Adevěrul, noiembrie 1913 (Anul 26, nr. 8671-8700)
1913-11-26 / nr. 8696
Marți 2 ® Noembrie 1913 isi Dr. Birman-Sera Specialist in boale și operațiuni de NAS, GAT și URECHI Calea Victoriei 36. Telefon Îj 16 Consultațiuni 25 p. o. S’a Mutat Russian-American India Rubber Co. 1 „TREUGOLNIS“ St. tórán Sucursala, București, Strada Sârfudar 22 (numai pentru engros) Șoșoni și Galoși „TRIUNGHI“ , sus Singuri autorizați cu vânzarea en gros, pentru toată Muntenia, Dobrogea și CadrilatelEINHORN & POPER - BUCUREȘTI " Vinere și în detail, numai acesta mărea cu prețul fabricei, la „PREȚUL FIX“ - Str. Carol No. 38 PALMA veritabilul TOCOL üaVCIUC UȘORI— DURABIL — HIGIENIC yanfA R. 3 ȘI R. R. I. Slfple „ • 1« 1 Ka X, in sus originala casau cu abur SUNT DE VANZARE furnizabile prompt din depozitele proprii ale fabricator initp mm. București. — Calea Santeților |o 67. — Bracurești Craiova.- Calea Biscovăț fio. BEAJ LA ROȘIORI DE VEDE 24, Calea Verii, 24 79, Bulevardul Cuza, 79 AGENTI IN TOATE ORAȘELE PRINCIPALE Cataloage și oferte la cerega gratis ,fi; franco. Feriți-vă de imitațiuni inferioare,ele sunt foarte scumpe oricât ar fi de oftine CELE MAI RENUMITE DOCTORUL Doctor în tranhemă și Chrurgie Gr. Brauer M. fl. MUHTEIM BIN KARLBAD pactică în timpul ernei la Viena. IX Lazaretgasse 29 Membru al Societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Idris Diplomat al Institutului de Proză Dentară Reviron Boli și Operații de Gură DENTISTIGA Ru fim observați bine firma noastră pe sălimi • casele noastre originalei Craiova 0*26. consult 9—12 a. m și 2—6 p. m. Str Matei Millo 8 (fostă Teatrului) I Formați ® spirüt MiliÍ — . --------------Doságban! -Dr. FOCȘANER Fost intern al Maternii, din Dresda Specializat la Berlin și Farts în Boale de femei, faceri și operațiuni S’Aiff STAT în Strada SABINOAR 8, Etajul I Consultatiuni 2 - * și 6—7. Tel. 4911 Comunitatea Evangelica CBS BUCUREȘTI Curs de limba germană pentru adulți La IS Noembrie -1 Decembrie a c s'a deschis în localul școalei de comerț a Comunității - vengeriee str.Știrbei-Vodil No 7 nu cure Ii limba germană ți de coresi tondența comercială, nu naiba remană pentru adulți Metoda de invățamânt întrebuințată face cursurile ascesibil și acelora cari posedă numai o cunoștiință foarte limitată sau nici o cunoștiință a Hrabei germane Lecțiile vor avea loc de trei ori pe săptămână între orele 8 luna.—10 luna. seara și vor fi continuate pânâ la Paște 1914 Taxa de ei 5 pe lună este posibilă a cassa Comunității, Strada Luterana 10 Informațiuni a a se lua la direcțiunea școalei. Strada Luterană 10. Eforia Comunității Evangilice Dr. P. HERESCU de înfrățirea naționalităților și ca consecință, a popoarelor din peninsulă. Din contră, prin soluțiunea cu împărțirea, așa cum s’a făcut, s’a pus spirt peste foc. Atîta doar că noi rominiî ne-am rezervat să nu lăsăm să se propage focul prin vecini. Cu timp dar vom veghia, focul va fi to i cauzat și noi vom continua să trăim în liniște și pace. Ar fi de dorit , cel puțin pînă cînd ne va fi dat să ne vedem visul cu ochii, să ne vedem înfăptuit idealul nostru national. Dar pînă atunci, și înainte de a i ne gîndi la o alianță balcanică pe baze cit mai largi și în frunte cu tara noastră, ar fi de dorit să se poată rezolva în mod echitabil chestiunea spinoasă a naționalităților în fosta sau actuala Macedonie. Cum? Ce fel? Evenimentele ne vor arata-o . Intr’o