Adevěrul, noiembrie 1913 (Anul 26, nr. 8671-8700)

1913-11-26 / nr. 8696

Marți 2 ® Noembrie 1913 isi Dr. Birman-Sera Spec­ialist in boale și operațiuni de NAS, GAT și URECHI Calea Victoriei 36. Telefon Îj 16 Con­sultațiuni 2­5 p. o. S’a Mutat Russian-American India Rubber Co. 1 „TREUGOLNIS“ St. tórán Sucursala, București, Strada Sârfudar 22 (numai pentru engros) Șoșoni și Galoși „TRIUNGHI“ , sus Singuri autorizați cu vânzarea en gros, pentru toată Muntenia, Dobrogea și Cadrilatel­­E­INHORN & POPER - BUCUREȘTI " Vinere și în detail, numai acesta mărea cu prețul fabricei, la „PREȚUL FIX“ - Str. Carol No. 38 PALMA veritabilul TOC­OL üaVCIUC UȘORI— DURABIL — HIGIENIC yanfA R. 3 ȘI R. R. I. Sl­fple „ • 1« 1 Ka X, in­ su­s originala casau cu abur SUNT DE VANZARE furnizabile prompt din depozitele proprii ale fabricator initp mm. București. — Calea Santeților |­o 67. — Bracurești Craiova.­­- Calea Biscovăț fio. BE­AJ L­A ROȘIORI DE VEDE 24, Calea Ver­ii, 24 79, Bulevardul Cuza, 79 AGENTI IN TOATE ORAȘELE PRINCIPALE Cataloage și oferte la cerega gratis ,fi; franco. Feriți-vă de imitațiuni­ inferioare,­­ele sunt foar­te scumpe oricât ar fi de oftine CELE MAI RENUMITE DOCTORUL Doctor în tranhemă și Ch­rurgie Gr. Brauer M. fl. MUHTEIM BIN KARLBAD p­actică în timpul ernei la Viena. IX Lazaretgasse 29 Membru al Societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei den­tare din Idris Diplomat al Institutului de Pro­ză Dentară Reviron Boli și Operații de Gură DENTISTIGA Ru fi­m ob­servați bine firma noas­tră pe sălimi • casele noas­tre originalei Craiova 0*26. consult 9—12 a. m și 2—6 p. m­. Str Matei Millo 8 (fostă Teatrului) I Formați ® spirüt MiliÍ — . --------------Doságban! -Dr. FOCȘANER Fost intern al Maternii, din Dresda Specializat la Berlin și Farts în Boale de femei, faceri și operațiuni S’A­iff STAT în Strada SABINOAR 8, Etajul I Consultatiuni 2 - * și 6—7. Tel. 4­911 Comunitatea Evangelica CBS BUCUREȘTI Curs de limba germană pentru adulți La IS Noembrie -1 Decembrie a c s'a deschis în localul școalei de comerț a Comunității - vengeriee str.Știrbei-Vodil No­­ 7 nu cure­­ Ii limba germană ți de coresi tondența comercială, nu naiba re­mană pentru adulți Metoda de invățamânt întrebuințată face cursu­rile ascesibi­l și acelora cari posedă numai o cunoștiință foarte limitată sau nici o cunoștiință a Hrabei germane Lecțiile vor avea loc de­­ trei ori pe săp­tămână între orele 8 luna.—10 luna. seara și vor fi continuate pânâ la Paște 1914 Taxa de ei 5 pe lună este posibilă a cassa Comunității, Strada Luterana 10 In­­f­ormațiuni a a se lua la direcțiunea școa­le­­i. Strada Luterană 10. Eforia Comunității Evangi­lice Dr. P. HERESCU de înfrățirea naționalităților și ca consecință, a popoarelor din penin­­­­sulă. Din contră, prin soluțiunea cu­­ împărțirea, așa cum s’a făcut, s’a­­ pus spirt peste foc. Atîta doar că noi­­ rominiî ne-am rezervat să nu lăsăm­­ să se propage focul prin vecini. Cu­ timp dar vom veghia, focul va fi to­ i cau­zat și noi vom continua să tră­­­­im în liniște și pace. Ar fi de dorit , cel puțin pînă cînd ne va fi dat să­­ ne vedem visul cu ochii, să ne­­ vedem înfăptuit idealul nostru na­­­­tional.