Adevěrul, septembrie 1912 (Anul 25, nr. 8252-8281)
1912-09-01 / nr. 8252
Angajamentele şefilor opoziţiei Citeva apuî destăinuiri Faptul că se ivesc zilnic dificultăţi şi concentrarea devine o problemă indisolubilă, provoacă discuţie foarte variată asupra situaţiei politice. Conservatorii carpiştî invinuesc pe d. Take Ionescu că s’ar fi angajat prea mult faţă de liberali, că din această cauză nu poate să-şi reducă condiţiile în care ar putea realiza concentrarea şi că preferă un guvern pur conservator-democrat unui guvern de concentrare. Cert este că în lupta la care au fost împinşi takiştii contra guvernului Carp, o luptă de legitimă apărare, în cartelul încheiat de d. Take Ionescu şi liberalii s’au contractat angajamente. Acţiunea s’a desfăşurat în public şi agajamentele nu sunt misterioase, ci sunt formulate prin rezoluţiuni luate în întruniri publice, prin actul retragere din parlament, în fine prin obligaţiuni de acele cari nu se pot nesocoti fără călcare demnităteî personale. Dacă bine a făcut d. Take Ionescu că s’a angajat astfel fată de liberali, asta e altă chestie. In opinia publică curentul a fost si este contra unei conlucrări a takiştilor cu liberalii. Dar din destăinuirile cari s’au făcut, reese că dacă d. Take Ionescu nu făcea cartelul cu liberalii, era gata să-l facă d. Carp, astfel ca partidele istorice să continue lupta de exterminare contra partidului conservator-democrat. Mai mult decît atît: chiar după aplicarea... ferului roşu se pretinde că a fost vorba de retractarea infierărei cu condiţia desfacerei cartelului, iar acum se şopteşte în culisele liberale, că se oferă din partea conservatorilor adversari concentrare, sprijinirea unui guvern liberal şi închiderea afacerei tramvaiului cu condiţia ca liberalii să revină la atitudinea din trecut faţă de takişti. Toate acestea ce dovedesc? Dovedesc ura unor anumiţi fruntaşi conservatori contra d-lui Take Ionescu şi dorinţa de a-i desfiinţa politiceşte. Aşa fiind takiştii susţin că era absolut necesară o înţelegere cu liberalii pentru a da lupta numai cu un adversar. Fireşte că în această luptă s’au contractat angajamente şi d. Carp a recunoscut d-luî Take Ionescu că anumite angajamente trebue să le respecte. Dar acum carpiştii pretind că d. Take Ionescu s’a angajat faţă de liberali, ca, în cazul cînd va trata concentrarea, să nu primească formarea unui minister cu d-nii Carp şi Marghiloman. Nu se cunosc bine toate condiţiile puse de d. Take Ionescu, dar se ştie că d. Carp este intransigentul, iar nu şeful democraţilor. D. Carp pretinde să revină la guvern şi apoi va sta de vorbă cu d. Take Ionescu. Iar în ce priveşte afirmaţia că şeful democraţilor cere sacrificarea d-luî Marghiloman, iarăşi nu se spune tot adevărul, ci se ascunde tocmai motivul care a impus takiştilor să ia precauţiunea ca cel puţin la începutul unui guvern de concentrare să nu se nască conflicte cu d. Marghiloman care a condus ministerul de interne într’un spirit absolut ostil, duşmănos, mai ales fată de takişti. Dar probabil că la momentul oportun atît carpiştii cît şi d. Take Ionescu vor putea vorbi pe larg asupra acestor puncte. * #• In ce privește versiunea că liberalii nu vor respecta angajamentul luat fată de d. Take Ionescu și în cele din urmă văzînd că nu„se poate face concentrarea conservatoare vor revendica guvernul, asupra acestui zvon care a circulat zilele acestea la Sinaia, iată ce ne-a spus un autorizat fruntaş liberal. — Avem un angajament moral faţă de Take Ionescu, trebue să gul partid liberal are să-l respecte. Acest angajament constă să nu-l creăm dificultăţi de a veni la guvern. Şi din partea noastră avem să ne ferim să-i punem