Adevěrul, octombrie 1912 (Anul 25, nr. 8282-8312)
1912-10-01 / nr. 8282
Ana! »l XXV-lea. No. 8282 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Doamnei, No. 8 Et. I. — Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI: București, Strada Sărindar No. 1 1 Lant 1 Octombrie 1812 ESSSSKI gjBmMSSBB DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonamente cu atomii 1 w*k *v.............................................. s»«s 30. S**p l«mi........................................ . „ îs. Trott 1 \i i. t ............. 0 Pentru străinătate prețul este întiolL TELIFOIJ. Capitala ..... Mo. 14 IO .. • . . . . ... 34/ 73 Provincia . „ 14.30 Străinătatea . . . „ 12/40 • ♦i» Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi «io» 6 Bani Exemplarul Procesul lor Războiul Primele lupte in Balcani Armatele se desfăşoară Speranţă de pace nu mai ie Cum se desfăşoară războiul— Muntenegrul trage prima lovitură de tun. — Cîteva aprecieri strategice Muntenegrul a început războiul. El afirmă că a avut primele victorii. Turcii spun contrariul. Ori şi cum ar fi, nu poate fi vorba acum decît de miici lupte menite să deschidă abia campania cea mare. Ceeia ce se discută aste dacă începînd războiul, Muntenegrul a procedat în mod aubitrar, pe propria sa răspundere, sau a realizat numai planul comun de război al statelor balcanice, cari în cazul din urmă, ar începe deci cu o serie de hărtueli contra Turciei, menite s’o obosească, s’o enerveze, pentru ca apoi să vie lovitura cea mare. * Intirzierea declarărei de război din partea Bulgariei și Serbiei,—are de sigur motive militare. Războiul modern se compune din trei faze: prima e mobilizarea; a doua, ceea ce germanii numesc Aufmarsch, adică concentrarea trupelor în bazele de operaţiune contra inamicului; a 3-a căutarea contactului cu acesta. Muntenegrul a intrat în faza a treia; Serbia și Bulgaria într’a doua. Turcia ocupă pozițiunea specială. Rezervoriul inepuizabil de oameni pe care-l posedă ea în Turcia, îi permite să continue mobilizarea și concentrarea mult timp încă după ce războiul va fi început. Dar tot acest lucru face ca mobilizarea lor să fie mai înceată, așa că e posibil chiar ca la început statele balcanice să aibă un avantagiu numeric asupra turcilor. In schimb statele balcanice nu vor mai putea umple golurile pe cari fatalmente le vor face luptele în rindurile lor. In ciocnirea actuală dintre muntenegreni și turci, adică pe cîmpul occidental al războiului balcanic, situaţiunea se prezintă astfel : Acest cîmp de războiu e cuprins între graniţa muntenegreană şi linia Djakova—Scutari—Dibra. Cum se ştie din telegrame, muntenegrenii au dat şi mai mare întindere cîmpuluî de acţiune, atacînd Berana. Turcii au în acest loc disponibile contra Muntenegruluî divizia lS-a din Dibra, divizia 24 din Scutari si divizia 21 din Djakova. In total 36 mii oameni trupă activă si tot atîtia redifî, puși probabil sub comanda generalului Elad pașa. Muntenegrul dispune de patru divizii al căror cartier general este la Podgorita si cari se compun în total din 50.000 oameni. După cum.ez*!!