Adevěrul, noiembrie 1912 (Anul 25, nr. 8313-8342)

1912-11-01 / nr. 8313

AAnul al XXV-lea No. 83» FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Doamnei, No. 8 Et. I. — Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI: Bucureşti, Strada Sărindar No. 11 5 Bani Exemplarul ei♦ 1» Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi .«-+!» '• , - \ .­­•@ - . r ‘ 1 ' i /•’riA-v 1 ' r/ •• ' • », ... V* Al t Ha, »tri« m ' . DIRECTOR POLITIC -CON ST.O MIL L E or» âtaemmeete eu premii; ftM­] ta» 4®.­SĂnt . ♦ • ·• » f ■ m Peatru stFiîifătate ireful este Ta«ait-TBLOPIHhr t­ t țppMatavN*. 1« m 1 rmWaeîa fo . •' ' Strain­etatea . IL • '-v r . ( ' Ti• V • T —W■ ,■ IV ![ Incidentul bulgaro~greci Cu cine va merge Romlnia? Aşezată între Rusia şi Austro* Ungaria, temîndu-se şi de ursul moscovit şi­ de pajura habsburgică. Romînia, după 1878,­s’a aruncat In braţele triplei alianţe, ca satelit al Austriei şi a abandonat, ei şi Ger­maniei, în contra aspira­ţiunilor sale latine,­­întreaga ei activitate politi­că $i economică. Cauza acestei linii­­de conduită o găsim in două împrejurări. Intîia este deceptiunea suferită din partea Rusiei, care după războiul dela 1877 drept recunoştinţă că am scăpăt’o la Plevna, ne-a răpit două provin­cii. A doua este origina regelui Ca­rol şi simpatiile sale către politica germană, deşi personal intre cei doi Hohenzollern­, cel din Berlin şi cel din Bucureşti, totdeauna a fost răceală. Aceasta era situatiunea în mo­mentul izbucnire! conflictului bal­canic. Neputînd decit să ne gîndim acum, deocamdată la unitatea na­ţionala, la cele trei milioane de ro­­rm­îni din Austro-Ungaria, de­oarece­­ ni se opunea politica oficială a Ro­­mînieî, neputînd să ne încumetăm a spera,­­la recăpătarea Basarabiei, care zace sub cnutul rusesc, e natu­ral că politica marilor puteri, a Sta­tului quo, ne convenea perfect. In special o Bulgarie mare, în detri­mentul­ Turciei, o vedeam ca o pri­mejdie. Bulgaria desigur avea toa­te simpatiile noastre. în dorinţele ei de a s­e închega intrăm stat puter­nic şi care să unească pe toţi bul­garii din Balcani. Această mărire însă teritorială şi morală, ne apă­rea noiiă ca un pericol pentru vii­tor.', pericol de a fi puşi în stare de inferioritate faţă de bulgari, peri­col şi mai concret, fiindcă ne te­meam ca,, acest popor, tînăr şi plin de vigoare, să nu caute şi în potri­va noastră noui cuceriri. Provincia noastră dunăreană, Dobrogea, care ne dă acces la mare, este socotită de­ către vecinii ca un p­ămînt al lor. " Aceasta­­ era părerea şi a cercu­rilor oficiale şi părerea opiniei pu­blice în momentul izbucnirei con­flictului care însîngerează azi Bal­­canulurşi sînt păreri că Rom­înia îşi are partea ei de vină în acest mă­cel. Dacă ar fi mobilizat din vre­me, dacă Bulgaria ştia că ar putea eventual să lupte şi contra Turciei şi ,contra Romînieî, conflictul nu­ ar fi izbucr­it, ori cel puţin s’ar fi amî­­nat, jdîrnd timp diplomatiei europe­ne să înlăture, conflagraţia de azi... • • • Astăzi însă este prea tîrziu. Eve­nimentele au­­ fost mai tari şi mai elocvente de cit toate hipotezele şi Prevederile. Turcia s'a dovedit a fi mult mai slabă, de cît părea