Adevěrul, octombrie 1913 (Anul 26, nr. 8640-8670)
1913-10-01 / nr. 8640
i flilarți î Octombrie 1913 Hatirurile in aresta Deneral Mustatză le denunță și indică referirele necesare pentru ismisaterea Ier D. general Al. Mustatză, care a făcut celebrul marș pină la defileurile Sofiei, gratis căruia se poate spune că s-a realizat ordinea in Balcani pe baza tratatului de pace de la București, și care acum în urmă a fost pus în retragere, a ținut ca mai înainte de a intra în retragere, să-și spună cuvântul asupra păcatelor noastre, păcate de care sufere întreaga noastră organizație militară și o face printr'o broșură pe care a intitulat-o: „Din păcatele noastre“. E o broșură mică, dar lapidară în mănunchiul expresiv de lapte și rele ce denunfft. Ea stabilește că armata noastră sufere de molima hatîrurilor care se lățește și a devenit o calamitate cu toată alarma ce s’a dat de unii pentru combaterea ei. Din această broșură desprindem vre-o citeva pagini, cari constitue un viguros și substanțial rechizitoriu al favoritismului care bîntue în armata romană. Iată ce spune d. general Al. gustată: VINATORII DE HATIRURI SĂ limităm mărturia faptelor la luna de criză a lui Martie, luna discuțiunilor inspectorilor generali, luna întocmire a tablourilor de înaintări, funcții și mutări, luna bugetuui, etc. cu drept cuvînt luna simbo alul speranței și al Bunei-Vestiri. In fiecare an, cu toate ordinele ce se dau de către Ministerul de Război și, ca să nu se acorde ofițerilor permisii pentru București in luna Martie, totuși se vede în această lună un adevărat pelerinaj de ofițeri la București. Acești pelerini de Martie ai Cetății Sfinte a Bucureștiului sunt vinători de hatiruri, în urmărirea cărora încep o adevărată goană, îndată ce au ajuns în Capitală. Fiecare cu sau prin sfinții săi protectori dau asalt Ministerului de Război, unde se produc lupte homerice și se desfășoară toată arta militară și diplomatică a timpului, pentru smulgerea foloaselor urmărite. O serie din acești bravi fii ai patriei urmăresc avansarea, dobândirea gradelor și a funcțiilor, în care scop pun în mișcare toată elita oamenilor zilei, toate persoanele influente ,și toți oamenii cu vază prin poziția lor socială. Intervenții măestrice pe lîngă membrii comitetului inspectorilor generali, pentru votarea protejaților, uneltiri meșteșugite, pentru înlăturarea rivalilor, stăruinți înverșunate pe lingă Ministerul de Războiu și comisiunea bugetară, pentru a prevedea în buget locurile favoriților — căci nu este suficient numai de a fi admiși pentru înaintare, ci trebue să se dobîndească și noul grad — și astfel acești ofițeri ajung repede la noul grade și funcții, pe cînd acei, care se bazează pe munca cinstită și păzesc calea dreptate și a demnităței, așteaptă multă vreme, pînă, cînd își aduc aminte cei de la putere, că ,și aceștia sînt ofițeri ai armatei române. Mai mult încă, pentru satisfacerea nesăbuitelor pretențiuni ale favoriților zilei, se creează posturi noi, de multe ori incompatibile cu gradul acestora și, cînd intervine forța majoră, se recurge la cele mai machiavelice combinațiuni, pentru a asigura postul (funcțiunea) și gradul protejaților pentru anul următor. O a doua serie a acestor ofițeri, vînători de hatîrurî, este a acelora care aleargă după mutări. Astfel, cu tot înaltul Decret No. 2136 din 1898, care restringe posibilitatea mutărilor la anumite condițiiuni, dictate de interesul bunului mers al instituțiunei, totuși vedem în fiecare an, la 1 Aprilie și 1 Octombrie, repetîndu-se, datorită protecției și hatîrului, sute de mutări, fie justificate prin nimic altceva, decit doar că cel mutat sînt favoriții zilei — în plus micile mutări din cursul anului. Aceste multiple mutări, fac ca multe companii, escadroane și baterii să schimbe într’un an 3—4 comandanți. In aceste condițiuni, nefiind o unitate de vedere și de doctrină în conducerea instrucțiunei, se înțelege de la sine că aceste unități nu sunt instruite și pregătite, cum trebue, pentru război. TOȚI LA BUCUREȘTI O altă serie de ofițeri, vînători de flatîruri este a acelora, care aleargă după mutare sau măcar detașare în București. Capitala a avut întotdeauna o abracțiune magică pentru corpul nostru ofițeresc și în armată s-a format credința, că nu poți înainta în carieră, cum trebue, decît stînd în București, desigur o consecință a atotputerniciei bazirului, a cărui teatru de operație este București, capitala țării, reședința Ministerului de Război, reședința Capului Statului, etc., etc. Provincia