beţe în roate. De aceasta trebue să se fi convins şi conservatorii. „Dar pe lîngă obligaţiuni morale faţă de Take Ionescu, trebue,să mărturisim că avem şi interese mari politice ca să nu venim acum la guvern. Nu sîntem pregătiţi. Noi trebue să venim cu revizuirea, cu reforma electorală şi poate şi cu alte chestiuni mari. Nu am stabilit între noi încă nimic definitiv. Sînt diferite curente .Apoi nici cu regele nu ne-am înţeles asupra revizuire!. Nu primim guvernul decît după ce vom fixa bine programul revizuire!, căci înţelegem a începe guvernarea prin revizuire, căci altfel ne vom creea din prima zi o atmosferă imaosibilă în ţară. „Toate aceste consideraţiuni politice, plus obligaţiile noastre morale faţă de Take Ionescu, nedictează atitudinea noastră de azi pe care nimeni şi nimic, nici regele şi nici evenimentele externe, nu ne vor determina s’o schimbăm“. Asupra acestor declaraţiuni cari au transpirat, în parte şi prin oficioasele liberale, foile, guvernamentale tac. Probabil însă că în ziua în care concentrarea va fi declarată ca imposibilă şi înlăturată de la ordinea zilei, atunci se vor deslega limbile şi se vor face complecte destăinuiri a. wf. AZ Bl II Logica politică Cel puţin sub guvernul d-lui Maiorescu par’că a,m fi în drept să cerem niţică logică situaţiei politice? Ei bine, iată logica d-luî Alaiorescu : D. Carp a trebuit să se retragă ca să se restabilească „raporturile normale" între partide. Guvernul Maiorescu avea ca misiune concentrarea. Or, guvernul Maiorescu neputînd’o face nici el, logic e, după guvernul logicianului d. Maiorescu, ca să vie d. Carp, că atunci şi concentrarea va fi fapt împlinit, şi „relaţiile normale" vor fi restabilite! Cînd vrea să fie ironic d. Maiorescu, apoi_el! Pac. D. CARP nu poate reveni! De ce afirmă liberalii aceasta ? In numărul de Duminică al „Viitorului“ a apărat sub tirma „Liberalii şi puterea" un răspuns la afirmatiunile presei guvernamentale asupra situaţiei politice. Răspunstul acesta, care avea mai mult forma unui comunicat, arăta că „pînă la „finele lui Septembrie situaţiunea „politică se va clarifica şi prin înlăturarea revenirea d-luî Carp la „putere şi prin excluderea oricărei „alte formaţiuni din rîndurile actualului regim“. Mai era în acel comunicat o afirmaţiune foarte ciudată, care suna: „dacă partidul liberal ar fi voit, în„că de astă primăvară s’ar fi găsit „la conducerea treburilor publice“. A doua zi „Viitorul" a reluat tema şi „Voinţa Naţionala" la secondat, declarînd din nou că: „guvern Carp în actualele împrejurări, este o imposibilitate politică . „Revenirea d-lui Carp, se spunea în acel articol, ar însemna o nouă şi îndrăzneaţă provocaţiune, la care s’ar răspunde, aşa cum se dă, de obiceiu, răspunsul la îndrăznelile cari trec peste cea mai de pe urmă margine a îngăduinţei omeneşti. „Iată pentru ce astăzi revenirea d-lui Carp este o imposibilitate politică, peste care nu se va trece dacă nu din alte consideraţiuni, dar cel puţin din consideraţiunea restabilirea raporturilor normale în luptele noastre politice. „După un guvern aşa pretins de „împăciuire", d. Carp nu poate fi readus la putere fără consecinţe şi mai grave încă,, decît acelea cari au impus retragerea ministerului, de sub preşidenţia şefului de azi al partidului conservator“. Văzînd acest limbagiu, am ţinut să aflăm ce autoriză caracterul său atît de categoric şi după cîteva zile de investigaţiunî, am putut afla următoarele: Mai intii faptul că liberalii afirmă că dacă voiau, încă de astă primăvară erau la putere şi că presa liberală trimite in această privinţă pe cea guvernamentala , la d-niî Maiorescu şi Arion după informaţii, faptul acesta are