zi, nu prea depărtată, se va >i <ni de reînvierea și autonomia a Macedoniei. Istoria se repetă; ea va înregistra și minunea aceasta. O fi, n’o fi, un gînd ne va tulburat sufletul cînd și cînd, soarta macedonenilor noștri. Odată cu fosta Turcie s a dus Si rolul politic ce ei ar fi putut juca în peninsula. Totuși ei rămân aci un element de ordine, de progres și de civilizație, iar ca factor economic vor putea fi de folos tarei noastre, ridicîndu-se în acelaș timp, ei înșiși, deasupra altor naționalități conlocuitoare. Datoria noastră e deci să-î păstrăm. Și dacă nu ne vom simți îndestul de tari pentru aceasta, să ne gîndim mai mult ca în trecut la Italia. Motive de ordin mai înalt ne îndreaptă fără îndoială către cetatea eternă, Roma. [Fii ei și frații noștri vor supraviețui desigur nefericirea lor. Nu moare așa dintr’o dată un neam care secole de-a nodul a rezistat tuturor furtunelor ce s’au deslanțuit asupra Balcanilor. Decit, numărul lor a mers totdeauna descrescând. Și așa va fi, din nefericire, și de-aci încolo- In loc de închiegare, vom avea o risipire a forțelor macedo-ro- 1mine, deci un regres Arominii noștri vor rezista totuși, nci vor fi periclitați; dincolo se vor pierde. Aflîndu-se totdeauna cu voe ori fără de voe în văpaia macedoneană, ei se vor găsi pretutindeni în situația critică a oalelor de lut silite să călătorească in acelaș caz cu oalele de luciu. Numărul lor se va împuțina cu cit călătoria va fi mai lungă. Garanțiile vor avea acelaș semnificat și efect al cuvîntului „fragil“ scris pe lăzile care trebue să străbată nouă târî și mări. Efectele au și început să se vadă. Păcat că pe cînd grecii se bucură de dragostea și amiciția ce le-o arătăm de un timp încoa, ai noștri par meniți să cadă pe altarul acestei amiciții! Grecii nu’șî fac iluzii. Totuși ei vor avea de furcă cu macedo-rominî cari le-au revenit odată cu teritoriul ce locuesc. Aceștia,împreună cu cei din Tesana, vor fi desigur un mare sprijin pentru noua Eladă. Insă cu timp vor vorbi limba străbună în familie, fie eî naționaliști ori grecomanî; românismul nu se poate zice pierdut; românii noștri ar mai putea fi totdeodată pentru Grecia și acea ce albanezii au fost pentru Turcia, un mare pericol. Oricum,după Atena, ca și în trecut după Albania, elenismul nu poate renunța la elementul latin din Balcani fiindcă e în interesul Greciei să nu renunțe. O știu bine jurnalele din Atena, o știe ..Nea Elias, care ne laudă și ne înalță Pentru prima oară se vorbește azi în Grecia despre chestia cutorladă. Astfel dușmanii de erî întind fraților noștri ramura de măslin.... Ei vreau să rămîn tot așa de puțin optimist ca in trecut. Mi-aduc aminte că pe cînd toată presa italiană vorbea cu mare entuziasm de înfrățirea balcanicilor odată cu Constituțiunea turcească, cu singur am fost de părere contrara, arătând că adevărata pace era încă departe, fiindcă se lăsa fără soluție tocmai partea care constitue nodul cestiunei macedonene. Aceiași părere o împărtășesc și azi Balcanii după pacea de la București vorbi tot balcanii după Constituțiunea turcească. 