Adevěrul, ianuarie 1914 (Anul 28, nr. 8730-8759)
1914-01-01 / nr. 8730
vnereun 1 Ianuarie 1914 Itmniu finiM»ii la C. f. I ------------------------------- . — Gratiucatiile — Majoritatea funcţionarilor din administrația centrală de la c f r sau p rezentat eri la orele 10 dimineaţa,i i biroul d Iul Cotescu, directorul general, pentru a solicita să li se plăteamă gratificaţii, după cum sail dat deja şi, la celelalte ministere, susţinlnd că ei cei dintiiu au muncit (nai mult şi din greu în timpul mobilizării şi demobilizarea armatei In lipsa d-lui Trofescu care era bolsav, d Dragu subdirectorul general, le a declarat că nu poate să facă un Bite, fără aprobarea ministerului, deci statele sunt deja gata şi aşteaptă numai ordinul de a ie plăti: în acest •cop o delegaţiune de mai mulţi funcţionari au fost la d. Cotescu acast şi aici li *'a spus acelaş lucru; •»IUI că funcţionarii sad decis să se Întrunească cu totii tn piaţa teatrului la orele 3 pm ceea ce s'a şi făcut; astfel că In corpore, peste trei s ute funcţionari, ad plecat să redaţi»« acest drept d-lui Tarhe Ionescu Bunstru de interne; aci s'a ales o de- Watiune compusă din d-nul Ceoge C*m*tantinescu. Petre Marinescu. Argintaru Si G. Popescu cari sa- l»re»enlat d Iul Ciorăneanu şi apoi d Iul ministru, expunînd doleanţele lor, pentru a cunoaşte mai bine si, tuaţiunea d. mnistni de Interne sl •d-interim la lucrări publice a te' I* fonat să vie la d sa acasă d Panait •ecretarul general de la ministerul lucrărilor publice, ceea ce a avut loc In scurt interval, la eşirea sa a comunicat grupului de funcţionari că In urma înţelegere! luate, sa dispus să se intervie către dragu subdirectorul general, pentru a satisface cererea; acelaş grup de funcţionari s'a fi prezentat apoi şi dlul Al Mar*ghiloman ministru de finanţe, care s'a întreţinut aproape o oră, cu aceiaşi delegaţiune aleasă din sinul lor. I). ministru de finanţe a avut cea mai mare bunăvoinţă şi a promis tot, concursul pentru satisfacerea cererei lor ; ceva mai mult Incft d-sa a comunicat că imediat va seri d-lui Cotosriu, pentru a găsi un fond disponibil In bugetul căilor ferate, ca să se poată da gratification! întregului personal din serviciul central. Acelaş grup de funcţionari s’au presentat şi la redacţia nonshft espunînd faptele astfel cum slnt relatate. Ne facem interpretul acestor funcţionari muncitori şi după cum nu totdauna am susţinut cerinţele lor şi în genere ale celor nevoiaşi credem că şi de astă dată rugăciunea lor va fi ascultată, şi că d Cotescu directorul general, precum şi d-nii miniştrii Take Ionescu şi Al. Marghiloman vor dispune ca el să fie satisfăcuţi . Interview cu Regele Carol — Regele despre acţiunea militară a Komniei — Din maldărul chestiunilor aruncate la ordinea zilei de războiul balcanic, singură chestiunea insulelor şi a fruntarielor de sud ale Albaniei a mai rămas nerezolvită. Ambele sânt de competința puterilor. După cit văd din harta ce s'a aplicat cărţii d-tale, ai tras toate frontierele, afară de cele din Epir, deşi te puteai trage pe acestea. Nu am nici un drept să discut această chestiune, dar dacă cuvintul meu ar fi ascultat in Grecia, atunci aş fi de părere ca Grecia să se supună voinţei puterilor, cari i-au arătat in atîtea rindurî bunele lor intenţii pe cari nu ar trebui să le piardă. Cunoşti memoriile lui Prockes mi un ris că trebue să renunţăm! Osten ? Uri Intra in Sofia, deoarece acea-| Din acestea se vede interesul ce sta putea avea cele mai triste ur-' a purtat Rusia războiului de elnanmări pentru poporul bulgar şi pencipare al Greciei. Dar poţi vedea şi II. dinastie, fapt pe care eu nu-l din memoriile unui diplomat ausfiuroMin. Iriac — apărute acum 20 de ani — ■ Am purtat un războiu pe care tu-1 cari conţin corespondenţa regelui Impusese Bulgaria pentru a putea Otto cu tatăl său Ludovic de Lava* taiaptul revendicările noastre a- hia, că toate puterile £’au interesat mvra Dobrogei. Revendicările a- de soarta Greciei .