Adevěrul, februarie 1914 (Anul 28, nr. 8760-8787)
1914-02-01 / nr. 8760
tsKiMrJsa •ptfv&S! Dar eu ca cine votez ? O propagandă imorală Din țara Nordului ■' ■ — ___ —UWrîrîilHu- ——— ——■———— Anul al XXVIII-lea No. 8760 FONDATOR ALEX. V. BELDSMAWU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Btr. Karageorgevici, No. 9 Et. I.—Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI, No. 11, București Strada Sărindar No 11 SEASE 6 Ban) Exemplarul .GIMI Sîmbătă 1 Februarie 1914 BBBBgggwgggggigggggBggwggB^^I DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonamente cu premii: »» ”...................................... Lei ÎS.Șase luni........................................ . , ..JO.» Trei luni ...................... , 5.— Pentru străinătate preţul este îndoit. TElEFON: Capitala.................No. 14/10 .. . . • . . . 34/73 . Provincia............... 14/99 Străinătatea . . . 12/40 Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi *inin . Carageale a pus în gura cetăţeanului săli turmentat această întrebare, care astăzi, însă, şi eu mi-o pun, şi desigur şi d-ta, iubite cititor, toti astfel te întrebi. Fiecare din cele trei partide, au membri disciplinaţi şi devotaţi, cari ştiu perfect pentru cine votează, adică pe candidaţii desemnaţi de partid. Dar nu de aceştia este vorba. Pe lingă aceştia de altfel in minoritate, faţă de marea masă electorală—sînt mii şi zeci de mii, cari ca d-ta şi camine, nu facem politică militantă de partid şi cari-astăzi, cînd alegerile încep, nu prea ştim, ca şi cetăţeanul turmen tatai cu Carageale, cu cine să votăm. • » • Partidul liberal nu are nici o simpatie în ţară. Trecutul 3,a dovedit reacţionar şi bogat iu fapte urîte, Viitorul ? Dar cine poate pune credinţă, în vorbele acestor farsori cari speculează totul şi cari, oricînd au avutprilejul să, îndeplinească vreo reformă mare, au sofisticat-o, au făcut-o să dea greş ? Oricît de puternice sînt guvernele la noi, pe. simplul motiv, că sînt guverne, totuşi astăzi, cînd alegătorul s’a duminat şi. îşi dă seama ce va să zică secretul votului. im-i,,d.c loc exclus ca chiar un guvern ticălos şi care nu se dă înapoi de la nici o samavolnicie, să fie bătut tocmai in alegeri. Ultima dată cînd au guvernat, acesta a fost căzut liberalilor, cari au pierdut toate alegerile parţiale şi au fost nevoiţi să se retragă în faţa ostilitate! publice, ostilitate pe care nimic nu au făcut de atunci încoace ca să o schimbe în simpatie. • • • Ar fi dar natural ca opoziţia să câştige pe urma oprobiului liberal. Eînsă întrebarea, dacă alegătorul independent şi liber pe votul său, poate vota de astadată cu opoziţia? Partidul d-lui C lare Ionescu şi acum s'a apropiat de liberali, a primit pomana celor cincisprezece scaune — şi e fatal ca, dacă se va împărtăşi de avantagiile paterei, să se împărtăşească şi de neplăcerea şi inconvenientul de a nu se bucura de simpatia masei electorale... Kamin conservatorii. Dar partidul acesta a luat o atitudine absolut reacţionară. E aproape sigur că liberalii nu vor face „maaurile“ lor reforme. Dar şi conservatorii sîntla fel ’— deoarece eî se ridică categoric şi contra expropriere! şi contra lărgire! dreptului de vot — o lărgire atit de meschină, după cum o propun liberalii,, cari, susţin formula reacţionară a colegiului unic , posibil oare ca d-ta, cetăţene, Ca eu şi alţii ca mine, să voteze contra chiar principiului, pus la ordinea zilei ?