000tol. Gilvor Urinare la Facultate. Chirurg primar al Spitalului Calcea S’A MUTAT BULEVARDUL NOU No 3. (O radina îoanid) Consultatiuul â -7 p. as. SillinSCu specialist in Boala de ochi și urechi Consult 11 12 a. m. și 4—6 p. tu STE. EDIKENSI H © 27 BUCUREȘTI Cereți REVISTA MODEI Din cauza marei aglomerațiune a persoanelor cari au ași ridica lemnele dela depozitul Calentina primăria aduce la cunoștința publicului că deocamdată s’a oprit liberarea de bonuri pentru lemne dela depozitul Celentina pina la noui dispozițiuni. In acelaș timp insă deschizindu-se al doilea depozit la antrepozite (fundătura Epicol No. 10) se va libera bonuri zilnic și în cantități minime chiar de 250 kgf. pentru publicul cu mijloacele cele mai restrânse. Primăria însă emite bonuri pentru koks cu lei 66 tona transportați în sacii depozitului și lignit cu 20 lei tona. Pentru înlesnirea achitărei bonurilor primăria a dispus ca cu începere dela 1 Decembrie a. ca toate percepțiile comunale să Încaseze valoarea lor. Lămpile electrice fără motoare WESTINGHOUS BOSMIN și VEH PEX se găsesc pretutindeni o sută de mii bucăi permanent in depozit- Strada Regală 11 ba, București.Regele a acordat medalia „Bărbăție și credință", clasa II d-lui Marcel „oertscher, șeful garajului prefectur el poliției Capitalei. Fabrica Lessel din București, calea Plevnei 193—195, efectuiază prompt comenzile de lemne de loc, ier și fag. D-nil G. Moțoțeanu și N. Diamantescu, inspectori dreangă prefectura poliției Capitalei au reușit la examenul de capacitate pa care l'au lat în cursul săptămînei trecute. Membrii consiliului de higiena se vor întruni mîine dimineața, la primăria Capitalei, sub președinția 1-lui Gr. Cantacuzino. D-ra Virginia Andreescu a fost numită suplinitoare și directoare la școala profesională de menaj din Turtucaia. D-ra Adela Țică a fost numită maestru la școal de menaj din Turtucaia. Ziarele au publicat zilele trecute o scrisoare pe care d-na Adina Emi Costinescu a primit o de la romînii din America împreună cu suma de 1359 lei adunați prin subscripțiune publică pentru flota națională romină. La acest frumos act de iubire de neam al românilor stabilit în America d-na Costinescu, a răspuns printr'o mișcătoare scrisoare adresată în numele comitetului flotei naționale iubitorilor de neam, romînii stabiliți peste Ocean Scrisoarea este adresată d-lor George Grama vice,președintele Uniune!. Ion Nicolae Sutană m. p. secretar al Uniunei; C H. Pascu, directorul ziarului și V. P. Stănescu casierul institutului tipogr; cari sînt rugați să împărtășească toate mulțumirile la toți bunii români din Amenea «azi au subscris pentru flota națională română dînd dovadă de o adevărată iubire de neam. Profesor de C. N BURILEANU T -Severin. 10 Noembrie 1913. iililf» Pictorul Gropeanu obține la Salonul de Toamna din Paris un mare și legitim succes Anul acesta i s'a făcut deosebita onoare de a se plasa pînzele sale pe acelaș panou cu maestrul francez Cheret. Criticii de la ziarele: „Le Temps“, „Le Figaro“ „Le Siècle“, „Giî Blas“, "Excelsior“, „New-York Herald“, „Paris-Journal“, „La Republique francaise“, „Mercure de France“, J•Action", „le Soldi“, „Neue freie presse“, „Volische Zeitung“, „La Ga■ zette de Beaux Artes", „laRevue.de Beaux Arts“, etc. etc. sínt pline de ■ elogii la adresa distinsului nostru pictor, care, deși membru fondator al Salonului de Toamnă, a știut sa scrie la o parte de excesele cubiștilor, futuriștilor și altor excentrici și să'și păstreze în mod demn nota sa atît de personală, care l'a condus la succes. Pictorul Gropeanu mai expune actualmente în noua galerie din Reims împreună cu cunoscutul pictor francez Chabas, o colecțiune de ma multe tablouri despre care presa