evite cui lui* Putem afirma astăzi că s’a făcut liberalilor propunerea ca regimul carpist să se retragă imediat, fărind loc unui regim liberal, închizând definitiv chestiunea tramvaielor, cu condiţiunea ca liberalii să-şi reia atitudinea lor de mai înainte faţă de takişti. La această propunere face aluzie articolul foii brătieniste, şi invoacă mărturia d-lor Maiorescu si Arion. Presa guvernamentală a evitat orice răspuns in această privinţă, ceea ce denotă încurcătura in care se află. Intru cît priveşte încercarea d-luî Carp de a redobîndi puterea, tactica liberală e aceeas ne care a întrebuinţat-o şi d-nul Carp faţă de rege. Pentru a se obţine in extremis cabinetul Maiorescu, regele a fost ameninţat şi i s-a spus că ar fi o provocatiune ca regimul sa fie concediat. Astăzi liberalii declară cit ar privi ca o provocatiune revenirea d-luî Carp şi s'ar deda la cea mai violentă opozitiune. Cum la o asemenea opozitiune s’ar ralia cu siguranţă şi opoziţia takistă, o revenire a d-luî Carp ar pune pe rege şi noul guvern într’o situaţie mai tulbure ca cea de acum şase luni. .....Şi totuşi d. Carp şi amicii săi nu înţeleg că trebue să lase pe d-nuil Take Ionescu şi amicii acestuia să scoată dînşii partidulconservator din această situaţie, iar nu să ajungă să cerşească fraţilor Brătianu pacea, cedindu-le puterea, cu condiţia ca aceştia să-şi reia lupta contra takiştilor! F. o politică de disperare, care nu numai că nu poate reuşi, dar răpeşte carpiştilor tot nimbul pe care li l-a dat „fierul roşu" al d-lui Carp. S. U. R. fapt'"' ®w • Ţaranii şi politicianii Cunoaşteţi fabula cu,cîinii cari se sfîşiau între ei, dar cînd au văzut un lup, s’au repezit amîndoî la duşmanul comun. Cînd am citit în numărul de erî al Epoceî articolul „Propaganda liberală la sate“, am văzut încă odată ce caracter de veşnicie are învăţătura acestei fabule. Ziarului guvernamental nu-i place faptul că liberalii fac propagandă la sate, socotind că „e foarte rău ca pătura ţărănească să fie băgată în toate meschinăriile vieţei noastre politice“. „Epoca“ se întreabă îngrozită : „Ce idee şi-ar face ţăranul de cei cari conduc destinele ţarei sau de cei cari ocupă slujbele mai însemnate Î11 stat, văzînd cum „Viitorul“ 'bunăoară, îi taxează de escroci şi hoţi ?“ Şi după ce arată cît e de periculos a se infiltra în mintea ţăranului ideea că în fruntea conducerea treburilor statului sînt oameni cari ar trebui să stea la puşcărie. „Epoca“ urmează: „Socotim că pentru respectul demnităţea lui şi mai ales pentru încrederea şi respectul pe care ar trebui să-l poarte celor cari conduc destinele acestei ţări să nu se infiltreze în mintea ţăranului o idee atît de absurdă şi atît de periculoasă". Ia încercaţi acum să traduceţi acest limbaj oarecum diplomatic într’o vorbire mai pe şleau. Ea ar suna cam aşa : — Voi „sînteţi hoţi; aţi dovedit-o şi cu tramvaiele şi cu atîtea altele. Noi iarăş nu sîntem mai breji şi, vorba voastră, am cam merita să stăm la puşcărie. Cită vreme lucrurile rămîn între noi, nu e nici o primejdie. Dar nu vă gîndiţi ce dezastru şi pentru unii şi pentru alţii dacă ar şti şi ţăranii ce ştim noi? Şi-ar pierde „respectul“şi „încrederea“ în noi, ba ne-ar lua la goană- cu pietre şi pe unii şi pe alţii ! Mai încet, prin urmare, cu propaganda la sate, că începe ţăranul să ne cunoască!. Iacă, şi noi am făcut două cluburi la sate, dar sîntem gata să le lăsăm în plata Domnului, căci altfel e prăpădenie ! De fapt, pentru politicianii noştri primejdia , e foarte mare şi sîntem siguri că se vor opri la timp. In ..orice caz, articolul din „Epoca“ ,e...un , strigăt de alarmă, un apel la unire, contra duşmanului comun, ţăranul. Exact ca