Adevěrul, noiembrie 1912 (Anul 25, nr. 8313-8342)
1912-11-01 / nr. 8313
AAnul al XXV-lea No. 83» FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Doamnei, No. 8 Et. I. — Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI: Bucureşti, Strada Sărindar No. 11 5 Bani Exemplarul ei♦ 1» Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi .«-+!» '• , - \ .•@ - . r ‘ 1 ' i /•’riA-v 1 ' r/ •• ' • », ... V* Al t Ha, »tri« m ' . DIRECTOR POLITIC -CON ST.O MIL L E or» âtaemmeete eu premii; ftM] ta» 4®.SĂnt . ♦ • ·• » f ■ m Peatru stFiîifătate ireful este Ta«ait-TBLOPIHhr t t țppMatavN*. 1« m 1 rmWaeîa fo . •' ' Strainetatea . IL • '-v r . ( ' Ti• V • T —W■ ,■ IV ![ Incidentul bulgaro~greci Cu cine va merge Romlnia? Aşezată între Rusia şi Austro* Ungaria, temîndu-se şi de ursul moscovit şi de pajura habsburgică. Romînia, după 1878,s’a aruncat In braţele triplei alianţe, ca satelit al Austriei şi a abandonat, ei şi Germaniei, în contra aspiraţiunilor sale latine,întreaga ei activitate politică $i economică. Cauza acestei liniide conduită o găsim in două împrejurări. Intîia este deceptiunea suferită din partea Rusiei, care după războiul dela 1877 drept recunoştinţă că am scăpăt’o la Plevna, ne-a răpit două provincii. A doua este origina regelui Carol şi simpatiile sale către politica germană, deşi personal intre cei doi Hohenzollern, cel din Berlin şi cel din Bucureşti, totdeauna a fost răceală. Aceasta era situatiunea în momentul izbucnire! conflictului balcanic. Neputînd decit să ne gîndim acum, deocamdată la unitatea naţionala, la cele trei milioane de rormîni din Austro-Ungaria, deoarece ni se opunea politica oficială a Romînieî, neputînd să ne încumetăm a spera,la recăpătarea Basarabiei, care zace sub cnutul rusesc, e natural că politica marilor puteri, a Statului quo, ne convenea perfect. In special o Bulgarie mare, în detrimentul Turciei, o vedeam ca o primejdie. Bulgaria desigur avea toate simpatiile noastre. în dorinţele ei de a se închega intrăm stat puternic şi care să unească pe toţi bulgarii din Balcani. Această mărire însă teritorială şi morală, ne apărea noiiă ca un pericol pentru viitor.', pericol de a fi puşi în stare de inferioritate faţă de bulgari, pericol şi mai concret, fiindcă ne temeam ca,, acest popor, tînăr şi plin de vigoare, să nu caute şi în potriva noastră noui cuceriri. Provincia noastră dunăreană, Dobrogea, care ne dă acces la mare, este socotită de către vecinii ca un pămînt al lor. " Aceasta era părerea şi a cercurilor oficiale şi părerea opiniei publice în momentul izbucnirei conflictului care însîngerează azi Balcanulurşi sînt păreri că Romînia îşi are partea ei de vină în acest măcel. Dacă ar fi mobilizat din vreme, dacă Bulgaria ştia că ar putea eventual să lupte şi contra Turciei şi ,contra Romînieî, conflictul nu ar fi izbucrit, ori cel puţin s’ar fi amînat, jdîrnd timp diplomatiei europene să înlăture, conflagraţia de azi... • • • Astăzi însă este prea tîrziu. Evenimentele au fost mai tari şi mai elocvente de cit toate hipotezele şi Prevederile. Turcia s'a dovedit a fi mult mai slabă, de cît