Adevěrul, septembrie 1912 (Anul 25, nr. 8252-8281)

1912-09-01 / nr. 8252

Angajamentele şefilor opoziţiei Citeva apuî destăinuiri Faptul că se ivesc zilnic dificul­tăţi şi concentrarea devine­ o pro­blemă indisolubilă, provoacă discu­ţie foarte variată asupra situaţiei politice. Conservatorii carpiştî invinuesc pe d. Take Ionescu că s’ar fi anga­jat prea mult faţă de liberali,­­ că din această cauză nu poate să-şi reducă condiţiile în care ar putea realiza concentrarea şi că preferă un guvern pur conservator-demo­crat unui guvern de concentrare. Cert este că în lupta la care au­ fost împinşi takiştii contra guver­nului Carp, o luptă de legitimă a­­părare, în cartelul încheiat de d. Take Ionescu şi liberalii s’au­ con­tractat angajamente. Acţiunea s’a desfăşurat în public şi agajamente­­le nu sunt misterioase, ci sunt for­mulate prin rezoluţiuni luate în în­truniri publice, prin actul retrage­re­ din parlament, în fine prin obli­gaţiuni de acele cari nu se pot ne­socoti fără călcare demnităteî per­sonale. Dacă bine a făcut d. Take Iones­cu că s’a angajat astfel fată de li­berali, asta e altă chestie. In opinia publică curentul a fost si este con­tra unei conlucrări a takiştilor cu liberalii. Dar din destăinuirile cari s’au făcut, reese că dacă d. Take Ionescu nu făcea cartelul cu liberalii, era gata să-l facă d. Carp, astfel ca par­tidele istorice să continue lupta de exterminare contra partidului con­servator-democrat. Mai mult decît atît: chiar după aplicarea... ferului roşu se pretinde că a fost vorba de retractarea infierărei cu condiţia desfacerei­ cartelului, iar acum se şopteşte în culisele liberale, că se o­­feră din partea conservatorilor ad­versari concentrare­, sprijinirea u­­nui guvern liberal şi închiderea a­­facerei tramvaiului cu condiţia ca liberalii să revină la atitudinea din trecut faţă de takişti. Toate acestea ce dovedesc? Do­vedesc ura unor anumiţi fruntaşi conservatori contra d-lui Take Io­nescu şi dorinţa de a-i desfiinţa po­liticeşte. Aşa fiind takiştii susţin că era absolut necesară o înţelegere cu li­beralii pentru a da lupta numai cu un adversar. Fireşte că în această luptă s’au contractat angajamente şi d. Carp a recunoscut d-luî Take Ionescu că anumite angajamente trebue să le respecte. Dar acum carpiştii pretind că d. Take Ionescu s’a angajat faţă de li­berali, ca, în cazul cînd va trata concentrarea, să nu primească for­marea unui minister cu d-nii Carp şi Marghiloman. Nu se cunosc bine toate condi­ţiile puse de d. Take Ionescu, dar se ştie că d. Carp este intransigen­tul, iar nu şeful democraţilor. D. Carp pretinde să revină la guvern şi apoi va sta de vorbă cu d. Take Ionescu. Iar în ce priveşte afirma­ţia că şeful democraţilor cere sa­crificarea d-luî Marghiloman, ia­răşi nu se spune tot adevărul, ci se ascunde tocmai motivul care a im­pus takiştilor să ia precauţiunea ca cel puţin la începutul unui guvern de concentrare să nu se nască con­flicte cu d. Marghiloman care a condus ministerul de interne în­­tr’un spirit absolut ostil, duşmănos, mai ales fată de takişti. Dar probabil că la momentul o­­portun atît carpiştii cît şi d. Take Ionescu vor putea vorbi pe larg a­­supra acestor puncte.