că este şi ultimele depeşe sub im­­presiunea cărora scrim, dau aproa­pe siguranţa unei înfrîngeri totale şi iremediabile. Statul quo este de fapt desfiinţat şi în neputinţă de a fi reparat de către senila r,­proma­­tie a întregei Europe. Din acest conflict suprem, imperiul otoman nu poate esi decît ori desfiinţat cu totul, ori redus la cea mai simplă expresiune, iar idealul popoarelor d­in Balcani, a dus la îndeplinire prin puterea armelor şi cimentat cu sîngele lor. Dacă puterile, n’au putut împiedica conflictul, mai pu­ţin încă ele vor fi în măsură, fără de a provoca alt conflict, de astă dată general, de a hotărî pe cele patru state victorioase, ca să-şi la­se prada cîştigată cu atît. bine şi cu atîtea jertfe omeneşti şi materiale. • • • E întrebarea ce va face Romînia, in aceste împrejurări, cari au schimbat fata lucrurilor si ii im­pun o nouă atitudine? Aceasta atîrnă de împrejurarea dacă avem ori nu avem angajamen­te cu Austro-Ungaria. Dacă n’avem nici un angajament —şi aceasta o pretinde guvernul ro­mân, atunci este nevoe ca Întreaga noastră linie de conduită să se schimbe, să ne întoarcem privirile spre Orient, să dăm mîna celor vic­torioşi, să ne mulţumim de astă da­tă, cel puţin cu compensaţii terito­riale cari nu sînt decît rectificări de frontieră, cu asigurarea soar­­tei rominilor din Macedonia şi să ne gîndim serios, de astă dată, ca şi noi putem deveni o putere mai impunătoare, privind peste Carpaţi în prima linie, la cele trei milioane de romînî, conştienţi şi organizaţi în jurul bisericei şi şcoalei lor,—şi apoi peste Prut. . ... O confederaţiune a­“statelor’O­­rientului, ar fi o putere de aproape treizeci de milioane de locuitori şi puţind pune pe picior, de război şi pe­ste un milion de soldaţi. Cu un ase­, menea factor, desigur că trebu­e de comptat—aceasta cu atît mai mult, cu cît teritorii­ dintre Carpaţi şi Constantinopol, Salonic şi Adriati­­ca, poate hrăni o populaţiune de peste optzeci de milioane, creştere uşor de realizat în condiţiuni nor­male de dezvoltare şi în mijlocul li­nei bune stări şi civilizaţii vii, care nu vor întîrzia să se întroneze de îndată ce anarhia de astăzi va dis­pare... Dacă însă, mîinile ne sînt legate de o alianţă formală cu Austro- Ungaria, dacă dela împărţirea pră­­zei în foc să se certe cei mici, se vor certa cei mari, daca Austria si Rusia vor intra in luptă, atunci, oh! atunci, cine poate prevede ce se va întimpla­­ si­,ce vom deveni? Vom intra şi noi în viiitoarea cea vom lupta vitejeşte, dar cu inima strînsă de durere şi de ne­siguranţă. Ce vom spune toi,­­soli,­daţilor cari vor merge la moarte, care ne va fi idealul, încotro să­ ne aruncăm privirea? O icoana , vie vom avea­ înainte,­­aceea a soldaţi­lor noştri morţi în chip, eroic la Plevna şi la Griviţa, pentru a crea un stat mare, care, cel puţin pînă a­­cum ne-a duşmănit şi a­ da ajutor Rusiei, care drept răsplată ne-a ră­pit, cu ajutoru­! Europei, o parte din teritoriul­­nostru. Aceasta este starea sufletească a Rominiei în momentele cînd scrim aceste rînduri. E de sigur în toate acestea și aprehensiunea de necu­noscut, căci sîntem în plin necuno­­scu­t. Ziua de miine. )Poate fi o zi de doliu, precum ea poate fi un răsărit frumos de soare, amintind o viaţă nouă, care de astădată va veni, toc­mai cînd se aştepta mai puţin, din Răsărit. CONST. MILLE. • • • • •• Hi, bulgarii sentimente­le liniei Vecinii noştri unguri nu au sufe­rit niciodată de prea mult tact fa­tă de România. De astădată fineta lor diplomatică in politica din Balo­canî s'a întrecut pe ea însăşi.