­­ Dar pînă atunci, și înainte de a i ne gîndi la o alianță balcanică pe baze cit mai largi și în frunte cu­­ tara noastră, ar fi de dorit să se­­ poată rezolva în mod echitabil ches­­­­tiunea spinoasă a naționalităților în­­ fosta sau actuala Macedonie. Cum? Ce fel? Evenimentele ne vor arata-o­ . Intr’o zi, nu prea depărtată, se va >­­i <­ni de reînvierea și autonomia a Macedoniei. Istoria se repetă; ea va­­ înregistra și minunea aceasta. O fi, n’o fi, un gînd ne va tulbura­t sufletul cînd și cînd, soarta mace­­­­donenilor noștri. Odată cu fosta Turcie s a dus Si rolul politic ce ei ar fi putut juca­­ în peninsula. Totuși ei rămân aci un­­ element de ordine, de progres și­­ de civilizație, iar ca factor econo­mic vor putea fi de folos tarei noas­tre, ridicîndu-se în acelaș timp, ei înșiși, deasupra altor naționalități conlocuitoare. Datoria noastră e­­ deci să-î păstrăm. Și dacă nu ne vom simți îndestul de tari pentru aceasta, să ne gîndim m­ai mult ca în trecut la Italia. Motive de or­din mai înalt ne îndreaptă fără în­­­­doială către cetatea eternă, Roma. [Fii ei și frații noștri vor supravie­­­­­­țui desigur nefericirea lor. Nu moa­­­­­­re așa dintr’o dată un neam care secole de-a nodul a rezistat­­ tutu­ror furtunelor ce s’au deslanțuit asupra Balcanilor. Decit, numărul lor a mers totdeauna descrescând. Și așa va fi, din nefericire, și de-aci încolo- In loc de închiegare, vom avea o risipire a forțelor macedo-ro- 1­mine, deci un regres Arominii noș­tri vor rezista totuși, nci vor fi pe­riclitați; dincolo se vor pierde. A­­flîndu-se totdeauna cu voe ori fără de voe în văpaia macedoneană, ei se vor găsi pretutindeni în situația critică a oalelor de lut silite să că­lătorească in acelaș caz cu oalele de luciu. Numărul lor se va împuți­na cu cit călătoria va fi mai lungă. Garanțiile vor avea acelaș semni­ficat și efect al cuvîntului „fragil“ scris pe lăzile care trebue să stră­bată nouă târî și mări. Efectele au și început să se vadă. Păcat că pe cînd grecii se bucură de dragostea și amiciția ce le-o a­­ră­tăm de un timp încoa, ai noștri par meniți să cadă pe altarul acestei amiciții! Grecii nu’șî fac iluzii. To­tuși ei vor avea de furcă cu mace­­do-rominî cari le-au revenit odată cu teritoriul ce locuesc. Aceștia,îm­preună cu cei din Tesan­a, vor fi de­sigur un mare sprijin pentru noua Eladă. Insă cu­ timp vor vorbi lim­ba străbună în familie, fie eî nați­onaliști ori grecomanî; românismul nu se poate zice pierdut; românii noștri ar mai putea fi totdeodată pentru Grecia și acea ce albanezii au fost pentru Turcia, un mare pe­ricol­. Oricum,după Atena, ca și în trecut după Albania, elenismul nu poate renunța la elementul latin din Bal­cani fiindcă e în interesul Greci­ei să nu renunțe. O știu bine jur­nalele din Atena, o știe ..Nea­ Elias, care ne laudă și ne înalță Pentru prima oară se vorbește azi în Gre­cia despre chestia cutorlad­ă. Ast­fel