Adevěrul, octombrie 1913 (Anul 26, nr. 8640-8670)

1913-10-01 / nr. 8640

i flilarți î Octombrie 1913 Hatirurile in­ aresta D­eneral Mustatză le denunță și indică referirele ne­cesare pentru ismisaterea Ier D. general Al. Mustatză, care a fă­­cut celebrul marș pină la defileurile Sofiei, gratis căruia se poate spune că s-a realizat ordinea in Balcani pe baza tratatului de pace de la Bucu­­rești, și care acum în urmă a fost pus în retragere, a ținut ca mai înainte de­ a intra în retragere, să-și spună cuvântul asupra păcatelor noastre, păcate de care sufere în­treaga noastră organizație militară și o face printr'o broșură­­ pe care a intitulat-o: „Din păcatele noastre“. E o broșură mică, dar lapidară în mănunchiul expresiv de lapte și rele ce denunfft. Ea stabilește că armata noastră sufere de molima hatîrurilor care se lățește și a devenit o calami­tate cu toată alarma ce s’a dat de unii pentru combaterea ei. Din această broșură desprindem vre-o citeva pagini, cari constitue un viguros și substanțial rechizitoriu al favoritismului care bîntue în armata romană. Iată ce spune d. general Al. gustată: VINATORII DE HATIRURI SĂ limităm mărturia faptelor la luna de criză a lui Martie, luna dis­­cuțiunilor inspectorilor generali, luna întocmire a tablourilor de înain­tări, funcții și mutări, luna bugetu­ui, etc. cu drept cuvînt luna simbo­ alul speranței și al Bunei-Vestiri. In fiecare an, cu toate ordinele ce se dau de către Ministerul de Răz­boi și, ca să nu se acorde ofițerilor permisii pentru București in luna Martie, totuși se vede în această lună un adevărat pelerinaj de ofi­țeri la București. Acești pelerini de Martie ai Cetă­ții Sfinte a Bucureștiului sunt vină­­tori­ de hatiruri, în urmărirea că­rora încep o adevărată goană, în­dată ce au ajuns în Capitală. Fiecare cu sau prin sfinții săi pro­tectori dau asalt Ministerului de Război, unde se produc lupte home­rice și se desfășoară toată arta mi­litară și diplomatică a timpului, pentru smulgerea foloaselor urmă­­rite. O serie din acești bravi fii ai pa­triei urmăresc avansarea, dobândirea gradelor și a funcțiilor, în care scop pun în mișcare toată elita oamenilor zilei, toate persoanele influente ,și toți oamenii cu vază prin poziția lor socială. Intervenții măestrice pe lîngă membrii comitetului inspectorilor generali, pentru votarea protejați­lor, uneltiri meșteșugite, pentru în­lăturarea rivalilor, stăruinți înver­șunate pe lingă Ministerul de Răz­­boiu și comisiunea bugetară, pentru a prevedea în buget locurile favori­ților — căci nu este suficient numai de a fi admiși pentru înaintare, ci trebue să se dobîndească și noul grad — și astfel acești ofițeri ajung repede la noul grade și funcții, pe cînd acei, care se bazează pe munca cinstită și păzesc calea dreptate­ și a demnităței, așteaptă multă vreme, pînă, cînd își aduc aminte cei de la putere, că ,și aceștia sînt ofițeri ai armatei române. Mai mult încă, pentru satisfacerea nesăbuitelor pretențiuni ale favori­­ților zilei, se creează posturi noi, de multe ori incompatibile cu gradul acestora și, cînd intervine forța ma­­­joră, se recurge la cele mai machia­velice combinațiuni, pentru a asi­gura postul (funcțiunea) și gradul protejaților pentru anul următor. O a doua serie a acestor ofițeri, vî­­nători de hatîrurî, este a acelora care aleargă după mutări. Astfel, cu tot înaltul Decret No. 2136 din 1898, care restringe posibil­itatea mutărilor la anumite condi­­țiiuni, dictate de interesul bunului mers al instituțiunei, totuși vedem­­ în fiecare an, la 1 Aprilie și 1 Oc­tombrie, repetîndu-se, datorită pro­tecției și hatîrului, sute de mutări, fie justificate prin nimic altceva, decit doar că cel mutat­ sînt favo­­riții zilei — în plus micile mutări din cursul anului. Aceste multiple mutări, fac ca multe companii, escadroane și bate­rii să schimbe într’un an 3—4 co­­mandanți. In aceste condițiuni, ne­­fiind o unitate de vedere și de doc­­trină în conducerea instrucțiunei, se înțelege de la sine că aceste uni­tăți nu sunt instruite și pregătite, cum trebue, pentru război. TOȚI LA BUCUREȘTI O altă serie de ofițeri, vînători de flatîruri este a acelora, care aleargă după mutare sau măcar detașare în București. Capitala a avut în­totdeauna o a­­bracțiune magică pentru corpul nos­­tru ofițeresc și în armată s-a format credința, că nu poți înainta în ca­rieră, cum trebue, decît stînd în Bu­­cur­ești, desigur o consecință a atot­puterniciei bazirului, a cărui teatru de operație este București, capitala țării, reședința Ministerului de Răz­boi, reședința­ Capului Statului, etc., etc. Provincia