şi cîinii din fabulă. rSSISF Deducţie „Epoca“ face logica deducţie că deoarece liberalii au apelat la takişti spre a răsturna guvernul Carp, liberalii sunt extrem de slabi. Perfect exact! De cît, deoarece şi d. Carp a apelat la liberali, chiar după ce i s’a dat puterea, nu e oare o dovadă că şi carpiştii nu stau cu mult mai bine?!.... Mătăria — De ce atîta foc pe brătienişti din cauza concesiei mătăritului la abator? — Chestiile de stomac stau brătieniştilor... la inimă! „Admiraţia“ „Opera patriotică“ a... studenţilor cari au strigat la Craiova să se restrîngă libertatea presei, a provocat „admiraţia“ presse! brătieniste. Să-i bage la tramway pe autorii propunere!!! Zigoletto Regele Romîniei și Coroana Bulgariei ---------------------------------------------------------------------------------Confirmarea și complectarea destăinuirilor „Adevărului“ SOFIA. 28 August. — Destăinuirile „Adeverului“ asupra politicei externe a regelui Carol se mai discută încă şi astăzi îin cercurile politice din Sofia. Refuzull regelui Cairo I de a primi, la 1887, Coroana Bulgariei, este considerat de toţi ca o imiuire greşală, pe care, trebuie s’o regrete nunumai ,români dar şi bulgarii. D. Naumiof, directorul răspânditului ziar „Vecernia Poșta“, cu care discutam această chestiune, îmi cominică urnele complectării foarte importante. Iată ce-mi spune d-sa : — Sunt foarte exacte destăinuirile pe cari le publică ziarul d-voastră, cu o singură îndreptare. Propunerea ca regele Carol să primească Coroana Bulgariei nu i s’a făcut in persoană de către Stambuloff. Acesta a însărcinat pe Nacevicî, ministrul• Bulgariei la București, să facă această propunere regelui d-voastră. Și pentru a preciza mai bine acest amănunt, d. Naumof îmi comunică următoarele : — Un important personagiul politic bulgar, un fost ministru, a fost acum cîţîva ani la Bucureşti, cină a avut o lungă audienţă la regele Carol. A venit, în discuţie, şi propunerea lui Stambuloff. Regele Carol s-a exprimat atunci că propunerea i-a fost făcută prin intermediul lui Nacovici, a spres regele Montaniei, nu părea tocmai însufleţit pentru ideia pe care mi-o propunea. Poate că, dacă mi-ar fi propus-o Stambuloff în persoană, altul avea să fie rezultatul Regele Cărei a arătat apoi, personagiului bulgar, că a fost nevoită să refuze Coroana Bulgarei, între altele din cauza lui Bismark. —Credeţi că am făcut rău ? întrebă apoi regele Carol, pe fostul ministru bulgar. — In Bulgaria toată lumea crede ca aţi făcut rău şi regretă, i-a răspuns convorbitorul său. Şi atunci regele i-a spus: — Şi ei văd astăzi că am făcut rău. Directorul „Vecerneî Poşta“ care a citit importantele amănunte din scrisoarea d-lui Costa-Foru, asupra atitudiei d-luî D. A. Sturdza, în această chestie, îmi comunică apoi următorul fapt interesant: — Cînd regele Carol a înapoiat vizita pe care i-o făcuse suveranul nostru, a venit la Plevna însoţit de d. Sturdza, prim ministru pe atunci. D. Sturdza s’a îmtreţuinut cu d. dr. Stancel, actual ministru la Paris, pe atunci ministrul nostru de externe şi venind vorba despre evenimemtele de la 1887, d. Sturdza i -a spus următoareie: — Propunerile pe cari ni le făcea pe atunci Bulgaria, nu ni se păreau destul de serioase, de acria i’au fost primite. Iată cîteva fapte, a căror autenticitate mi-o garantează distinsul publicist bulgar, și care confirmă înotul destăinuirile ziarului nostru. WESTNIK Primul minister bulgar din 1878 Părerile unui spectator In politica externă Auzind pe d. Mirşu Feltechidi că se felicită d’a fi adus ţarei, ca ministru de externe, marele serviciu d’a o scuti de primejdiile şi de complicaţiunile ce i-ar fi atras acceptarea, din