­ ­­* #• In ce privește versiunea că libe­ralii nu vor respecta angajamentul luat fată de d. Take Ionescu și în cele din urmă văzînd că nu„se poate face concentrarea conservatoare vor revendica guvernul, asupra a­­cestui zvon care a circulat zilele a­­cestea la Sinaia, iată ce ne-a spus un autorizat fruntaş liberal. — Avem un angajament moral faţă de Take Ionescu, trebue să gul partid liberal are să-l respecte. Acest angajament constă să nu-l creăm dificultăţi de a veni la gu­vern. Şi din partea noastră avem să ne ferim să-i punem beţe în roa­te. De aceasta trebue să se fi con­vins şi conservatorii. „Dar pe lîngă obligaţiuni morale faţă de Take Ionescu, trebue,să mărturisim că avem şi interese mari politice ca să nu venim acum la guvern. Nu sîntem pregătiţi. Noi trebue să venim cu revizui­rea, cu reforma electorală şi poate şi cu alte chestiuni mari. Nu am stabilit între noi încă nimic defini­tiv. Sînt diferite curente .Apoi nici cu regele nu ne-am înţeles asupra revizuire!. Nu primim guvernul decît după ce vom fixa bine programul revi­zuire!, căci înţelegem a începe gu­vernarea prin revizuire, căci altfel ne vom creea din prima zi o atmos­feră­ im­aosibilă în ţară. „Toate aceste consideraţiuni po­litice, plus obligaţiile noastre mo­rale faţă de­ Take Ionescu, ne­­dic­tează atitudinea noastră de azi pe care nimeni şi nimic, nici­ regele şi nici evenimentele externe, nu ne vor determina s’o schimbăm“. Asupra acestor declaraţiuni cari au­ transpirat, în parte şi prin ofi­cioasele liberale, foile, guvernamen­tale tac. Probabil însă că în ziua în care concentrarea va fi declarată ca im­posibilă şi înlăturată de la ordinea zilei, atunci se vor deslega limbile şi se vor face complecte destăinu­iri a. wf. AZ Bl II Logica politică Cel puţin sub guvernul d-lui Ma­iorescu par’că a,m fi în drept să ce­rem niţică logică situaţiei politice? Ei bine, iată logica d-luî Alaiores­­cu : D. Carp a trebuit să se retragă ca să se restabilească „raporturile nor­male" între partide. Guvernul Maio­rescu avea ca misiune concentrarea. Or, guvernul Maiorescu neputînd’o face nici el, logic e, după guvernul logicianului d. Maiorescu, ca să vie d. Carp, că atunci şi concentrarea va fi fapt împlinit, şi „relaţiile nor­male" vor fi restabilite! Cînd vrea să fie ironic d. Maiorescu, apoi_el! Pac. D. CARP nu poate reveni! De ce afirmă liberalii aceasta ? In numărul de Duminică al „Vii­torului“ a apărat sub tirma „Libe­ralii şi puterea" un răspuns la afir­­matiunile presei guvernamentale a­­supra situaţiei politice. Răspunstul acesta, care avea mai mult forma unui comunicat, arăta că „pînă la „finele lui Septembrie situaţiunea „politică se va clarifica şi prin în­lăturarea revenirea d-luî Carp la „putere şi prin excluderea oricărei „alte formaţiuni din rîndurile actu­alului regim“. Mai era în acel comunicat o afir­­maţiune foarte ciudată, care suna: „dacă partidul liberal ar fi voit, în­­„că de astă primăvară s’ar fi găsit „la conducerea treburilor publi­­­ce“. A doua zi „Viitorul" a reluat te­ma şi „Voinţa Naţionala" la secon­dat, declarînd din nou­ că: „guvern Carp în actualele împrejurări, este o imposibilitate politică . „Revenirea d-lui Carp, se spunea în acel articol, ar însemna o nouă şi îndrăzneaţă provocaţiune, la ca­re s’ar răspunde, aşa cum se dă, de obiceiu, răspunsul la îndrăznelile cari trec peste cea mai de pe urmă margine a îngăduinţei