nu contează față de atot­puternicia Capitalei, căci de nicieri nu răsare soarele carierei așa de strălucitor, nici din­tr’o parte alta nu se poate pune în relief meritul, ni­­căici în altă parte nu se știe de ca­pacitate, de vrednicie ostășească, de­cît în cetatea Bucureștiului. Această credință a corpului nostru ofițeresc face, ca foarte mult­ din ofițeri să rîvnească garnizoana Bu­curești, mulți preferind orice ser­vicii, oricît de laterale, chiar incom­patibile cu gradul lor, numai să stea în București. Așa se poate cita cazul unui co­lonel de artilerie, căruia, negăsin­­du-l loc în București, i s’a înființat un birou la ministerul de război, așa zisul birou de informațiuni, care era așa de important (1), incit astăzi este pe capul acestui birou un căpitan de rezervă. Și, pe calea protecției și a hatîru­lui, mult­ din acești devotați ai Sfin­tei Cetăți a Bucureștiului reușesc să fie mutați, sau măcar detașați în București. Cu aceste detașări însă, am ajuns să avem în București ofițeri de mai multe garnituri, iar in provincie să avem companii, escadroane și bate­rii comandate de locotenenți, de sub­locotenenți și, în unele părți, chiar de plutonieri. Mulți ofițeri cu spete din provin­cie, cari au probabilitatea de a fi mutați în București, nici nu au casă pe garnizoanele lor, ci își au casa în București, ținînd cite o cameră cu Iune­te localitățile unde își ia ser­­viciul, și așteptând cu o nerăbdare febrilă ziua fericită de 1 Aprilie sau 1 Octombrie, ca să se mute în Bu­curești (acești ofițeri sunt bine înțe­les dintre aceia, cărora pozițiunea și­­­ Bradul lor nu le îngăduie posibilita­tea de a se detașa în București. Se înțelege de la sine, că comanda (unitățile) acestor ofițeri obsedați de ideea fixă a mutatului în București, lasă mult de dorit, aceștia conside­răd serviciul lor din provincie oare­cum ca străin pentru ei și gindfin­­du-se mereu la acela, pe care îl vor ocupa în București. Asemenea ofițeri ajunși prin o oarecare forță majoră in provincie, spun deja la prezentarea lor la aces­te corpuri sau servicii, că nu vor sta mult în acea garnizoană, căci au de gînd să se mute in București ; și dacă-și fac intr’o lege oarecare ser­viciul, îl fac sub impulziunea frică­ și nu din conștiința datoriei și din sentimentul de patriotism. Un alt teatru de operație al pro­tecției și batirului sunt: diferitele e­­xamene , examenele de la școlile mi­litare, examenul de maior, examenul de general, examenul pentru trimi­terea ofițerilor în străinătate, etc. Aci protecția și batirul­ lucrează mai cu efect, obținînd mai ușor și mai repede rezultatele dorite, de­oarece în acest caz reușita depinde numai de comisiune, de soborul atot­puternic, care nu este ținut să dea socoteală nimănui altuia, decit doar conștiinței. Astfel vedem elevi și ofițeri emi­nenți căzuți la examen și mediocri­tăți (ca să nu le zicm altfel) reușiți, datorită protecției și hatîrului. Această calamitate in recrutarea și selecționarea ofițerilor are de rezul­tat trista realitate a slăbiciunei a aâ­­tor elemente din corpul nostru ofi­­țeresc, menite să dea roade pe tere­nul­ pe care sunt, chemați să lucreze, și să contribue la propășirea institu­­țiunii. Dar cite și clte minuni (!) nu face protecția și batirul în armată, insti­­tuțiunea pe care se reazămă viitorul țării. SE IMPUNE O SCHIMBARE Această primejdioasă stare de lu­cruri tn armat.8 reclamă imperios o remediare radicală, căci dăinuirea a­­cestei calamități ne duce la un im­i­­nent dezastru și toate sacrificiile, ce se fac pentru armată, vor fi zadar­nice. Dezastrul francezilor din 1870—71 și înfrîngerile rușilor din 1904—905 datorite unei stări de lucruri ana­logă cu aceea de la noi, ne învede­rează îndeajuns pericolul, ce ne ame­nință. Chiar recenta noastră intervenție militară în Balcani,, deși nu a fost un război propriu zis, totuși a dat la iveală multe din neajunsurle izvo­­rite, din molima, ce bîntuie în ara­­­tă,­­și care neajunsuri, să sperăm, că nu vor fi acoperite cu provebiala mu­șama, ci vor servi de învățăminte pentru îndreptarea răului). Pentru combaterea acestei molime din armata noastră se impun două serii de mijloace, mijloace educati­ve și mijloace legislative... Astfel, se impune eroarea unei legi a cadrelor în armată, prin care să se fixeze gradele, care trebue să coman­de diferitele unități și instituțiuni militare precum și gradele, care tre­­bue să intre în compunerea diferite­lor comandamente, a unităților și serviciilor Prin această lege se înlăturează nefastul obicei, de a se adăuga sau șterge din buget, sub presiunea pro­­tecțieî