partea regellui nostru, a Coroanei ce bulgarii îî ofereau, am rămas, — o repet, — foarte surprins. In conflictul de vederi ce d-sa mi-a destăinuit a fi fost, în această chestie, între regele nostru d’o parte, și miniștrii săi d’altă parte, sentimentulmeu ara că regele avea dreptate și că d. Sturdza și Ferechidi au văzut alături. Nu era o simplu satisfacţie personală aceea d’a fi regele ales al două popoare ; era mijlocul d’a creea legături puternice, frăţeşti, indisolubile, între aceste două popoare; era putinţa d’a îndoi importanţa politică a fiecăruia din ele două; ea îndrumarea sigură, îintr’un viitor apropiat, spre o soluţie la fel din partea Serbiei, sătulă de isprăvile dinastiilor sale pământene ; era, în fine, înfăptuirea unui frumos vis, comun tuturor visătorilor de bine şi de pace din întreaga Europă orientală. Cine ştie dacă, într’o zi, Turcia şi Grecia nu s’ar fi alipit, şi el, acestei confederatului de state, unite toate sub acelaş sceptru, pentru apărarea intereselor lor naţionale şi economice, dar autonome şi independente fiecare în parte. Aş fi înţeles ca Austria, Germania şi Rusia, prin reprezentanţii lor la Bucureşti, să se opună din răsputeri şi să lucreze pentru a înlătura un fapt, care, odată îndeplinit, ar fi prejudiciat, în mod simţitor, intereselor atît economice cît şi politice ale acestor ţări. Aş fi înţeles opunerea din partea acestor Puteri , dar, din partea guvernului nostru, de ce ? In convorbirea, la care mă refer, d. Mişu Ferechidi nu s’a întins în dezvoltarea motivelor ; s’a mărginit a vorbi, în mod vag, de primejdiile, de dificultăţile şi de compilicaţiunile ce acceptarea Coroanei bulgare din partea regelui Carol ar fi atras asupra tarei; dar n’a precizat cum, de unde şi de ce fel ? Ar fi interesant, mai ales acum, să aflăm aceste motive. Zic : mai ales acum , fiindcă de atunci încoace teoria faptelor îndeplinite a avut strălucite aplicaţiunî în politica orientală şi fiindcă sîntem, cred, în ajun de a vedea această teorie primind o nouă confirmare în folosul bulgarilor. In Orient, cine îndrăzmeşte, foloseşte. Europa vrea pace , că se teme ca gîlceava să nu se îmitinză. Astfel Bulgaria şi-a alipit Rurne- Iia, astfel, Austrio-Ungairia şi-a alipit Bosnia şi Herzegovina. Faptul îndeplinit s’a consfinţit şi Europa a rămas foarte mulţumită că s’a isprăvit cu atîția. De aceea cred că dacă regele era trăsat de miniştrii săi liber să-şi urmeze pornirea sa proprie, mai mult ar fi folosit ţara, mai mult folosea şii cauza păcei în general. Şi Europa ar fi primit şi consfinţit faptul odată îndeplinit. In loc ca interesele noastre să fie opuse, cum pari azi, mărimea Bulgariei, am fi avut interese unite, interese comune ; şi, sub toate privinţele, ar fi fost mai bine. Unde pui că, sub Coroana regelui aceluia care ar fi domnit peste două popoare — poate chiar peste trei popoare străine între eile, — ar fi rîvnit, cu mai mulţi sorţi de izbândă, a se adăposti şi fraţii noştri cari trăiesc răsleţi dincolo de hotare.... De ce oaire, de ce, d. D. Sturrdza, ca prim ministru al ţăreî şi d. Mişu Ferechidi, ca ministru de externe, s’au opus pornirilor atît de româneşti ale regelui Galiol ? Cine ne va desluşi asupra acestui punct, care e azi din domeniul Istoriei ? Cine ? G G. CostaTom a lua parte la alegeri, Talaat bey a spus că e necesar ca partidul să fie reprezentat în Cameră pentru a combate orice propunere care ar tinde să aplice descentralizarea. Hotărîrea care s’a votat în cele din urmă, sună astfel : „Comitetul, care consideră dizolvarea Camerei de către guvern ca un act ilegal ce violează stipulărille Constituţiei, e fidel primelor sale hotărâri. Dar, pentru a reda