nu contează față de atotputernicia Capitalei, căci de nicieri nu răsare soarele carierei așa de strălucitor, nici dintr’o parte alta nu se poate pune în relief meritul, nicăici în altă parte nu se știe de capacitate, de vrednicie ostășească, decît în cetatea Bucureștiului. Această credință a corpului nostru ofițeresc face, ca foarte mult din ofițeri să rîvnească garnizoana București, mulți preferind orice servicii, oricît de laterale, chiar incompatibile cu gradul lor, numai să stea în București. Așa se poate cita cazul unui colonel de artilerie, căruia, negăsindu-l loc în București, i s’a înființat un birou la ministerul de război, așa zisul birou de informațiuni, care era așa de important (1), incit astăzi este pe capul acestui birou un căpitan de rezervă. Și, pe calea protecției și a hatîrului, mult din acești devotați ai Sfintei Cetăți a Bucureștiului reușesc să fie mutați, sau măcar detașați în București. Cu aceste detașări însă, am ajuns să avem în București ofițeri de mai multe garnituri, iar in provincie să avem companii, escadroane și baterii comandate de locotenenți, de sublocotenenți și, în unele părți, chiar de plutonieri. Mulți ofițeri cu spete din provincie, cari au probabilitatea de a fi mutați în București, nici nu au casă pe garnizoanele lor, ci își au casa în București, ținînd cite o cameră cu Iunete localitățile unde își ia serviciul, și așteptând cu o nerăbdare febrilă ziua fericită de 1 Aprilie sau 1 Octombrie, ca să se mute în București (acești ofițeri sunt bine înțeles dintre aceia, cărora pozițiunea și Bradul lor nu le îngăduie posibilitatea de a se detașa în București. Se înțelege de la sine, că comanda (unitățile) acestor ofițeri obsedați de ideea fixă a mutatului în București, lasă mult de dorit, aceștia considerăd serviciul lor din provincie oarecum ca străin pentru ei și gindfindu-se mereu la acela, pe care îl vor ocupa în București. Asemenea ofițeri ajunși prin o oarecare forță majoră in provincie, spun deja la prezentarea lor la aceste corpuri sau servicii, că nu vor sta mult în acea garnizoană, căci au de gînd să se mute in București ; și dacă-și fac intr’o lege oarecare serviciul, îl fac sub impulziunea frică și nu din conștiința datoriei și din sentimentul de patriotism. Un alt teatru de operație al protecției și batirului sunt: diferitele examene , examenele de la școlile militare, examenul de maior, examenul de general, examenul pentru trimiterea ofițerilor în străinătate, etc. Aci protecția și batirul lucrează mai cu efect, obținînd mai ușor și mai repede rezultatele dorite, deoarece în acest caz reușita depinde numai de comisiune, de soborul atotputernic, care nu este ținut să dea socoteală nimănui altuia, decit doar conștiinței. Astfel vedem elevi și ofițeri eminenți căzuți la examen și mediocrități (ca să nu le zicm altfel) reușiți, datorită protecției și hatîrului. Această calamitate in recrutarea și selecționarea ofițerilor are de rezultat trista realitate a slăbiciunei a aâtor elemente din corpul nostru ofițeresc, menite să dea roade pe terenul pe care sunt, chemați să lucreze, și să contribue la propășirea instituțiunii. Dar cite și clte minuni (!) nu face protecția și batirul în armată, instituțiunea pe care se reazămă viitorul țării. SE IMPUNE O SCHIMBARE Această primejdioasă stare de lucruri tn armat.8 reclamă imperios o remediare radicală, căci dăinuirea acestei calamități ne duce la un iminent dezastru și toate sacrificiile, ce se fac pentru armată, vor fi zadarnice. Dezastrul francezilor din 1870—71 și înfrîngerile rușilor din 1904—905 datorite unei stări de lucruri analogă cu aceea de la noi, ne învederează îndeajuns pericolul, ce ne amenință. Chiar recenta noastră intervenție militară în Balcani,, deși nu a fost un război propriu zis, totuși a dat la iveală multe din neajunsurle izvorite, din molima, ce bîntuie în arată,și care neajunsuri, să sperăm, că nu vor fi acoperite cu provebiala mușama, ci vor servi de învățăminte pentru îndreptarea răului). Pentru combaterea acestei molime din armata noastră se impun două serii de mijloace, mijloace educative și mijloace legislative... Astfel, se impune eroarea unei legi a cadrelor în armată, prin care să se fixeze gradele, care trebue să comande diferitele unități și instituțiuni militare precum și gradele, care trebue să intre în compunerea diferitelor comandamente, a unităților și serviciilor Prin această lege se înlăturează nefastul obicei, de a se adăuga sau șterge din buget, sub presiunea