•«•tea datează de pe timpul con* In legătură cu aceasta regele a grăului de Berlin, iar noi. Ic-am întrebat daca-i cunoaşte memoriile prezentate si Bulgariei lămurit şi sale. P«lată. La începutul războiului, au avut loc In Bucureşti mari demonstraţii. Mi se cerea să intervin fără ami* Sint patru tomuri mari $i unul mai mic, care conţine rezumatul câtor patru. Poţi vedea cu cîte discultăti am avut de luptat. In Balcani se face prea multă politică personală, fapt care iti tae pofta de domnie. Trebue să fii insă construitnr«. Infaptuindu-ne drepturile fără a ține cont de ceva. Eu însă am răspuns că nu se poate, pină ce va j •o&i momentul care trebue să ne găsească stăpîni pe întreaga energia noastră. Aşteptările mele nu m'at înşelat; principiul meu era just. L'n domnitor nu trebue să se lase răpit de voinţa publicului, alt* IU se expune unor consecinţe ladacă vrei să serveşti interesele ţării. Ştii că în 1867 am ajutat cu bani pe cretani în războiul lor ? Pe vremea aceea eram un filogrec mlndru de sine. Grecii au fost întotdeauna un popor cultural. Toate ţările se ocupă de literatura grecească. Iar grecii sunt şi astăzi poporul dotat cu cele mai frumoase calităţi din Calcani. Am păreri bune şi despre sîrbi. In ultimeie decenii au realizat ui mare progres cultural, în schimb, bulgarii au rămas acelaş clobot neciopiit ca şi mai înainte. tat«, făcind un salt mortal care nu poate nici odată reuşi. Cînd a sosit Insă momentul, n'am ezitat un singur moment şi lumea întreagă ■ admirat exactitatea cu care s'a f Acut mobilizarea noastră. Cu tot protestul cabinetului și al medicului m'am dus in mijlocul armatei, unde am fost primit cu ma- j ro entusiasm și am văzut ce îndeamnă ca o armată să aibă alături ea pe comandantul suprem. Un adevărat domnitor nu trebue să abandoneze nici odată armata. Jurniştrlî mi-au cerut să mă întorc deoarece prezenta mea în Capi* tală era necesară. Am venit la Bucrreştî, dar m’am întors din nou Ia mijlocul armatei. Astfel a trebuit să trec de trei *ori Dunărea şi m’am intors cu aceleaşi sentimente. Cind trupele au ajuns la Plevna, de care mă leagă autea amintiri, am dat ordin de oprire. In 1877 aici pe lingă cei 30 mii de romini, mai aveam comanda #1 asupra 120 mii de ruşi. E uşor de înţeles ce am simtit cînd am ajuns din nod la Plevnje. * Regele a vorbit apoi despre Albania. Albania va multă vreme copilul alintat al Europei. Peste vreo 20 de zile prinţul de Wied va fi la Durazzo. Ii va fi foarte greu ; eu nu l'am îndemnat să primească tronul, căci ar fi fost grefi să iau o hotărîre. In România se arată multă bunăvoinţă Albaniei. La Bucureşti albanezii au înfiinţat o ligă culturală şi-şi vor construi o biserică. Nu de mul au venit la mine citiva delegaţi din Albania şi m’au rugat să intervin pe lingă prinţul de Wied să primească candidatura la tronul Albaniei. N’am făgăduit nimic: prinţul a venit la Bucureşti şi am discutat chestiunea, dar l’am lăsat să aleagă de bunăvoe. Prinţul a primit candidatura, care din fericire n’a fost respinsă deci o putere. Ţinînd seamă de ««antele vârî' ale caracterului şi religiei albaneze, trebue să recunoşti că va avea o misiune dificilă, mai ales că albanezii trăesc o viaţă primitivă, deşi sunt cel mai vechiu popor al Europei. Dacă-i va reuşi să-şi facă datoria, atunci rolul săfl va fi nemuritor. _____ Viena, 30 Dec. — Numărul de «idimne al ziarului „Neues Wiener 3egblatt" publică următoarea declaraţie