­Acum au găsit vecinii noştri mo­mentul oportun să fie h­iobagiu­l pe cărei intilnim în presa lor tie cite­­va zile încoace. I se spune • Austriei dela Pesta că nimeni nu tr­ebue să­ se­ din amie­ze în monarchie pentru politica Ro­mînieî, ca şi cum această politică ar fi numai şi numai a Rominiei!... Ne închipuim cită satisfacţie tre.r­bue să fi provocat la Sofia politica dela Pesta! Despre efectul atitudinei de la Pesta in Romînia cercurile austria­­ce de la noi sunt mai în măsură să informeze pe vecinii noştri. Minis­trul austro-ungar • la Bucureşti tre­­bue să plece numai puţin urechea ca să-şî dea seama de efectul tactu­lui diplomatic al cercurilor dirigui­toare din Pesta. Cit despre efectul victoriilor bul­gare asupra Rominiei­ el e de sigur mult mai mulţumitor de­cit acela al atitudinei vecinilor noştri de la Pes­ter. Cine judecă cu ceva pătrundere interesele Rominieî şi ale romînis­­mului, acela înţelege că triumful po­liticei naţionale a bulgarilor nu nu­mai că nu ne poate inspira invidie dar este o chezăşie mai mult pentru aspiraţiile noastre în viitor. Este absurd a se crede că Româ­­nia pretinde vre-o compensaţiune pentru victoriile războiului national al bulgarilor. Cu totul altăceva este dacă, pentru a iritări şi mai mult le­găturile de bună-vecinătate cu Ro­­mânia, Bulgaria va conveni la aşe­zarea unei fruntarii mai fireşti a Dobrogei. întrebarea este însă: vecinii noş­tri singuri nu au­ găsit nimic alta, de­cit atitudinea pe care o au­ acum faţă de noi, pentru a răspunde poli­ticei pe care de trei decenii Româ­nia o duce, cot la cot, cu monarchia austro-ungară?... E. D. F. ­— Electorale Debandada de la Bacău.— Greva sacrificaţi Iar. — Transfugii de el»«—­In Do­­brogea! Politicianiî din Bacău sîrtt în pli­nă revoltă. 1 1 S’ăfi răsculat junimiştii în cap cu d. N. Botez în potriva conservatori­lor cantacuzinişti cărora s’a dat si­tuaţia în judeţ. Sau­ răsculat o parte din liberalii: din jimdd-lu­i Radu Pornmjibaru cari nu admit cartelarea cu dizidentă d-luî Bottez, iar liberalii cari ur­­mează’pe .d­. Al‘. Go­nstaotinescu, fost­ ministru, srisțin, cartelarea cu jrmni­­.mi'S'tiî, -- aceasta cu aprobarea cen­trului. ■ .... . . Ziarele liberale de la centru spri­jină acţiunea dlui Bottez şi a ceea ce a ,surprins pe mulţi e că în lupta­­ce se dă la Bacău­ d. Ionel Brătiariu a luat .poziţie,. şi contra d-lui Euge­­niu Gru­ca-Co­mări­eşti, acel care a dat concursul Său material şi moral afacerei* tramvaiului.. Precum se vede liberalii aîi şi în­ceput să... răsplătească pe binefă­cătorii lor.