omeneşti. „Iată pentru ce astăzi revenirea d-lui Carp este o imposibilitate politică, peste care nu se va trece dacă nu din alte consideraţiuni, dar cel puţin din consideraţiunea res­tabilirea raporturilor normale în luptele noastre politice. „După un guvern aşa pretins de „împăciuire", d. Carp nu poate fi readus la putere fără consecinţe şi mai grave încă,, decît acelea cari au impus retragerea ministerului, de sub preşidenţia şefului de azi al partidului conservator“. Văzînd acest limbagiu­, am ţinut să aflăm ce autoriză caracterul său atît de categoric şi după cîteva zile de investigaţiunî, am putut afla ur­mătoarele: Mai intii faptul că liberalii afir­mă că d­acă voiau, încă de astă pri­măvară erau la putere şi că presa liberală trimite in această privinţă pe cea guvernamentala , la d-niî Maiorescu şi Arion după informaţii, faptul acesta are evite cui lui* Putem afirma astăzi că s’a făcut liberalilor propunerea ca regimul carpist să se retragă imediat, fărind loc unui­ regim liberal, închizând de­finitiv chestiunea tramvaielor, cu condiţiunea ca liberalii să-şi reia a­­titudin­ea lor de mai înainte faţă de takişti. La această propunere face aluzie articolul foii brătieniste, şi invoacă mărturia d-lor Maiorescu si Arion. Presa guvernamentală a evitat ori­ce răspuns in această privinţă, ce­ea ce denotă încurcătura in care se află. Intru cît priveşte încercarea d-luî Carp de a redobîndi puterea, tactica liberală e aceeas ne care a întrebuinţat-o şi d-nul Carp faţă de rege. Pentru a se obţine in extremis cabinetul Maiorescu, regele a fost ameninţat şi i­ s-a spus că ar fi o provocatiune ca regimul sa fie con­cediat. Astăzi liberalii declară cit ar privi ca o provocatiune revenirea d-luî Carp şi s'ar deda la cea mai violentă opozitiune. Cum la o ase­menea opozitiune s’ar ralia cu si­guranţă şi opoziţia takistă, o reve­nire a d-luî Carp ar pune pe rege şi noul guvern într’o situaţie mai tul­bure ca cea de acum şase luni. .....Şi totuşi d. Carp şi amicii săi nu înţeleg că trebue să lase pe d-nuil Take Ionescu şi amicii aces­tuia să scoată dînşii partidul­­con­servator din această situaţie, iar nu să ajungă să cerşească fraţilor Bră­­tianu pacea, cedindu-le puterea, cu condiţia ca aceştia să-şi reia lupta contra takiştilor! F. o politică de disperare, care nu numai că nu poate reuşi, dar ră­peşte carpiştilor tot nimbul pe care­ li­ l-a dat „fierul roşu" al d-lui Carp. S. U. R. fapt'"' ®w • Ţaranii şi politicianii Cunoaşteţi fabula cu,cîinii cari se sfîşiau între ei, dar cînd au vă­zut un lup, s’au repezit amîndoî la duşmanul comun. Cînd am citit în numărul de erî al Epoceî articolul „Propaganda li­berală la sate“, am văzut încă oda­tă ce caracter de veşnicie are în­văţătura acestei fabule. Ziarului guvernamental nu-i pla­ce faptul că liberalii fac propagan­dă la sate, socotind că „e foarte rău ca pătura ţărănească să fie bă­gată în toate meschinăriile vieţei noastre politice“. „Epoca“ se în­treabă îngrozită : „Ce idee şi-ar face ţăranul de cei cari conduc destinele ţarei sau de cei cari ocupă slujbele mai însem­nate Î11 stat, văzînd cum „Viitorul“ '­bunăoară, îi taxează de escroci şi hoţi ?