# si din faptul că si-au stabilit cartierul general la Podgorita si din telegramele asupra primelor lupte, obiectivul muntenegrenilor este Scutari si Albania, unde speră să găsească prieteni în albanezi. Telegrame din Constantinopole spun însă că albanezii s’au dat de partea Turciei, pe cînd știri muntenegrene arată pe malison ca luptînd în rîndurile lor. * Din Rieka, al doilea oraș muntenegrean după Cetinge, drumul duce la Sud spre lacul Scutari, la Est spre Podgorița, actualul cartier general al muntenegrenilor. Un călător german descrie astfel aceste două drumuri pe cari trece acum războiul: „Dacă scobori drumul pe valea rîuluî Rjeka, constaţi după un sfert de oră că acesta devine o apă lată, stătătoare , printr’un brifi des de nenutari albi şi galbeni, trece o fâşie de apă navigabilă. Două ore durează această — în vremuri de pace — liniştită şi idilică plimbare cu barca, pînă se deschide suprafaţa largă, albastră a lacului Scutari. Aci e frontiera turcă. Pe o insulă stincoasă a lacului, spre Nord, se înalță un fort turcesc, care cu tunurile sale poate lesne împedeca trecerea pe ambele părţi ale insulei, — presupunînd că îndrătul zidurilor fortului sînt într’adevăr tunuri, ceia ce nu se ştie. La capătul opus al lacului se află oraşul Scutari, vechea capitală a Albaniei de Nord. Telegramele ne-afi anunţat că muntenegrenii încearcă să meargă spre Scutari. * Despre drumul spre Podgorita acela? călător german scrie: „Dacă mergînd cu luntrea pe fâșia navigabilă a rîuluî Rjeka, urmezi apoi cursul rîuluî Morada, te duci spre Podgorita, un oraș situat în șes, lucru rar prin aceste locuri. Podgoriţa are în partea sa creştină un caracter absolut european, pe cînd în partea musulmană caracterul său e cu totul oriental”. Prin aceste locuri se răsfaţă acum molochul războiului. Sîngele a început să curgă şi va curge tot mai mult. E un război şi de rasă care se dă: el va fi cu deosebire înverşunat şi singeros. Cum va urma, e greu de spus de pe acum. Cu toate telegramele mimtenegrene, e de presupus că pînă acum n’au avut loc decît mici escarmase. Cum se vor desfășura lucrurile în această parte a vastului cîmp de războiă Balcanic, depinde absolut de ce vor face celelalte state balcanice şi de întorsătura ce vor lua luptele pe frontul bulgar unde desigur că turcii vor căuta deciziva. Pînă atunci desigur că Brad paşa va căuta mai mult să fie pe muntenegreni în loc si tot sah, după cum vor face probabil şi comandanţii trupelor concentrate contra Serbiei și Greciei . O stradă din Scutari Cîteva zile s'afi discutat în cercurile conservatoare asupra unei formule care să facă posibilă reluarea ,,raporturilor normale" cu liberalii sub un guvern Carp. Cînd s’a pus d-lui Carp chestiunea aceasta, șeful conservatorilor a recunoscut ca în împrejurările externe de azi e într’adevăr nevoie ca acţiunea politicei noastre din afară să fie întemeiată pe acordul tuturor partidelor. D. Carp a înţeles că dacă ar fi reuşit să revină singur la guvern sau dacă ar fi reuşit să realizeze concentrarea, abstracţie făcînd de atitudinea liberalilor, n’ar fi avut o guvernare liniștită. In vremuri normale, dacă n’ar fi fost războifi în Balcani si n’am avea teamă de nici un fel de complicatiunî externe, cearta internă ar mai fi putut continua. Dar cînd se poate ca mîine să intrăm în războiu sau Romînia să fie chemată a participa la un congres european, fireşte că se impune un acord perfect între partide. Aşa văd politicianii din toate partidele situaţia de azi. Toţi par a fi de acord asupra acestui punct şi însuşi d. Carp nu s’a opus, mai ales că regele este acel care pune mai mari inzistenţe pentru stabilirea acordului. Regele