dușmanii de erî întind fraților noștri ramura de măslin.... E­i vreau să rămîn tot așa de puțin optimist ca in trecut. Mi-aduc amin­te că pe cînd toată presa italiană vorbea cu mare entuziasm de în­frățirea balcanicilor odată cu Con­­stituțiunea turcească, cu singur am fost de părere contrara, arătând că adevărata pace era încă departe, fiindcă se lăsa fără soluție tocmai partea care constitue nodul cestiu­­nei macedonene. Aceiași părere o împărtășesc și azi Balcanii după pacea de la Bu­curești vor­bi tot balcanii după Constituțiunea turcească. 000tol. Gilvor Urinare la Fa­­cultate. Chirurg primar al Spitalului Calcea S’A MUTAT BULEVARDUL NOU No 3. (O rad­ina îoanid) Consultatiuul â -7 p. as. Sill­­i­­n­SCu­ specialist in Boala de ochi și urechi Consult 11 12 a. m. și 4—6 p. tu STE. EDIKENSI H © 27 BUCUREȘTI Cereți REVISTA MODEI Din cauza marei aglomerațiune a persoanelor cari au ași ridica lem­nele dela depozitul Calentina primă­ria aduce la cunoștința publicului că deocamdată s’a oprit liberarea de bonuri pentru lemne dela depozitul Celentina pina la noui dispozițiuni. In acelaș timp insă deschizindu-se al doilea depozit la antrepozite (fun­dătura Epicol No. 10) se va libera bonuri zilnic și în cantități minime chiar de 250 kgf. pentru publicul cu mijloacele cele mai restrânse. Primăria însă emite bonuri pen­tru koks cu lei 66 tona transportați în sacii depozitului și lignit cu 20 lei tona. Pentru înlesnirea achitărei bonu­rilor primăria a dispus ca cu înce­pere dela 1 Decembrie a. ca toate percepțiile comunale să Încaseze va­loarea lor. Lămpile electrice fără motoare WESTINGHOUS B­OSMIN și VEH PEX se găsesc pretutindeni o sută de mii bucă­i permanent in depozit- Strada Regală 11 ba, București.­­Regele a acordat medalia „Bărbă­ție și credință", clasa II d-lui Marcel „oertscher, șeful garajului prefectu­­r el poliției Capitalei. Fabrica Lessel din București, cal­ea Plevnei 193—195, efectuiază prompt comenzile de lemne de loc, ier și fag. D-nil G. Moțoțeanu și N. Diaman­­tescu, inspectori dre­angă prefectura poliției Capitalei au reușit la exa­menul de capacitate pa care l'au lat în cursul săptămînei tre­cute. Membrii consiliului de higiena se vor întruni mîine dimineața, la pri­măria Capitalei, sub președinția 1-lui Gr. Cantacuzino. D-ra Virginia Andreescu a fost numită suplinitoare și directoare la școala profesională de menaj din Turtucaia. D-ra Adela Țică­ a fost numită maestru la școal de menaj din Tur­­tucaia. Ziarele au publicat zilele trecute o scrisoare pe care d-na Adina Emi Costinescu a primit o de la romînii din America împreună cu suma de 1359 lei adunați prin subscripțiune publică pentru flota națională romi­­nă. La acest frumos act de iubire de neam al românilor stabilit­ în Ame­rica d-na Costinescu, a răspuns prin­­tr'o mișcătoare scrisoare adresată în numele comitetului flotei națio­nale iubitorilor de neam, romînii stabiliți peste Ocean Scrisoarea este adresată d-lor Ge­orge Grama vice,președintele Uni­une!. Ion Nicolae Sutană m. p. se­cretar al Uniunei; C H. Pascu, direc­torul ziarului și V. P. Stănescu ca­sierul institutului tipogr; cari sînt rugați să împărtășească toate mul­țumirile la toți bunii români din A­­menea «azi au subscris pentru flota națională română dînd dovadă de o adevărată iubire de neam. Profesor de C. N BURILEANU T -Severin. 