regională vorbește în termenii cei mai favorabili pentru ambii mari artiști, Compania dramatică Marioara Voiculescu va reprezenta astă seară „Capcana... v "" ...r”* f Regele a lucrat azi înainte de a- I miaza cu d. Titu Maiorescu, președintele consiliului și ministru de externe. D-nil Menopol, ministrul industriei și comerțului și general de divizie Hîrjiu, ministru de războiu. Însoțit de d. căpitan Filitti, adjutantul sau, au vizitat era expozițiunea pict Îtorului Emilian Lazarescu, din palatul Ateneului, cu ex. «»viu-Ls ^ Chestia evreească Polemica Iorga Bogdan-Duică RĂSPUNSUL D-LUI N. IORGA Am publicat scrisoarea d-lui Bogdan-Duică prin care secretarul general al Ligei Culturale cerea d-lui N Iorga explicatului asupra declarațiunilor pe cari le-a făcut la Academie. Iată acum și răspunsul d-lui Norga: Cerusem Ligea sa desmintä afirmația neîntemeiată a secretarului său general, cu privire la cererea ce a si fi făcut-o la Academie, de a se impăminteni evreii in masă. In locul unei dezmințiri la care aveam dreptul, de secretar-general dă cuvintelor mele, pe care le reproduc, o interpretare pe care oricine e neprevenit, necum oricine mă cunoaște și m’a urmărit, trebue s’o respingă. Am spus că numai o Constituantă ar putea schimba situația evreilor in ce privește împămîntenirea individuală, „dacă ar fi cazul“ „Ar fi cazul“ înseamnă este cazul? Dacă da, atunci nu mai știu romaneste sau am pierdut dreapta judecată. Spun in memoriul meu la Academie că, odată ce Camerile împămîntenesc evrei, dintre care unii „ar merita" să fie modalitatea „a ar trebui să fie acea pe care o știm" și asupra căreia nu insist, ci una care, prin cercetare de acte și prin putința de cercetări locale, ar face să nu se primească decit aceia care „ar merita desigur", adică ar fi în adevăr vrednici de onoarea cetățeniei. Se încape oare vreun colegial și amical strigăt de exclamație asupra trădărei mele, constatată cu voia d-lui Virgil Arion, „care nu e antisemit", de d. secretar-general? Sunt sigur că veți tipări aceste rînduri. Mai sunt doar oameni de bună credință în Rominia-Primiți, vă rog salutările mele, N. IORGA PS. Notez că aceste explicații le-am dat acum două luni în foaia ..Neamul Romînesc". ADEVERUL COCS de Uzină ANTRACIT Englezesc BRICHETE grilat superioare furnizează ÎMEDIA T ic saci plumbuiți,greutatea garantata „Ffttl CWESfJSú14 TfiLJE FOîTae’ 73 Et BES3GÉB. E.TUATEL TEOVOR Iroisp sicire i fiira de fiord Un fost director de bancă se aruncă înaintea unui tren Azi dimineață la ora 7 și un sfert, călătorii au fost martori la o fioroasă sinucidere petrecută în gara de nord, în dreptul podului, și la o mică distanță de ghereta <ru No. 1 a acelor de centralizare. Vestea celor întîmplate a fost adusă la cunoștința d-lui inspector Weltz de către lucrătorul din stație Lazar Horia Gheorghe și după o sumară anchetă făcută de comisarul garet de Nord d. Tonciulescu, subcomisarul Elisievici și agentul Petre Iliescu, s’a stabilit că bănuiala unui accident trebue înlăturat cu desăvîrșire, la mijloc nefiind decit o sinucidere. CINE ESTE SINUCIGAȘUL? S'a stabilit îndată din oarecare acte găsite, cine este sinucigașul. Cunoscut în cercurile de afaceri din Capitală ca un spirit foarte întreprinzător, sinucigașul Ion Testi* ban, a fost în vremea din urmă directorul unei mici bănci, numită banca „Centrală" din str. Karageorgevici, unde locuia de asemeni cu