are un motiv si mai puternic: dacă intrăm în războiu, suveranul vrea un guvern national. Prin urmare acordul se impune. * Cum sa se facă însă acordul între liberali si d. Carp ! Liberalii nu pun înainte numai chestia personală a şefului lor. Dacă ar fi numai atît, d. Carp a declarat—cel puţin aşa spun fruntaşii conservatori— că personal n’a adus nici o învinuire nici d-luî Ionel Brătianu, nici altui fruntaş, din partidul liberal, dar a criticat un sistem politic. Liberalii susţin—şi astfel a fi pus chestia în comitetul lor executiv— că d. Carp a aruncat nu numai o insultă personală șefului lor dar a calificat întregul partid de partid de gheşeftari. Prin urmare partidul liberal nu poate admite nici un acord, nici măcar reluarea raporturilor normale cu un guvern prezidat de d. Carp, fără formale explicațiunî din partea şefului conservatorilor. D. Carp la rîndul săui nu e de loc dispus, să facă cea mai mică retractare asupra celor afirmate în Senat cu privire la politica de afaceri. La Senat şeful conservatorilor a spus ritos nu numai că averile multor membri din partidul liberal se trag din politică, dar a inzistat şi asupra spiritului de acaparare al familiei Brătianu. Nu se poate găsi o formulă explicativă a discursului d-luî Carp, aşa de precise sunt învinuirile, aşa de lapidare sunt apostrofele. D. Carp a spus atunci d-luî Brătianu că înţelege să fi bogat ca rezultat al muncii, să fi bogat ca rezultat al economiei, dar să fi bogat ca rezultat al exploatărei statului aceasta nu e admisibil și vorbind de autoritate morală d. Carp s’a adresat șefului liberalilor cu aceste cuvinte: „Domnule Brătianu, autoritatea morală a unui om politic nu se judecă decit după două lucruri si nu se cîstigă decit pe un singur mijloc: în viata ta privată să fi totdeaună corect, in viata ta publică să fi totdeauna desinteresat. .N’am acuzat în diferite rinduri că sunteti o adevărată democraţie bugetară. Aceeas învinuire v’o aducut azi: am semnalat că nu este un partid în tara aceasta în care să se afle atîtia membri a căror avere să se tragă din politică". Si aruneînd liberalilor aceste acuzatiuni d. Carp nu s’a sfiit să facă această declaraţie : ...„Vă asigur că, chiar de aş rămine singur, in chestia aceasta, fără partid, fără majoritate, sînt convins că conștiința publică îmi va da dreptate si voia fi biruitor cu sau fără majoritate"4. Cînd un om ca d. Carp a formulat asemenea învinuiri si a făcut asemenea declaratiunî, nu mai departe decît acum doi ani, era de prevăzut că nu le va retracta cu riscul de-a se retrage dela șefia partidului conservator cum s’a retras de la conducerea guvernului, cu riscul de-a se retrage din viata politică dacă împrejurările vor impune aceasta d-lui Carp. De altfel s’au relevat, în Senat de către d. C. Dissescu, cuvintele d-luî Carp și fruntașul takist a prezis atuncî încărcături mari. D. Dissescu a spus: „CM Mmm tri mim minu- tru ceea ce se poate Intlmpla, nu era o ameninţare, căci nici nu este vorba de partidul meu şi mai înainte de toate ştiu eu ce va aduce ziua de mini? Ştiu eu cine va fi mîine la guvern? Poate tot dv„ poate d. Brătianu, poate împreună şi dacă nu se lasă mină liberă justiţiei, mă tem logica lucrurilor îmi spune aceasta — cum vreţi dv. ca atunci cînd afi spus şefului partidului liberal, am să-fi spun fierul roşu pe frunte, acest om să se facă mititel şi să zică: „îţi mulţumesc ţie. Marghiloman, prost Măria ta, prost, mă supun!” El bine n'are să se supue si o să vedem că din cauza acestei afaceri, care e în sine o afacere mică în raport cu interesul ce are o tară de-a trăi în legalitate. O să vedem că ni se turbură viata politică". De atunci într’adevăr s’aîi întîmplat multe $i azi d. Carp se află ca şef al conservatorilor în faţa acestei mari încurcături, în afară evenimente grave cari pot împinge şi Romînia la războiul înlăuntru, o luptă din cele mai înverşunate, extraparlamentară. Partidul liberal refuză orice raporturi cu d. Carp, iar d. Carp încearcă să revină la guvern fără de restabilirea acestor raporturi. Aceasta pare însă că nul se va mai putea realiza şi astfel şeful conservatorilor va trebui să acorde asentimentul său unui alt cabinet de concentrare sau dacă nu va consimţi şi totuşi se va alcătui un guvern de concentrice, d. Carp va fi Sfiit să se retrasă de.■? șefia partidului. Toate aceste încurcături se vor produce în totul unor evenimente externe cari pot atrage $i Romînia într’un războiu. N AZBITII A. W VICTORII ŞI PIERDERI N’ah aju®9 Încă bine la graniţă şi muntenegrenii telegrafiază că turcii au 600 de morţi, iar eî un ciine împuşcat sub coadă. Astea sînt taman victoriile ruşilor în 77, pînă nu telegrafiase ţarul curînd ca trupele romîneşti să treacă Dunărea în orice condiţii. Turcii II zvîntaţi, iar ei telegrafiau sistematic că de partea turcilor sînt o nade de morţi, iar la el un cal împuşcat. Cum se vede, serviciul telegrafic în războaie n’a prea progresat dela 77 încoace. Pac. im...- -..nri iiiiiiiiii Bulgaria respinge nota Puterii: Criza continuă 0. Corp refeză retractarea discursului dela Senat Eri s’a înfăţişat înaintea Curtea de Apel, procesul tramvaielor. După cum am anunţat noi, avocaţii Primăriei, au cerut recuzarea a trei judecători, recuzare care fireşte s’a respins, iar Primăria s’a retras din instanţă şi apelul s’a respins şi el. Va urma opoziţia desigur din partea comunei, care va fi respinsă și ea în lipsă, iar peste două luni de la primirea deciziuneî, se va introduce, conform legei răposatului Stătescu, cererea de revizuire, la Casaţie pentru că Primăria n’a fost apărată, cerere care nu poate fi respinsă. Apoi procesul se va pleda din nou în fond. Cu chipul acesta se va cîştiga cel puţin patru luni de zile. E un truc acesta de procedură şi un truc politic. Trucul de procedură este pentru a prelungi cit mai mult procesul în aşteptarea de evenimente cari nu se pot preciza. E un drept al comunei Bucureşti, care ştie că merge sigur la moarte, cu justiţia pe care o avem, e un drept sfînt al ei, ca să îndepărteze cît mai mult acest moment neplăcut. E un truc politic, fiincă îndepărtezi de putere pe Cei trei fraţi, cari sperau pînă acum ca chestia tramvaielor să fie rezolvată de alt guvern decît de acel al lor. Acum, cel puțin pentru patru luni de zile, guvernul și partidul conservator, la caz chiar dacă nu se face concentrarea, sînt sigură că revenirea liberalilor la putere este o dificultate, deși nu e imposibilă... E inutil să discutăm și să scrutăm conștiința acestor trei judecători, cari trebuiau eî singuri să se recuze și nu s’au recuzat, iar colegii lor — vrednicii lor colegi—au respins cererea Primăriei. E inutil, fiindcă justiţia noastră, este ceea ce este, pentru că la Palatul de justiţie e tarabă politică — nu