10 Noembrie 1913. iililf» Pictorul Gropeanu obține la Salo­nul de Toamna din Paris un mare și legitim succes Anul acesta i s'a făcut deosebita onoare de a se pla­sa pînzele sale pe acelaș panou cu maestrul francez Cheret. Criticii de la ziarele: „Le Temps“, „Le Figa­ro“­ „Le Siècle“, „Giî Blas“, "Ex­celsior“, „New-York Herald“, „Pa­ris-Journal“, „La R­epu­blique fran­­caise“, „Mercure de France“, J•­Ac­tion", „le Soldi“, „Neue freie pres­se“, „Volische­ Zeitung“, „La Ga­■­ ­zette de Beaux Artes", „laRevue.de Beaux Arts“, etc. etc. sínt pline de ■ elogii la adresa distinsului nostru pictor, care, deși membru fondator al­ Salonului de Toamnă, a știut sa sc­rie la o parte de excesele cubiști­lor, futuriștilor și altor excentrici și să'și păstreze în mod demn nota sa atît de personală, care l'a condus la succes. Pictorul Gropeanu mai expune ac­tualmente în noua galerie din Reims împreună cu cunoscutul pictor fran­cez Chabas, o colecțiune de ma multe tablouri despre care presa re­gională vorbește în termenii cei mai­­ favorabili pentru ambii mari ar­tiști, Compania dramatică Marioara Voiculescu­ va reprezenta astă sea­ră „Capcana... v "" ...r”* f Regele a lucrat azi înainte de a- I miaza cu d. Ti­tu Maiorescu, preșe­dintele consiliului­­ și ministru de ex­­­­terne. D-nil M­­enopol, ministrul indus­triei și comerțului și general de divi­­­­zie Hîrjiu, ministru de războiu­. În­soțit de d. căpitan Filitti, adjutantul sau, au vizitat era expozițiunea pict έ­torului Emilian Lazarescu, din pa­latul Ateneului, cu ex. «»viu-Ls ^ Chestia evreească Polemica Iorga Bogdan-Duică RĂSPUNSUL D-LUI N. IORGA Am publicat scrisoarea d-lui Bog­­dan-Duică prin care secretarul ge­neral al Ligei Culturale cerea d-lui N Iorga explicatului asupra decla­­rațiunilor pe cari le-a făcut la Aca­demie. Iată acum și răspunsul d-lui N­­orga: Cerusem Ligea sa desmintä afir­mația neîntemeiată a secretarului său general, cu privire la cererea ce a si fi făcut-o la Academie, de a se impăminteni evreii in masă. In locul unei dezmințiri la care aveam dreptul, de secretar-general dă cuvintelor mele, pe care le reprodu­­c, o interpretare pe care oricine e neprevenit, necum oricine mă cu­noaște și m’a urmărit, trebue s’o respingă. Am spus că numai o Constituan­tă ar putea schimba situația evrei­lor in ce privește împămîntenirea individuală, „dacă ar fi cazul“ „Ar fi cazul“ înseamnă este cazul? Dacă da, atunci nu mai știu romaneste sau am pierdut dreapta judecată. Spun in memoriul meu la Acade­mie că, odată ce Camerile împămîn­­tenesc evrei, dintre care unii „ar merita" să fie­ modalitatea „a ar trebui să fie acea pe care o știm" și asupra căreia nu insist, ci una care, prin cercetare de acte și prin putința de cercetări locale, ar