protecțieî și a batirului, grade și funcții, după cum cel ce-i vine rîndul este sau nu un favorit al zilei. Exemple de această natură sînt numeroase și cităm citeva, pentru concretizarea faptului. Astfel, s’a văzut nu odată, că unul general de brigadă, comandant de corp de armată, căruia ii venit rândul să fie avansat general de divizie, i s'a șters din buget gradul de general de divizie la corpul de armată și astfel, scăpind de acest general, prin trecerea lui in rezervă pentru limită de vîrstă, s’a pus anul următor din nou în buget gradul de general de divizie la corpul de armată, căci venia rîndul unui favorit al zilei. Un alt caz poate fi citat acel cu comandantul școalei de cavalerie, care acum cîțiva ani era comandată de un maior; apoi, sub presiunea protecției și a bazirului, s’a prevăzut în buget locotenent,colonel ca comandant al acestei școli și, în anul acesta, chiar colonel deplin. Alte cazuri pot fi citate acolo cu maiori comandanți de companie (mai multe cazuri) în jandarmeria rurală, maior comandant al companiei de pompieri din București, etc.... Dacă continuăm în această progresie, vom ajunge fatal, ca să avem, cum era odată, mai mulți coloneii la două escadroane de lăncieri! A doua lege, care trebuește alcătuită pe baza, de a țărmuri bazirul și protecția în armată, este legea asupra înaintărilor în armată. Legea actuală, cu principiul fundamental al înaintării la vechime și ridicarea elementelor eminente prin înaintare excepțională, reprezintă un pas important pentru soluțiunea justă a înaintărilor în armată. • Această lege însă, pentru a se apropia de perfecțiune, are nevoe de mai multe ameliorări. Așa, înaintarea excepțională prezintă o portiță minunată pentru operațiunile și protecția hatîrului. Prin înaintarea excepțională legiuitorul a înțeles, că această înaintare să se acorde numai ofițerilor e. mineriți, ofițeri în adevăr excepționali prin cultura și calitățile lor. Cu regimul moravurilor noastre însă, s’au strecurat și se strecoară la înaintare excepțională mulți ofițeri, care sunt mai slabi decît cei avansați la rîndul anuarului. Pentru înlăturarea acestui neajuns, se impune a se fixa prin lege condițiuni concrete, pe care să le îndeplinească ofițerii susceptibili de a fi propuși la înaintare excepțională. Un alt defect al actualei legi de înaintare este examenul pentru gradul de general. Acest examen, introdus prin noua lege de înaintare, pe lângă că constitue o portiță apropiată pentru practicarea protecției și a hatîrului, dar mai are gravul neajuns, de a discredita ofițerii noștri superiori în fața sumei militare, civile și a străinătății, lovind în prestigiul și moralul celor căzuți la acest examen ; apoi mai aduce după sine anomalia, de a avea coloneii reușiți la examenul de general, însărcinat’ cu comanda provizorie de brigadă, și colonel căzuir, la examenul de general, însărcinat cu comanda definitivă de brigadă. Acest hibrid al nouei legi de înaintare trebue neapărat suprimat din lege, deoarece sunt arhisuficiente probele, la care sînt supuși coloneii la manevre, la călătoriile de insstrucție, etc. Nu mai inzist asupra celorlalte neajunsuri ale legii de înaintare, deoarece acestea au fost deja denunțate prin revistele militare. Se mai impune de asemenea crearea unei legi pentru restrîngerea mutărilor în armată și limitarea lor la anumite condițiunî, dictate de bunul mers al instituțiunei. Apoi se impune respectarea unui caracter permanent legii asupra pozițiunii ofițerilor, pentru a nu face cu această lege jocul protecției și al hatîruluî, micșorînd vîrsta limită, pentru a scăpa de cutare, sau cutare desmoștenit al soartei și apoi readucînd-o la vechile cifre pentru favoriții zilei. In fine se impun măsuri drastice pentru respectarea dreptății in aplicarea legilor și regulamentelor din partea tuturor acelora, cărora le este încredințată această onoare, corolarul tuturor mijloacelor educative și și legislative pentru o sănătoasă regenerațiune în armată. Sarah Bernard a Nordului Așa a fost supranumită marea artistă Asta Nielsen. Ceea ce geniala artistă Sarah Bernard ne-a dat pe scenă, marea artistă Asta Nielsen a reușit să ne dea cu prisosință pe piiza cinematografică, fapt pentru care, cu drept cuvînt, a fost supranumită și regina cinematografului. Cine a putut o vedea în noua capodoperă „Sufrageta" ce se dă acum la Cinema-„Venus" va putea spune — nu ne îndoim — că Asta Nielsen este cea mai mare artistă a timpului ! In „Sufrageta" spectatorul poate admira toată varietatea