­­ Culmea ironiei este că prima iny gratitudine se manifestă în potrivă celui doricitv care s'a solidarizat cu Brătienii în afacerea tramvaiului. E un sem­n bun şi probabil că nu va trece mult şi vom înregistra alte asemenea manifestaţii şi de gratitu­dine liberală. „Sacrificaţii“ guvernului de... co­laborare sunt în mare ierbere de­oarece..azi*se vor consfinţi, la cen­tru, toate candidaturile. Sacrificaţii takiştilor m­aî pot fi consolaţi, de­oarece unii din ei n'au, de sacrificat­ decit .o aspiraţi­­une momentană care se poate inline compensa altfel moralmente sau printr’o demnitate cu alt caracter. Dar sacrificaţii conservatorilor» a­­ceî cari.au deţinut puterea, Cari au­ jucat pînă eri un rol mare şi cari azi sint nişte simpli particulari., sa­crificaţii' aceştia sínt inionsoîabiîi. ,Mulţi dintre cpî sacrificaţi s au pus în, grevă. „Cele măi interesante greve sínt £§.te .dela Dîmboviţa şi: Bacău., ’' ,/',C C'-'' ri’.'' D-nii. C. Olănescu şi Deşliu—un junimist­­de bastloă şi., un filipescan pur singe—sau supărat că Dîmbo­viţa a căzut în lotu! takist şi au re­fuzat să candideze, aşteptînd amîn­­doi, cu­ nerăbdare aplanarea ‘conflic­telor externe, pentru a reluă acţiu­nea internă iarăşi în direcţia desfa­­cerei mizerabilei, colaborări cu ta­­kiştii. i ..., ■ .• .. .. Transfugii de erî, acei cari au fu­git dela. takiştî şi. de.la. liberali cînd sia constituit cabinetul Carp sínt In­­tr’o situaţie cam comică, măi ales cel dela1 Craiova, ■ dela Galaţi, etc. D. Fortunescu,a fost sacrificat­ la Galaţi şi,atunci­ s’a­ refugiat,la Tul­­cea. unde situaţia e dată1 cantacuzi­­niştilor. , ,­­ Dobrogea e azi limanul politicia­­nilor cari nu.maî pot. .candidă'în t.îteî“-uriîe lorr. Totî făc siar târî dis­perate pentru a fi trimiși. în Dobro­gea. . V . ■ ' ,, Dobrogea însă ne poăte rezerva toatecari surprize. ______________ - A. W. N A­Â- KÎT­I I ■ r Kariatul t* elegeri Nu de­geaba Putna are de mar­că pe Bachus pe un butou­tî... E un judeţ vesel. D’aia şi în alegerile generale., o să fie veselie la Putna. .căci, printre candidaţi se află şi d. Hociung, care candidează ca „preşedinte al socie­­tatei de mariaj”. Asta înseamnă - t­ă . o să-l susție toate fetele și' vStfarele,de măritat, și toți flăcăii și maturîțiî cari vor să-și puie pirost­iile. . . , ; ■ ilare ,e ■;candidatul care ppljte să lupte îm­pletfiiă pițui; asemehea ad­­versarî — Pae. Asasinarea lui Canalejas • Canalejas a­ cărui chemare la v.cin a fost, socotită ca, pasul hotăritor al regelui către îndrumarea, spre li­beralism, c­atre ruperea cu tradiţiona­la politică spaniolă, — a căzut victima unui atentat politic. încă odată se va dovedi printr’o faptă, cît de absurde sint­ atentatele de acest fel, cari cred să poată supri­ma un întreg regim, rezultat­ul unei evoluţiunî seculare, suprimînd un om. Capalejos n’a putut rezista nici el re­­alităţei istorice — şi politicianul libe­ral devenise aproape un ministru re­acţionar.. Succesorul e­u nu va fi alt­fel. Timpul şi evoluţiunea bazelor so­­cietăţei singure pot remedia relele cari decurg dintr’o stare de lucruri istorică. Aceasta însă nu vor s'o înţeleagă cel cari cred că, statele sînt aluat în mîna, unu­l singur om. Şi astfel am a­sistat, şi ,acum la aberativtiea,atenta­tului contra lui Canalejas. E. CANALEJAS Banca Naţională şi piaţa Mai erî Banca Naţională se­,lău­da că dă­ un larg concurs pieţei Vorba rominească: laudă-m­ă