face să nu se primească decit aceia care „ar merita de­sigur", adică ar fi în adevăr vrednici de onoarea cetățe­niei. Se încape oare vreun colegial și amical strigăt de exclamație asupra trădărei mele, constatată cu voia d-lui Virgil Arion, „care nu e anti­semit", de d. secretar-general? Sunt sigur că veți tipări aceste rîn­­du­ri. Mai sunt doar oameni de bună credință în Rominia-Primiți, vă rog salutările mele, N. IORGA PS. Notez că aceste explicații­­ le-am­ dat acum două luni în foaia ..Neamul Romînesc". ADEVERUL COCS de Uzină ANTRACIT Englezesc BRICHETE grilat superioare furnizează ÎMEDIA T ic saci plumbuiți,­greutatea garantata „Ffttl CWESfJSú14 TfiLJE FOîTae’ 73 Et BES3GÉB. E.TUATEL TEOVOR Iroisp sicire i fiira de fiord Un fost director de bancă se aruncă înaintea unui tren Azi dimineață la ora 7 și un sfert, călătorii au fost martori la o fioroasă sinucidere petrecută în gara de nord, în dreptul podului, și la o mică dis­tanță de ghereta <ru No. 1 a acelor de centralizar­e. Vestea celor întîmplate a fost adu­să la cunoștința­­ d-lui inspector Weltz de către lucrătorul din stație Lazar Horia Gheorghe și după o su­mară anchetă făcută de comisarul garet de Nord d. Tonciulescu, subco­misarul Elisievici și agentul Petre Iliescu, s’a stabilit că bănuiala unui accident trebue înlăturat cu desăvîr­­șire, la mijloc ne­fiind decit o sinu­­cidere. CINE ESTE SINUCIGAȘUL? S'a stabilit îndată din oarecare ac­te găsite, cine este sinucigașul. Cunoscut în cercurile de afaceri din Capitală ca un spirit foarte în­treprinzător, sinucigașul Ion Testi* ban, a fost în vremea din urmă di­rectorul unei mici bănci, numită banca „Centrală" din str. Karageor­­gevici­­, unde locuia de asemeni cu familia. Cu tot spiritul sau de întreprinde­re, un ghinion pare a fi urmărit a­­proape totdeauna speculațiunile pe care le făcea Testiban, și astfel se explică cum cele mai multe din afa­­cerile pe care le făcea sau le punea la cale numai, aveau un sfîrșit trist. CUM S’A SINUCIS ION TESTIBAN Iată amănunte precise asupra mo­dului cum fostul director al micei bănci din str. Karageorgevici­ și-a pus capăt vieții în chip atît de du­reros. In momentele cînd trenul de persoane cu No. 107, pentru direcția, nea Curtea de Argeș, plecase din ga­ra de nord la ora 7 și 12 m„ Ion Testiban care, după cum se va vedea dintr’un alt amănunt, nutrea gindul de a se sinucide, favorizat de vremea întunecoasă, s’a așezat neobservat de m­ens, pe linie, cu fața în sus. Cu toate că trenul abea eșise din gară venind cu o viteză relativ mică, totuși botul mașinei l’a lovit atît de puternic în­cît corpul nenorocitului a fost întors cu fața în sus și tăiat în două la partea toracelui, în pozițiunea aceasta, cu intestî*­­nele împrăștiate pe linie și cu mînai drept și ruptă din cot, a fost descope­rit de lucrătorul de la cabina de cen­­­tralizare, Lazar Stoica Georghe.