marelui ei talent. Școlărită zglobie și zburdalnică, curată și adorată, bătindu'șî joc de toți aceia cari îi cerșesc dragostea; rănită în amorul ei devine cea mai periculoasă agitatoare; o vedem spărgind geamuri și punind bombe pentru ea tot ea mai tirziu, văzind că e vorba de pieirea aceluia pe care-l iubește să facă tot posibilul pentru al salva; o vedem plingind — se văd lacrămile pe pînză—iar la sfîrșit o vedem cea mai drăgăstoasă mama înconjurată de copii. Cinematografii îi scoli și chestia mănăstirea de la Sărășinești - Convorbire ca d. ministru Eisescu - Ideia d-lui ministru Disescu de a introduce cinematograful in școli a fost primită bine, de aceia cari își dau seama de rolul educației ce ar putea să aibă reprezentarea pe pînză a diferitelor subiecte din științele naturale, cosmografie, etc., cari actualmente se studiază în abstracte, elevii mărginindu-se la explicațiile profesorului sau ale manualelor; explicații cari de multe ori, oricît de bune ar fi, nu reușesc să dea școlarilor noțiunea clară a lucrului In loc ca această ideie a ministrului instrucțiune să fie discutată fără patimă politică, ca una ce este în legătură cu educația tineretului nostru, ea a dat prilej presei liberale să expectoreze tot veninul ce-i produce orice ideie bună, sau care nu e susținută de vreunul din partizanii d-lui Ionel Brătianu. Cinematograful în școli! Dar unde, in ce tară s'a mai pomenit așa ceva? strigau ziarula liberale. D. ministru Disescu pe care l’am văzut era și căruia i-am cerut citeva lămuriri asupra felului cum înțelege să introducă cinematograful în școli ne spune vădit satisfăcut: — Sunt șapte zile de cînd am numit o comisiune pentru facerea filmelor pe cari le voi introduce în școli și mai cu deosebire în cele primare. Am văzut că sunt atacat de o anumită presă pe motiv că ideia mea n’ar găsi aplicație nici într’o țară. De aceste atacuri mă răsbună îndeajuns faptul că ceia ce voesc să fac eu, a fost pus în aplicare, actualmente și la Paris. D. Disescu avea dreptate, căci dacă guvernul francez a admis ideia ministrului sau de instrucție de a întrebuința cinematograful ca mijloc educativ in școli, înseamnă că această idee merită o discuție obiectivă iar nu criticile pătimașe ce îi s’au adus. — Ce vor cuprinde filmele ? — Pentru școlile primare ele vor cuprinde tot ce poate face obiectul , jațâmîntului intuitiv, așa că copiii să se intereseze de tot ce este educație și cunoștințe, fără să-și ostenească atenția. Ceea ce ne spune de ministru al instrucțiunei este absolut, așa cine cunoaște principiile elementare de pedagogie, știe că trebue înlăturată din școli oboseala care aduce cu sine desgustul de studiu, cu corolarul ei, lenevia. D. Disescu, ne adaogă, că se vor întocmi filma pentru geografie, cosmografie, științe naturale, istorie, biblie, evanghelie. Grație imaginelor ce se vor proecta, ochiul va fi interesat înaintea studiului, ceea ce va fi un avantaj pentru clasificarea cunoștințelor ce se dobîndesc. — Veți introduce cinematograful și în școlile secundare. ? — Desigur, căci asta este intenția mea. Lucrul se va face însă, încetul cu încetul, deoarece trebue pus în legătură cu resursele financiare de care aș putea dispune. Cu această ocazie am spus d-lui ministru al instrucțiunei publice că se vorbește mult de înființarea unei mînăstiri de maici la Sărăcinești și l’am întrebat dacă e adevărat. D. Disescu îmî răspunde că lucrul este exact, dar adaogă că nu e atît vorba de o înființare ci de o reînființare, însă cu un scop mai complex. Pînă la 1873, spune d-sa, schitul Sărăcinești a fost cu maici. La acea epocă ele au fost mutate la Botez. Eu am dispus refacerea clădirei, ceea ce s'a și executat, în stil romînesc-țărănesc, cu multă artă, de către d. arhitect Traianescu. Biserica este trecută printre monumentele istorice, ca atare se va pune în stare bună, făcîndu-se cuvenitele restituiri. Spuneam mai sus de un scop mai complex, pus în legătură cu reînființarea mînăstirea de maici. E vorba de o operă de mare utilitate la care s’a gîndita Dissescu și care va avea de efect ridicarea economică și culturală a țărancelor. — Organizarea sfântului locaș cu maici — ne declară ministrul școalelor — n’are numai un scop religios. Ne-am ocupat mult cu starea economică și cu direcția culturală a țăranilor; nimic însă, nu s’a făcut în privința țărancelor și fetele lor. Voesc să încep cu Sărăcineștii, pentru o îndrumare a țărancelor și fiicelor lor către o viață socială și economică mai îngrijită. La