Învederat că nu, fiindcă ar protesta în noi toţi sentimentul democratic care este î miseri,, în fiecare din cetăţenii acestei ţării ■m Votul nostru nu’l putem da nici liberalilor şi nici conservatorilor-! democraţi, nu’l putem da nici con-; -servatorilor puri. Sînt însă alegă- tori cari nu-şi pot permite luxul de a se abţine dela vot, astfel cum voim face eu. Atunci, ce este de făcut — şi ce demonstraţie s’ar putea facecontra acestui guvern, care nu merită votul oamenilor cinstiţi şi independenţi ? Mărturisesc ca pentru întreaga ţară nu am nici o soluţiune decit amilarea votului pe toată linia, greva alegătorilor, nu de a veni la vot, căci aceasta nu se poate la mulţi, ci de a nu-şî exprima votul, ceea ce, şi taina cabineide votare, ori şi cine şi-o poate permite, umflîndu-şî buletinele. Pentru Capitala, totuşi — la Cameră şi la Senat se poate face o manifestaţiune semnificativă — pe două nume, cari in afară de politica militantă, răsar din noianul ticăloşiei politice. Alegătorul poate manifesta contra guvernului, votînd la colegiul 1 de Cameră şi la colegiul 1 de Senat pe d.Fake Ionescu şi pe d. Titu Maiorescu, cei doi bărbaţi de stat, cari a fi concretizat în numele, şi personalitatea lor o eră — la care ,partidul liberal, n'a ştiut să adereze şi să ia parte. Dacă d -nii Take Ionescu şi Titu Maiorescu, vor îi aleşi în Capitală, ei singuri.. .contra liberalilor cari îi combat aici şi contra, şi a celor două partide de opoziţie, cari se combat reciproc. Capitala îşi va spune cuvântul, şi cuvîntul acesta — în lipsă de altceva mai bun — ar fi o indicaţiune şi pentru guvern şi pentru opoziţie... Capitala astfel procedînd. vademonstra independenţa ei şi—.îşi va recăpăta 'Splendoarea zilelor de altădată,.cînd ştia .să voteze .şi. să se manifesteze,, 00» îmi dau seama că nu este prea mult, ceea ce se va face, dar încă odată, situaţii mea este atît de tulbure şi de încurcată, incite singura cale pe care o poate lua cetăţeanul Capitalei, conştientde .sine. Const. Mills CHESTIA zilei Reclama electorală .......... 71 Filipescu .* Dacă știam, că mi, crrn ns așa :mărtoatfă, te cn irmtîr iu amnăsavii■ mei (lela JPeter*bnvțf! Sărbătorire d-lui Ciurcu Iu d. Ciurcu, colegii, şi amicii au sărbătorit un adevărat gazetar, un om al condeiului, al culture!, al inteligenţei. Să convenim că nu e prea des prilej de asemenea sărbători. Dar, pe d. Ciurcu, nu faii sărbătorit numai cei adunaţi in frumoasa sală a hotelului Bulevard, ci l-au sărbătorit mai ales zecile de mii de cetitori, cari îl gustă şiîl admiră, pentru că nu scrie numai pentru dînşii, ci şi întru apărarea lor. Şi cit de variat e cîmpul activitatei ziaristice a d-lui Ciurcu. Aproape îţi vine să crezi că nu există cestiunie dindomeniul naţional politic şi economie,pecare preşedintele Asociaţiei Generale a Presei să nu o fi tratat şi să nu fi găsit im mod original de a o prezenta. Aceasta multilateralitate, a activitate! sale e cel mai sigur semfi al chemare! sale. D. Ciurcu are în fiecare zi mai mult decit o uleie șinu lasă să treacă o zi fără a avea ideia unei fapte bune. Ne mîndrim că un asemenea bărbat, nu s’aperdit în viitoarea politicianismului nostru, rămănînd un credincios al breslei atît de hulite și totuși atît de inimoasă a gazetarilor. Ad. Acţiunea