făcută de regele Carol publicistului grec Kleonte Nicolaide cu prilejul audientei acestuia. Situaţia din Constantinopol e foarte interesantă, dar şi in Bulgaria situaţia pare a se agrava. Cind in decursul crizei, opoziţia cerea să trimită armată contra Sofiei, mi-am adus aminte de cuvintele spuse de Wilhelm cel mare Ciod a aflat că Napoleon al II lea a fost prins. E trist, foarte trist. IM** ou trebuia să se întimple. Tot aşa ra’am gindit şi cind ar* Biata noastră a intrat in Bulgaria şi ou ni s’a opus nimeni. Atunci * .. I Asupra cauzelor cari afi determinat acţiunea Rominiei, regele a spus: Scopul campaniei noastre a fost înfăptuirea pretenţiilor teritoriale. Statornicirea păcii intre aliaţi şi încetarea zadarnicei vărsări de su-B« Din intervenţia noastră au tras foloase şi grecii şi sîrbii, iar dacă Bulgaria a ajuns intr'o situaţie din DoUA, nu eram eu de vină, căci boete erau din vina lui DaneCi, omul tatei care a pricinuit tării sale rănite nu se vor mai vindeca niciodată, la schimb Gheşoff a fost un om foerte deştept. Ce înseamnă să ai la crimă un om deştept in timpuri grele, a dovedit-o Venizelos în Grecia. Celelalte partide greceşti nu şi-ar fi putut face datoria intr’un mod atit de strălucit şi nu s’ar fi putut aştepta aceasta în special de la Rhalis, care după cit îmi spunea d. Kalinderu, pe cind era student I. Paris, era foarte certăreţ. Tot el a provocat şi întreruperea relatiiioi , diplomatice romîno-greceştî, deşi nu era vorba de neînţelegeri princlpiare, iar grecii și rominii fiind singunele popoare neslave din Bal- ] cani, trebuiau să trăiască bine im- preună. In baza acestui principiu trebuia rezolvită și chestiunea ro- i minilor din Macedonia. Această so- i lutie e simplă și cuminte _ * 2 Despre situata internat fragel, a spus.L S. T. B. ~ UN WATMAN P'TUT MAR PEN TRU CA A CERUT UN SPOR DE LEAFA S’a prezerrtat la redacţia noastră vatmanul Păun Tudor din serviciul loueî societăţi comunale, pdngindu-ni-se că formulind în numele săf ii a mai multor camarazi o rugăminte către direcţie ca acum, după an de muncă, să li se acorde un mic spor de leafă şi să li se ierte amenzile arbitrare ce le răpeşte de multe ori mai bine de jumătate tituleal; lunară — a fost bătut măr de către agenţii Ştefan Popescu şi Dumitru Ion din ordinul subşefului D-trescu din serviciul aceleiaşi societăţi- E un mijloc foarte comod de a pune stavilă revendicărilor: cere spor de leafă, dă-i bătae! Numai că ceilalţi watmani ce a fi aderat la formularea rugămintei către direcţie nu cred să se fi împăcat,cu soluţia dată de aprigul subseti O importantă conlpoziţie muzicală romîneascâ ------------------*«------------------ — Convorbire cu autorul — Auzind, încă din anul trecut, că la Paris sa planul»« scrierea un«i opere pe frumoasa legenda „InţirAle Mărgărite ' a d Iul Victor Eftimiu, faptul In sine lini păru o minune: In ‘»tuni arta lummneasiă isl \h ave» "*ul el şl pe terenul dramei muzicale. Inceputul acesta va fl glorios, cfirl uui i-uutrius şi de talentul şl de capa»»nea (Tiuipoziluruiui, tu ni tu nun petriţanu, ct şi de reala valoare a 'gendei d-lul Victor Lftimiu. Aceas- 1 legenda pusă sub haina marel Inintătnare .Muzica", cu mult maltor va putea fi înţeleasă atmosfera superioară realităţii, In care tră eşte. Nerfbilător de a afla, cu un n»onent mat de vreme, cfte ceva din tara In care artiştii au ţinut plnă a»im lucrarea lor, m'am adresat cumva şi natural, compozitorului. D. Constantin Castrişanu, simpatic foarte primitor, a binevoit să itea asupra acestei noutăţi artistice, etaliile ne care la rindu'mi şi eu o împărtăşesc cititorilor. — Care credeţi d-voastrA cA ar fi valoarea lui „Inşiră-te Mărgărite'' şi era determinat