templul dreptăţeî.a. e. ©♦ Adeveruri La visătoare ! Conu Fetrache a plecat să vîneze la Ţibăneştî. Numaide nu s’ar adeveri zicătoarea: — Qui va a la chasse, perd sa place! Fierul roşu Curioasse fenomene optice. De cîte ori Ceî Trei Fraţi aud de „fierul roşu“, li se face verde dinnaintea ochilor ! Preferenţă D. Carp, întrebat fiind: Coane Petrache, eşti dispuss să retractezi „fierul roşu“ ? a răspuns. — Prefer că-l... reeditez ! Rigolado Armatele se Desfăşoară Din cînd în cînd ne soseşte din statele balcanice cîte o ştire care arată că ar mai fi par’că o licărire de speranţă că vom avea pace şi un război şi că mobilizările vor fi fost o furtună într’un pahar cu apă. Noi nu credem în această licărire de speranţă. Dacă războiul nu s’a declarat încă si între Turcia si celelalte state balcanice, cauza e că atît ele cît si Turcia au nevoe de timp pentru a’şi desăvîrşi mobilizarea şi concentrarea trupelor. Cînd primele două faze preparatorii ale războiului , mobilizarea şi concentrarea vor fi termficate, războiul se va declara şi imediat vor urma primele ciocniri. Stagnaţia care pare a fi intervenit în desfăşurarea evenimentelor, e liniştea dinainte de furtună, e semnul că adversarii se pregătesc pentru ţinta cea mare. Deoarece regele a profitat de situaţia externă spre a cere de urgenţă „restabilirea raporturilor normale“ între d. Carp şi fraţii Brătianu, pe de o parte aceştia au întrunit comitetul executiv liberal ca să ceară „retractări“ d-lui Carp, iar pe de altă parte se şopteşte că presa carpistă va publica un comunicat arătând că discursul din Senat al d-luiCarp nu a vizat personal pe nimeni, — ei un sistem. Un asemeneacomunicat ar avea menirea să dejoace întru cîtva dificultăţile pe cari le donează noua cerere a regelui, arătînd că şi d. Carp e dispus să preia „raporturi normale“ culiberalii, dar nu făcînd „retractări“. Formula d-lui Carp vrea să aureiască harpud, făcînd din „fierul roşu“ o campanie contra unui sistem şi anume a sistemului „cointeresăriei“ oamenilor politici la întreprinderile comunale, judeţeneşi ale statului. Liberalii şi în speţă fraţii Brătianu nu vor să se aurească hapul pentru d. Carp; ei pun chestia pe onorabilitatea personală a celor trei fraţi, d. Ionel Brătianu se consideră personal insultat de d. Carp, prin discursul „ferului roşu“ rostit în Senat şi cere retractarea lui. E foartepuţin probabil ca d. Carp să facăo asemenea retractare. Poate că n’ar fifăcut-o nici altul, mai puţin mîndru şi intransigent ca d. Carp. Negreşit că , se poate ca aceasta să-l coste situaţia sa politică. Dar admitted că d-sa plăteşte cu situaţia sa politică această intransigenţă asta, cam care ar fi folosul Celor Trei Fraţi ? Unul politic imediat: înlăturarea aceluia carea cutezat să-i înfiereze ? Se poate. Dar oricine îşi dă seama şi de rezultatul moral al intransigenţei d-luî Carp faţă de somaţiunile de retractare ale fraţilor Brătianu. Aşadar, va spune toată lumea, Carp a preferat să piardă pentru sine şi poiate, şi pentru partidul său situaţia decît să se retracteze „fierul roşu“. Oare prin aceastăatitudine fraţii Brătianu vor fi înmai bună postură ? Desigur că nu. Iată de ce, din partea unor buni calculatori ca Cei Trei Fraţi, noi nu vedem marea abilitate în somaţiile de retractare, ci din contra, o agravare a penibilei situaţiuni morale în care ei se află. Va rămîne, cel mult, bine stabilit că, în adevăr, nu sistemul cointeresărei, ci persoanele Celor Trei Fraţi sînt acele pairi s’a fi simţit vizate— et pour cause!