­i O dovadă mai mult că la mijloc este o sinucidere și că ipoteza unui accident a trebuit înlăturată imediat, e că într'un buzunar al sinucigașu­lui s'a găsit un șnur gros roșu. Ion Testiban care pare a fi prea­ meditat de mult la acest act, se a­­­provizionase cu acest șnur pentru al se strangula de­sigur, în caz cînd nu s-ar fi reușit încercarea de a se a­­runca în fața trenului. (i CAUZA ACESTUI ACT DE DISPE­RARE La percheziția făcută cadavrului, s’a găsit asupra lui suma de 11 lei, un ceas de argint rusesc, mai mul­te recepție de poștă, o carte de vizi­tă cu niște versuri, o carte poștală datată orașul Tulcea, un cupon cu No. 13030 pentru suma de 100 lei de la banca Schreiber și un proces-verb­al cu data de 23 Noembrie de seches­tru pentru suma de lei 4062, pe care banca „Centrală” o datora fiscului pentru o contravenție de la legea pa­tentelor. Din acest proces verbal reese că Ion Testiban ca director al băncii, era urmărit pentru această datorie, și că vînzarea sechestrului urma sa se facă în ziua de 26 cor. Cauza sinuciderei trebue căutată­ deci în situați­unea precară in care se găsea Ion Testiban. Parchetul care a fost imediat avi­zat, a dispus transportarea cadavru­lui la morgă. In urma sinucigașului care era so­­crul d-lui căpitan Gorski, rămîn­ o soție și cîțîva copii.—A. S. * 1. transferărî în învățămîntul primar Următoarele transferări s’au fă­cut în Invâțămîntul primar pe ziua de 1 Decembrie: D-ra L. Vaian dela T.-Ocna la Gro­seni T-Ocna; C. Fotache dela Sascu ’a T-Ocna; Mihail Nicol­ița dela Tu iari la Perșani (jud Dolj) ; I. Dimitriu dela T.-Ștefănești la­ Călă­rași-Botoșani; M. Vel­ea dela Lascar Catargi (Alachioi) la­­ Carol (Tul­cea); Eufrosin­a Mușat dela școala No. 20 la școala din băețî;No 34 feti București; Atena Georgesia deli Dudești (Ilfov) la școala No 15 băei București; Valentina Chirii Patru­lela Polovraci la șc. de fete Băilești N. Rădulescu dela Isvoarele la Cân­dești (Dîmbovița); Al Georgescu de­la Gândești la Isvoarele ; Ecaterina Mihai dela Suroaia (Futna) la T . Vladimirescu (Tecuci); D­r. Flore­­scu dela Locustenî (Brabețlî la Do­veți (Dolj); V. Dinescu dela Mușe­­tești la Valea Porcului­­(Argeș); G Teodorescu dela Tătără) la Mușe­teștî (Argeș) și Ru­xandra Nacu dela Adjud-Nou la Adj­ud (Put­na) -------------f-i-k­---- nrntr-i- - - - - ■ Normaliștii reușiți la examen Sînt chemati pe ziua de 1 Decem­brie spre a-și alege locuri în învă­­țămînt la ministerul de instrucție, direcția învățămlntului primar ore­le 9 dimineața următorii normaliști reușiți la examen Cei cari nu vor putea veni vor putea fi reprezentat! prin procura­tori prin procură in regulă însoțiți de un certificat medica­ liberat de medicul primar al județului Filip R A Ion Scarlat Gheor­ghe Ciobanu T Gh Păunescu C. Atanase. Radovicî Ecateria Pope­­scu N. Ilfe Stan ! Dumitru. Dumi­tru I Ștefan Sachelane Octavian. Popescu E Haralamb Pichiu­l. Ște­fan Munteanu N Dumitru. Popescu S Gh.. Marian loan Boroianu M Vasile. Nițu Iancu. Gabrea I Iosif. Tomescu Aurora Pop Fl­ori­ca. Nis­­tor P Die Nicolescu D Constantin, Ștefănescu V. Toma Damian Emi­­ia Prodan Eliza. Boz­a Ștefan. Mari C Gheorghe. Nicolescu V. Constantin Pușcă I Tânase Scarlat Eugenia Tătaru Virginia Vieru G. Serafim. Manoliu Eugenia. Maline­scu Achilia Catana P Niculae Ene­­scu E. Nicolae. Gologan Eugenia. la­­obescu Florica Neagu Vasile, An­­the! Agripina Filip D Eftimie Si­­bechi Natalia Toader C­loan Va­­silachi Gr Vasile Macovei Ștefania.