Sărăcinești, dela 1 Octombrie, va funcționa un atelier de țesături și cusături naționale. Aici vor veni țărancele pentru a-șî forma gustul și a învăța să lucreze. * Călugărițe cu cunoștințe speciale vor îngriji de aceasta, educațiune, la care se adaogă o serie de cunoștințe necesare sătencelor. După cum se vede reînființarea, de către d. Disescu, a schitului de maici de la Sărăcinești înseamnă un pas înainte în educația și ridicarea economică a păturei țărănești. Noi am pledat de nenumărate ori pentru această educațiune ,și ne pare bine că un început bun s’a făcut in această direcție. Pentru ca opera să fie complectă, ministrul instrucțiunei ar trebui să ia măsuri ca asemenea ateliere și școli practice pentru țărance să se înființeze pe lingă fiecare mănăstire de călugărițe, G. Metaxa-Dotro .Timfiffler—-----------------Kt Tratative Intre Tissa și raiului Viena, 29 Septembrie. — „Deutsches Volksblatt“ afirmă că ar fi aflat din sursă bine informată că în curînd contele Tisza va începe tratative cu conducătorii românilor de peste munți asupra cererilor românilor. Nu va fi vorba de încheierea uinui pact ci numai de consfătuiri în care să se cerceteze și să se găsească o bază pentru tratativele hotărîtoare viitoare. Nu se vor discuta chestiuni de detaliu cu numai chestiuni de principiu. Aceasta, ca să se stabilească mai multă claritate asupra chestiunei dacă o înțelegere și o conlucrare este sau nu posibilă. ■ ■■MKSBsaaai î mmum a i fi B I ^ «șhșp» A APAfeUT^i || 8Lranam» 9 fit ZIAHELOR oBMSBgSSgr. u,Adeverii!“ și „Dimineața Un splendid «cum do t6îî pauWil ms tepsina i*«strată In outor , ausunzind Un bogat material de utilitate predica și anime : Tanful pentu călătri pe V. F. K. —Plecarea și gonira trenurilor (Gala tie Nord, București). Pețul biiefeio ta S M l Extane din serte electorală.— Buca Ue din Româia. Lepra repanului duminical. Legea timbrului, etc., et o aleasă materie literară datorită scriitorilor noștri de frunte = «Numerose bi text .jKj. f* WZa 30 foam exemplarul v^Ba^tammsMamasmKmmBBjBsmBammMgSmíBssmassai BBESsssara Bk.___ADEVERUL 15ÎEîi!3Ki3SnS3SlZ!l>#<Slg8j^ gaasessMEn Ecouri EiEKSiSa Agentul general al Bandajelor sau EEEEE în Buorești. Toți suferinzii de hernie trebue să evite ocluzia neadernieră cauzată prin purtarea unui bandaj defectuos, care lasă să iasă afară hernia la cel mai b I nîc efort. BadJoulUI. BERRERE a cărui reputație este bine stabilită în toată România, este singurul aparat care asigură pe orice pacient—oricare ar fi starea—contra acestei strangulări periculoase, căci produce o contenpare absolută și permanentă cu toate eforturile ce ar face. Acei, ce nu-l cunosc încă n‘au decât a veni de a încerca și când agentul general îi va convinge că este fără rival îl vor adopta agentul general rămâne în București 10 zile de Joi 3 Octombrie până Sâmbătă 12 Octombrie în CQîup îuar’ General de Optică 104, Calea Victoriei încercare gratuită. Vindecare garamată la capii. Memitd zilei Ciorbă de zarzavaturi Gegă mică la grătar Mușchi la Țavă Salată Brînză — Fructe Vin viță de șampanie Știrbey Comitetul flotei naționale face cunoscut persoanelor cari au obținut liste oficiale sa binevoiască a le înapoia cu orice sume strînse pe adresa d-nei Adina Em Costinescu, la prefectura de Ilfov între orele 4 și 6 jumătate după amiază. D. Gh. Vasilescu, actual controlor fiscal cl III la administrația financiară Dolj, a fost înaintat pe ziua de 1 Octombrie la cl. II, în funcțiunea ce ocupă. Serbările „Asociație generale apresse!“, au continuat era la parcul Carol I. Cu toată vremea răcoroasă, multă lume a venit și s’a amuzat de minune. Serbările continuă cu acelaș program. Viza biletelor de tren se face într’un chioșc special jiu aleea principală. Biletele de călătorie fără această viză, nu sunt valabile la înapoere. Toate atracțiunile: Tombolă, ruletă, călușer, bătae de flori, doc feti, și serpentine, circ. etc., distrează admirabil, intrarea generală 1 leu. _____ iDniî N. R. Butoianu și P. Rădulescu au fost numiți perceptori fiscali cl. I, la administrația financiară Silistra, primul la circ. 3 Balabanar, și al doilea la circ. 8 Srebîrna. Astăzi se inaugurează două premiere de o originalitate și interes necontestate și cari vor satisface exigențele celor mai pretențioși în ala artei. La cinema Bristol „Războiul fanatic sau cuceritorii Algeriei“ după celebrul roman francez „Jean la Poudre“, iar în cinema Volta Doamnei „Ocnașul cu șapte fețe sau Prizoniera haremului“, ambele adevărate capo d’opere. Aceste