignare atît a acestora, cît şi a cetăţenilor acestui car­tier. Comitetele grevelor au­ adresat d-lui pre­fect de poliţie următoarea telegramă: „Vă facem, răspunzători de cele ce se­ vor înttmpla.­in Tabaci, dacă poliţia, va continua, să­ intimideze şi, provoace pe muncitori Se crede că, astă, seară se va declara greva generală. — G. CONVORBIRE C’UN ANGROSIST DE PIELĂRIE Greva lucrătorilor tăbăcari interesează de aproape nu numai pe fabricanţi şi pe lucrători, dar şi pe comercianţii de pielă­rie şi mai cu seamă publicul, care in ca­litatea sa de consumator, va resimţi şi el consecinţele grevei. Am avut era prilejul să discut în pri­vinţa mişcărei lucrătorilor tăbăcari şi cu d. Stan Rădulescu, din firma Sufrin-Rădu­­lescu-Grünberg, patronii noului magazin de pielărie en gros „Avîntul“ din str. Patriei No. 5. D. Rădulescu îmi spune: „ Grevele lucrătorilor tăbăcari au deve­nit foarte dese de câțiva, ani încoace, de cînd lucrătorii s’afi sindicalizat. Puterea lor stă în aceea că sunt solidari şi cei din provincie nu vin să-i înlocuiască. De alt­fel şi în provincie grevele sínt destul de dese, cel de acolo imitînd pe lucrătorii din Capitală. Părerea mea este că, în general, lucră­torii tăbăcari nu sunt plătiţi prost. Ceea ce îî determină să se puc în grevă e, desi­gur faptul dezvoltărei şi înflorirei tot mai mari a industriei tăbăcărieî. Lucrătorii vor să profite şi el de această dezvoltare adică ciştigul lor să meargă paralel cu înflorirea industriei în care muncesc. — Vor ceda patronii ? — Cred că vor­ fi nevoiţi să, cedeze, de oarece, lucrătorii aleg pentru greva lor mo­mentul cînd patronii se află în cea mai critică situaţie c­ară le pleacă lucrătorii, adică momentul find dubele şi cenuşarele fabricelor sínt pline de piei cari s’ar putea strica dacă nu sínt scoase la vreme. Intr’o asemenea situaţie, fabricanţii a­­meninţaţi de pierderi colosale n’au încotro şi trebue să cedeze. Bine­înţeles că sporul pe care-l acordă rî lucrătorilor se repercu­tează apoi mai departe asupra articolelor fabricate“. Am mulţumit­ d-luî Rădulescu, care e un comerciant tînăr, simpatic şi destoinic, pen­tru aceste lămuriri. Daclararea grevei generale Azi la amiază toţi lucrătorii tăbăcari din Capitală, în număr de aproape 2000, au de­clarat greva generală. , Greviştii în corpore s’au dus la orele,­­ la clubul social-democrat, iar de acolo au ■plecat în escursiune la „Bordei“.­... Osia Universitate Erî orele 7 seara profesorii facultăţeî de ştiinţe au fost convocaţi de d. dr. D. Istrate decanul acestei facultăţi, spre a se consfă­­tui asupra atitudineî ce d-sa trebue să aibă faţă de d. Bogdan, ales rector al universitâ­­ţei în condiţiile ştiute. D. dr. Istrate a cerut profesorilor să-l în­cuviinţeze să nu ia parte la şedinţa Senatu­lui universitar care trebuia să aibă loc a­­seară pe motiv că d. Bogdan a fost nedeli­cat faţă de colegii săi de universitate, pro­fesionişti şi pentru că noul rector a ofensat partidul din care face parte de dr. Istrate spunind că n’ar voi să facă parte din parti­dul conservator-democrat. D. dr. Istrate a spus că înţelege ca la uni­versitate să nu se facă politică, dar de­oarece d. Bogdan voeşte să facă politică şi încă militantă, d. dr. Istrate nu poate în­gădui ca partidul din care d-sa face parte să fie ofensat. Ca atare a cerut profesorilor