a o înzestra cu o muzică pornită dintr'o şcoală supeioară ? — Legenda ! Ea singură e care tot mai reaminteşte o lume aproape uitată astăzi, lume tn care geniul poporului pare că, înfricoşat de nefasta Influenţă a vieţei reale, tot dezvălue ca un torent pasiunea. Şi atoi, ca inspirat, compozitorul începu 8â'mi arate cu entuziasm Iar. înecul legendei. — Sublim ne pare, cind II aflăm origina Slntem pătrunși de emo iunl sincere cind ii aflăm moartea. Dar cind artistul, oratorul, o reînvie, dtndu’i aspectul unei opere desăvlrșite, legenda, această copilă divină și inconştientă de altădată, la viaţa unei zeiţe mature şi conştientă de superioriatea menirei ei. Conservind faptele însăşi ale legendei, aşa cum necesităţile au cerut, Victor F.ftimiu a clarificat’o, i-a dat o formă artistică, inzestrind’o cu aventurile nesfirşite, după obiceiul sau, şi cu toate accesoriile romanului, s’a introdus în sinul însuşi al mutuluî unde i-a retrefat întreg caracterul şi Întreg organismul. Fiecare din primele trei acte, se precipită aventuros cu un puternic elan, către un scop unic Fuzionarea a două vieţi. In finalul actului al treilea, cind eroizmul zmei (fosta fată de împărat) ajunge la expansiunea adevăratelor mari personagii, fuzionarea se desăvîrşește. Zina Îmi pare eterată după ce şî-a împlinit marea misiune -complertarea eroului. Făt frumos luminat de aci înainte, de acest suflu divin, va merge cu siguranță la victorie. — Cred că subiectul acesta și In special scena luptei Iul „Făt-Frumos" cu „Smeul’* v'a procurat ocazia d a întrebuința In muzică lucruri extraordinare de groaznice. — De loc ! Lupta despre care mă întrebi, am redat'o în preludiul actului al 4-lea, a cărui nuanţă generală e calmă. Ca să fiu fidel imaginaţiei prea exagerate a poporului, in lupte aceasta, ar fi trebuit să inventez nu instrumente noul, dar tot felul de maşini cari să producă mugetele cele mai teribile... Or, rostul artei nu este de a face fotografii ale exteriorului, ci ale interiorului, căci ea lucrează doar, cu sentimentele. Preludiul începe foarte calm cu expoziţia temei „Sulful divin” care după ce a desăvîrşit perfecţiunea eroului, se înalţă în sfere superioare. Apoi, această temă se pierde literalmente, însă expresia ei psychologică, esenţa, persistă prin redarea unor uşoare agitaţiuni orchestrale, descriind veşnic, dorinţa arzătoare de a cuceri chiar infinitul. In această atmosferă apare ca o lumină, imnul de triumf al „adevărului" ,iar ca un blazat al destinului, tema zmeului, un zadar se mal încearcă a-şî reculege forţe'.e-î pierdute. Puţin cîte puţin se epuizenză şi Intr'o nuanţă de un CR'm extrem, clasul ztrelor, anunţă izbînda, care nu e numai a iul Făt-Fmmos, a individului, ci a unei întregi. Noaptea lină, vine ceasul Cind răsufletele firii Tac să tremure de doruri iarba, rouă, trandafirii... — Credeţi că poetul cinci a scris, a avut vederile atit de înalte pe care dv. le atribuiţi piesei ? — Incontestabil. Cercetarea mai minuţioasă a piesei o probează. — Cu privire la muzica ce i-aţi scris, aveţi şi motive romineşti? — Muzica romînească, aşa cum înţeleg e şi a fi scrisă, de un artist conştient, cred că ar fi dificil lucru. — Este adevărat, că în muzica noastră romînească există un mare tezaur ? — Tezaur ? E o idee greşită. El nu există, dar există elemente din care s’ar putea construi u un tezaur romînesc. Soluţia unică e aceasta: Artistul muzicant, ajuns la maturitatea cultivăreî sale, adică, după ce a trăit, a suferit şi s’a entuziasmat din fiecare din compoziţiile marilor părinţi. Beethoven, Wagner, Cezar Franck şi Vincent d’Indy, însuşit fiind cu toate calităţile de creator, va trebui să vină in ţară şi s’o coinde in lung