gură, dacă nu mă laudă alţii, căci biata piaţă nu numai că nu simte de loc concursul acesta, dar dacă ar putea face o anchetă discretă în piaţă, di­recţiunea Băncei Naţionale ar putea să afle de ce simpatie­ se bucură. Destul, dacă­ e vorba de Banca Naţională şi de ceea ce face pentru pititor nimic nu vorbeşte mai lămu­rit decit­ cifrele. Or cifrele, iată ce spun: Ultima situaţiune sumară a Băm­cei Naţionale, cea de la 20 Octom­brie, ne spune că portofoliul ei a scăzut la 174.897.030 lei de la lei 187.247.842 cît fusese în săptămina precedentă, adică in timp de o sap­­tămînă Banca Naţională a redus creditele cu vreo 13 milioane. Por­tofoliul a ajuns astfel la cifra la ca­re a fost anul trecut, cind se ştie ce afluente de bani am avut. Acesta e modul Bănceî Naţionale de a veni în ajutorul pieţei ! Pe de altă parte eă anunţă prin „Independenţa" că face o anchetă în provincie pentru a vedea cum s’ar putea veni in ajutorul persoa-, ndor solvabile cari pe vremurile a­­cest­ea de penurie monetară, tiu gă­sesc credit. Peste cîteva zite rezul­tatul anchetei acesteia se va cu­noaşte şi atunci, zice Banca Naţio­nală,—atunci vom avea un indictu preţios pentru a ne orienta. Cu alte cuvinte, după luni de zile de plîngere ale bolnavului, sîntem în examinarea sa şi vom vedea ce­­di­agnostic ii vom pune pentru a ne putea orienta. Dacă pînă atunci bolnavul sucombă,—cu atît. mai rău­ pentru dinsul. Atf. de Principele ALBERT GHÎCA REGISLIS MU­NTENEGSULUI M’am îmbarcat' erî. Vineri, 1 No­­irrbrie (st. n. pe vaporul „Adelsb­jerg“ al Lloydului austriac, care ace cursa pînă la Santa-Maura, fă­­-irvi escale la Antivari. Dulcigiid. jau-Giovani .di. Med­ia. Dairazzo. "'’aîoîia si Col­in s’a fi îm­barcat. .mulţi ziarişti­ cari cred că îşi dau, imiaî bine seama de cele ce se petrec în Min­intenegru şi Albania de Nord şi cari mai ales, sunt feri­­citi că vor putea, scrie impreSTOnde lor fără r'sicni c.'nsaivci "■’untenc­­gttccc. Erî seară vaporul a debarcat dela orele 4 p. m. -pjna-n­a 5 (dimineaţă tot felul de halottin pe cheful por­tului. Lăzi întregi trimise, din Bo­hemia, purtînd'semmil Cruceî roşii, paturi de fier şi saltele pentru boll­­năv­i 'şi 12 cai pentru transportul ră­niţilor,' apoi proviziuni pentru ar­mată. • . Camioane sosite în Cettinge poar­tă pe lăzi in­scripţia „Aulumettes“, şi conţin cartuşe...îşi mmi­tiutii de tot felul. Se afirmă ,din sorginte sigură că baloturi sosite­ din Rusia, cu în­­­semnuul cince, roşii conţineau bom­be, şi alte explosibile. Ceea ce este pozitiv, e că regele Nicolăe este furios de trei zile de mobilizarea armatei sale. care tiu a făcut .nici­, un pas îi­iainte. Toriul Ta­­raîKCKsî nu g fost.luat si, după cît ,m­i se afirmă­­ de. martori oculari' s«ri­­lași,: nici nu poaterfi .luat a­șa; uștor. * * *­ • Ariftata twrceij­sca „a.construit o li­leze, care iniicţioarează în perma­•nenţă. ’" • - ■ ’ / ............. Porîtul domînează cîm­pia dela p miate înălţime­­şi pînă. aiCurtia, mun­­tenegrenii au avut; şapte.: mut. de morţi şi cinci nţii­ de pănitî. Era vorba să se dea­ un asalt “general. Nu văd cuim.,.,ş’am­’ Putea' da un ‘Pse­­pteneia atac pe un munte aproape drept și înalt de perie .670 