demagogica a conservatorilorConflict Intri f?p si guvern In Suedia In deosebire atît de guvern, care nu şi-a dat măcar osteneala de a’şi formula programul, cit side conservatorii-democraţi cari acordă puţină însemnătate actualelor alegeri, partidul conservator, singur, se agită in ajunul alegerilor generale, tocmai spre a profita de faptul că celelalte partide nu semişcau şi totodată spre a scoate în relief că ,acolo unde ,e d-ul Filipescu, acolo e agitaţie. Oricît de de-,zastroase ar fi fost rezultatele agitaţiunilor d-lui Filipescu, neastîmpărul este încă partea cea mai simpatică a temperamentului d-sale şi astazi aproape singurul capital politic ce i-a rămas. In acţiunile politice însă tendinţile sociale şi morale sunt mai interesante decit temperamentele şi tendinţele agitaţiunei electorale pe care o duce azi d-nul Filipescu în numele partidului conservator, constituesc una din manifestaţiile cele mai morbide ale descompuneri regimului politic care ne-a guvernat aproape patruzeci de ani. Mr. Părăsindu-şi biblioteca, d-nul Filipescu cutrectă astăzi Dealul Spirei, Chiupul, Moşilor şi toate periferiile Bucureştilor spre a supune cetăţenilor rezultatul meditaţiunilor sale provocate, din, convieţuirea cu prinţii cugetate!'şi nu poeziei. Spre a îmbrăcă aceste meditaţiuni în formia sugestivă a unei demonstraţii, d-sa a dat drumuul în acelaş timp pe străzile Capitalei unor cărucioare tornse de nişte schelete de animale cari par a înfăţişa toata forţa derezistenţa a reacţionarismului nostru si cari preumbla sub ochii lamei o formulă electorala, de o sinteză morală cu totul superioară. ..Nu votaui pe acei cari vor să vă ia votul"! Aşa înţelege teoreticianul conservatismului ,să frapeze mintea alegătorilor şi aceasta îmi aduce aminte alte afişe, de acum ciţiva fani, cînd alegătorul de azi era reprezentat ca un uriaş iar ce-i de ’ mîine, în eventualitatea lărgire! dreptului de vot, ca unpitic.' Şi una şi cealaltă din aceste demonstraţiunii,au la bază falsul si imoralitatea.. De' unde rezultă ea dîndu-se dreptul de vot şi unei categorii decetăţeni cari nu mail avut piua acum, se ia votul acelora cari îl au? Şi de’unde pipa unde dacă ar vota alegătorii din colegiul al doilea alăturea de cei din colegiul intuiit, acestora li s'ar lua votul? . Tot astfel e fals că puterea politică a alegătorului s’ar micşora prin lărgirea dreptului de vot. Din contra, corupţia fiind mult maipuţinposibilă, guvernanţii vor fi nevoiţi a apela tot mai mult la conştiinţa alegătorului, ceea ce sporeşte considerabil rolul săupolitic. A speria pe mahalagii călărgirea dreptului de vot înseamnă a li se lua votul însemană a le spune pilişi simplu că pe viitor cei obicinuiţi a-şi vinde votul pe 5 sail 11 lei nu vor mai putea beneficia de asemenea avantaj. . Ei bine, aceasta e cea mai imorala şimai demagogică propagandă la care sepoate deda unpartid politic şi cea mai penibilă ofensă pe care şi-o pot aduce ei înşişi nişte oameni adăpaţi la izvoarele culturei. A face apel direct la venalitatea intrată în moravurile electorale şi a voi să prezinţi un asemenea apel drept o propagandă pentru un credo-politic — aceasta e o privelişte care putea să fie cruţată Rontîineî în anul 1914. Emil D. Faşnire» Rominii si bulgarii Sub titlul „Les Roumains et Ies Bulgares“ a apărut la Paris, în editura Jouve & Co., o interesantă