și a batirului, grade și funcții, după cum cel ce-i vine rîndul este sau nu un favorit al zilei. Exemple de această natură sînt numeroase și cităm citeva, pentru concretizarea faptului. Astfel, s’a văzut nu odată, că unul general de brigadă, comandant de corp de armată, căruia ii venit rân­­dul să fie avansat general de divizie, i s'a șters din buget gradul de gene­ral de divizie la corpul de armată și astfel, scăpind de acest general, prin trecerea lui in rezervă pentru limită de vîrstă, s’a pus anul următor din nou în buget gradul de general de divizie la corpul de armată, căci ve­nia rîndul unui favorit al zilei. Un alt caz poate fi citat acel cu comandantul școalei de cavalerie, care acum cîțiva ani era comandată de un maior; apoi, sub presiunea pro­tecției și a bazirului, s’a prevăzut în buget locotenent,c­olonel ca coman­dant al acestei școli și, în anul a­­cesta, chiar colonel deplin. Alte cazuri pot fi citate acolo cu maiori comandanți de companie (mai multe cazuri) în jandarmeria rurală, maior comandant al compa­niei de pompieri din București, etc.... Dacă continuăm în această pro­gresie, vom ajunge fatal, ca să avem, cum era odată, mai mulți coloneii la două escadroane de lăncieri! A doua lege, care trebuește alcă­tuită pe baza, de a țărmuri bazirul și protecția în armată, este legea asu­pra înaintărilor în armată. Legea actuală, cu principiul fun­­damental al înaintării la vechime și ridicarea elementelor eminente prin înaintare excepțională, reprezintă un pas important pentru soluțiunea justă a înaintărilor în armată. • Această lege însă, pentru a se apro­pia de perfecțiune, are nevoe de mai multe ameliorări. Așa, înaintarea excepțională pre­zintă o portiță minunată pentru ope­rațiunile și protecția hatîrului. Prin înaintarea excepțională le­giuitorul a înțeles, că această înain­tare să se acorde numai ofițerilor e. mineriți, ofițeri în adevăr excepțio­nali prin cultura și calitățile lor. Cu regimul moravurilor noastre însă, s’au strecurat și se strecoară la îna­intare excepțională mulți ofițeri, care sunt mai slabi decît cei avansați la rîndul anuarului. Pentru înlăturarea acestui nea­juns, se impune a se fixa prin lege condițiuni concrete, pe care­ să le în­deplinească ofițerii susceptibili de a fi propuși la înaintare excepțională. Un alt defect al actualei legi de înaintare este examenul pentru gradul de general. Acest examen, introdus prin noua lege de înaintare, pe lângă că consti­tue o portiță apropiată pentru prac­­ticarea protecției și a hatîrului, dar mai are gravul neajuns, de a discre­dita ofițerii noștri superiori în fața­ sumei militare, civile și a străinătă­ții, lovind în prestigiul și moralul ce­­­lor căzuți la acest examen ; apoi mai aduce după sine anomalia, de a avea­ coloneii reușiți la examenul de ge­­­neral, însărcinat’ cu comanda pro­­­vizorie de brigadă, și colonel­ căzuir, la examenul de general, însărcinat­ cu comanda definitivă de brigadă. Acest hibrid al nouei legi de înain­tare trebue neapărat suprimat din lege, de­oarece sunt arh­isuficiente probele, la care sînt supuși coloneii­ la manevre, la călătoriile de ins­­strucție, etc. Nu mai inzist asupra celorlalte ne­ajunsuri ale legii de înaintare, de­oarece acestea au­ fost deja denunța­te prin revistele militare. Se mai impune de asemenea crea­­rea unei legi pentru restrîngerea mu­tărilor în armată și limitarea lor la anumite condițiunî, dictate de bunul mers al instituțiunei. Apoi se impune respectarea unui caracter permanent legii asupra po­­zițiunii ofițerilor, pentru a nu face cu această lege jocul prote­cției și al hatîruluî, micșorînd vîrsta limită, pentru a scăpa de cutare, sau cutare desmoștenit al soartei și apoi readu­­cînd-o la vechile cifre pentru favo­riții zilei. In fine se impun măsuri drastice pentru respectarea dreptății in apli­­carea legilor și regulamentelor din partea tuturor acelora, cărora le este încredințată această onoare, corola­rul tuturor mijloacelor educative și și legislative pentru o sănătoasă re­­generațiune în armată. Sarah Bernard a Nordului Așa a fost supranumită marea ar­tistă Asta Nielsen. Ceea ce geniala artistă Sarah Bernard ne-a d­at pe scenă, marea artistă Asta Nielsen a reușit să ne dea cu prisosință pe piiza cinematografică, fapt pentru care, cu drept cuvînt, a fost supra­numită și regina cinematografului. Cine a putut­ o vedea în noua ca­­po­d­operă „Sufrageta" ce se dă a­­cum­ la Cinema-„Venus" va putea spune — nu ne îndoim — că Asta Nielsen este cea mai mare artistă a timpului ! In „Sufrageta" spectatorul poa­te admira toată varietatea marelui