nsetri, pe­ de altă,d#iÎStei-S^ăîîriÂâ;::Câ. țmm­­tenegrenii sínt înguijifi ni se tem să hiiâmteze orga­­ni,u;i%deo­arece o zo­nă întire'agi în' jurul fortului ar fi minată. Scutari frnipui este apărat și iae- un ait fort'Tépe, care încă nu a intinat ■■ î­rt i acțiune pentnj că aipâră altă parte a orașului. • Se poate în^mspla că armata lui Essad. pașa Toptan­i. care numgia aproape 20.000 papieni. după .ce va imî cajrza ceva pierdarî. muntene­­grettilor, să ia ofensiva ta rlndiul Totul iairășT» depliiile delatitulfi­­nea, mai departea .tribaritor alb­a­­ndze. catolice, care când își. vor da -*■ '-',j KiSOOuî MvntcnesrrnJuî. £6 vor întoarce de sigur contra alia­­teloir de eri. Marele trîb al ijtirdstilor a­restim eri, ipailametitâTiî' trimiși de ..regeie Niebta.'căite le riexea ajutori prionfti­­­iîidu-le tot felul de reforme. „Ce, vreţi să scăpăm de­ frânghie ca să intram în lanţuri ?“ acesta­ a fost răspunsul Itur. ■ Lucrurile se cam încurcă pentru regele Nicolae I şi pentru armata sa al­ cărei curagiu­ nti e de tăgăduit. jCîţiva ,ziarişti­, italieni câţi ;r au­ fost la cartierul gen­eral al geninta­­­luluî Martinovicî, m­i-au afirmat Că fortul poate rezista încă mult tiir­ip şi chiar poate respinge definitiv pe mui­tenegreni d­in;:poziţ?iiî.t -for. Trah­sportul muiiţiunilor şi al hranei soT , sat daţilor, se., face deri către fonici, în; ce; îHtîi est­e serviciul.: sanitar, e deplorabil. : Tot cimipul în jurul fortului este firesurat cu morţi toaTi ra^pirrdesc miasme, b­rfocte. Turcii au avut prea pu­tini morţi şi răniţi. După o ultimă cartă poştală care o reprezintă facînd calul său să calce pămîntul turcesc mei? Dobrogei ii | li f mina bulgarilor f■ ____* In ibestîaî fruntariei de sud a Dobroee ' ■ Chestiunea fruntariei sudice a Dobrogei este iară­ și !ă ordinea zi­lei. De fapt, de 35 de mii de, cînd stăpînim Dobrogea.'Chestiunea a­­ceasta, de o • importantă capitală, pentru siguranta statrrtăî nostru, n’a încetat uri singur, moment ,de a fi la ordinea zilei. Ultimele eveni­mente din Balcani­ însă ,au făcut-o mai acută și au arătat’ qa rectif­i-■ carea graniţei dinspre Bulgaria se impune ca o necesitate absolută și urgentă.:/ ■ . . . Necesitate absolută, în adevăr. Căci a păstra şi de aţi înainţa frun­tariei de sud a Dobrogeî traseul ac­­tual, înseamnă a continua să ţinem această provincie faţă putinţă de apărare în contra unui eventual a­­tac al bulgarilor. " . Tarile cele mai paşnice trebue, să caute, vom­b­ăî In interesul păcii­ să aibe fruntarii strategice, capabile de a oferi putinţa urijei, defensive, e­­ficace. Karnic nu e , una!­ asigurător pentru două ţări vecine, decît sigu­ranţa fruntariilor respective. Or, graniţa noastră dinspre Bul­garia, pe dreapta Dunărei, departe de a fi o graniţă strategică, este, dimpotrivă, foarte deschisă şi domi­nată în mod zdrobitor de poziţiile bulgare învecinate. Faptul ■ acesta va re­uşi, credem, in mod evident, din descrierea topografiei împre­jurimilor Silisifri şi Arab-Tabie. Im­­­airite de aceasta însă, credem, că e interesant să am­in­tint unele fapte şi împrejurări care au contribuit să dea graniţei Dobrogene traseul ac­­­tual, aşa de nenorocit pentru noi.