lucrare a d-lui B. Stambler, care a fost corespondentul gazetei lui Clemenceau, „L’homme libre“ în timpul conferinţei de la Bucureşti. D. Stambler este un bărbat studios si lucrarea d-sa!e, căci cea precedentă asupra „Chestiei evreieşti“, se resimte de aceasta. D. Stambler e şi originar din Rominig, şi prin toată obiectivitatea sa ştiinţifică, răzbate căldura dragostei de tara sa natală. Cum e foarte logic sa fie, d-sa face că o introducere la conflictul romîno-bulgar, istoricul vechei noastre frontiere dobrogene. Nu în războiul Balcanic e cauza conflictului nostru cu Bulgaria, ci în greşala Congresului de Berlin, care a socotit că ne poate da o provincie nouă, și anume oprovincie prin care avem accesul ,la mare, fără ca să ne dea pentru dînsa o frontieră lesne de apărat. D. Stambler arată amănunţit această greşală a Congresului, pentru a releva apoi enormele greşeli ale diplomaţiei bulgare. Ce-i drept, d-sa nu merge prea adine in cercetarea sa şi acordă prea puţină atenţiune jocului diplomatic al marilor puteri. Şi bine face, căci pină acum nu se cunoaşte îndeajuns nici materialul documentar şi nici nu se pot vedea îndeajuns efectele acţiune!diplomatice ale celor două grupuri de puteri. Autorul citeţiză adesea ori în lucrarea sa şi ziarul acesta, ale cărui înformaţiiiî în tot decursul conflictului au fost,supuse celui mai riguros control şi care a exercitat în acest, timp şi o discreţiune, mai presus de puterele ziaristrului. Cartea d-lui Stambler în partea vi asupra conferinţei şi tratatului de Bucureşti este mai mult apologetică. Şi aci lipseşte încă pentru o expunere critică un material documentar complect. In tot cazul însă „Les Roumains et les Bulgares“ este o carte folositoare reputaţiuneî tarei noastre. 13. Br. NAZBAT ii Retragerea lui Bogdan-Ciupeştî l'.ni se‘apropiase, la tribunalul colecţional „Primejdia cea mare“ pentru Bogdan-Ciupeşti. Primejdia rea mare“e judecarea' rit mai curînd a şantajului de la Flora, complectat la telefon şi la Banca .Marinproschi-Blank. r .V amina judecarea este tot ce i-a mai rămas ilustrului „muesim-iun'tiireţ“ al preotului Griguţă. . Deci, în faţa primejdiei, Bogdan- Ciupeşti a cerut alţimartori şi s’a retras din instanţă per piudentia. Cînd primejdia va fi iminentă Bogdan-Ciupeşti se va retrage şi peste gr'aniţă. La mniii,nejdjamaţi, remedii mari ! Pac. întregirea exproprierei Am ahuitat cfl citde puţin înţeleaptă iar fi măsura de a se cere un avans, fie chiar iţiai mic de 15 la sută, acelor ţărani cari vor dori să cumpere loturi, după expropriere. In ţaranoastră, in care pauperismul este aşa de răspîndit la sate, cu greu se vor găsi ţărani lipsiţi, de pămînt casă poată strînge suma cerută înainte,ceea ce va compromite opera de împroprietărire, iarcei ce vor izbuti totuşi să strîngă avansul, vor intra in exploatarea lotului înglodaţi îndatorii, incapabili, -prin urmare,de a alcătui o ţărănime îndestulatăşi independentă. Pentru ca exproprierea și împroprietărirea să-şi ajungă scopul, ar trebui nu numai ca statul sa nu impună sarcini mari împroprietăriţilor,ci dimpotrivă, acestora să li se înlesnească mijloacele materiale pentru a-şi putea întemeia o gospodărie agricolă serioasă. Şi nu e vorba de o sumă acordată cu împrumut odatăcu intrarea în posesia lotului. Anuitatea acestui împrumut adăugată la rata lotului, ar greva gospodăria