ei talent. Școlărită zglobie și zbur­dalnică, curată și adorată, bătin­­du'șî joc de to­ți aceia cari îi cer­șesc dragostea; rănită în amorul ei devine cea mai periculoasă agi­tatoare; o vedem spărgind geamuri și punind bombe pentru ea tot ea mai tirziu, văzind că e vorba de pieirea aceluia pe care-l iubește să facă tot posibilul pentru al salva; o vedem p­lingi­n­d — se văd lacră­­mile pe pînză—iar la sfîrșit o vedem cea mai drăgăstoasă mama încon­jurată de copii. Cinematografii îi scoli și chestia măn­ăstirea de la Sără­șinești - Convorbire ca d. ministru Eisescu­ - Ideia d-lui ministru Disescu de a introduce cinematograful in școli a fost primită bine, de aceia cari își dau seama de rolul educației ce ar putea să aibă reprezentarea pe pîn­ză a diferitelor subiecte din științele naturale, cosmografie, etc., cari ac­tualmente se studiază în abstracte, elevii m­ărginindu-se la explicațiile profesorului sau ale manualelor; ex­plicații cari de multe ori, oricît de bune ar fi, nu reușesc să dea școlari­lor noțiunea clară a lucrului In loc ca această ideie a ministru­lui instrucțiune­ să fie discutată fără patimă politică, ca una ce este în le­gătură cu educația tineretului nos­­tru, ea a dat prilej presei liberale să expectoreze tot veninul ce-i produce orice ideie bună, sau care nu e sus­ținută de vreunul din partizanii d-lui Ionel Brătianu. Cinematograful în școli! Dar unde, in ce tară s'a mai pomenit așa ceva? strigau ziarula liberale. D. ministru Disescu pe care l’am văzut era și căruia i-am cerut citeva lămuriri asupra felului cum înțelege să introducă cinematograful în școli ne spune vădit satisfăcut: — Sunt șapte zile de cînd am nu­mit o comisiune pentru facerea fil­melor pe cari le voi­ introduce în școli și mai cu deosebire în cele pri­mare. Am văzut că sunt atacat de o anumită presă pe motiv că ideia mea n’ar găsi aplicație nici într’o țară. De aceste atacuri mă răsbună în­deajuns faptul că ceia ce voesc să fac eu, a fost pus în aplicare, actual­mente și la Paris. D. Disescu avea dreptate, căci dacă guvernul francez a admis ideia ministrului sau de instrucție de a întrebuința cinematograful ca mijloc educativ in școli, înseamnă că a­­ceastă idee merită o discuție obiecti­vă iar nu criticile pătimașe ce îi s’au adus. — Ce vor cuprinde filmele ? — Pentru școlile primare ele vor cuprinde tot ce poate face obiectul ,­ jațâmîntului intuitiv, așa că copiii să se intereseze de tot­ ce este edu­cație și cunoștințe, fără să-și oste­nească atenția. Ceea ce ne spune de ministru al ins­trucțiunei este absolut, așa­ cine cu­noaște principiile elementare de pe­dagogie, știe că trebue înlătu­rată din școli oboseala care aduce cu sine desgustul de studiu, cu co­rolarul ei, lenevia. D. Disescu, ne adaogă, că se vor întocmi filma pentru geografie, cos­mografie, științe naturale, istorie, biblie, evanghelie. Grație imagine­­lor ce se vor proect­a, ochiul va fi in­teresat înaintea studiului, ceea ce va fi un avantaj pentru clasificarea cunoștințelor ce se dobîndesc. — Veți introduce cinematograful și în școlile secundare. ? — Desigur, căci asta este intenția mea. Lucrul se va face însă, încetul cu încetul, deoarece trebue pus în legătură cu resursele financiare de care aș putea dispune. Cu această ocazie am spus d-lui ministru al instrucțiunei publice că se vorbește mult­ de înființarea unei mînăstiri de maici la Sărăcinești și l’am întrebat dacă e adevărat. D. Disescu îmî răspunde că lucrul este exact, dar adaogă că nu e atît vorba de o înființare ci­ de o reîn­ființare, însă cu un scop mai com­plex.­­ Pînă la 1873, spune d-sa, schi­tul Sărăcinești a fost cu maici. La a­­cea epocă ele au fost mutate la Bo­tez. Eu am dispus refacerea clădirei, ceea­ ce s'a și executat, în stil romî­­nesc-țărănesc, cu multă artă, de că­tre d. arhitect Traianescu. Biserica este trecută printre mo­numentele istorice, ca atare se va pu­ne în stare bună, făcîndu-se cuveni­tele restituiri. Spuneam mai sus de un scop mai complex, pus în legătură cu­ reînfiin­țarea mînăstirea de maici. E vorba de o operă de mare utilitate la care s’a gîndit­a Dissescu și care va avea de efect ridicarea economică și cultu­rală a țărancelor. — Organizarea sfântului locaș cu maici — ne declară ministrul școale­­lor — n’are numai un scop religios. Ne-am­ ocupat mult cu starea econo­mică și cu direcția culturală a țăra­nilor; nimic însă, nu s’a făcut în pri­vința țărancelor și fetele lor. Voesc să încep cu Sărăcineștii, pentru o îndrumare a țărancelor și fiicelor lor către o viață socială și economică mai îngrijită. La Sărăcinești, dela 1 