“ Şi după ce arată cît e de pe­riculos a se infiltra în mintea ţăra­nului ideea că în fruntea conduce­rea treburilor statului sînt oameni cari ar trebui să stea la puşcărie. „Epoca“ urmează: „Socotim că pentru respectul demnităţea lui şi mai ales pentru încrederea şi respectul pe care ar trebui să-l poarte celor cari con­duc destinele acestei ţări să nu se infiltreze în mintea ţăranului o i­­dee atît de absurdă şi atît de peri­culoasă". Ia încercaţi acum să traduceţi a­cest limbaj oarecum diplomatic în­tr’o vorbire mai pe şleau. Ea ar suna cam aşa : — Voi „sînteţi hoţi; aţi dovedit-o şi cu tramvaiele şi cu atîtea altele. Noi iarăş nu sîntem mai breji şi, vorba voastră, am­ cam merita să stăm la puşcărie. Cită­ vreme lucru­rile rămîn între noi, nu e nici o primejdie. Dar nu vă gîndiţi ce de­zastru şi pentru unii şi pentru alţii dacă ar şti şi ţăranii ce ştim noi? Şi-ar pierde „respectul“­şi „încre­derea“ în noi, ba ne-ar lua la goa­nă- cu pietre şi pe unii şi pe alţii ! Mai­ încet, prin urmare, cu propa­ganda la sate, că începe ţăranul să ne cunoască!. Iacă, şi noi am făcut două cluburi la sate, dar sîntem gata să­ le­ lăsăm în plata Domnu­lui, căci altfel e prăpădenie ! De fapt, pentru politicianii noş­tri primejdia , e foarte mare şi sîn­tem siguri că se vor opri la timp. In ..orice caz, articolul din „Epo­ca“ ,e...un , strigăt de alarmă, un a­­pel la unire, contra duşmanului comun, ţăranul. Exact ca şi cîinii din fabulă. rSSISF Deducţie „Epoca“ face logica deducţie că de­oarece liberalii au apelat la ta­kişti spre a răsturna guvernul Carp, liberalii sunt extrem de slabi. Perfect exact! De cît, de­oarece şi d. Carp a apelat la liberali, chiar după ce i s’a dat puterea, nu e oare o dovadă că şi carpiştii nu stau cu mult mai bine?!.... Mătăria — De ce atîta foc pe brătienişti din cauza concesiei mătăritului la aba­tor? — Chestiile de stomac stau brăti­­eniştilor... la inimă! „Admiraţia“ „Opera patriotică“ a... studenţilor cari au strigat la Craiova să se res­­trîngă libertatea presei, a provocat „admiraţia“ presse! brătieniste. Să-i bage la tramway pe autorii propunere!!! Z­igoletto Regele Romîniei și Coroana Bulgariei ---------------------------------------------------------------------------------­Confirmarea și complectarea destăinuirilor „Adevărului“ SOFIA. 28 August. — Destăinui­rile „Adeverului“ asupra politicei externe a regelui Carol se mai dis­cută încă şi astăzi îin cercurile po­litice din Sofia. Refuzull regelui Ca­iro I de a primi, la 1887, Coroana Bulgariei, este considerat de toţi ca o imiuire greşală, pe care, trebuie s’o regrete nu­­numai ,români dar şi bulgarii. D. Naumiof, directorul răspânditu­lui ziar „Vecernia Poșta“, cu care discutam această chestiune, îmi co­minică urnele complectării foarte importante. Iată ce-mi spune d-sa : — Sunt foarte exacte destăinui­rile pe cari le publică ziarul d-voas­­tră, cu o singură îndreptare. Pro­punerea ca regele Carol să pri­mească Coroana Bulgariei nu i s’a făcut in persoană de către Stambu­­loff. Acesta a însărcinat pe Nace­­vicî, ministrul• Bulgariei la Bucu­rești, să facă această propunere regelui d-voastră. Și pentru a preciza mai bine a­­cest a­mănunt, d. Naumof îmi co­munică următoarele : — Un important personagiul poli­tic bulgar, un fost ministru, a fost acum cîţîva ani la Bucureşti, cină a avut o lungă audienţă la regele Ca­rol. A venit, în discuţie, şi propune­rea lui Stambuloff. Regele