—defierul roşu“. Ad. Nu sistemul, persoanele! — ----------------------------------------------------------------------------------- caaBaawM8Ba»-g»!saa<aaM.,a^igt««>wiM»wa8M» Cetiţi în corpul ziarului importantele telegrame sosite în cursul nopţii asupra răspunsuluiBulgariei şi Serbiei la notaPuterilor, asupra ruperea tratativelor de pace turco-italiene şi asupra luptelor dintre turci şi muntenegreni. Amintiri in BeiHPii] Patriotismul bulgarilor II de AL. GXUBCU* Is ISIS eveHÎmftBÎefle iMn peninsula Balcanică afi avut asupra tării noastre o îraiurire rea: au determinat menţinerea la eterna Statului a guvernului I. C. Brucanu. Acum aceste evenimente par a avea o înrâurire bună: ele sînt pe caile de a mijloci întregirea partidului nostru conservator, ceea cecred că nu poate a ilecît în Interesul tării noastre. Dar nu despre aceasta am făgăduit a vorbi, ci despre Impresiile mele din Bulgaria. Cunoșteam Bulgaria din timpul războiului mîno-romino-fdiîrc, pe care lam făcut ca ziarist şi trebuie să adaug: ca singur ziarist romîn. Dar pot zice că atunci aproape n’am văzut Bulgari, afară da ţărani mai bătrîni şi ţărancele de prin sate. Erafi probabil înrolaţi în armata rusă. Nu tot aşa a fost la 1889. Prima impresie pe aure «d-a făcut-o Ruecinîcul ara că una alta înmod din oraşale romîneşti de la Dunăre; limba română era curentă; la cafenele, la otel, la birturi se câteau ziareile romîneşti şi cele austro-ungare; otelisriî, cafegii, birtaşii, negustorii în majoritate greci, armeni, evrei, ca şi la noi; chelnerii nemţi, bucătăriesele unguroaice. Ceva mai mult orientalism decît ia noi, dar nu mare deosebire. In schimb o străşnicie administrativă mai mare decît la noi şi simţul datoriei mai desvoltat. Agenţii administrativi maibrutali, mai puţin politicoşi decât ai noştri, dar mai corecţi şi mai conştiincioşi. Poporul mai posac, mai închis, mai puţin expanziv şi mai puţin voios decît al nostru, dar mai muncitor şi mai a- tes mai econom, şi mai bun gospodar. Oameni sdirenţoşi nu vezi în Bulgaria, toţi sînt bine îmbrăcaţi şi bine hrăniţi, ca dealte dintrelea şi vitele lor, care sînt bine îngrijite; iarna boii sînt acoperite cu cîte o cergă. Birjarii, în majoritate turci, cu cai excolenţi, foarte bine îngrijiţi, cu polian de mărgele la gît, fac o foarte bună impresie, mai ales că nu bat animalele, ca la noi. Birjarul Imen Ahmed, care venia în toate dimineţele să mă ducă la vînătoare, era foarte demn. La început stilam numai două cuvinte turceşti: lavaş, încet şi dabîe, iute, dar în scurtă vreme ajunsesem să mă pot înţelege pe turceşte pentru trebuinţele cele mai curente. Abundenţa pietrei de pe ţărmul drept al Dunărei contrastează cu lipsa totală de piatră pe ţărmul nostru şi aceasta se observă pretutindeni,în oraşe şi în sate, unde piatra serveşte la construcţii, de împrejmuiri, la împietrirea şoselelor. Rusciukul păstrează şi azi urmele lucrărilor edilitare de pe timpul cînd vestitul Midhat-pa^a fusese guvernator. In Bulgariagăseşti două tipuri absolut diferite: tipul calmuc oameni îndesaţi, cu capul mare, pătrat, bălani şi cu nasul cîrn şi tipul oriental, oameni svelti, oacheşi, chi- Deşî, figuri cu trăsături fine, ca, ale grecilor, incit s’ar părea că sînt două rase cu totul