Octombrie, va funcționa un atelier de țesături și cusături naționale. Aici vor veni țărancele pentru a-șî forma gustul și a învăța să lucreze. * Călugărițe cu cunoștințe speciale vor îngriji de aceasta, edu­cațiune, la care se adaogă o serie de cunoștințe necesare sătencelor. După cum se vede reînființarea, de către d. Disescu, a schitului de maici de la Sărăcinești înseamnă un pas înainte în educația și ridicarea eco­nomică a păturei țărănești. Noi am­ pledat de nenumărate ori pentru a­­ceastă educațiune ,și ne pare bine că un început bun s’a făcut in această direcție. Pentru ca opera să fie complectă, ministrul instrucțiunei ar trebui să ia măsuri ca asemenea ateliere și școli practice pentru țărance să se înființeze pe lingă fiecare mănăs­tire de călugărițe, G. Metaxa-Dotro .Timfiffler—----------------­-Kt Tratative Intre Tissa și raiului Viena, 29 Septembrie. — „Deut­sches Volksblatt“ afirmă că ar fi a­­flat din sursă bine informată că în curînd contele Tisza va începe tra­tative cu conducătorii românilor de peste munți asupra cererilor româ­nilor. Nu va fi vorba de încheierea ui­nui pact ci numai de consfătuiri în care să se cerceteze și să se gă­sească o bază pentru tratativele hotărîtoare viitoare. Nu se vor discuta chestiuni de detaliu cu numai chestiuni de prin­cipiu. Aceasta, ca să se stabilească mai multă claritate asupra chestiu­nei dacă o înțelegere și o conlu­crare este sau nu posibilă. ■ ■■MKSBsaaai î mmum a i fi B I ^ «șhșp» A APAfeUT^i || 8Lranam» 9 fit ZIAHELOR oBMSBgSSgr. u,Adeverii!“ și „Dimineața Un splendid «c­um do t6îî pauWil ms tepsina i*«strată In outor , ausunzind Un bogat material de utilitate predica și ani­me : Tanful pent­u călăt­ri pe V. F. K­. —­­Plecarea și goni­ra trenurilor (Gal­a tie Nord, B­ucurești). P­ețul biiefeio ta S M l­ Ext­ane din serte­­ electorală.— Buca Ue din­­ Româ­ia. Lepra repa­nului dumini­cal. Legea timbrului, etc., et­ o aleasă materie literară datorită­­ scriitorilor noștri de frunte = «Numerose bi text .jKj. f* WZa 30 foam exemplarul v^Ba^tammsMamasmKmmBBjBsmBammMgSmíBssmassai­ BBESsssara Bk.___ADEVER­UL 15ÎEîi!3Ki3SnS3SlZ!l>#<Sl­g8j^ gaasessMEn Ecouri EiEKSiSa Agentul general al Ban­dajelor sau EEEEE în Buo­rești. Toți suferinzii de hernie trebue să evite ocluzia neadernieră cauzată prin purtarea unui bandaj de­fectuos, care lasă să iasă afară hernia la cel mai b I nîc efort. Ba­d­JoulUI. BERRERE a cărui reputație este bi­ne stabilită în toată România, este singurul aparat care asigură pe orice pacient—ori­care ar fi starea—contra acestei strangulări periculoase, căci produce o conten­­pare absolută și permanentă cu toate eforturile ce ar face. Acei, ce nu-l cunosc încă n‘au decât a veni de a­­ încerca și când agentul general îi va convinge că este fără rival îl vor adopta agentul general rămâne în Bu­cureș­ti 10 zile de Joi 3 Octom­brie până Sâmbătă 12 Octombrie în CQîup îuar’ General de Optică 104, Calea­ Victoriei încercare gratuită.­­ Vindecare ga­ramată la capii. Memi­td zilei Ciorbă de zarzavaturi Gegă mică la grătar Mușchi la Țavă Salată Brînză — Fructe Vin viță de șampanie Știrbey Comitetul flotei naționale face cu­noscut persoanelor cari au obținut liste oficiale sa binevoiască a le îna­poia cu orice sume strînse pe adresa d-nei Adina Em Costinescu, la pre­fectura de Ilfov între orele 4 și 6 jumătate după amiază. D. Gh. Vasilescu, actual controlor fiscal cl III la administrația finan­ciară Dolj, a fost înaintat pe ziua de 1 Octombrie la cl. II, în funcțiu­nea ce ocupă. Serbările „Asociație­ generale a­presse!“, au continuat era la par­cul Carol I. Cu toată vremea răcoroasă, multă lume a venit și s’a amuzat de minune. Serbările continuă cu acelaș program. Viza biletelor de tren se face într’un chioșc specia­­l jiu aleea principală. Biletele de călătorie fără această viză, nu sunt valabile la înapoere. Toate a­tracțiunile: Tombolă, ru­letă, călușer, bătae de flori, doc feti, și serpentine, circ. etc., dis­trează admirabil, intrarea genera­lă 1 leu. _____ iD­niî N. R. Butoianu și P. Rădu­­lescu au fost numiți perceptori fis­cali cl. I, la administrația financiară Silistra, primul la circ. 3 Balabanar, și al doilea la circ. 8 Srebîrna. Astăzi se inaugurează două pre­­miere de o originalitate și interes ne­contestate și cari vor satisface exi­gențele celor mai pretențioși în ala artei. La cinema Bristol „Războiul fana­tic sau cuceritorii Algeriei“ după ce­lebrul roman francez „Jean la Pou­dre“, iar în cinema Volta Doamnei „Ocnașul cu ș­apte fețe sau Prizo­niera haremului“, ambele adevărate capo­ d’opere. Aceste programe