părea că este şi ultimele depeşe sub impresiunea cărora scrim, dau aproape siguranţa unei înfrîngeri totale şi iremediabile. Statul quo este de fapt desfiinţat şi în neputinţă de a fi reparat de către senila r,promatie a întregei Europe. Din acest conflict suprem, imperiul otoman nu poate esi decît ori desfiinţat cu totul, ori redus la cea mai simplă expresiune, iar idealul popoarelor din Balcani, a dus la îndeplinire prin puterea armelor şi cimentat cu sîngele lor. Dacă puterile, n’au putut împiedica conflictul, mai puţin încă ele vor fi în măsură, fără de a provoca alt conflict, de astă dată general, de a hotărî pe cele patru state victorioase, ca să-şi lase prada cîştigată cu atît. bine şi cu atîtea jertfe omeneşti şi materiale. • • • E întrebarea ce va face Romînia, in aceste împrejurări, cari au schimbat fata lucrurilor si ii impun o nouă atitudine? Aceasta atîrnă de împrejurarea dacă avem ori nu avem angajamente cu Austro-Ungaria. Dacă n’avem nici un angajament —şi aceasta o pretinde guvernul român, atunci este nevoe ca Întreaga noastră linie de conduită să se schimbe, să ne întoarcem privirile spre Orient, să dăm mîna celor victorioşi, să ne mulţumim de astă dată, cel puţin cu compensaţii teritoriale cari nu sînt decît rectificări de frontieră, cu asigurarea soartei rominilor din Macedonia şi să ne gîndim serios, de astă dată, ca şi noi putem deveni o putere mai impunătoare, privind peste Carpaţi în prima linie, la cele trei milioane de romînî, conştienţi şi organizaţi în jurul bisericei şi şcoalei lor,—şi apoi peste Prut. . ... O confederaţiune a“statelor’Orientului, ar fi o putere de aproape treizeci de milioane de locuitori şi puţind pune pe picior, de război şi peste un milion de soldaţi. Cu un ase, menea factor, desigur că trebue de comptat—aceasta cu atît mai mult, cu cît teritorii dintre Carpaţi şi Constantinopol, Salonic şi Adriatica, poate hrăni o populaţiune de peste optzeci de milioane, creştere uşor de realizat în condiţiuni normale de dezvoltare şi în mijlocul linei bune stări şi civilizaţii vii, care nu vor întîrzia să se întroneze de îndată ce anarhia de astăzi va dispare... Dacă însă, mîinile ne sînt legate de o alianţă formală cu Austro- Ungaria, dacă dela împărţirea prăzei în foc să se certe cei mici, se vor certa cei mari, daca Austria si Rusia vor intra in luptă, atunci, oh! atunci, cine poate prevede ce se va întimpla si,ce vom deveni? Vom intra şi noi în viiitoarea cea vom lupta vitejeşte, dar cu inima strînsă de durere şi de nesiguranţă. Ce vom spune toi,soli,daţilor cari vor merge la moarte, care ne va fi idealul, încotro să ne aruncăm privirea? O icoana , vie vom avea înainte,aceea a soldaţilor noştri morţi în chip, eroic la Plevna şi la Griviţa, pentru a crea un stat mare, care, cel puţin pînă acum ne-a duşmănit şi a da ajutor Rusiei, care drept răsplată ne-a răpit, cu ajutoru! Europei, o parte din teritoriulnostru. Aceasta este starea sufletească a Rominiei în momentele cînd scrim aceste rînduri. E de sigur în toate acestea și aprehensiunea de necunoscut, căci sîntem în plin necunoscut. Ziua de