­eorgescu Cleopatra Diță St Marin Dumitrescu V Constantin Dragomir , Gheorghe Florea Gh. loan Ione­­scu Dumitru, Popescu I Const­elfov, Petrescu R Gheorghe­ Stănculescu Pandele Stoianovici Aspazia­ Cons­tantin Isofache Davidescu I. Nico­­lae. Georgescu Eugenia, Gheorghe D.­­oan, Iacobescu Elena Lovir. Sulta­na Oghină Emilia Pungulescu Pas­­u Const. Ștefănescu Profira Si­­mionescu Tom­a Șerbănescu Iulian, Ciufu B loan Boghici loan Botez Lucretia Boca N Constantin. Bon­­as I Emil Constantinescu Alexan­drina Cristescu Alexandru George­­scu S Ioan Janeta D Ioan Onofrei Const... Rădăcină Eugenia Foșio­­ru­ I Panait Pavel Aurelia Stănescu P loan Toporaș G Ștefan Coroiu G Mihai Bădănoiu Constantin Bel­­beriță C. Ana Coscrin I loan Ilie­scu A loan Jorcea Marin­­escu Teo­­dosie Jipa I Constantin Manolescu Maria Mare? G Nicolae­ Niculescu Gheorghe Sghibart Die Titu Pău­­nescu Nicolae Popescu Crisanti Do­­brescu Gheorghe Iliescu ! Nastase. Motaș G Cornelia Nicolau Inna. Io­­pescu A Dumitru Paul Luca Sat­­mari Adolf Alexandra Mărgăritescu A. Constantin Popovici I Iancu Va­sile Anghel Averescu Elena Barliba N Nicolae Coriciu Die Ionescu A­­rghir Ionescu M Nicolae Lavric G Haralamb Murariu I Dumitra. MihailS C. loan Mitulescu Elena. Ni­­colau Maria Popescu G loan Puș­­■ [UNK]asu Maria Popescu Teodora Po­­nescu Angela, Sfetea Alexandru. Spulber Die lonu­ S I Gheorghe. Barbu V Milea! Balaban N Grigo­­re. Butoiu Maria Dumitru Gh G h., Ionescu V Constantin Niculescu­­ Gheorghe­ Popescu Victor Nicolae Popis­eu M loan Tașcău loan Tras­­■8 loan Turcitu Alexandru Stoica VI Gheorghe Anghel­l Gheorghe Bănică Teodor Burducea G Radu Brihanu N Panait Elian Paul Gr­­ăilescu Eugenia. Georgescu Cons­­anta. Hotag G Aurel. loan G Va­sle ionescu St. Ang­hel Mirea Ion •iunteanu A. Ion, Popescu G Nico­­ae. Popescu A. Gheorghe. Palagă I­­oan, Popescu Sofr Const., Panai­­escu Matei, Radu Iri­ma Dumitra. 4u­su Iulian. Sandu D Cam, Trocar­ Ioan, Popescu C. Ioan, Ghițescu N. Cristea, Apostolescu Natalia. Alecu­­l. Nicolae. Badea , Gheorghe. Băr­­nulescu Elena. Cirseu N loan, Ho­­­hui C loan ionescu , Stan Miha­­il’de Stan­:.. Nicola Speranța, pr. St­rechescu D­ tru, Popescu G. Con­­cam­in Popescu I Nicolae. Rădules­­cu Mihail. Stănescu Stoica, Tomescu Const. Voiculescu loan, Alexandru e­ra loan. Burghelea 1 Petru, Cirlan Elena Dobrescu Maria, Enescu P Gh., Gavrioî Natalia, Georgescu Ma­rin, Haliganu L Nicolae, Lit­egan Lu­creția, Marinescu Iustin, Mărcușea­­nu Gh., Negoiță St. Alexandru, Nicu­­lescu - Const., Popescu I. Constan­­tin-Romanați, Popescu S. Vasile, Po­pescu Marin, Strafalogea Andrei, Tatamarescu Dumi­tru, Stănculeanu E. Gheorghe, Proca T. Victor, Po­pescu N. Constantin, Mihăescu Oc­­­tav, Brebenaru Teodor, Chirica I. Victor, Calinescu, Manole, pr. Comă­­nescu