vor ține numai zile, cu începere de astăzi. D. Ion N. T. Dumitriu a fost num­it provizoriu impiegat auxiliar cl. H în serviciul exterior general al fi­nanțelor percepția circ. 1 Măcin, în locul d-lui Gavrilă A. Comșa. demi­sionat. v BRĂȚĂRI CU CEASORNIC în aur, platină și argint — FRAȚII ROLLER — Strada Carol 53, etaj Din cauza ploilor din primăvara trecută și mai ales a celor din iunie,­­șoseaua națională Găneasa-Rîul Va­dului a avut­ multe stricăciuni. Ministerul de lucrări publice a fost autorizat de consiliul de miniștri ca să întrebuințeze suma de 19764 lei pentru repararea acelor stricăciuni, precum și pentru lucrările de conso­lidare ale podurilor ,și județelor. La „Cinema Apolo“ ultimele trei zile, finalul părților din „Germinal“, D. G. Lascar, secretarul general al ministerului instrucțiune­ care se a­­fla la Iași a sosit în Capitală. D-sa va prezida comisia directo­rilor din acest minister și a inspec­torilor școlari însărcinați cu numiri­le de profesori în teritoriul anexat. Examenele pentru țesătorie (pro­ba practică și cea scrisă) se va ține la 12 Octombrie a. c. TERASA OTETELEȘANU, la des­­chid­erea restaurantului, din fiecare seară va avea loc concerte ale or­chestrei de salon condusă de d. Felis Lopes și d-ssa Frieda Hnbl. Dumine­că și sărbătorile matinerii dela 5,7 seară. D. Emil Gall, ziarist francez, ve­­ni­nd din Constantinopol, s’a oprit pentru câteva zile în Capitală. „Victimele contelui“ zguduitoare dramă de gelozia din viața aristo­crația­ înalte, se reprezintă dimpreu­nă cu „Jurnalist-Splendid“ cu ulti­mele evenimente europene la Cine­ma Splendid, ca­sa Victoriei, vis-a­­vis de Ateneu­. D. I. Protopopes­cu, directorul pre­fecturii de Bacii I, a fost autorizat si­­gireze afacerile prefecturii în tim­pul absen­ței d-­un prefect, aflat la concediu. Celebrii artiști parisieni Henri Kraus, M. Borival, etc., dau întîlnire publicului pentru astă seară. Luai, la marele Cinema Excelsior din piața Teatrului Național, unde vor debuta în premiera „Le Bossn“ (Co­coțatul) da Pani Feval. Vizitați magazinele de mobile MARCO BATTELKREMKR, strada Caro’ 62 și caisa Victoriei 7. TTnp-î c-.ol-s rlirpctn­ î fab­be­ do tricotaje dr. Cer­­kez a dat azi naștere unui copil de sex masculin care va purta numele de Andrei. Atît mama cît și noul născut sînt pe deplin sănătoși» ar.-­Consfătuirea partidului național român din Ungaria La Budapesta s’a întrunit era. Du­minică, comitetul­­ partidului națio­nal român, pentru a stabili dezide­ratele în vederea­­ ad­unărei parti­dului, care, într’o serie de ședințe, va avea de rezolvat atitudinea ce va­­ avea de­­ adoptat politica națio­nală românească față de o eventua­lă schimbare a politicei ungurești în raport cu naționalitățile. Consfătuirea comitetului parti­dului­ național român capătă o deo­sebită importanță în aceste mo­mente, deoarece ea vine imediat după întreruperea tratativelor între guvernul unguresc­­ și romînii. Din discuțiunile comitetului poate să rezulte, eventual, o înțelegere­­ com­plectă între guvernul unguresc și comitetul național român. După dorința românilor, politica de adoptat­­ față de naționalități ar fi aceasta: Să se facă concisiunile pe cari de­­putații romini pun mare preț, iar pe de altă parte guvernul să favorizeze comerțul și mișcarea culturală a ro­­m­inilor. Sunt două curente între bărbații politici romîni. Unii cer să se facă o înțelegere cu guvernul unguresc, in baza căreia ar avea o influență mai mare și s’ar putea ajunge mai repede la satisfacerea intereselor ro­­mînești, ceea ce prin politica aspră de pînă acum nu se putea obține, de cît d­upă un timp îndelungat. In fruntea partizanilor acestei idei e întreg clerul românesc, în frunte cu episcopii Dumitru Radu și Miron Criste­a. Ei au venit acum cîtva timp în Budapesta ca să cîștige partidul național român pentru ideia aceasta. Punctul acesta de vedere ii împăr­tășesc și d-nii Gheorghe Pop de Să­sești, Aurel Vlad, Goldoș și în gene­ral majoritatea membrilor din comi­tetul național. O parte mai mică, în frunte cu d. I.iliu Maniu, voește să continue poli­tica intransigentă de pînă acum și speră să poată conduce separat po­litica contra guvernului. Acțiunea episcopilor de a ciștiga și pe aceștia de partea lor n’a avut suc­ces Comitetul­­ național hotărînd ca toate chestiunile să fie discutate In ședință, a invitat să ia parte și acei fruntași cari nu sînt în comitet. Așa a fost invitat și d­r. Ungureanu, avo­cat din Timișoara ca să ia parte în adunare. In pes scopul acesta au sosit la Buda­­«,în SQaîa> d'aiî Cb- Top do Boisești, Mihály, iar