şi lat, mai mulţi ani de-a rundul, întrebuinţ!ndu-şi timpulşi studiul firei, caracterului, sufletului român. Ano! studiu! cîntecelor populare auzite din gura ţăranilor deportate la calităţile psycholocie ale poporului. Acelaş studiu şi la toate popoarele cu care am venit un contact. Atunci, uşor se va putea cunoaşte care anume motive, sunt de provenienţă pur românească şi care străine. Astfel înarmat,, artistul, prin construirea de idei muzicale din celulele găsite cu paternitate românească, va creia cu adevărat compoziţiuni muzicale romineşti. In opera mea deci nu poate fi vorba de momente muzicale pur romîneşti. Cele spuse mă îndreptăţesc. — Atunci ce gen aţi întrebuinţat ? — Iaşi nu pot răspunde în două ■uvinte. Eu mi-am făcut educaţia artistică cu maestrul Vincent d’Indy, era Paris, care astăzi e considerat, de toţi cei ce pot vedea clar în artă, ca o perfecţiune beetoveniană. Ei bine, acest maestru nu se mulţumeşte a da doar meşteşugul, el ştie să ridice şi spiritul elevilor săi, prin analiza detailată a tuturor compozitorilor de merit din toate timpurile şi de la toate popoarele. Din educaţia aceasta şi din audiţiile în afară de şcoală, la concertele ..riolonne" „Opera mare" „Opera comică“, „Lamourenx" şi o carte des in concertele particulare ce se dac zilnic, precum şi din lectura făcută in marile biblioteci, este cu totul imposibil ca cineva să ma» procedez«, după mi «numit gen sad sistem. Totul trebue ei «orespundă exact situaţiunel, care va fi pe deplin însuşită. In astfel de momei, te sufletul e creator fi creatorul nu are nevoe de loc de procedeul altora \cesta va fi consultat In timpul atudiului nu tn momentul compoziţiei — Aveţi de glnd să vâ executaţi Ir curtnd opera Ta Bucureşti ! — Da, şi slnt convins că void reuşi. In Bucurşti astăzi slnt multe suflete nobile, cari pot vedea că. aceasta nu va fi izbînda mea personală fapt periculos multora, ci o izbind». In evoluţia muzicală tn Romlnia Ceilalţi cari din toate acestea, mă vor privi numai pe mine şl ml vor arăta Invidia lor, nu mantă nici o atenţie. — Odată învinse aceste prime piedici, cred că veţi Intimpina altele din partea clntăreţilor. — Nul acestea vor fi prinşi tn mreji şl‘l voi face să mă iubească Opera mea nu I va îndeletnici cu strigăte aruncate la Intlmplare. Ea le va readuce aminte că dincolo de muzică senzaţională ce a otrăvit omenirea, există una ce cintă mai lin, ma frumos, unde visul nostru al tuturora e împlinit: „o lume superioară" Şi odată convinşi, odată prinşi de dubla magie a legendei şi a muzicei, ctntâreţii noştri vor deveni, veritabili inspiraţi — Şi cari anume credeţi că vor fi aleşii? — Nimic precis plnă In prezent EU nu curios» de ioc ctntăreţii noştri şi de aceea leg din suflet pe acel ce se cred apţi de o execuţie aşa cum mi-l închipui, să şi facă ofertele cu mi.I rurind. Vor fi bine recompensaţi. Boiul Smeulu! doar, e destinat baritonului Vulpescu de la Paris, care posedă o inteligenţă artistică fină şi un temperament extraordinar. Succesel obţinute de acest merituos cântăreţ — la salle Gaveau — o dovedesc. Avind un bun maestru pe Lafout de la Conservator şi fiind o fire ce nu se mulţumeşte doar a cinta, ci are şi educa, uşor işi va face loc printre marii cârntăreţi. — Ce credeţi despre cel cari formează, cari dau educaţia muzicanţilor noştri ? — Cu privire la bunii educatori in muzică, putem spune că şinoi avem. De ex.: d. Demetru Popovici, directorul Conservatorului e un educator cu desăvârşire superior al cântăreţilor noştri. Mai avem pe d. Kiriac. Din excelentul tact pe care d-sa II are ca profesor — pentru care eu am o mare admiraţie — uşor a putut conduce societaea „Carmen” către posibilitatea unei execuţii