­ ,,Silistra este cheia Dobrogei" a spus ‘odată faful Nic­olae R.El, binic la congresul din Bertiri care ne-a dat Dobrogea în schimbul­ Basara­biei, Rusia a făcut tot posibilul ca ace­st».1 chei«, s­ă rămină, In mîna Bulgariei — prin urmare în mîna eî chiar. Din rrtomentul cînd ne-a fost acordată. Rusia a luat toate măsuri­le pentru ca ea.să nu fie a tioastră și să. ne Poata'­ fi ușor reluată. In adevăr, toată . preocuparea Rusiei Ia congresul din Berlin a fost de a face să «u m­i se ,dea o graniţăistra­­tegică ci inia imposibilii de apărat’ Dezbaterile, cortgrcsnliiî din Berlin .in această­­privinţă? cum: și'1 atitriai-1 nea reprezentantomi fus .In coifiism­­nfle de 'defimitgre^ a igraniței ■sínt,; foarte elocvente în această privinţă. ‘Congresul de la Berlin, în primele discuţii referitoare la traseul grani­ţei, înţelegea ca şi Silistra expozi­ţiile ei să rămină de partea Româ­­niei. Imediat după ce ,congresul ad­mite să ni se ia Basarabia în schim­­bul Dobrogea, reprezentantul Fran-­ tei, Waddington propune „să se a­­corde Principatului, la miazăzi de Dobrogea, o sporire de teritorii car­­e va coprinde Sîlîstra şî Mangalia“. Reprezentantul Italiei, contele Corti, cere de asemeni „de a co­prinde. şi Silistre Într’o mai mare Sporire de fruntarii meridionale ale­ Dobrogeî•» ■ Reprezentanţii Rusiei se opun în­să cu înverşunare, şi rezultatul a fost­ că congresu­l a admis ca linia.' de frusitarie să înceapă la Est de,, Silistra» care a rămas astfel dincolo de graniţa­­Albastră. Ce a urmărit, Rusia prin îndărătnicia cu care a disputat congresuluiî Silistra, se poate vedea și din grija contelui Suvaloîi de a preciza că la frunta­ria ‘dobrogeană „nu este vorba de o linie.strategică”. : ■ Itîv'ersuaatțaRusiei. ne«$ urmă­rit .însă și rriai. departe. Astfel, după ce a izbutit..să împingă granița ro­­mîna la Est-;- de; Silistra • lăsînd; a­­cest'.orkș- și pu­ternicele. întăriri din apropiere pe teritoriu­! bulgăresc, a încercat să Piai taie ,b 'bună bucata ,de,'.teritoriu' cel concedat de ■congrpsuî-din­ Berlin;'’ . Astfel,, îh (tomisiunea, europeană de; delimitare •care ar fiin­ctionat in 18­75,v reprezentantul’,Ru­siei a pus foarte mari .sforțări ca' traseul gra­niței­ să, înceapă nu dbjigă Silistra, ;tr.1o -21;:4e';kttytnettf ..qtpl fg răsărit. Cererea era ala d'd nedreaptă îij cît a provocat opunerea,.tuturor.tcelor­­lalți membri ai comisiunieu cari ad­­miteau! puhetul de vedere a! dele­gaţilor romînî, d'M­.fereVid'e şi colo­nel» , FalcoianiV’Ation' şi Slăii­cea­­mi. 'anu­me că graniţa tribue'să în­ceapă la 800 de ingfri spre răsărit de Silistra. ,'V. | ,Tn a doua ses.mne a cowi­sîunit. în 1879, 'Rusia., continuă să păstreze îaţ’ă de atitupine duş­mănoasă, atitudine care UQ se dez­minte nici­ în comisiutiea technică din. Octombrie 1879. In adevăr, in această com­i­siune delegatul rus propune ca­ frun,tafia forurtă să se mute la 35 de kilom­etri spre Est de Silistra. ’ ‘ .'­­ Toţi ceilalţi, membri cereai f­nişa­­rea graniţei la punctul arătat de de­legații romînî. Pentru a i se pune capăt divergin­­­tei, se oferă Austria ca mediatoare, și „amica“ noastră de azi lucrează așa de hinevi cit.sdinîțîhd ca punct de plecare a g.rariit;ej;pe. c.e! stabilit de• comisiune. modifică îrisă traseul fru ti^jffgisâ-șg; -iri- :tot cît tfev ră; o^.mțindere de păifrînt de d­­om­etri.'