miine. )Poate fi o zi de doliu, precum ea poate fi un răsărit frumos de soare, amintind o viaţă nouă, care de astădată va veni, tocmai cînd se aştepta mai puţin, din Răsărit. CONST. MILLE. • • • • •• Hi, bulgarii sentimentele liniei Vecinii noştri unguri nu au suferit niciodată de prea mult tact fată de România. De astădată fineta lor diplomatică in politica din Balocanî s'a întrecut pe ea însăşi.Acum au găsit vecinii noştri momentul oportun să fie hiobagiul pe cărei intilnim în presa lor tie citeva zile încoace. I se spune • Austriei dela Pesta că nimeni nu trebue să se din amieze în monarchie pentru politica Romînieî, ca şi cum această politică ar fi numai şi numai a Rominiei!... Ne închipuim cită satisfacţie tre.rbue să fi provocat la Sofia politica dela Pesta! Despre efectul atitudinei de la Pesta in Romînia cercurile austriace de la noi sunt mai în măsură să informeze pe vecinii noştri. Ministrul austro-ungar • la Bucureşti trebue să plece numai puţin urechea ca să-şî dea seama de efectul tactului diplomatic al cercurilor diriguitoare din Pesta. Cit despre efectul victoriilor bulgare asupra Rominiei el e de sigur mult mai mulţumitor decit acela al atitudinei vecinilor noştri de la Pester. Cine judecă cu ceva pătrundere interesele Rominieî şi ale romînismului, acela înţelege că triumful politicei naţionale a bulgarilor nu numai că nu ne poate inspira invidie dar este o chezăşie mai mult pentru aspiraţiile noastre în viitor. Este absurd a se crede că România pretinde vre-o compensaţiune pentru victoriile războiului national al bulgarilor. Cu totul altăceva este dacă, pentru a iritări şi mai mult legăturile de bună-vecinătate cu România, Bulgaria va conveni la aşezarea unei fruntarii mai fireşti a Dobrogei. întrebarea este însă: vecinii noştri singuri nu au găsit nimic alta, decit atitudinea pe care o au acum faţă de noi, pentru a răspunde politicei pe care de trei decenii România o duce, cot la cot, cu monarchia austro-ungară?... E. D. F. — Electorale Debandada de la Bacău.— Greva sacrificaţi Iar. — Transfugii de el»«—In Dobrogea! Politicianiî din Bacău sîrtt în plină revoltă. 1 1 S’ăfi răsculat junimiştii în cap cu d. N. Botez în potriva conservatorilor cantacuzinişti cărora s’a dat situaţia în judeţ. Sau răsculat o parte din liberalii: din jimdd-lui Radu Pornmjibaru cari nu admit cartelarea cu dizidentă d-luî Bottez, iar liberalii cari urmează’pe .d. Al‘. Gonstaotinescu, fost ministru, srisțin, cartelarea cu jrmni.mi'S'tiî, -- aceasta cu aprobarea centrului. ■ .... . . Ziarele liberale de la centru sprijină acţiunea dlui Bottez şi a ceea ce a ,surprins pe mulţi e că în luptace se dă la Bacău d. Ionel Brătiariu a luat .poziţie,. şi contra d-lui Eugeniu Gruca-Comărieşti, acel care a dat concursul Său material şi moral afacerei* tramvaiului.. Precum se vede liberalii aîi şi început să... răsplătească pe binefăcătorii lor. Culmea ironiei este că prima iny gratitudine se manifestă în potrivă celui doricitv care s'a solidarizat cu Brătienii în afacerea tramvaiului. E un semn bun şi probabil că nu va trece mult şi vom înregistra