cit mai bune, astăzi fiind in stare (dacă s’ar asocia mai des cu orchestra ministerului) să evite oratoriile de Bach, Ilayda Haendel, etc., chiar messa In Re de Beethoven şi Fericirile lui Frank. Mai tirziu ar veni uşor execuţia Symfoniei IV Beethoven. In sensul acesta publicul va putea fi uşor educat şi nu’i va mai cere melodiile de prost gust italienesc, cum mi-a spus d-sa. Cft despre orchestra ministerului, aceasta e o minune. D. Dinicu merită toată admiraţia. Cine şi-ar putea închipui ca intr’urt timp atit de scurt muzica symfonicâ să ia o dezvoltare atit de mare la noi, pe cînd cea dramatică are că nici glnd nu are să înceapă? De ce? Bun. INTRUNlRILt POLICSCE om IAȘI ÎNTRUNIREA DE lA CLUBUL CONSERVATOR Iaşi, 30 Decembrie — La clubu conservator a avut Ioc astă seară o întrunire a membrilor clubului. D. Dinu Crescanu a făcut o expr 'nere a situaţiei politice zicînd că I guvernul de colaborare se retrage !.AUv* -~-w- -• -t--—. ai---- - Jifî partide menţinîndu-ş! litatea de acţiune Colaborarea s'a Lent in vederea evenimentelor externe, iar continuînd azi ar fi periclitată însăşi existenţa partidului conservator. Recunoaşte că guvernul «le colaborare a avut succese frumoase, dar aceasta se datoreşte tactului politic al d-lui Titu Maiorescu. D Greceanu termină spunînd că are convingerea că partidul conservator îşi va recăpăta în curind aureola de partid de ordine şi de sprijinitor al tuturor claselor sociale. D-sa adaogă că în aceste alegeri partidul conservator va lupta şi împotriva partidului libernl «I»motriva partidului conservator-democrat şi indeamnă pe meniuri la muncă comună şi stăruitoare. ÎNTRUNIREA DE LA CLUBUL LIBERAL La orele 9, a avut loc o întrunire a membrilor clubului liberal. Fruntaşii liberali sunt primiţi cu numeroase aplauze. D. Stere face o expunere a situaţiei politice zicînd că in locul guvernului de colaborare vine partidul liberal In care ţara are ceva mal di plină încredere. Şi partidul libera vine în scop de a'şl realiza pe deplin, reformele anuntate. Lu, zice d. Stere, ‘sint fericit si rămîn simplu soldat pentru a fi î fiecare clipă în mijlocul dv. și a lurta pentru triumful marilor reform ai căror ecou a pornit intriu del Iași. D. Stere a fost mult aplaudat. Se primesc apoi o sumă de meriuri noul printre cart : d. colonel Cernătescu, dr. N. Racovitză, I. Urs profesor universitar, dr. Căpățîn dr. Ușurelu, Jean Maxim ziarist , Filip Ciorapoiu, avocat... Dan. O misiune secretă a lui Spalaiovici la Bucureşti Viena, 30 Decembrie. — „Ne Freie Presse“ astă din Bucureşti fostul ministru sirb la Sofia, Spaiovici, a făcut în Februarie an trecut o vizită secretă la Bucureşt care avea de scop să obţină aprobarea Românîeî pentru o convenţ secretă cu Serbia, care avea apr©ximativ aceiaş tendinţă ca şi tratatul publicat de curind în „Pesti Hírlap“. Guvernul român însă a respins încercările lip Spalancovici. Dr. FOCȘANER Post intern al Maternit. din Dresda •pedabul la Berlin fi Varit In Boale de temel, faceri fi opera/ianl S\4 Mi TAT la Strada SĂRINDAR 0, Btajal I ' 'on «uita ti ii ni ! si ti». T«l *1/» Dr. Repezeanu fost medic la spitalul Coltea Coninlt. 2—4 fi 6 -8 pentra M110», ISonlo de Copii ti interne St* / — 1 ii Kt \|j 23 De Vânzare O iapă neagră viguroasă pentru trăsură și călărie — Polonă 1. Paissiai-American India Rubbar Co.' »JEEuGOLNiK“ 51. PsnrsTjr] BucuiLivi«.: nucure^ti, Strada S .naiar 22 (numai pentru rngros) LINGURA I MARCĂ SUPERIOAR lliDIOeNĂ lEATURAlAi ADEVĂRUL SossnisiGdosî Veritabili numai cu marca . TREI TURNURI JRETORN Societate Anonimă Româna Pentru IMPORTUL PRODUSELOR FABRICEI fîeisingborgs Ourordfabrifo ^Aktiebolag București 8 Str. Bibescu Vodă!ÎfaWMfc tTBtfoel en ar