naţiune! dreptul e! şi pentru a-l consolida şi mai mult, congresul a hotărît, după lunge dezbateri,ca membrii Comitetului să ia partela „alegeri“. Teama lui Talaalt bey şi a colegilor săi că vor vedea punîn-du-se per tapet sistemul descentralizăreî poate fi întemeiată în urma celor ce s’au făcut pentru Albania şi a propunereicontelui Berchtold. S-a arătat că partidul „Uniune şi Progres“, care ar putea avea şanse să recucerească puterea, va da mult de lucru Puterilor în cazul cînd acestea ar avea intenţia să se conformeze cerereicontelui Berchtold. E totul ce trebuie fixat, căci, almimterî, nu e motiv denelinişte pentru turicî în această privinţă. Guvernul nu urmăreşteideea descentra- lizărei. El spune că n’are nevoe nicî de o centralizare extremă, nici de o descentralizare,ci de un sistem deguvernământ care să împace nevoile speciale, uzurle şi obiceiurile îecăreî provincii şi mationaîntătî. Aceasta e politica pecare socoaii-e s’o urmărească guvernul actual în ţarăl. Descentralizarea propusă de contele Berchtold nu se va putea realiza, iar în cazul cînd ar fi îndemnuri, ea va întimpina împotrivirea puternică şi, probabil, izbînditoare, apartidului „Uniune şi -progres“. R. A. Guys Mam ii Turcia PARTIDUL „UNIUNE ŞI PROGRES“ O VA COMBATE. — CUM O PRIVEŞTE GUVERNUL - Dela coresp. nostru particular ,—■ -Constantinopol, 29 August.—Trebue semnalată una din şedinţele congiresului „Uniune şi Progres“ în care, cu o mare majoritate, s’a hotărîtcă partidul nu va i rămîne departe de alegeri. Această hotărîre nu s’a luat fără de vii dezbateri la cari Talaat bey, Halil Halid, Ahmed Nessimi și d-rul Nazim bey au hiat. parte pentru a pleda în favoarea participăreî „Virtimei și Progresului“ la alegeri, pe când fostul mimistru Haladban effetidi, fost deputat de Lazistau şi alţi vreo câţiva delegaţidin provincie, au fost pentru abţinerea uunioniştilor de la alegeri. Pentru a-şi motiva propunerea de axiiVeTli ‘AXJUJSUI Atacul contra Concentrărei! Conu Petrache • Trage, JVicule, in cetate că altfel luăm apă la galoși ' l munți regale din Dobrogea Importanța lor. — Trecerea Dunărei. — Construirea de poduri.— Reaprovizionările. — Lipsa de apă. Sîntem în preajma marilor manevre, cari de data aceasta — pentru prima oară — vor avea loc în dreapta Dunării,deci în zona balcanică, zona probabilă a unei eventuale înaintări în Bulgaria. Aceste manevre prezintă un deosebit interes, mai cu seamă în acestemomente,date fiind dezvoltarea şi organizarea ce s’au dat armatei noastre în timpuldin urmă. Avem ide cul rînd creat corpul al 54ea de armată, care tocmaiareca reşedinţă Dobrogea. Este cunoscut că pînă acumcâţiva ani, această regiune a fost foarte neglijată din punct de vedere militar. Acum 3—4 ani nu aveam acolo decît o divizie incomplectă. Acum vreo zece ani nu se afla nici un tun în întreaga Dobroge, iar ca trupe,două regimente pe două batalioane, şi acelea incamiplecte. Capul de podide la Cernavoda nu avea nici un plan deapărare, ba chiar cuocazia conflictului -cu bulgarii, a trebuit să se răspândească zvonul că inamicii vor să nu-larunce în aer, pentrua se detaşa o trupă ca să-l păzească, şi în urmă să i se întocmească unplan de întărire. Pe -atunci, dacă bulgarii erau mai îndrăzneţi şi ar fi ştiut cum stăm cu armamentul şi maicuseamă cu muniţia, ar fi putut foiarte dezne înainta, ocupîn-du-ne în câteva zilecele mai importante puncte — pînă să luăm noi măsuri de apărare şi mai cu seamă pînă să ne sosească muniţia promisă deneim-ti. Pentrucele 30 de tunuri de asediu, —,cocoţatedupă o muncă de trei săptămânî dela declararea conflictului,—aveam abia 2500 focuri în total; marina nuconta, infanteria dea bea aveacîteva