programe vor ține numai zile, cu începere de astăzi. D. Ion N. T. Dumitriu a fost numit provizoriu impiegat auxiliar cl. H în serviciul exterior general al finanțelor percepția circ. 1 Măcin, în locul d-lui Gavrilă A. Comșa. demisionat. v BRĂȚĂRI CU CEASORNIC în aur, platină și argint — FRAȚII ROLLER — Strada Carol 53, etaj Din cauza ploilor din primăvara trecută și mai ales a celor din iunie,șoseaua națională Găneasa-Rîul Vadului a avut multe stricăciuni. Ministerul de lucrări publice a fost autorizat de consiliul de miniștri ca să întrebuințeze suma de 19764 lei pentru repararea acelor stricăciuni, precum și pentru lucrările de consolidare ale podurilor ,și județelor. La „Cinema Apolo“ ultimele trei zile, finalul părților din „Germinal“, D. G. Lascar, secretarul general al ministerului instrucțiune care se afla la Iași a sosit în Capitală. D-sa va prezida comisia directorilor din acest minister și a inspectorilor școlari însărcinați cu numirile de profesori în teritoriul anexat. Examenele pentru țesătorie (proba practică și cea scrisă) se va ține la 12 Octombrie a. c. TERASA OTETELEȘANU, la deschiderea restaurantului, din fiecare seară va avea loc concerte ale orchestrei de salon condusă de d. Felis Lopes și d-ssa Frieda Hnbl. Duminecă și sărbătorile matinerii dela 5,7 seară. D. Emil Gall, ziarist francez, venind din Constantinopol, s’a oprit pentru câteva zile în Capitală. „Victimele contelui“ zguduitoare dramă de gelozia din viața aristocrația înalte, se reprezintă dimpreună cu „Jurnalist-Splendid“ cu ultimele evenimente europene la Cinema Splendid, casa Victoriei, vis-avis de Ateneu. D. I. Protopopescu, directorul prefecturii de Bacii I, a fost autorizat sigireze afacerile prefecturii în timpul absenței d-un prefect, aflat la concediu. Celebrii artiști parisieni Henri Kraus, M. Borival, etc., dau întîlnire publicului pentru astă seară. Luai, la marele Cinema Excelsior din piața Teatrului Național, unde vor debuta în premiera „Le Bossn“ (Cocoțatul) da Pani Feval. Vizitați magazinele de mobile MARCO BATTELKREMKR, strada Caro’ 62 și caisa Victoriei 7. TTnp-î c-.ol-s rlirpctn î fabbe do tricotaje dr. Cerkez a dat azi naștere unui copil de sex masculin care va purta numele de Andrei. Atît mama cît și noul născut sînt pe deplin sănătoși» ar.-Consfătuirea partidului național român din Ungaria La Budapesta s’a întrunit era. Duminică, comitetul partidului național român, pentru a stabili dezideratele în vederea adunărei partidului, care, într’o serie de ședințe, va avea de rezolvat atitudinea ce va avea de adoptat politica națională românească față de o eventuală schimbare a politicei ungurești în raport cu naționalitățile. Consfătuirea comitetului partidului național român capătă o deosebită importanță în aceste momente, deoarece ea vine imediat după întreruperea tratativelor între guvernul unguresc și romînii. Din discuțiunile comitetului poate să rezulte, eventual, o înțelegere complectă între guvernul unguresc și comitetul național român. După dorința românilor, politica de adoptat față de naționalități ar fi aceasta: Să se facă concisiunile pe cari deputații romini pun mare preț, iar pe de altă parte guvernul să favorizeze comerțul și mișcarea culturală a rominilor. Sunt două curente între bărbații politici romîni. Unii cer să se facă o înțelegere cu guvernul unguresc, in baza căreia ar avea o influență mai mare și s’ar putea ajunge mai repede la satisfacerea intereselor romînești, ceea ce prin politica aspră de pînă acum nu se putea obține, de cît după un timp îndelungat. In fruntea partizanilor acestei idei e întreg clerul românesc, în frunte cu episcopii Dumitru Radu și Miron Cristea. Ei au venit acum cîtva timp în Budapesta ca să cîștige partidul național român pentru ideia aceasta. Punctul acesta de vedere ii împărtășesc și d-nii Gheorghe Pop de Săsești, Aurel Vlad, Goldoș și în general majoritatea membrilor din comitetul național. O parte mai mică, în frunte cu d. I.iliu Maniu, voește să continue politica intransigentă de pînă acum și speră să poată conduce separat politica contra guvernului. Acțiunea episcopilor de a ciștiga și pe aceștia de partea lor n’a avut succes Comitetul național hotărînd ca toate chestiunile să fie discutate In ședință, a invitat să ia parte și acei fruntași cari nu sînt în comitet. Așa a fost invitat și dr. Ungureanu, avocat din Timișoara ca să ia parte în adunare. In pes scopul acesta au sosit la Buda«,în SQaîa> d'aiî Cb- Top do Boisești, Mihály, iar