Lucaciu, Vaida, Maat«. Șt. Pop-Cicio, Vlad . și alții, au­ sosit Sîmbătă ii.mmeasa. Sîmbătă după amiază a avut loc o consfătuire în care s’au discutat mai multe chestiuni și s’a decis ca, la " o hotărire ce se va lua, să fie da­­­t membru comitetului. m­larm­a“"** S’a“ ’.CUPat Chestiunile “L “ ,e partidului și cu chestiu­­nea ziarelor partidului Ședința principală a avut loc ora orele 1­0 dimineața, într’un salon separat al caisului „Clotiîd“ Ședința a durat pînă la ora 1, cînd a fost întreruptă și a continuat apoi după amiază. * Iată rezumatul ședinței: T­ Mihaly, președintele par­­tidului național român comunică ca nu s’a făcut un pact cu guver­­nul unguresc și că nu s’a ajuns la o înțelegere, pe vremuri, cînd s’au făcut tratative. 2) Discuție dacă nu ar fi mai bine sa se reia negocierile cu guvernul unguresc. 3) Discuția asupra modului cum trebue sa procedeze deputații națio­­naliști romîni față de guvern, iu dințele din parlament și în afară de ședințe. 4) Organizarea partidului național românesc în toată țara. 5) Hotărârea dacă președintele co­­mitetului trebue să mai convoace o consfătuire în care să se discute îmbunătățirea situației rominilor din Ungaria.­­) In caz cînd consfătuirea va fi convocată, să se aleagă un comiite! care sa alcătuiască un memoran­dum, prin care să se arate doleanțe­­le tuturor rominilor din monarhi« și acest memorandum să fie prezen­­­tat Coroanei. 7) Schimbarea punctului din pro­­gramul din 18S1, prin care se cere autonomia națională a rominilor din Transilvania, în felul cum o au azi croații. _3) Discuție asupra posibilitatea răs­­pîndirei cărților și ziarelor cu idei naționale. De unde se vor lua chel­­tuelile necesate pentru aceasta, ori față la D. Take Ionescu la Caracal CARACAL, 29 Septembrie. — Eri de dimineață a sosit în localitate d-na și d. Take Ionescu, ministrul internelor, însoțiți fiind de d. Teodor I. Oroveanu, prefectul ele Romanațî și care l-a în­timp­inat pe d. ministru la Craiova, încă din ajun. Cum in­specția avea de scop să constate sta­rea sanitară, au mai venit în acelaș tren d­inî,d-in Mina Minovici și Me­­zincescu, directorul și subdirectorul general al serviciului sanitar. Oaspeții au fost invitați la ceai, în locuința fraților Oroveanu, unde aș­teptau fruntașii partidului conser­vator, împreună cu d. senator Paul Brătășanu și cu carl d. Take Ione­scu a avut un schimb de vederi. Plecînd apoi cu toții la lazaret, au g­ăsit 53 bolnavi, din cari 48 in­traseră în convalescență. D-na și d. ministru s'au interesat de fiecare boierie în parte. Aci, au găsit între convalescenți pe un sergent, care fă­cuse serviciul de pază la sucursala Băncei Naționale, cum și pe un in­firmier, care se contaminase în tim­pul cînd căutase pe alți bolnavi. Ambii, cu ochii lăcrămînzi,­­ istori­seau înalților vizitatori, cum fusese­ră aduși în lazaret într'o complectă stare de nesimțire și cum, mulțu­mită îngrijirilor date de d. doctor Andreescu, au scăpat de la o moarte sigură. Ministrul internelor, atins de spi­ritul de jertfă al victimelor, le-a do­nat cita 100 lei, iar d-na Bessie Io­nescu a distribuit celorlalți bolnavi cite o hîrtie de 20 lei. Procedîndu-se la vizitarea barăci­lor de boieriei, au rămas satisfăcuți de curățenia ce domnea pretutin­deni, de lingeria bolnavilor, ele sta­rea alimentară, etc. Cu acest pri­lej, vizitatorii s’au putut convinge de părinteasca îngrijire dată celor in­ternați în lasaret, unde pentru fie­care categorie, ca holerici propriu ziși, convalescenți, contact­ și purtă­tori de vibrioni, exista bucătărie a­­parte. Tot așa de mare surpriză au produs și cele două infirmiere fran­ceze, trimise de direcția sanitară, dar plătite cu cîte 240 lei lunar și cari, stînd în permanență în mijlo­cul bolnavilor, pot da astfel cuve­nitele ajutoare acestora. Inspecția a durat peste două ore. După aceea toți au plecat să vizi­teze mahalalele din oraș. Cum d. prefect Oroveanu ordonase arderea locuințelor găsite insalubre și cum victimele ridicaseră pretențiuni de despăgubire, d. ministru a voit să se convingă singur de quantumul a­­cestor pagube, spre a dispuza cît mai în grabă la plată. D. Vasile Oro­veanu, deputat al colegiului III d­e Ca­meră, ca o manifestare a unei sale solicitudini față de suferințele aces­tor locuitori cari, în mare parte, i-au arătat desăvîrșita lor încredere, tri­­mițîndu-i în parlament, le-a oferit din punga sa 2000 lei. ca prim fond menit să servească la despăgubire, înainte de plecare, atît d-na și d. Take Ionescu, cît și d-nii doctori Mi­novici și Mezincescu, au transmis fe­licitări întregei administrații pentru munca