cartușe de om, artileria i rămăsese la tunurile sistem vechiu. Astăzi armata ise - cirezînF auto tul altfel. S’au dat anual peste buget zeci de milioane, numai ca să se complecteze şi să se îmbunătăţească apărarea ţarei. Vor lua parte două corpuri de armată, al 2-lea şi al 5-lea, fiecare corp după noua organizare şi pentru prima dată pe trei divizii—două active şi una de rezervă—deci vom avea şase divizii. Corpul al 2-lea cu diviziile 3, 4 şi a rezervă, vor forţa trecerea Dunărei, probabil cam prin dreptul Hîrşovei, pentru care trupele noastre de pionieri vor construi mai multe poduri, întrebuinţînd acelaş timp toate mijloacele ce vor fi la îndemînă pentru ca trecerea să se faca în cel mai scurt timp posibil. Astfel de lucrări technice şi în aşa cantitate se fac pentru prima oară, precum şi efectuarea trecerei a trei divizii peste un obstacol ca Dunărea. Se ştine că Dobrogea este lipsită decăi de comunicaţii practicabile, şosele puţine şi foarte proaste, căi ferate lipsă —afară ide Cernavoda pînă la Constanţa, care în actualele manevre nu va putea fîcomplect utilizată, dat fiindcă corpul al 5-lea (inamic) s’ar opune la trecerea Dunărei, decî se va afla înaintea aceteîlinii. Actualele manevre vor reuni aproape 60.000 oameni şi vreo 12.000 cai. Dip, se ştiecă în Dobrogea resurselede trai sunt foarte restrînse, satele sunt rare şi puţini avuite,iar acest furnicar de oameni şi animale va trebui să fie complectamente deservit de servirile şi convoaiele administraţiei armatei,care va fi nevoită a seaproviziona în ţară. In total vor funcţionacîite 3 coloane de subsistenţă pentru fiecare divizie. Chestiunea aprovizionăreî trupelor, date fiind marile efectivece vor lua parte în viitoarelecampanii, preocupă îndeosebi pe comandanţi. S’a putut observa din manevrele trecute că,cu pesmete şi conserve, soldatul nostru cam pierde din voioşie —calitate indispensabilă de menţinut întimpul acţiune! — căci cînd idau de brutării, soldaţii ie iau cu asalt. Dini această cauză i se va căutaa se utiliza cîtmai mult -bucătăriile de campanie. Una din greutăţile de învins — şi chiar de studiat — vafi şi lipsa de apă potabilă, cunoscut fiind că în aceste locuri puţurile au foarte mic debitde apă, iar râurile lipsesc, aşa că va fi nevoie -ca şi apa -să fietransportată. ... y : Cunoaştem cu toţii ineomogenitatea populaţiuneî, dobrogene şi vom avea ocaziunea, odată mai mult de a constata dragostea -cu -caire sînt primiiţi ostaşii noştri. Pelîngă -atîtea chestiuni -noui de lămurit şi studiat la actualele manevre,— enunţate mai sus — se va urmări în principiu noua organizare iar din punct de vedere strategic se va vedea pentru primaoară cum funcţionează comanda-membiul cu trei divizii — adevărata ordine i de războiu — şicum se manifestă generalii noştri. Flota va coopera şi dînsa cu corpul 2. Cît despre apărarea capului de pod de la Cernavodă, probabil va fi evitată, dat fiind că modul unor astfeldeapărări trebueşte a fi cît mai puţin cunoscut. Se zice căactualele manevre vor fi complectamente libere, şi dat fiind că în capul mareluistat major avemo valoare militară ca d.gen. Averescu, nicî «nu ne îndoim de aşa ceva. Cîtpriveşte iregiunea de manevre ar trebui să nu se ia absolut nicî o dispoziţiune, ca: reparări de şosele,transporturi de materiale în anuimite locuri, etc. Să se laseca dispoziţiunile să fie luate atunci odată cu idairea ordinului de « începerea manevrelor, fără «a se cunoaşte locul, nici timpul. Numai în asemeni condiţiunî ne vom putea apropia —cel puţin în unelle puncte — de irealitate. Căcice este manevra, de eîit arta de a întrebuinţa mijloacele date, pentru obţinerea linei ţinte voite ?Emen Assak*