alte asemenea manifestaţii şi de gratitudine liberală. „Sacrificaţii“ guvernului de... colaborare sunt în mare ierbere deoarece..azi*se vor consfinţi, la centru, toate candidaturile. Sacrificaţii takiştilor maî pot fi consolaţi, deoarece unii din ei n'au, de sacrificat decit .o aspiraţiune momentană care se poate inline compensa altfel moralmente sau printr’o demnitate cu alt caracter. Dar sacrificaţii conservatorilor» aceî cari.au deţinut puterea, Cari au jucat pînă eri un rol mare şi cari azi sint nişte simpli particulari., sacrificaţii' aceştia sínt inionsoîabiîi. ,Mulţi dintre cpî sacrificaţi s au pus în, grevă. „Cele măi interesante greve sínt £§.te .dela Dîmboviţa şi: Bacău., ’' ,/',C C'-'' ri’.'' D-nii. C. Olănescu şi Deşliu—un junimistde bastloă şi., un filipescan pur singe—sau supărat că Dîmboviţa a căzut în lotu! takist şi au refuzat să candideze, aşteptînd amîndoi, cu nerăbdare aplanarea ‘conflictelor externe, pentru a reluă acţiunea internă iarăşi în direcţia desfacerei mizerabilei, colaborări cu takiştii. i ..., ■ .• .. .. Transfugii de erî, acei cari au fugit dela. takiştî şi. de.la. liberali cînd sia constituit cabinetul Carp sínt Intr’o situaţie cam comică, măi ales cel dela1 Craiova, ■ dela Galaţi, etc. D. Fortunescu,a fost sacrificat la Galaţi şi,atunci s’a refugiat,la Tulcea. unde situaţia e dată1 cantacuziniştilor. , , Dobrogea e azi limanul politicianilor cari nu.maî pot. .candidă'în t.îteî“-uriîe lorr. Totî făc siar târî disperate pentru a fi trimiși. în Dobrogea. . V . ■ ' ,, Dobrogea însă ne poăte rezerva toatecari surprize. ______________ - A. W. N AÂ- KÎTI I ■ r Kariatul t* elegeri Nu degeaba Putna are de marcă pe Bachus pe un butoutî... E un judeţ vesel. D’aia şi în alegerile generale., o să fie veselie la Putna. .căci, printre candidaţi se află şi d. Hociung, care candidează ca „preşedinte al societatei de mariaj”. Asta înseamnă - tă . o să-l susție toate fetele și' vStfarele,de măritat, și toți flăcăii și maturîțiî cari vor să-și puie pirostiile. . . , ; ■ ilare ,e ■;candidatul care ppljte să lupte împletfiiă pițui; asemehea adversarî — Pae. Asasinarea lui Canalejas • Canalejas a cărui chemare la v.cin a fost, socotită ca, pasul hotăritor al regelui către îndrumarea, spre liberalism, catre ruperea cu tradiţionala politică spaniolă, — a căzut victima unui atentat politic. încă odată se va dovedi printr’o faptă, cît de absurde sint atentatele de acest fel, cari cred să poată suprima un întreg regim, rezultatul unei evoluţiunî seculare, suprimînd un om. Capalejos n’a putut rezista nici el realităţei istorice — şi politicianul liberal devenise aproape un ministru reacţionar.. Succesorul eu nu va fi altfel. Timpul şi evoluţiunea bazelor societăţei singure pot remedia relele cari decurg dintr’o stare de lucruri istorică. Aceasta însă nu vor s'o înţeleagă cel cari cred că, statele sînt aluat în mîna, unul singur om. Şi astfel am asistat, şi ,acum la aberativtiea,atentatului contra lui Canalejas. E. CANALEJAS Banca Naţională şi piaţa Mai erî Banca Naţională se,lăuda că dă un larg concurs pieţei Vorba rominească: laudă-mă gură, dacă nu mă laudă alţii, căci biata piaţă nu numai că nu simte de loc concursul acesta, dar dacă ar putea face o anchetă discretă în piaţă, direcţiunea Băncei Naţionale ar putea să afle de ce simpatie se bucură. Destul, dacă e vorba de Banca Naţională şi de ceea ce face pentru pititor nimic nu vorbeşte mai lămurit decit cifrele. Or cifrele, iată ce spun: Ultima situaţiune sumară a Bămcei Naţionale, cea de la 20 Octombrie, ne spune că portofoliul ei a scăzut la 174.897.030 lei de la lei 187.247.842 cît fusese în săptămina precedentă, adică in timp de o saptămînă Banca Naţională a redus creditele cu vreo 13 milioane. Portofoliul a ajuns astfel la cifra la care a fost anul trecut, cind se ştie ce afluente de bani am avut. Acesta e modul Bănceî Naţionale de a veni în ajutorul pieţei ! Pe de altă parte eă anunţă prin „Independenţa" că face o anchetă în provincie pentru a vedea cum s’ar putea veni in ajutorul persoa-, ndor solvabile cari pe vremurile acestea de penurie monetară, tiu găsesc credit. Peste cîteva zite rezultatul anchetei acesteia se va cunoaşte şi atunci, zice Banca Naţională,—atunci vom avea un indictu preţios pentru a ne orienta. Cu alte cuvinte, după luni de zile de plîngere ale bolnavului, sîntem în examinarea sa şi vom vedea cediagnostic ii vom pune pentru a ne putea orienta. Dacă pînă atunci bolnavul sucombă,—cu atît. mai rău pentru dinsul. Atf. de Principele ALBERT GHÎCA REGISLIS MUNTENEGSULUI M’am îmbarcat' erî. Vineri, 1 Noirrbrie (st. n. pe vaporul „Adelsbjerg“ al Lloydului austriac, care ace cursa pînă la Santa-Maura, fă-irvi escale la Antivari. Dulcigiid. jau-Giovani .di. Media. Dairazzo. "'’aîoîia si Colin s’a fi îmbarcat. .mulţi ziarişti cari cred că îşi dau, imiaî bine seama de cele ce se petrec în Minintenegru şi Albania de Nord şi cari mai ales, sunt fericiti că vor putea, scrie impreSTOnde lor fără r'sicni c.'nsaivci "■’untencgttccc. Erî seară vaporul a debarcat dela orele 4 p. m. -pjna-na 5 (dimineaţă tot felul de halottin pe cheful portului. Lăzi întregi trimise, din Bohemia, purtînd'semmil Cruceî roşii, paturi de fier şi saltele pentru bollnăvi 'şi 12 cai pentru transportul răniţilor,' apoi proviziuni pentru armată. • . Camioane sosite în Cettinge poartă pe lăzi inscripţia „Aulumettes“, şi conţin cartuşe...îşi mmitiutii de tot felul. Se afirmă ,din sorginte sigură că baloturi sosite din Rusia, cu însemnuul cince, roşii conţineau bombe, şi alte explosibile. Ceea ce este pozitiv, e că regele Nicolăe este furios de trei zile de mobilizarea armatei sale. care tiu a făcut .nici, un pas îiiainte. Toriul TaraîKCKsî nu g fost.luat si, după cît ,mi se afirmă de. martori oculari' s«rilași,: nici nu poaterfi .luat așa; uștor. * * * • Ariftata twrceijsca „a.construit o lileze, care iniicţioarează în perma•nenţă. ’" • - ■ ’ / ............. Porîtul domînează cîmpia dela p miate înălţimeşi pînă. aiCurtia, muntenegrenii au avut; şapte.: mut. de morţi şi cinci nţii de pănitî. Era vorba să se dea un asalt “general. Nu văd cuim.,.,ş’am’ Putea' da un ‘Psepteneia atac pe un munte aproape drept și înalt