desfășurată, îndemnîndu-i să continue tot astfel pînă la complecta stingere a epidemiei. Față de asigurarea dată de d. doc­tor Demetrescu,Brăila, inspector sn­­itar detașat special cu combaterea Oolorei în județ, cum că situația este­­ totul ameliorată, s’a renunțat la aspectarea comunelor din județ,­­ mai ales că ora era înaintată și mi­nistrul de interne trebuia să fie di­­­cată în Capitală. In consecință, du­pă ce au luat dejunul la frații Oro­veanu, înalții vizitatori au plecat la gară de unde, cu trenul de amiază, au luat direcția spre București. Să­ Șeful conservatorilor­ democrați, d. -aul Brătășanu, care are răspunder­ea pentru întregul județ Romanațî. lind cunoștință că starea financia­­ă a comunei lasă mult de dorit și că a fost și mai agravată din cauza cheltuelilor necesitate cu combaterea holerei, a rugat pe d. ministru sa a­­probe ca acoperirea acestor cheltueli să fie făcută din fondurile direcției sanitare, .ceea ce s’a admis­­ o surpriză... Fără reclamă, fără nici un afiș pe stradă, Clasicu-uî ne anunță telefo­nie aseară, că, astăzi chiar, va repre­zenta unul din cele mai splendide filmări: „Une brute humaine“, im­primat de marea casă Pattie din Pa­­ris, cu concursul artiștilor de la co­media franceză. Urăm simpaticilor directori ai a­­cestui mare teatru-cinema, cari ne-au dovedit adese­ori gust deosebit în alegerea pieselor ce reprezintă cu succes tn marele teatru cinema „Cla­sic“, un frumos succes. „Clasic“-ul ne păstrează de altfel și alte surprize. * 1 __ . » Presei Romane Era, Duminică 29 Septembrie 1913, orele 11 a. m., a avut loc în arenele romane din Parcul Carol I, tragerea premiilor cărților poștale ilustrate, brevetate, cu bonuri de premii. De remarcat că, cu tot timpul con­trariu, s’a putut­ observa o aglomera­ție de lume, cum rar se observă în a­­semenea. împrejurări. Comisiunea s’a format numai din publicul asisent și s’a compus din următoarele persoane : Președinte H. Dimitriu, funcționar la ministerul de de domenii str. 11 iunie 33. Membrii: Lupu Goldstein, strada­ Bradului 29. A. H. L.pengian, co­­m­erciant, Cernavodă,­­C. Dimitrescu, bulevardul Carol 94 și Alex. J Petres­­cu, comisarul circ. 30 Capitală. Procedîndu-se la tragerea premii­­lor s’a obținut rezultatul următor: No. 16261 grupa 6 un ceasornic de oțel; 57536 grupa 1 un ceasornic de o­­țel; 73840 grupa 4 un ceasornic de o­­ț­el ; 74168 grupa 4 un ceasornic de oțel; 92025 grupa 6 un ceasornic de oțel; 85231 grupa 2 un ceasornic de oțel; 38409 grupa 6 un ceasornic de oțel; 66336 grupa 2 un ceasornic de oțel; 32194 grupa 5 una vioară; 25781 grupa 1 ceas de oțel; 27977 grupa 3 un ceas oțel; 12713 grupa 1 una vi­oară;­­54402 grupa 6 un ceas oțel; 20546 grupa 3 una vioară; 15971 gru­­pa 6 un ceas oțel; 97181 grupa 7 un­ ceas de aur de damă; 42573 grupa 2 un ceas oțel; 77522 grupa ""6­­ una mandolină; 42378 grupa 6 un ceas de oțel; 72579 grupa 2 un ceas de o­­țel; 16873 grupa 3 un ceas de oțel; 2250 grupa 3 una vioară; 15219 grupa 5 un ceas de oțel; 15838 grupa 5 un ceas de oțel; 15838 grupa 5 un ceas de oțel; 70129 grupa 2 un ceas de o­­țel; 29686 grupa 6 un flaut; 26513 grupa 5 un ceas oțel; 23387 grupa 3 un ceas oțel; 71772 grupa 4 un ceas de aur de bărbat; 44637 grupa 4 um flaut. No. 94012 grupa 5, un ceas oțel ; 99830 grupa 5, idem; 69245 grupa 4, una mandolină; 02082, grupa 7, un ceas oțel; 01120, grupa 7, un flaut; 98335, grupa 3, un inel ca briliante; 48362, grupa 4, un ceas oțel; 46032, grupa 1, un flaut; 85358, grupa 3, un ceas oțel; 3­4848, grupa 3, idem; 1710, grupa C, idem; 14352, grupa 6, idem; 16230, grupa 3, idem; 69370, grupa 3, idem; 87101, grupa 2, idem; 55646, apa 3, idem; 27633, grupa 6, una mandolină; 57943, grupa 3, un ceas oțel; 09709, grupa 7, idem; 26099, grupa 7, idem; 40869, grupa 4, un gramofon; 52385, grupa 6, un flaut; 07147, grupa 2, un ceas oțel; 07156, grupa 7, idem; 51569, grupa 2, idem; 10921, grupa 3, una mandolină; 9453, grupa 7, un ceas oțel; 98385, grupa 2, idem; 94178, grupa 3, idem; 92000, grupa 2, o vioară. No. 70948 grupa 5 un ceas oțel; 13864 grupa 3 idem; 95464 grupa 5 ,­­dem­; 18946 grupa 3 idem; 49509 gru­pa 6 o pereche cercei briliante; 81854 grupa 3 un ceas oțel; 64272 grupa 3 una mandolină; 69071 grupa 6 un, ceas oțel; 23361 grupa 2 idem; 58198 grupa 3 idem. Aceste­­ premii s’au dat în raport cu vînzarea ilustraților pînă astăzi. Restul premiilor împreună cu „au­­tomobilul“ se vor trage la sorți la tragerea viitoare a cărei dată se va anunța la timp. Toate numerile neeși­te la sorți g«1 vor păstra fiind valabile la tragere^ .viitoare* - -■ —^

Next