distincte. Danturile lor nationale amintesc mult pe ale noastre, mai ales pe cele de pe şesurî,numai cămai tot die-iarna cimpoiul înlocuiesclăuta, cobza şi naiul lăutarilor noştri. * Dar ceea ce deosebeşte mult pepoporul bulgar de al nostru este patriotismul său, conştiinţa naţională. Ţăranul nostru n’are conştiinţă naţională şi prin urmare nici ideal naţional. El nu ştie că în afară de hotarele României mai trăiesc încă atîţia români, fraţi de-ai lui, cîţi sînt în regatul romîn, nu cunoaşte alţi duşmani decît albăstrimea noastră, pe agenţii stăpînirei şi pe marii agricultori. Şi dacă mîine ar veni Muscalul sau Ungurulsă le spună că fie împarte pămînturile bourilor, ţăranii noştri ar merge cu Ungurul, cu Muscalul, cu Chinezul în contra stăpînirei. Ioromírfui fraestrucears tarasul din Romînia vede ua străin, de altă lege de cît a lud, îi sicc unsure®»* ca şi secuiului şi crede că e botezat cu lapte acru. Cd de pe urată ţăran bulgar e gata să pună mina pe puşcă ca să libereze pe fraţii săi din Turcia. De aceea drtd îa Capşa, prin cluburi, aud pe tinerii noştri de vanilie vorbind cu dispreţ, despre bulgari, ca despre o rasă mult inferioară nouă, un zâmibet de compătimire şi de întristare apare pe buzele mele. Ah, da!ibulasr®f n toff high-ilfe-ul nostru. Clasa tot diriguitoare nu sa poate compara cu a noastră nici în elegantă, nici în maniere, nici îrtunci saloanele lor sínt departe de a înfăţişa parizianismul saloanelor noastre. Aploî sínt şi bădărani, căci vorbesc bulgăreşte, pe cînd noi, vorbim franţuzeşte. Dude afi bulgarii hipodromul nostru, cu curse ca la Liongchamps şi la Epsom ? Unde afi el cluburi ca ala noastre gubacara!e ca ale noastre ? Care e proporţia bulgarilor te Karlsbad, te Alx, la Vichy, te Trouville, la Nizza şi la Monte-Carlo şi care e a noastră ? CSte trupe străine joacă pe scenele din Sofia şi die pe cele din Bucureşti ? Aşa eî, însă ţăranu- bulgar are grajd pentru vite, cocină pentru porci, coteţ pentru găini, are cuptor în care coace pline de ghiu şi nu moare de pelagră. Iarna e îmbrăcat bine, poartă ciorapi de lină şi încălţăminte solidă, iar pulpere lui sunt înfăşate in nişte gletre de ala şi toată îmbrăcămintea e produsul industriei casnice, nu ca te noi, cumpărată la tîrg şi importată aproape toată din străinătate. Şi cuim naţiunea o formează marea mulţimiea masselor, iar nu consumatorii de la Capşa şi de la Café de Paris, nici clienţii cazitariiloţr de la Constanţa, şi de la Sinaia, e evident că spre a preţui un popor trebuie să ne uităm la bază, iar nu la spoialade la vîrful piramidei. Din punctul acesta de vedere Bulgarii ne sînt superiori şi am face bine să nu prea dispreţuim fleest popor plin de vlagă şi poate cu un viitor mare. Noi ne batem jocde zarzavagii bulgari şi nu vedem că adevărata bătaie de joc e pentru noi, cari nu ştim să ne cultivăm nici zarzavatul trebuincios co iisumaţiunei noastre. De va fi la primăvară războiut peste Dunăre, pătlăgelele vor atinge la noi preţuiri inabordabile. * ..._ Dar să mă întorc la 1885. . Pe cînd măaflam în Rusciuk, evenimentele se complicară și alipirii Rumeliei la Bulgaria îi urmă războiui! sîrbo-bulgar,care se sfîrși repede prin totala înfrângere a sîrbilor la Slivnița. Serbia era un stat vechiu, pe cînd principatul bulgar abia se născuse. Cu toate astea într’o clipă bulgarii bătură pe sârbi. Tipuri bulgărești Hora bulpareasca