începută, cu sarciniprea grele. Dar ,atunci sub ce formă să fie înlesniţi împroprietăriţi! ? Nu există decît o singură soluţie, pecare nuînţelegem de ce n’ar aborda-o un guvern doritor de a, ■jfc- 391 dir.W scrîsoare frătissii-falsissîi — de LOVINESCU Convorbirile literare din Februarie 1911, vorbind despre înșirate Mărgărite, scrieam : „Smeul d-lui Victor Eftimiu e foarte departe de Manfred, eroul -iu! Byron... Smeul d-lui Victor Eftimiu nu e nici Satana lui Carducci.. Dar nu voesc să strivesc petînăru-l Eftimiu sub aducerea aminte a lui Garducci sau Byron.... Smeul lui e izvorît mai mult din fantezie decit dintr’o imaginaţie în adevăr creatoare“. Scriind astfel de rînduri, am fost învinuiit de zecide ori, în foarte multe reviste şi ziare, că am comparatpe d. Victor Eftimiu cu Carducci şi cu Byron. Scriind despre Cocoşul negru că „nici nu mă gîndesc să-l aseamăn cu Faust allui Goethe“ am fostfireşte învinuit (vezi şi ultimul număr al Viethi Romîneştî) că-l pun alături pe d. Victor Eftimiu de Goethe. Am lăsat legenda să se facă. Legendele,sînt mai tari ca noi. Zadarnic am încerca să le punem zăgaz. Valullor ne acopere. Dar dacă am îngăduit cu resemnare o legendă pecare n’o ajutasem cu nimic, dacă n ari pus alături Cocoșul negru de Faust sau Inșirate Mărgărite de Manfred, dacă nu l’am socotit ,pe d. Eftimiu un Goethe sau un Byron ţin săcontribui de data aceasta la făurirea uneilegende adevărate. Cred,anume, că piesa Aehîni a d-lu! Victor Eftimiu este o lucrare de mare, de neobişnuit merit literar, vrednică pe dea’ntregul de repertoriul lui Möllere. ■ält. L’am văzut jucat pe acest Achim, Fam auzit de foarte multe ori — şi nu voi uita niciodată lacrimile de emoţie din ochii Reginei — şi am lăsat toată zăbava vremei să cadă peste judecata mea. Au trecut doi ani de cînd cunosc pe Achim. Şi apoî nu mai sînt la vlrsta entuziasmului uşor. M’am în-frînat întotdeauna, înlăturînd ce e personal din critică. Dacă prețuesc activitatea literară a cuiva, mărturisesc că mi-e maî 'scump rostul meu decit al altora. Valoarea unui critic stă însă în autoritatea lui morală. Părtinind pecineva, nu știu dacă îî fac un bine, dar cu siguranţă îmi fac mie un rău. Ştirbindu-mi sinceritateacuvîntului, ceeace aş putea spune n’ar fi decit o zădărnicie. Iată pentru ce numaidintr’o adincă şiponderată convingere, mă îndrept -spre d-ta cu privire la Achim. ■In -comitetul teatral : se fac greutăţi. Fiecare, şi-a spus cuvîntul cu scumpătate. Să i se schimbe începutul. Să i se schimbe sfîrşitu-i... Să i se adauge un element de dragoste. Să i se îndulcească oarecari cruzim! de expresie. Să i se înădească o sechiţă la mijloc. Să i se facă multe şi mărunte...] Nu, n*e scumpe domnule Brătes■m Voineştî. Să nu i se facă nimic. Să nu i se schimbe nici un tind. .Să rămînă aşa. Aceasta nu înseamnă că linele observaţii n’ar îi întemeiate, despre care am mai discutat împreună. Daratunci ar f -ii, piesa d-taile, şi ar avea întipărirea personalităţii d-tale. Achim nu e însă nici lucrarea d-tale,nici a mea, ci a d-lui Victor Eftimiu. Şi lăsînd la,oparte unele amănunte, să recunoaştem căe o piesă de mare valoare, şiprin noutatea ei,trecînd peste, literaturadramatică obişnuită. Piese mai bine făcute am văzut multe pe scena teatrului nostru, maî originale, nu..