Carol s-a exprimat atunci că propunerea i-a fost făcută prin intermediul lui Nacovici, a spres regele Mont­aniei, nu părea­ toc­mai însufleţit pentru i­­deia pe care mi-o propu­nea. Poate că, dacă mi-ar fi propus-o Stambuloff în persoană, altul avea să fie rezultatul Regele Cărei a a­rătat apoi, per­sonagiului bulgar, că a fost nevoit­ă să refuze Coroana Bulgarei, între altele din cauza lui Bismark. —Credeţi că am­ făcut rău ? în­trebă apoi regele Carol, pe fostul ministru bulgar. — In Bulgaria toată lu­mea crede ca aţi făcut rău şi regretă, i-a răspuns convorbitorul său. Şi a­tunci regele i-a spus: — Şi e­i văd astăzi că am făcut rău. Directorul „Vecerneî Poşta“ ca­re a citit importantele amănunte din scrisoarea d-lui Costa-Foru, asupra atitudiei d-luî D. A. Sturdza, în această chestie, îmi comunică apoi următorul fapt interesant: — Cînd regel­e Carol a înapoiat vizita pe care i-o făcuse suveranul nostru, a venit la Plevna însoţit de d. Sturdza, prim ministru pe a­­tunci. D. Sturdza s’a îm­treţu­inut cu d. dr. Stancel, actual ministru la Paris, pe atunci ministrul nostru de externe şi venind vorba despre e­­venimemtele de la 1887, d. Sturdza i -a spus următoareie­: — Propunerile pe cari ni le fă­cea pe atunci Bulgaria, nu ni se păreau destul de serioase, de acria i’au fost primite. Iată cîteva fapte, a căror auten­ticitate mi-o garantează distinsul publicist bulgar, și care confirmă în­otul destăinuirile ziarului nostru. WESTNIK Primul minister bulgar din 1878 Părerile unui spectator In politica externă Auzind pe d. Mirşu Feltechidi că se felicită d’a fi adus ţarei, ca mi­nistru de externe, marele serviciu d’a o scuti de primejdiile şi de com­­plicaţiunile ce i-a­r fi atras accepta­rea, din partea regellui n­ostru, a Co­roanei ce bulgarii îî ofereau, am rămas, — o repet, — foarte sur­prins. In conflictul de vederi ce d-sa mi-a destăinuit a fi fost, în această chestie, între regele nostru d’o par­­te, și miniștrii săi d’altă parte, sen­timentul­­meu ara că regele avea dreptate și că d. Sturdza și Fere­­ch­idi au văzut alături. Nu era o simplu satisfacţie per­sonală aceea d’­a fi regele ales al două popoare ; era mijlocul d’a creea legături puternice, frăţeşti, in­disolubile, între aceste două popoa­re; era putinţa d’a îndoi importanţa politică a fiecăruia din ele două; ea îndrumarea sigură, îint­r’un viitor a­­propia­t, spre o soluţie la fel din par­tea Serbiei, sătulă de isprăvile di­nastiilor sale pământene ; era, în fine, înfăptuirea unui frumos vis, comun tuturor visătorilor de bine şi de pace din întreaga Europă o­­rientală. Cine ştie dacă, într’o zi, Turcia şi Grecia nu s’ar fi alipit, şi el­, a­­cestei confederatului de state, uni­te toate sub acel­aş sceptru, pentru apărarea intereselor lor naţionale şi economice, dar autonome şi inde­pendente fiecare în pa­rte. Aş fi înţeles ca Austria, Germa­nia şi Rusia, prin reprezentanţii lor la Bucureşti, să se opună din răs­puteri şi să lucreze pentru a înlă­tura un fapt, care, odată îndeplinit, ar fi prejudiciat, î­n mod simţitor, in­tereselor atît economice cît şi poli­tice ale acestor ţări. Aş fi înţeles opunerea din partea acestor Puteri , dar, din partea gu­vernului nostru, de ce ? In convorbirea, la care mă refer, d. Mişu Ferechidi nu s’a întins în dezvoltarea