Lucaciu, Vaida, Maat«. Șt. Pop-Cicio, Vlad . și alții, au sosit Sîmbătă ii.mmeasa. Sîmbătă după amiază a avut loc o consfătuire în care s’au discutat mai multe chestiuni și s’a decis ca, la " o hotărire ce se va lua, să fie dat membru comitetului. mlarma“"** S’a“ ’.CUPat Chestiunile “L “ ,e partidului și cu chestiunea ziarelor partidului Ședința principală a avut loc ora orele 10 dimineața, într’un salon separat al caisului „Clotiîd“ Ședința a durat pînă la ora 1, cînd a fost întreruptă și a continuat apoi după amiază. * Iată rezumatul ședinței: T Mihaly, președintele partidului național român comunică ca nu s’a făcut un pact cu guvernul unguresc și că nu s’a ajuns la o înțelegere, pe vremuri, cînd s’au făcut tratative. 2) Discuție dacă nu ar fi mai bine sa se reia negocierile cu guvernul unguresc. 3) Discuția asupra modului cum trebue sa procedeze deputații naționaliști romîni față de guvern, iu dințele din parlament și în afară de ședințe. 4) Organizarea partidului național românesc în toată țara. 5) Hotărârea dacă președintele comitetului trebue să mai convoace o consfătuire în care să se discute îmbunătățirea situației rominilor din Ungaria.) In caz cînd consfătuirea va fi convocată, să se aleagă un comiite! care sa alcătuiască un memorandum, prin care să se arate doleanțele tuturor rominilor din monarhi« și acest memorandum să fie prezentat Coroanei. 7) Schimbarea punctului din programul din 18S1, prin care se cere autonomia națională a rominilor din Transilvania, în felul cum o au azi croații. _3) Discuție asupra posibilitatea răspîndirei cărților și ziarelor cu idei naționale. De unde se vor lua cheltuelile necesate pentru aceasta, ori față la D. Take Ionescu la Caracal CARACAL, 29 Septembrie. — Eri de dimineață a sosit în localitate d-na și d. Take Ionescu, ministrul internelor, însoțiți fiind de d. Teodor I. Oroveanu, prefectul ele Romanațî și care l-a întimpinat pe d. ministru la Craiova, încă din ajun. Cum inspecția avea de scop să constate starea sanitară, au mai venit în acelaș tren dinî,d-in Mina Minovici și Mezincescu, directorul și subdirectorul general al serviciului sanitar. Oaspeții au fost invitați la ceai, în locuința fraților Oroveanu, unde așteptau fruntașii partidului conservator, împreună cu d. senator Paul Brătășanu și cu carl d. Take Ionescu a avut un schimb de vederi. Plecînd apoi cu toții la lazaret, au găsit 53 bolnavi, din cari 48 intraseră în convalescență. D-na și d. ministru s'au interesat de fiecare boierie în parte. Aci, au găsit între convalescenți pe un sergent, care făcuse serviciul de pază la sucursala Băncei Naționale, cum și pe un infirmier, care se contaminase în timpul cînd căutase pe alți bolnavi. Ambii, cu ochii lăcrămînzi, istoriseau înalților vizitatori, cum fuseseră aduși în lazaret într'o complectă stare de nesimțire și cum, mulțumită îngrijirilor date de d. doctor Andreescu, au scăpat de la o moarte sigură. Ministrul internelor, atins de spiritul de jertfă al victimelor, le-a donat cita 100 lei, iar d-na Bessie Ionescu a distribuit celorlalți bolnavi cite o hîrtie de 20 lei. Procedîndu-se la vizitarea barăcilor de boieriei, au rămas satisfăcuți de curățenia ce domnea pretutindeni, de lingeria bolnavilor, ele starea alimentară, etc. Cu acest prilej, vizitatorii s’au putut convinge de părinteasca îngrijire dată celor internați în lasaret, unde pentru fiecare categorie, ca holerici propriu ziși, convalescenți, contact și purtători de vibrioni, exista bucătărie aparte. Tot așa de mare surpriză au produs și cele două infirmiere franceze, trimise de direcția sanitară, dar plătite cu cîte 240 lei lunar și cari, stînd în permanență în mijlocul bolnavilor, pot da astfel cuvenitele ajutoare acestora. Inspecția a durat peste două ore. După aceea toți au plecat să viziteze mahalalele din oraș. Cum d. prefect Oroveanu ordonase arderea locuințelor găsite insalubre și cum victimele ridicaseră pretențiuni de despăgubire, d. ministru a voit să se convingă singur de quantumul acestor pagube, spre a dispuza cît mai în grabă la plată. D. Vasile Oroveanu, deputat al colegiului III de Cameră, ca o manifestare a unei sale solicitudini față de suferințele acestor locuitori cari, în mare parte, i-au arătat desăvîrșita lor încredere, trimițîndu-i în parlament, le-a oferit din punga sa 2000 lei. ca prim fond menit să servească la despăgubire, înainte de plecare, atît d-na și d. Take Ionescu, cît și d-nii doctori Minovici și Mezincescu, au transmis felicitări întregei administrații pentru munca