— Nu,are totuşi o intrigă maî bogată! — Nu are. — Nu cuprinde o gradaţiedramatică. — Nu cuprinde. — Nu sînt femei în piesă — Nu sînt. — Nu se vorbeşte de dragoste în ea? — Nu se vorbeşte. — Piesa are de fapt numai un personagiu. — Ei, da. In toatăpiesa nu e, decit un singur personagiu : Achim Darcu ce admirabilă putere de vocaţie ne e zugrăvit acest Achine. Iată un tip -rar şi -mare, un scelerat care din cea mai nelegiuită impostură îşi clădeşte o viaţă -nou... şi din nemernicul -argat ce era .. . desdoae spatele ştiind să lovească cu gîrbaciu pe tovarășii de eri... Prefăcut, ascuns,umilit, el urzește pe tăcute idea mare ce are să-l dv 99 E. LOV1NESCU Foto Splendid face o reformă serioasă și definitiva.. Anume, ca avansurile pentru stabilire să li se dea cumpărătorilor deloturi gratuit, odată pentru totdeauna. După cum găsim sute de milioane pentru armată, se vor găsi înbugetul general cîteva zeci de milioane pentru întărirea bazei ediției unui nostru social. E şi aceasta o chestie de apărare naţională. I, N înreîn şi hoth alianţă balcanică. Ihtr'un articol asupra pacifismului balcanic. ..Letenne turci, pune la îndoiala veracitatea- ştire!ea guvernuii-român ar adresa Bulgarie! o nota ameninţătoare, dar spune ca, de fapt, se pregăteşte ceva- pentru a răspunde, a unuieventual atac al Bulgariei. Acest ceva ar fi o alianţă sîrbo-greco-romînă, care ar putea fi îndreptată şi împotriva Turciei, pentru care chestia insulelor va rămîne întotdeauna la ordinea zilei. Ziarul închei spiminii că adevărul care sedesprinde din toate ştirilerecente este că Serbia și Grecia refuză sătrăiască în pacecu Turcia. ** Aaeverin ......K!are vreme ! .. .Ferichide a scuzat cri la „Dacia“ pe primul ministru că nu are vreme sa vie înaintea alegătorilor taman cînd se așteptai! să audă și eî din gura Premierului ce are de gînd să facă. Dacă n’are vreme omul !... Privilegia Bogdan-Ciupeștî a protestat cri la Tribunalul corecţional contra „privilegiului“ de a fi pus primul pe lista proceselor. Un adevărat democrat trebue să protesteze totdeauna contra privilegiilor. Tribunalul adecis însă că un bărbat ca Bogdan-Ciupeşti merită pe deplin „privilegiul“ de a i se face dreptate cu o oră mai înainte!! Fregolism electoral Se anunţă întoarcerea la conservatorii-democraţi a cetăţenilor cari alaltăeri erau anunţate ca trecuţi la conservatori. Se vede că 48 de ore le-a ajuns ca să le treacă convicţiunile conservatoare ? 1 . Bigoletto In Suedia, ţarii a Nordului, un guvern a căzut şi altul i-a luat focul. Schimbarea aceasta de regim din Suedia, n'are întru nimic asemănare cu ceea ce se petrece la noi, unde căderea unnui guvern poate fi, şi este de cele mai multe ori, urmarea mici socotite înţelegeri între cei cari pleacă şi cei cari vin la ..putere“. Guvernul suedez Staat s-a retras în urma unui conflict de ordin constituţional. Regele Gustav V a depăşit drepturile pe cari le acordă Coroanei, Constituţia regatului suedez. El şi-a spus cuvintul asupra plinei chestiuni la ordinea zilei fără să fi consultat mai întîiîi pe sfetnicii de la crima statului, încâlcind astfel drepturile miniştrilor răspunzători şi nesocotind instanţa hotărîtoare în materie de legiferare . Parlamentul. Intr’adevăr, regele Gustav primind pe cei 30 de mii de ţărani cari au venit să-i ceară întărirea pe uscat şi pe mare a armatei, el a ţinut un discurs în care a arătat că este în totul de acord cu