familia. Cu tot spiritul sau de întreprindere, un ghinion pare a fi urmărit aproape totdeauna speculațiunile pe care le făcea Testiban, și astfel se explică cum cele mai multe din afacerile pe care le făcea sau le punea la cale numai, aveau un sfîrșit trist. CUM S’A SINUCIS ION TESTIBAN Iată amănunte precise asupra modului cum fostul director al micei bănci din str. Karageorgevici și-a pus capăt vieții în chip atît de dureros. In momentele cînd trenul de persoane cu No. 107, pentru direcția, nea Curtea de Argeș, plecase din gara de nord la ora 7 și 12 m„ Ion Testiban care, după cum se va vedea dintr’un alt amănunt, nutrea gindul de a se sinucide, favorizat de vremea întunecoasă, s’a așezat neobservat de mens, pe linie, cu fața în sus. Cu toate că trenul abea eșise din gară venind cu o viteză relativ mică, totuși botul mașinei l’a lovit atît de puternic încît corpul nenorocitului a fost întors cu fața în sus și tăiat în două la partea toracelui, în pozițiunea aceasta, cu intestî*nele împrăștiate pe linie și cu mînai drept și ruptă din cot, a fost descoperit de lucrătorul de la cabina de centralizare, Lazar Stoica Georghe.i O dovadă mai mult că la mijloc este o sinucidere și că ipoteza unui accident a trebuit înlăturată imediat, e că într'un buzunar al sinucigașului s'a găsit un șnur gros roșu. Ion Testiban care pare a fi prea meditat de mult la acest act, se aprovizionase cu acest șnur pentru al se strangula desigur, în caz cînd nu s-ar fi reușit încercarea de a se arunca în fața trenului. (i CAUZA ACESTUI ACT DE DISPERARE La percheziția făcută cadavrului, s’a găsit asupra lui suma de 11 lei, un ceas de argint rusesc, mai multe recepție de poștă, o carte de vizită cu niște versuri, o carte poștală datată orașul Tulcea, un cupon cu No. 13030 pentru suma de 100 lei de la banca Schreiber și un proces-verbal cu data de 23 Noembrie de sechestru pentru suma de lei 4062, pe care banca „Centrală” o datora fiscului pentru o contravenție de la legea patentelor. Din acest proces verbal reese că Ion Testiban ca director al băncii, era urmărit pentru această datorie, și că vînzarea sechestrului urma sa se facă în ziua de 26 cor. Cauza sinuciderei trebue căutată deci în situațiunea precară in care se găsea Ion Testiban. Parchetul care a fost imediat avizat, a dispus transportarea cadavrului la morgă. In urma sinucigașului care era socrul d-lui căpitan Gorski, rămîn o soție și cîțîva copii.—A. S. * 1. transferărî în învățămîntul primar Următoarele transferări s’au făcut în Invâțămîntul primar pe ziua de 1 Decembrie: D-ra L. Vaian dela T.-Ocna la Groseni T-Ocna; C. Fotache dela Sascu ’a T-Ocna; Mihail Nicolița dela Tu iari la Perșani (jud Dolj) ; I. Dimitriu dela T.-Ștefănești la Călărași-Botoșani; M. Velea dela Lascar Catargi (Alachioi) la Carol (Tulcea); Eufrosina Mușat dela școala No. 20 la școala din băețî;No 34 feti București; Atena Georgesia deli Dudești (Ilfov) la școala No 15 băei București; Valentina Chirii Patrulela Polovraci la șc. de fete Băilești N. Rădulescu dela Isvoarele la Cândești (Dîmbovița); Al Georgescu dela Gândești la Isvoarele ; Ecaterina Mihai dela Suroaia (Futna) la T . Vladimirescu (Tecuci); Dr. Florescu dela Locustenî (Brabețlî la Doveți (Dolj); V. Dinescu dela Mușetești la Valea Porcului(Argeș); G Teodorescu dela Tătără) la Mușeteștî (Argeș) și Ruxandra Nacu dela Adjud-Nou la Adjud (Putna) -------------f-i-k---- nrntr-i- - - - - ■ Normaliștii reușiți la examen Sînt chemati pe ziua de 1 Decembrie spre a-și alege locuri în învățămînt la ministerul de instrucție, direcția învățămlntului primar orele 9 dimineața următorii normaliști reușiți la examen Cei cari nu vor putea veni vor putea fi reprezentat! prin procuratori prin procură in regulă însoțiți de un certificat medica liberat de medicul primar al județului Filip R A Ion Scarlat Gheorghe Ciobanu T Gh Păunescu C. Atanase. Radovicî Ecateria Popescu N. Ilfe Stan ! Dumitru. Dumitru I Ștefan Sachelane Octavian. Popescu E Haralamb Pichiul. Ștefan Munteanu N Dumitru. Popescu S Gh.. Marian loan Boroianu M Vasile. Nițu Iancu. Gabrea I Iosif. Tomescu Aurora Pop Florica. Nistor P Die Nicolescu D Constantin, Ștefănescu V. Toma Damian Emiia Prodan Eliza. Boza Ștefan. Mari C Gheorghe. Nicolescu V. Constantin Pușcă I Tânase Scarlat Eugenia Tătaru Virginia Vieru G. Serafim. Manoliu Eugenia. Malinescu Achilia Catana P Niculae Enescu E. Nicolae. Gologan Eugenia. laobescu Florica Neagu Vasile, Anthe! Agripina Filip D Eftimie Sibechi Natalia Toader Cloan Vasilachi Gr Vasile Macovei Ștefania.eorgescu Cleopatra Diță St Marin Dumitrescu V Constantin Dragomir , Gheorghe Florea Gh. loan Ionescu Dumitru, Popescu I Constelfov, Petrescu R Gheorghe Stănculescu Pandele Stoianovici Aspazia Constantin Isofache Davidescu I. Nicolae. Georgescu Eugenia, Gheorghe D.oan, Iacobescu Elena Lovir. Sultana Oghină Emilia Pungulescu Pasu Const. Ștefănescu Profira Simionescu Toma Șerbănescu Iulian, Ciufu B loan Boghici loan Botez Lucretia Boca N Constantin. Bonas I Emil Constantinescu Alexandrina Cristescu Alexandru Georgescu S Ioan Janeta D Ioan Onofrei Const... Rădăcină Eugenia Foșioru I Panait Pavel Aurelia Stănescu P loan Toporaș G Ștefan Coroiu G Mihai Bădănoiu Constantin Belberiță C. Ana Coscrin I loan Iliescu A loan Jorcea Marinescu Teodosie Jipa I Constantin Manolescu Maria Mare? G Nicolae Niculescu Gheorghe Sghibart Die Titu Păunescu Nicolae Popescu Crisanti Dobrescu Gheorghe Iliescu ! Nastase. Motaș G Cornelia Nicolau Inna. Iopescu A Dumitru Paul Luca Satmari Adolf Alexandra Mărgăritescu A. Constantin Popovici I Iancu Vasile Anghel Averescu Elena Barliba N Nicolae Coriciu Die Ionescu Arghir Ionescu M Nicolae Lavric G Haralamb Murariu I Dumitra. MihailS C. loan Mitulescu Elena. Nicolau Maria Popescu G loan Puș■ [UNK]asu Maria Popescu Teodora Ponescu Angela, Sfetea Alexandru. Spulber Die lonu S I Gheorghe. Barbu V Milea! Balaban N Grigore. Butoiu Maria Dumitru Gh G h., Ionescu V Constantin Niculescu Gheorghe Popescu Victor Nicolae Popiseu M loan Tașcău loan Tras■8 loan Turcitu Alexandru Stoica VI Gheorghe Anghell Gheorghe Bănică Teodor Burducea G Radu Brihanu N Panait Elian Paul Grăilescu Eugenia. Georgescu Consanta. Hotag G Aurel. loan G Vasle ionescu St. Anghel Mirea Ion •iunteanu A. Ion, Popescu G Nicoae. Popescu A. Gheorghe. Palagă Ioan, Popescu Sofr Const., Panaiescu Matei, Radu Irima Dumitra. 