motivelor ; s’a mărginit a vorbi, în mod vag, de primejdiile, de dificultăţile şi de compilicaţiunile ce acceptarea Coroanei bulgare din partea regelui Carol ar fi atras a­­sup­ra tarei; dar n’a precizat cum, de unde şi de ce fel ? A­r fi interesant, mai ales acum, să aflăm aceste motive. Zic : mai ales acum , fiindcă de atunci încoace teoria faptelor în­deplinite a avut strălucite aplica­­ţiunî în politica orientală şi fiindcă sîntem, cred, în ajun de a vedea această teorie primind o nouă con­firmare în fol­osul bulgarilor. In Orient, cine îndrăzmeşte, folo­seşte. Europa vrea pace , că se teme ca gîlceava să nu se îmitinză. Astfel Bulgaria şi-a alipit Rurne- Iia, astfel, Austrio-Ungairia şi-a ali­pit Bosnia şi Herzegovina. Faptul îndeplinit s’a consfinţit şi Europa a rămas foarte mulţumită că s’a isprăvit cu atîția. De aceea cred că dacă regele era trăsat de miniştrii săi liber să-şi ur­meze pornirea sa proprie, mai mult a­r fi folosit ţara, mai mult folosea şii cauza păcei în general. Şi Euro­pa ar fi primit şi consfinţit faptul o­­dată îndeplinit. In loc ca interesele noastre să fie opuse, cum pari azi, mărim­ea Bulga­riei, am fi avut interese unite, inte­rese comune ; şi, sub toate privin­ţele, ar fi fost mai bine. Unde pui că, sub Coroana rege­lui aceluia care ar fi domnit peste două po­poare — poate chiar peste trei popoare străine între eile, — ar fi rîvnit, cu mai mulţi sorţi de iz­bândă, a se adăposti şi fraţii noştri cari trăiesc răsleţi dincolo de ho­tare.... De ce oaire, de ce, d. D. Sturrdza, ca prim ministru al ţăreî şi d. Mişu Ferechidi, ca ministru de externe, s’au opus pornirilor atît de româ­neşti ale regelui Galiol ? Cine ne va desluşi asupra acestui punct, ca­re e azi din domeniul Isto­riei ? Cine ? G G. CostaTom a lua parte la alegeri, Talaat bey a spus că e necesar ca partidul să fie reprezentat în Cameră pentru a combate orice propunere care ar tinde să aplice descentralizarea. Hotărîrea care s’a votat în cele din urmă, sună astfel : „Comitetul, care consideră dizolvarea Camerei de către guvern ca un act­ ilegal ce violează stipulărille Constituţiei, e fi­del primelor sale hotărâri. Dar, pen­tru a reda naţiune! dreptul e! şi pentru a-l consolida şi mai mult, congresul a hotărît, după lunge dez­bateri,­­ca membrii Comitetului să­ ia parte­­la „alegeri“. Teama lui Talaalt bey şi­ a cole­gilor săi că vor vedea punîn-du-se per tapet sistemul descentralizăreî poate fi întemeiată în urma celor ce s’au făcut pentru Albania şi a propun­er­ei­­contelui Be­rchtold. S-a arătat că partidul „Uniune şi Progres“, care ar putea avea şan­se să recucerească puterea, va da mult de lucru Puterilor în cazul cî­nd­ acestea ar avea intenţia să se conformeze cererei­­contelui Berch­­tol­d. E totul ce trebuie fixat, căci, al­­mimterî, nu e motiv de­­nelinişte pen­tru t­uricî în a­ceastă privinţă. Guver­nul nu urmăreşte­­id­eea descentra- lizărei. El s­pune că n’are nevoe ni­cî de o centralizare extremă, nici de o descentralizare,­­ci de un sistem de­­guvernământ care să împace ne­voile speciale, uz­urle şi obiceiurile îecăreî provincii şi mati­onaîn­tătî. Aceasta e politica pe­­care soco­a­­ii-e s’o urmărească guvernul actual în ţarăl. Descentralizarea propusă de contele Berchtold nu se va pu­tea realiza, iar în cazul cînd ar fi îndemnuri, ea va întimpina împo­trivirea puternică şi, probabil, iz­­bînditoa­re, a­­partidului „Uniune şi -progres“. R. A. Guys M­am ii Turcia PARTIDUL „UNIUNE ŞI PRO­GRES“ O VA COMBATE. — CUM O PRIVEŞTE GUVERNUL - Dela coresp. nostru particular ,—■ -Constantinop­ol, 29 August.