cererea ce i s’a făcut. Prin această declaraţie a sa, regele a îngreuiat situaţia guvernului. cumva nu i-a mai lăsat mină liberii în chestiunea înarmărilor şi însăşi. Coroana este expusă unui eşec in faţa Parlamentului, care nu este de acord cu părerile exprimate de rege. Guvernul n’a putut primi această situaţiune. El a cerut regelui asigurarea că in viitor nu-şi va mai spune părerea asupra unor chestiuni de givernămînt, fără ca, în prealabil, să se fi consultat cu sfetnicii săi răspunzători faţă de reprezentanţii naţhmei. Regele a refuzat să dea această asigurare. El a declarat că deşi înţelege să nu încalce drepturile pe care Constituţia le acordă guvernului şi parlamen-[ tului, totuşi nu poate renunţa la fa-' i cuitatea de a exprima poporului sau părerile pecari le are în anumite chestiuni. Cu această declaraţie, conflictul dintre Coroană şi guvern a intrat într'o fază hotărîtoare. Guvernul a demisionat, declarând că în asemenea condiţiuni nu-şî mai poate continua opera de guvernământ. * Chestiunea înarmărei a fost pusă in Suedia cu mai multă hotărâre, în urma descoperireî imensei reţele de spionaj întinsă de Rusia în regatul suedez. Rusia, care la sud urmărește liberarea ei,de piedica pe care o prezintă pentru expansiunea ei strimtorile turceşti, se lovește la nord de strimtorile suedeze. In această privinţă este o mare asemănare între situaţia internaţională a Romînieî şi aceea a Suediei. Situaţia geografică a României a voit ca să fim statul-tampon între Austria şi Rusia; situaţia geografică a Suediei pune acest stat între Germania şi Rusia. împrejurarea aceasta impune aceeaşi atitudine pentru Suedia ca şi pentru Romîniia : politica mineilibere potrivită orientăreî impuse de propriile interese. Ministrul de externe al Suediei a concretizat foarte bine politica externăa regatului suedez, spunmd: —■ „Politica Suediei este şi va rămâne o politică de neutralitate liberă şi independentă şi bazată pe interesele Suediei. Ea nu este garantată de nici un stat şi se bizue pe respectul pe care Suedia îl va putea obţine prin ea însăşi graţie desăvîrşirei mijloacelor ei de apărare''. Proectul de reformă militară a fost de mult supus parlamentului. Dar, între ceea ce cercaţi elementele conservatoare şi ceea ce era dispus guvernul radical-liberal să acorde era o ditanţă prea mare ca să nu fi dat loc şi agitaţii în ţară. Şi astftl] s’a ajuns la manifestaţia — unică în felul ei — a ţăranilor cari, în număr de peste 30.000, au venit să ceaită regelui grăbirea înarmărilor. După manifestaţia patriotică a ţăranilor şi discursul regelui, guvernul Staat a înţeles că nu mai poate râmnie la cârma statului fără ca să pregătească terenul unor grave tulburări. Guvernul a demisionat lăsîndregelui întreaga răspundere. Regele s-a consultat de astădată cu oamenii politici suedezi şi a încredinţat guvernul unor elemente de mijloc, elemente cari reprezintă curenta moderat între conservatorii din extrema dreaptă şi liberalii din stingă. Baronul de Geer, noul prim ministru, este liberal moderat. Cu toate acestea el nu va putea guverna decit dizolvînd parlamentul in care extrema stingă, socialiştii şi radical-liberaliî, ar face imposibila găsirea unui compromis într’o chestiune așa de arzătoare pentru Suedia, ca reforma militară. " Säs’Rtatisi # Palatul regal din Stockholm GUSZTAV ADOLF Regele Suediei