4usu Iulian. Sandu D Cam, Trocar Ioan, Popescu C. Ioan, Ghițescu N. Cristea, Apostolescu Natalia. Alecul. Nicolae. Badea , Gheorghe. Bărnulescu Elena. Cirseu N loan, Hohui C loan ionescu , Stan Mihail’de Stan:.. Nicola Speranța, pr. Strechescu D tru, Popescu G. Concamin Popescu I Nicolae. Rădulescu Mihail. Stănescu Stoica, Tomescu Const. Voiculescu loan, Alexandru era loan. Burghelea 1 Petru, Cirlan Elena Dobrescu Maria, Enescu P Gh., Gavrioî Natalia, Georgescu Marin, Haliganu L Nicolae, Litegan Lucreția, Marinescu Iustin, Mărcușeanu Gh., Negoiță St. Alexandru, Niculescu - Const., Popescu I. Constantin-Romanați, Popescu S. Vasile, Popescu Marin, Strafalogea Andrei, Tatamarescu Dumitru, Stănculeanu E. Gheorghe, Proca T. Victor, Popescu N. Constantin, Mihăescu Octav, Brebenaru Teodor, Chirica I. Victor, Calinescu, Manole, pr. Comănescu Teodor, Dumbravă C. Gh., Eftimiu Emilia, loan N. Petru, lonescu , Simion, Ionitoiu Marin, Marinescu D. Mihail, Manole Rada, Nicolescu L. Iordache, Popescu Constantin, Știrbu D. Gh., Teodorescu Alexandru Trișcoiu Ana, Chiriță I. Alexandru, Vizitiu Dumitru, Avramoiu Alexandru, Bîrsan N. Petre, Batog I. Alexandru, Crețu C. Gh., Ganță I loan, Lăcean Nicolae, Mușătescu Marin, Mardare I. Vasile, Manolescu Ioan,diac, Marinescu G. Gheorghe, Patriciu E. Traian, Popescu Ioana, Popescu M. Marin, Platon î. Alexandru, Popescu N. Constantin, Șerbănescu Dumitru, Stoenescu Nicolin, Savin T. Bejan, pr Stănescu Androne, Vîlcu Ioan, Dobrescu G. Virgil, Nicolescu A. Traian Sândulescu G. Ștefan, Carp C. Grigore, Constantinescu G. Dumitru, Diaconescu N. Ioan, Fotea Ai Gheorghe, Giugiulan Ioan, Ionescu G. Dumitru, Ionescu N. Ioan, Mircea C. Constantin, Mihalcea? T Ioan, Sima Ioan. Turcea Nicolae, Ungureanu D. Nicolae, Aldea C. A*rion Georgescu I. Leon, Livezeanujorghe, Becut C. Gheorghe, Cristes* cu loan, Ciosu I. Constantin, Cor*neliu I. Vasile, Capriș T. Maria, Da* vițoiu Gheorghe, Grosu D. Dumitru, Geleteiu Ioan, Gavrilescu Maria, Lu* pescu Remus, Lungulescu Gh. Lubca C. Anton. Murgulescu G. Nicolae, Mardaroiu Marin, Popescu Gheorghe, Racoviță Gav. Marin Cristea E. Mucenic. Capriceru Mt Alexandru, Nicolescu C. Ovidiu, Vlaicu V Gheorghe, Antohi N. Vagule, Agrara I Gheorghe, Andreescu Nicolae, Buzoianu N Nicolae, Bălănescu D Pavel. Dobrescu St. Gheorghe Duse Vasile. lonașcu Ștefan Mateescu Paraschiva. Popeangă Petre, Rombescu Ștefan, Stoenescu Constantin Toma V. loan. Tipârescu Vasile Horascu N. Grigore, Ștefănescu I Alexandru. Chitu Petre Crișneanu P Nicolae, Dinu C. loan Diaconu Alexandru Grosu D. loan Ungorescu loan Diesen loan. Isac D. loan Tabăra V loan. Zăhărescu V. Olimpia. Lepadatu I loan, BLcleanu N loan. Demetrescu Constantin. Horhoianu Eugeniu. Ionescu D loan Ionescu V Cecilia. Predescu Dumitru. Petre M. Constantin Popescu Die. Simescu N Ioviț. Tămăsescu D Alexandru. Bfirbulescu Gheorghe Berdan N loan Vlad Simion Brătilă C C-Imn. Budiș G. Nic*tor Cecropide St. Ioachim. Firan Gheorghe. Nedelcu Die. Patraureș. Constantin. Preot Popescu Dumitru Rădulescu Eufrosina. Toader loan Vulcanescu D Iulian. Vlădeanu C loan Zăhărescu Gr. Octav Popescu C C-tin. Stănescu I Gheorghe Busuioc Nicolae Alexandrescu Nicolae Cozma I Mihai Gubandru Die. ALdea Marin. Cristian S. Teodor. Curelescu Sofia Coifan Sabin. Dumitrescu Grigore. Iosif G. loan. Negoiescu Virginia. Săftoiu Aurel. Spiridonescu C Gheorghe. Ionică loan, Liciu Die. Broșteanu Gh Gheorghe, Teseariu Corneliu Climescu G loan, Diaconescu Traian, Moroșanu D. Nicolae. ... Í Universiare Azi dimineață la orele 10 d. profesor de drept roman C C Stoicescu, a ținut prima prelegere de doctorat la facultatea de drept vorbind în general despre pandecie D-sa va continua cursul special asupra Romul; legei Cincia Sn fiecare Luni și Vineri 1 la orele 3 lum.—4 jum p. m. j