—T­re­­bue semnalată una din­ şedinţele congiresului „Uniune şi Progres“ în care, cu o mare majoritate, s’a ho­tărît­­că partidul nu va i rămîne de­parte de alegeri. Această hotărîre nu s’a luat fără de vii dezbateri la cari Talaat bey, Halil Halid, Ahmed Nessimi și d-rul Nazim bey au hiat. parte pentru a pleda în favoarea partici­păreî „V­­irt­im­ei și Progresului“ l­a alegeri, pe când fostul mimistr­u Haladban effeti­­di, fost deputat de Lazistau şi alţi vreo câţiva delegaţi­­din provincie, au fost pentru abţinerea uunioniştilor de la alegeri. Pentru a-şi motiva propunerea de axiiVeTl­i ‘AXJUJSUI Atacul contra Concentrărei! Conu Petrache • Trage, JVicule, in cetate că altfel luăm apă la galoși ' l munți regale din Dobrogea Importanța lor. — Trecerea Dună­rei. — Construirea de poduri.— Reaprovizionările. — Lipsa de apă. Sîntem în preajma marilor ma­nevre, cari de data aceasta — pen­tru prima oară — vor avea loc în dreapta Dunării,­­deci în zona bal­canică, zo­n­a probabilă a unei even­tuale înaintări în Bulgaria. A­ceste manevre prezintă un deo­sebit interes­, mai cu seamă în ace­ste­­momente,­­date fiind dezvoltarea şi organizarea ce s’au dat armatei noast­re în timpul­­din urmă. Avem ide cul rînd creat corpul al 54ea d­e armată, c­a­re tocmai­­are­­ca reşedinţă Dobrogea. Est­e cunoscut că pînă acu­m­­câţi­va ani, această regiune a fost foarte neglijată din punct de vedere mili­tar. Acum 3—4 ani nu aveam acolo decît o divizie incomple­ctă. Acum v­re­o zece ani nu se afla nici un tun î­n întreaga Dobroge, iar ca tru­pe,­­două regimente pe două batali­oane, şi acele­a incamiplecte. Capul de pod­ide la Cer­n­avoda nu av­e­a ni­ci un plan d­e­­apărare, ba chiar cu­­o­­cazia conflictului -cu bulgarii, a tre­buit să s­e răspândească zvon­ul că inamicii vor să nu-l­­arunce în a­e­r, pe­ntr­u­­a se detaşa o trupă ca să-l păzească, şi în­ urmă să i se întoc­mească un­­plan d­e întărire. Pe -atunci, dacă bulgarii erau mai îndrăzneţi şi ar fi ştiut cum stăm cu armamentul şi mai­­cu­­se­amă cu muniţia, ar fi putut f­oiarte dezne îna­inta, ocupîn-du-ne în câteva zile­­cele mai importante puncte — pînă să luăm noi măsuri de apărare şi mai cu seamă pînă să ne sosească mu­niţia promisă de­­neim-ti. Pentru­­cele 30 de tunuri de ase­diu, —,­­cocoţate­­după o muncă de trei săptămânî dela declararea con­flictului,—aveam abia 2500 focuri în total; marina nu­­conta, infante­ria dea bea avea­­cîte­v­a cartușe de om, artileria i rămăse­se la tunurile sistem ve­chiu. Astăzi armata ise - cirezînF au­to­ tul altfel. S’au dat anual peste buget zeci de milioane, numai ca să se complectez­e şi să se îmbunătăţeas­că apărarea ţarei. Vor lua parte două corpuri de ar­mată, al 2-lea şi al 5-lea, fiecare co­rp după noua organizare şi pen­tru prima dată pe trei divizii—două active şi una de rezervă—deci vom avea şase divizii. Corpul al 2-lea cu diviziile 3, 4 şi a rezervă, vor forţa trecerea Dunărei, probabil cam prin dreptul Hîrşovei, pentru care trupele no­a­­stre de