de perie .670 nsetri, pe de altă,d#iÎStei-S^ăîîriÂâ;::Câ. țmmtenegrenii sínt înguijifi ni se tem să hiiâmteze organi,u;i%deoarece o zonă întire'agi în' jurul fortului ar fi minată. Scutari frnipui este apărat și iae- un ait fort'Tépe, care încă nu a intinat ■■ îrt i acțiune pentnj că aipâră altă parte a orașului. • Se poate în^mspla că armata lui Essad. pașa Toptani. care numgia aproape 20.000 papieni. după .ce va imî cajrza ceva pierdarî. muntenegrettilor, să ia ofensiva ta rlndiul Totul iairășT» depliiile delatitulfinea, mai departea .tribaritor albandze. catolice, care când își. vor da -*■ '-',j KiSOOuî MvntcnesrrnJuî. £6 vor întoarce de sigur contra aliateloir de eri. Marele trîb al ijtirdstilor arestim eri, ipailametitâTiî' trimiși de ..regeie Niebta.'căite le riexea ajutori prionftiiîidu-le tot felul de reforme. „Ce, vreţi să scăpăm de frânghie ca să intram în lanţuri ?“ acesta a fost răspunsul Itur. ■ Lucrurile se cam încurcă pentru regele Nicolae I şi pentru armata sa al cărei curagiu nti e de tăgăduit. jCîţiva ,ziarişti, italieni câţi ;r au fost la cartierul general al genintaluluî Martinovicî, mi-au afirmat Că fortul poate rezista încă mult tiirip şi chiar poate respinge definitiv pe muitenegreni din;:poziţ?iiî.t -for. Trahsportul muiiţiunilor şi al hranei soT , sat daţilor, se., face deri către fonici, în; ce; îHtîi este serviciul.: sanitar, e deplorabil. : Tot cimipul în jurul fortului este firesurat cu morţi toaTi ra^pirrdesc miasme, brfocte. Turcii au avut prea putini morţi şi răniţi. După o ultimă cartă poştală care o reprezintă facînd calul său să calce pămîntul turcesc mei? Dobrogei ii | li f mina bulgarilor f■ ____* In ibestîaî fruntariei de sud a Dobroee ' ■ Chestiunea fruntariei sudice a Dobrogei este iară și !ă ordinea zilei. De fapt, de 35 de mii de, cînd stăpînim Dobrogea.'Chestiunea aceasta, de o • importantă capitală, pentru siguranta statrrtăî nostru, n’a încetat uri singur, moment ,de a fi la ordinea zilei. Ultimele evenimente din Balcani însă ,au făcut-o mai acută și au arătat’ qa rectifi-■ carea graniţei dinspre Bulgaria se impune ca o necesitate absolută și urgentă.:/ ■ . . . Necesitate absolută, în adevăr. Căci a păstra şi de aţi înainţa fruntariei de sud a Dobrogeî traseul actual, înseamnă a continua să ţinem această provincie faţă putinţă de apărare în contra unui eventual atac al bulgarilor. " . Tarile cele mai paşnice trebue, să caute, vombăî In interesul păcii să aibe fruntarii strategice, capabile de a oferi putinţa urijei, defensive, eficace. Karnic nu e , una! asigurător pentru două ţări vecine, decît siguranţa fruntariilor respective. Or, graniţa noastră dinspre Bulgaria, pe dreapta Dunărei, departe de a fi o graniţă strategică, este, dimpotrivă, foarte deschisă şi dominată în mod zdrobitor de poziţiile bulgare învecinate. Faptul ■ acesta va reuşi, credem, in mod evident, din descrierea topografiei împrejurimilor Silisifri şi Arab-Tabie. Imairite de aceasta însă, credem, că e interesant să amintint unele fapte şi împrejurări care au contribuit să dea graniţei Dobrogene traseul actual, aşa