desfășurată, îndemnîndu-i să continue tot astfel pînă la complecta stingere a epidemiei. Față de asigurarea dată de d. doctor Demetrescu,Brăila, inspector snitar detașat special cu combaterea Oolorei în județ, cum că situația este totul ameliorată, s’a renunțat la aspectarea comunelor din județ, mai ales că ora era înaintată și ministrul de interne trebuia să fie dicată în Capitală. In consecință, după ce au luat dejunul la frații Oroveanu, înalții vizitatori au plecat la gară de unde, cu trenul de amiază, au luat direcția spre București. Să Șeful conservatorilor democrați, d. -aul Brătășanu, care are răspunderea pentru întregul județ Romanațî. lind cunoștință că starea financiaă a comunei lasă mult de dorit și că a fost și mai agravată din cauza cheltuelilor necesitate cu combaterea holerei, a rugat pe d. ministru sa aprobe ca acoperirea acestor cheltueli să fie făcută din fondurile direcției sanitare, .ceea ce s’a admis o surpriză... Fără reclamă, fără nici un afiș pe stradă, Clasicu-uî ne anunță telefonie aseară, că, astăzi chiar, va reprezenta unul din cele mai splendide filmări: „Une brute humaine“, imprimat de marea casă Pattie din Paris, cu concursul artiștilor de la comedia franceză. Urăm simpaticilor directori ai acestui mare teatru-cinema, cari ne-au dovedit adeseori gust deosebit în alegerea pieselor ce reprezintă cu succes tn marele teatru cinema „Clasic“, un frumos succes. „Clasic“-ul ne păstrează de altfel și alte surprize. * 1 __ . » Presei Romane Era, Duminică 29 Septembrie 1913, orele 11 a. m., a avut loc în arenele romane din Parcul Carol I, tragerea premiilor cărților poștale ilustrate, brevetate, cu bonuri de premii. De remarcat că, cu tot timpul contrariu, s’a putut observa o aglomerație de lume, cum rar se observă în asemenea. împrejurări. Comisiunea s’a format numai din publicul asisent și s’a compus din următoarele persoane : Președinte H. Dimitriu, funcționar la ministerul de de domenii str. 11 iunie 33. Membrii: Lupu Goldstein, strada Bradului 29. A. H. L.pengian, comerciant, Cernavodă,C. Dimitrescu, bulevardul Carol 94 și Alex. J Petrescu, comisarul circ. 30 Capitală. Procedîndu-se la tragerea premiilor s’a obținut rezultatul următor: No. 16261 grupa 6 un ceasornic de oțel; 57536 grupa 1 un ceasornic de oțel; 73840 grupa 4 un ceasornic de oțel ; 74168 grupa 4 un ceasornic de oțel; 92025 grupa 6 un ceasornic de oțel; 85231 grupa 2 un ceasornic de oțel; 38409 grupa 6 un ceasornic de oțel; 66336 grupa 2 un ceasornic de oțel; 32194 grupa 5 una vioară; 25781 grupa 1 ceas de oțel; 27977 grupa 3 un ceas oțel; 12713 grupa 1 una vioară;54402 grupa 6 un ceas oțel; 20546 grupa 3 una vioară; 15971 grupa 6 un ceas oțel; 97181 grupa 7 un ceas de aur de damă; 42573 grupa 2 un ceas oțel; 77522 grupa ""6 una mandolină; 42378 grupa 6 un ceas de oțel; 72579 grupa 2 un ceas de oțel; 16873 grupa 3 un ceas de oțel; 2250 grupa 3 una vioară; 15219 grupa 5 un ceas de oțel; 15838 grupa 5 un ceas de oțel; 15838 grupa 5 un ceas de oțel; 70129 grupa 2 un ceas de oțel; 29686 grupa 6 un flaut; 26513 grupa 5 un ceas oțel; 23387 grupa 3 un ceas oțel; 71772 grupa 4 un ceas de aur de bărbat; 44637 grupa 4 um flaut. No. 94012 grupa 5, un ceas oțel ; 99830 grupa 5, idem; 69245 grupa 4, una mandolină; 02082, grupa 7, un ceas oțel; 01120, grupa 7, un flaut; 98335, grupa 3, un inel ca briliante; 48362, grupa 4, un ceas oțel; 46032, grupa 1, un flaut; 85358, grupa 3, un ceas oțel; 34848, grupa 3, idem; 1710, grupa C, idem; 14352, grupa 6, idem; 16230, grupa 3, idem; 69370, grupa 3, idem; 87101, grupa 2, idem; 55646, apa 3, idem; 27633, grupa 6, una mandolină; 57943, grupa 3, un ceas oțel; 09709, grupa 7, idem; 26099, grupa 7, idem; 40869, grupa 4, un gramofon; 52385, grupa 6, un flaut; 07147, grupa 2, un ceas oțel; 07156, grupa 7, idem; 51569, grupa 2, idem; 10921, grupa 3, una mandolină; 9453, grupa 7, un ceas oțel; 98385, grupa 2, idem; 94178, grupa 3, idem; 92000, grupa 2, o vioară. No. 70948 grupa 5 un ceas oțel; 13864 grupa 3 idem; 95464 grupa 5 ,dem; 18946 grupa 3 idem; 49509 grupa 6 o pereche cercei briliante; 81854 grupa 3 un ceas oțel; 64272 grupa 3 una mandolină; 69071 grupa 6 un, ceas oțel; 23361 grupa 2 idem; 58198 grupa 3 idem. Aceste premii s’au dat în raport cu vînzarea ilustraților pînă astăzi. Restul premiilor împreună cu „automobilul“ se vor trage la sorți la tragerea viitoare a cărei dată se va anunța la timp. Toate numerile neeșite la sorți g«1 vor păstra fiind valabile la tragere^ .viitoare* - -■ —^