pionieri vor construi mai multe poduri, întrebuinţînd­­ acelaş timp toate mijloacele ce vor fi la îndemînă pentru ca trecerea să se faca în cel mai scurt timp posibil. Astfel de lucrări technice şi în aşa cantitate se fac pentru prima oară, precum şi efectuarea trecerei a trei divizii peste un­ obstacol ca Dună­rea. Se ştin­e că Dobrogea este lipsită de­­căi de comunicaţii practicabile, şosele puţine şi foarte proaste, căi ferate lipsă —­­afară ide Cernavoda pînă la Constanţa, care în actuale­le manevre nu va putea fî­­complect utilizată, dat fiind­­că corpul al 5-lea (inamic) s’ar opune la trecerea Du­nărei, de­cî se va afla înaintea ace­­teî­­linii. Actualele manevre vor reuni a­­proape 60.000 oameni şi vreo 12.000 cai. Dip, se ştie­­că î­n D­ob­rogea re­sursele­­d­e trai sunt foarte restrînse, satel­e sunt rare şi puţini av­uite,­­iar acest furnicar de oameni şi animale va trebui să fie complectamente de­servit de servirile şi convoaiele ad­ministraţiei armatei,­­care va fi ne­voită a se­­aproviziona î­n ţară. In total vor funcţiona­­cîite 3 coloane de subsistenţă pentru fiecare divi­zie. Chestiunea aprovizi­onăreî trupe­lor, date fiind marile efective­­ce vor lua parte în viitoarele­­campanii, preocupă în­de­o­sebi pe comandanţi. S’a putut observa di­n manevrele trecute că,­­cu pesmete şi conserve, soldatul nostru cam pierde din vo­ioşie —­­calitate indispensabilă de menţinut în­­timpul acţiune! — căci cî­nd idau de brutării, soldaţii ie iau cu asalt. Dini această cauză i se va că­ut­a­­a se utiliza cît­­mai mult -bu­cătăriile d­e campanie. Una din greutăţile de învins — şi chiar de studiat — va­­fi şi lipsa de apă potabilă, cunoscut fiind­ că în aceste locuri puţurile au­ foarte mic debit­­de apă, iar râurile lipsesc, aşa că va fi n­evoie -ca şi apa -să fi­e­­tran­s­­portată. ... y : Cunoaştem cu toţii in­eom­oge­nita­­tea p­opulaţiuneî, dobrogene şi vom avea ocaziunea, o­dată mai mult de a constata dragostea -cu -caire sî­nt primiiţi ostaşii noştri. Pe­­lîngă -a­tîtea chestiuni -n­oui de lămurit şi studiat la actualele ma­nevre,— enunţate mai sus — se va urmări în principiu n­oua organizare ia­r din punct d­e vedere strategic se va vedea pe­ntr­u prima­­oară cum funcţionează comand­a-m­em­b­iul cu­ trei divizii — adevărata ordine i de războiu­ — şi­­cum se manifestă ge­neralii noştri. Flota va coopera şi dînsa cu cor­pul 2. Cît despre apărarea capu­lui d­e p­o­d de la Cernavodă, pro­babil v­a fi evitată, dat fiind că mo­dul unor astfel­­de­­apărări trebueş­­­te a f­i cît mai puţin cu­noscut. Se zic­e că­­actualele manevre vor fi complectamente libere, şi dat fi­ind că î­n capul marelui­­s­tat major avem­­o val­oa­re militară ca d.gen. Av­e­rescu, ni­cî «nu ne î­n­doim d­e aşa ceva. Cît­­priveşte iregiunea de mane­vre a­r trebui să nu se ia absolut ni­cî o disp­oziţiun­e, ca: reparări de şosele,­­transporturi de materiale în an­uimite locuri, etc. Să se lase­­ca dispozi­ţi­unil­e să fie luate atunci o­­dată cu id­airea ordinului de « începe­rea manevrelor, fără «a se cunoaşte locul, nici timpul. Numai în ase­meni c­ondiţiunî ne vom putea apro­pia —­­cel puţin î­n unell­e puncte — de irealitate. Căci­­ce este mane­vra, de eîit arta de a întrebuinţa mijloacele date, pentru obţinerea li­nei ţinte voite ?Em­en Assak*

Next