de nenorocit pentru noi. ,,Silistra este cheia Dobrogei" a spus ‘odată faful Nicolae R.El, binic la congresul din Bertiri care ne-a dat Dobrogea în schimbul Basarabiei, Rusia a făcut tot posibilul ca acest».1 chei«, să rămină, In mîna Bulgariei — prin urmare în mîna eî chiar. Din rrtomentul cînd ne-a fost acordată. Rusia a luat toate măsurile pentru ca ea.să nu fie a tioastră și să. ne Poata' fi ușor reluată. In adevăr, toată . preocuparea Rusiei Ia congresul din Berlin a fost de a face să «u mi se ,dea o graniţăistrategică ci inia imposibilii de apărat’ Dezbaterile, cortgrcsnliiî din Berlin .in aceastăprivinţă? cum: și'1 atitriai-1 nea reprezentantomi fus .In coifiismnfle de 'defimitgre^ a igraniței ■sínt,; foarte elocvente în această privinţă. ‘Congresul de la Berlin, în primele discuţii referitoare la traseul graniţei, înţelegea ca şi Silistra expoziţiile ei să rămină de partea României. Imediat după ce ,congresul admite să ni se ia Basarabia în schimbul Dobrogea, reprezentantul Fran- tei, Waddington propune „să se acorde Principatului, la miazăzi de Dobrogea, o sporire de teritorii care va coprinde Sîlîstra şî Mangalia“. Reprezentantul Italiei, contele Corti, cere de asemeni „de a coprinde. şi Silistre Într’o mai mare Sporire de fruntarii meridionale ale Dobrogeî•» ■ Reprezentanţii Rusiei se opun însă cu înverşunare, şi rezultatul a fost că congresul a admis ca linia.' de frusitarie să înceapă la Est de,, Silistra» care a rămas astfel dincolo de graniţaAlbastră. Ce a urmărit, Rusia prin îndărătnicia cu care a disputat congresuluiî Silistra, se poate vedea și din grija contelui Suvaloîi de a preciza că la fruntaria ‘dobrogeană „nu este vorba de o linie.strategică”. : ■ Itîv'ersuaatțaRusiei. ne«$ urmărit .însă și rriai. departe. Astfel, după ce a izbutit..să împingă granița romîna la Est-;- de; Silistra • lăsînd; acest'.orkș- și puternicele. întăriri din apropiere pe teritoriu! bulgăresc, a încercat să Piai taie ,b 'bună bucata ,de,'.teritoriu' cel concedat de ■congrpsuî-din Berlin;'’ . Astfel,, îh (tomisiunea, europeană de; delimitare •care ar fiinctionat in 1875,v reprezentantul’,Rusiei a pus foarte mari .sforțări ca' traseul graniței să, înceapă nu dbjigă Silistra, ;tr.1o -21;:4e';kttytnettf ..qtpl fg răsărit. Cererea era ala d'd nedreaptă îij cît a provocat opunerea,.tuturor.tcelorlalți membri ai comisiunieu cari admiteau! puhetul de vedere a! delegaţilor romînî, d'M.fereVid'e şi colonel» , FalcoianiV’Ation' şi Slăiiceami. 'anume că graniţa tribue'să înceapă la 800 de ingfri spre răsărit de Silistra. ,'V. | ,Tn a doua ses.mne a cowisîunit. în 1879, 'Rusia., continuă să păstreze îaţ’ă de atitupine duşmănoasă, atitudine care UQ se dezminte nici în comisiutiea technică din. Octombrie 1879. In adevăr, in această comisiune delegatul rus propune ca frun,tafia forurtă să se mute la 35 de kilometri spre Est de Silistra. ’ ‘ .' Toţi ceilalţi, membri cereai fnişarea graniţei la punctul arătat de delegații romînî. Pentru a i se pune capăt divergintei, se oferă Austria ca mediatoare, și „amica“ noastră de azi lucrează așa de hinevi cit.sdinîțîhd ca punct de plecare a g.rariit;ej;pe. c.e! stabilit de• comisiune. modifică îrisă traseul fru ti^jffgisâ-șg; -iri- :tot cît tfev ră; o^.mțindere de păifrînt de dometri.'