de la ştiinţe să admită ca să nu asiste la şedinţa Sena­tului universitar prezidat de noul rector, d. Bogdan, adăogind că dacă nu i se dă a­­ceastă încuviinţare va demisiona din dem­nitatea de decan. Profesorii au lăsat d-lu­l dr. Istrate de­plina libertate în ce priveşte atitudinea­ d-sale faţă de rectorul universităţei. După cum se vede, agitaţia universitară a intrat într'o fază acută. Se spune că d. Bogdan îşî va da demisiiunea spre a în­lesni potolirea agitaţiei ce este între pro­fesorii tuturor facultăţilor. G. M.-Doro --------------------------------------------------­TEIL^ BRA^­ Romíni­a insultată în Camera sîrbească Belgrad, 30 Maid. — In ședința de azi a Skupstinei, socialistul Lapcievicî, Interpe­­lînd în chestiunea numeroaselor emigrări de lucrători sîrbi în Romînia, s’a slujit de expresiuni injurioase la adresa Romîniei. Preşedintele adunărei T a invitat ca ime­diat să-şi retragă cuvintele. Refuzând, i s’a luat cuvîntul. D. Milovanovici, în numele guvernului şi al Skupstinei, a exprimat păreri de rău­ pentru termenii în cari s’a vorbit de un stat vecin cu care Serbia în­treţine şi voeşte să întreţină relaţiuni ami­cale. (Aplauze). RECHEMAREA MINISTRULUI GERMAN DIN BUCUREŞTI Berlin, 30 Marti.— „Norddeutsche Allge­meine Zeitung’’ află că d. de Rosen, mini­strul Germaniei la Bucureşti, va fi numit ministru la Lisabona. Locţiitorul său va fi d. Waldhasen, actualmente ministru la Co­penhaga. SENSAŢIONALE DECLARAŢII ALE CĂ­PITANULUI FABER Londra, SO Mal. — Căp. Faber, ale cărui destăinuiri, asupra flotei, engleze a,a făcut a­­nul trecut mare senzaţie, a ţinut o nouă cu­­vintare, in care a făcut alte declarativ,ră sen­zaţionale.. El a spus că Anglia va trebui să renunţe la suveranitatea ei asupra Mărei Meditera­­ne. In urm­a intelegerei cu Franţa, care s'ar putea, foarte bine consolida şi, intr'o alianţă, Anglia, e neîndoios stă,pînă pe situaţie pină in Itm. In acel an, tovarăşii dr. alianţă, ai Germa­niei, Austria şi Ungaria vor avea o flotă mai puternică, decit, flotele Angliei şi Franţei la un loc. Anglia nu are apoi nici deajuns soldaţi, pentru a ţine contingentul trupelor din Gi­braltar şi Egipt la înălţimea, cerută. SUCCESELE UNOR ARTIŞTI ROMÂNI LA VIENA Viena, 30 Mai.—„Neuss Wiener Tagblatt“ publică darea de seamă a producţiei Aca­demiei imperiale de muzică şi face elogii elevilor romiul Mărcuş (tenor) şi Crişian (bariton). REPRIMAREA IMORALITĂŢII IN ANGLIA Londra, 30 Main. — Tribunalul a con­damnat erî pe doî inşi cari au vîndut cărţi poştale imorale, la cite 25 lovituri de cnut, cite 9 curele şi cite 9 luni muncă silnică. -----------------------3*9*-------------------- - Accidentul expresului de Galaţi — IPA­NICA. DIN GARA DE NORD — • Astăzi la orele 11 şi jumătate un accident s’a întîmplat expresului de Galaţi, trenul 30, la intrare în gara de Nord. In momentul intrărei trenului care nu’şî micşorase viteza, maşina expresului a lovit cele două tampoane cari sînt aşezate la ca­pul liniei. Tamponarea a fost atît de puternică şie cît călătorii cari se pregateau să coboare din vagoane, au fost zvîrliţi unii peste alţii,­­lovindu-se de uşile şi ferestrele vagoanelor. Vagonul restaurant care se găseşte ataşat la expresul de Galaţi, a avut să sufere pa­­gube însemnate. A fost un moment de adevărată panică printre pasageri, şi tamponarea