Teodor, Dumbravă C. Gh., Eftimiu Emilia, loan N. Petru, lo­­nescu­ , Simion, Ionitoiu Marin, Marinescu D. Mihail, Manole Rada, Nicolescu L. Iordache, Popescu Constantin, Știrbu D. Gh., Teodores­­cu Alexandru Trișcoiu Ana, Chiri­­ță I. Alexandru, Vizitiu­­ Dumitru, Avramoiu Alexandru, Bîrsan N. Pe­tre, Batog I. Alexandru, Crețu C. Gh., Ganță I loan, Lăcean Nicolae, Mușătescu Marin, Mardare I. Vasi­le, Manolescu Ioan,­diac, Marinescu G. Gheorghe, Patriciu E. Traian, Popescu Ioana, Popescu M. Marin, Platon î. Alexandru, Popescu N. Constantin, Șerbănescu Dumitru, Stoenescu Nicolin, Savin T. Bejan, pr Stănescu Androne, Vîlcu Ioan, D­obre­scu G. Virgil, Nicolescu A. Tra­­ian Sândule­scu G. Ștefan, Carp C. Grigore, Constantinescu G. Dumi­tru, Diaconescu N. Ioan, Fotea Ai Gheorghe, Giugiulan Ioan, Ionescu G. Dumitru, Ionescu N. I­­oan, Mircea C. Constantin, Mihalcea? T Ioan, Sima Ioan. Turcea Nicolae, Ungureanu D. Nicolae, Aldea C. A*­rion Georgescu I. Leon, Livezeanuj­orghe, Becut C. Gheorghe, Cristes* cu loan, Ciosu I. Constantin, Cor*­neliu I. Vasile, Capriș T. Maria, Da* vițoiu Gheorghe, Grosu D. Dumitru, Geleteiu Ioan, Gavrilescu Maria, Lu* pescu Remus, Lungulescu Gh. Lub­ca C. Anton. Murgul­escu G. Nico­­lae, Mardaroiu Marin, Popescu­­ Gheorghe, Racoviță Gav. Marin Cristea E. Mucenic. Capriceru Mt Alexandru, Nicolescu C. Ovidiu, Vlaicu V Gheorghe, Antohi N. Vagu­­le, Agrara I Gheorghe, Andreescu Nicolae, Buzoianu N Nicolae, Bălă­­nescu D Pavel. Dobrescu St. Gheor­­­ghe Duse Vasile. lonașcu Ștefan Mateescu Paraschiva. Popeangă Pe­­tre, Rombescu Ștefan, Stoenescu Constantin Toma V. loan. Tipâres­­cu Vasile Horascu N. Grigore, Ște­fănescu I Alexandru. Chitu Petre Cr­ișneanu P Nicolae, Dinu C. loan Diaconu Alexandru Grosu D. loan Ungorescu loan Diesen loan. Isac D. loan Tabăra V loan. Zăhărescu V. Olimpia. Lepadatu I loan, BL­cleanu N loan. Demetrescu Cons­­tantin. Horhoianu Eugeniu. Iones­­cu D loan Ionescu V Cecilia. Pre­­descu Dumitru. Petre M. Constantin Popescu Die. Simescu N Ioviț. Tăm­­ăsescu D Alexandru. Bfirbulescu Gheorghe Berdan N loan Vlad Si­­mion Brătilă C C-Imn. Budiș G. Nic*­tor Cecropide St. Ioachim. Firan­ Gheorghe. Nedelcu Die. Patraureș. Constantin. Preot Popescu Dumitru Rădulescu Eufrosina. Toader loan Vulcanescu D Iulian. Vlădeanu C­ loan Zăhărescu Gr. Octav Popescu C C-tin. Stănescu I Gheorghe Bu­suioc Nicolae Alexandrescu Nicolae Cozma I Mihai Gubandru Die. AL­dea Marin. Cristian S. Teodor. Cu­­relescu Sofia Coifan Sabin. Dumi­trescu Grigore. Iosif G. loan. Negoi­escu Virginia. Săftoiu Aurel. Spiri­­donescu C Gheorghe. Ionică loan, Liciu Die. Broșteanu Gh Gheorghe, Teseariu Corneliu Climescu G loan, Diaconescu Traian, Moroșanu D. Ni­colae. ... Í Univer­siare­ Azi dimineață la orele 10 d. profe­sor de drept roman C C Stoicescu, a ținut prima prelegere de doctorat la facultatea de drept vorbind în ge­­neral despre pandecie D-sa va con­tinua cursul special asupra Rom­­ul; legei Cincia Sn fiecare Luni și Vineri 1 la orele 3 lum­.—4 jum p. m. j

Next