. ■.! ■ . ' . ■ăpfşie de ki­/om arăta în nu­marul de miine cît de'dăunătoare pentru siguran­ța . apărăreT noastre .otrieritrăs'eul te s’a. dat graniței dinspre Bulgaria si vom dovedi,: nece.sitaten absoluta pentru noi/de a obține o rectificare ă fruntariei la Silistra. '• K­/V NMejie . H Ade Teruri +» %. Ca ai Malitru Cine, credeţi ca cere niți câ 'decenţi :_.afît'ar«i, : i-a rididat m­iî­n‘ oficia'e î F'oa­ia sfefutuî - lîbera.1 iTor. care a. ac­ceptat . cubdidstutA' Oficială . ari Opozi­ţiei: ceea. ce este -'recordul! , în D. Iorga1­­4... m­ai spus njîna W. un con­curs preţios. • „Uniieismrv a,început să patrone­­*£ candidatura sa îa Capita»..publi­­cîn­­d ]Seite d­înt lerja în politica ex­­ternă. Să nu-Trafrebe nitoenî pe ..rinivej­­»il dacă aceste îdteî 3ent sî ate gale, fiind cu asemenea­ copie,«finul« nu se vîtrrl la „UBitersa1‘’f ' t. vt JGsSsâiv £­. Makocî.cJii-« ț'a iest gSsît rre.i- Bic de a-, candida alături de d.pîî Donescu, Artăreanu. trag. etc., est* acela care. sige'a si-.tiubî ct » pledat jcotrtra '„Dîi»îneț,eî'‘ ■. «4 care o con- Tiscăs» d. Idnel Brătfran. c?. toale astea „«eful ţiu l-a pus caţidîdat. Deia şi­ to, ttăb­dri * pre­­•dat “- -ăp-~ „re'fu­ ,...ri /' alette mmm ­ Gjțjidtoi la Saiî-CftovaiEn­ di Media, primul port al Albafh­iei pe coasta Adriatic«!; se scobor do! medici en­glezi cu un întreg .safViciu al cra­­cei roși­i engleze'care se­ va în­drepta spre­ Scntafi. „ . .. ' ■ Nfeîlib «Bsssfo extrao­rdinara.'nu se observă, nimic nu trădează,: că la cîțiva kilometri oamenii se ucid intre ei. Citîva aalba-n­ezi ăHiiitd că sint îa bo,fd vin să fflă salute şi cî­rtd îHîitreb:' Ei, aveţi, să­ deveniţi,mjm­­tenegreni acuma?“ îmi răspund toţi: „mai bine să murim“. '■/;;• — Dară ce o să' faceţi dacă Ta­­rabosi va cădea ? — Rcpcru! alba/rez consti­tue « togtareata pe carre ritei un popor d'mn Fforbpa n’o va putea cuceri nici o­­dată. . . —­.Bine, abaîicT vreţ'î să rănvîneţT supuşi otomsuT ?­­ “T— Vrem să hm si rpi 35besrT $i «► ,vem cu ce sprijini cererea,.noastră adăugă umil din et,.“b­ringind..o splendidă puşcă ManlfCber. \ Opinia generală' este că ort oare ag fi’ ressultaiMil războiului d s® vg terțrrțiTĂ prhi gwirdaTe* autonmndel -. .\ibanoeî^ în • Tmlfele t­eritoriuluî săS cbrrtpus din cele paltWj vitaete și cu sagdțacifî de Novi-Bazar. Se m­aî zice că Mufrier.egs­u se cafti afi^s^îriiWâ^t, în .-^rținăta fi. «wntoRif - și: că aici,se. știe de unde Să- Tccargâ; țâ" ffl&uî necesități. .Ceea*,«;-.este încks®'g.ii:r este că se refuză cerferile­ debeqt de ^ruan lă­­:cin­e ds'-sftpnsii'.nTilritertogirejiI cari VOT să ia paffe îa et^ipreigfa contra TtuT­iei. : triri-#ri V ’ ’'itorSfeár'ifica:. ftP^poudehtă , o voî- tfîrftiieko idSiî'-Ct^#t cu­­cefe ce •voi Pătea afia .la: ț&Ăifed #e. unde pi­eacă, «vrnă^fă - corespandeftță și cu ce liirfor-mat-îî f oi'mai .culege la:-Va­­tona- , / , * . 1 .. ț; ' Dift­az­zo : 3 - Ncjrinăf'ie 1912. ‘ " (Albaniei­­::/ri;r­r' riv’ r find­g« A Hrer« Gfu­e» CERETI If-lp* jMMiiMr*

Next