maşinal ex­presului de cele 2 tampoane a fost atît de violentă, în­cît s’a crezut într’un moment că este vorba de o ciocnire a expresului cu un tren de pe linie. Abea după cîteva minute după ce călăto­rii au descins din vagoane, s’a văzut că ac­cidentul nu era atlt de grav. Mulţi dintre pasageri s’au­ ales cu contu­­ziunî la cap, unele destul de grave. . . Din­ to­ate..sălile de aşteptare şi din birou-u rile direcţiune! au venit curioşi alarmaţi de­­zgomotul produs de tamponarea trenului S’a deschis imediat o anchetă.—S. --------------**-------------- ' '■ Teatru-Mu­zică GRADINA BLAND­UZI­A.— Opera italiană Ca­stellano: Debutul divei Pieroni în RL. goletto. Reîntoarcerea primadonei legere Luigia­ Pieroni în Bucureşti a fost aseară pentru excelenta cîntăreață prilejul d­e a constata că bucuureştenii nu sunt infideli. De la apa­riţia sa în scenă o călduroasă ovaţiune i-a arătat că a rămas una din cîntăreţele favo­rite ale publicului. Gilda sa din „Rigoletto“ e printre cele mai suave şi mai strălucite ca voce din ci­re au fost auzite la noi în chiar stagiunile­ „extraordinare“. Tînăra Luigia Pieroni­a­ a­re acum un an de experienţă mai mult şi atît în vocea ei cristalină şi de o întindere şi egalitate admirabile cît şi în jocul ei se constată un progres considerabil. Nu a fost bucată pe care publicul să nu o sublinieze cu aplauze frenetice şi excla­maţii admirative de „bravo“. Astă-seară în „Lucia“ admiraţia aceasta pentru vocea şi agilităţile Luigeî Pieroni va fi, prevăd, şi maî expansivă. , Trupa Castellano are in această cîntă­­reaţă pe privighetoarea aşteptată de bucu-' reştenî pentru serile de vară. „Rigoletto“ s’a cîntat, aseară, în general­ în mod superior. Baritonul Marin a dat ro­lului titular amploarea vocală și dramatică și a fost bisat după stretta din actul pen­ultim. Plin de foc şi de dulceaţă în timbru a fost:' ducele de Mantova al tenorului Santorelli, care cînd e vorba să seducă sexul slab e cu totul în mijloacele sale... Basul Maucerri e un Sparafucile diri creștet pînă în ta­lpă și notele sale grave provoacă aplauze la scenă deschisă. Excelentă Madalenă e contra-alta Espo-: sito și maestrul Giovanelli ne-a dat un an-­ samblu rotunjit care a culminat în quar­­tetul actului final, viu aclamat de nume­roasa şi aleasa azistentă. Un bis, deci, pentru întreg „Rigoletto“ — ceea ce e mai uman ca bisurile cerute în aceeaşi seară ! —­PARCUL OTETELEŞANU. — Păpuşica. — La parcul Oteteleşanu noutatea stagiu­­nei — „Păpuşica“ — este ca libret prelu­crarea comediei ,lMiquette et sa mere“, jucată la Teatrul National. Muzica e mai mult o consecuţie de numere fără legătură între ele. Interpretarea a ajutat mult aceas­tă lucrare. In primul loc stă Maximilian, minunat în junele timid. D-na Ionaşcu joacă cu marea sa experienţă rolul tinerei tutungioaice, iar în acela al mamei, d-na Elena Theodores­­cu arată că rutina sa teatrală slujește ad­mirabil Compania Grigoriu, cînd e vorba de roluri cari au nevoe de autoritate. Din­­tr’uri rol episodic de spaniolă de café-con­­cert d-ra Florica Florescu a făcut o figură primă. Dansurile şi jocul sâfi plin de tem­perament au fost mult apreciate. Ciucurette e un actor italian foarte ba­roc şi d. Cigalia un bătrîn Don Juan destul de senil. Maestrul Spirescu conduce cu vioiciunea şi gustul pe care i le cunoaştem

Next