. ■.! ■ . ' . ■ăpfşie de ki/om arăta în numarul de miine cît de'dăunătoare pentru siguranța . apărăreT noastre .otrieritrăs'eul te s’a. dat graniței dinspre Bulgaria si vom dovedi,: nece.sitaten absoluta pentru noi/de a obține o rectificare ă fruntariei la Silistra. '• K/V NMejie . H Ade Teruri +» %. Ca ai Malitru Cine, credeţi ca cere niți câ 'decenţi :_.afît'ar«i, : i-a rididat miîn‘ oficia'e î F'oaia sfefutuî - lîbera.1 iTor. care a. acceptat . cubdidstutA' Oficială . ari Opoziţiei: ceea. ce este -'recordul! , în D. Iorga14... mai spus njîna W. un concurs preţios. • „Uniieismrv a,început să patrone*£ candidatura sa îa Capita»..publicînd ]Seite dînt lerja în politica externă. Să nu-Trafrebe nitoenî pe ..rinivej»il dacă aceste îdteî 3ent sî ate gale, fiind cu asemenea copie,«finul« nu se vîtrrl la „UBitersa1‘’f ' t. vt JGsSsâiv £. Makocî.cJii-« ț'a iest gSsît rre.i- Bic de a-, candida alături de d.pîî Donescu, Artăreanu. trag. etc., est* acela care. sige'a si-.tiubî ct » pledat jcotrtra '„Dîi»îneț,eî'‘ ■. «4 care o con- Tiscăs» d. Idnel Brătfran. c?. toale astea „«eful ţiu l-a pus caţidîdat. Deia şi to, ttăbdri * pre•dat “- -ăp-~ „re'fu ,...ri /' alette mmm Gjțjidtoi la Saiî-CftovaiEn di Media, primul port al Albafhiei pe coasta Adriatic«!; se scobor do! medici englezi cu un întreg .safViciu al cracei roșii engleze'care se va îndrepta spre Scntafi. „ . .. ' ■ Nfeîlib «Bsssfo extraordinara.'nu se observă, nimic nu trădează,: că la cîțiva kilometri oamenii se ucid intre ei. Citîva aalba-nezi ăHiiitd că sint îa bo,fd vin să fflă salute şi cîrtd îHîitreb:' Ei, aveţi, să deveniţi,mjmtenegreni acuma?“ îmi răspund toţi: „mai bine să murim“. '■/;;• — Dară ce o să' faceţi dacă Tarabosi va cădea ? — Rcpcru! alba/rez constitue « togtareata pe carre ritei un popor d'mn Fforbpa n’o va putea cuceri nici odată. . . —.Bine, abaîicT vreţ'î să rănvîneţT supuşi otomsuT ? “T— Vrem să hm si rpi 35besrT $i «► ,vem cu ce sprijini cererea,.noastră adăugă umil din et,.“bringind..o splendidă puşcă ManlfCber. \ Opinia generală' este că ort oare ag fi’ ressultaiMil războiului d s® vg terțrrțiTĂ prhi gwirdaTe* autonmndel -. .\ibanoeî^ în • Tmlfele teritoriuluî săS cbrrtpus din cele paltWj vitaete și cu sagdțacifî de Novi-Bazar. Se maî zice că Mufrier.egsu se cafti afi^s^îriiWâ^t, în .-^rținăta fi. «wntoRif - și: că aici,se. știe de unde Să- Tccargâ; țâ" ffl&uî necesități. .Ceea*,«;-.este încks®'g.ii:r este că se refuză cerferile debeqt de ^ruan lă:cine ds'-sftpnsii'.nTilritertogirejiI cari VOT să ia paffe îa et^ipreigfa contra TtuTiei. : triri-#ri V ’ ’'itorSfeár'ifica:. ftP^poudehtă , o voî- tfîrftiieko idSiî'-Ct^#t cucefe ce •voi Pătea afia .la: ț&Ăifed #e. unde pieacă, «vrnă^fă - corespandeftță și cu ce liirfor-mat-îî f oi'mai .culege la:-Vatona- , / , * . 1 .. ț; ' Diftazzo : 3 - Ncjrinăf'ie 1912. ‘ " (Albaniei::/ri;rr' riv’ r findg« A Hrer« Gfue» CERETI If-lp* jMMiiMr*