Adevěrul, iunie 1914 (Anul 28, nr. 8876-8905)

1914-06-10 / nr. 8885

Marţi id Iunie 1914 G. A. ATHANASIA DE AGENŢIA Societăţii Leonida & Go. CONSTANŢA pane in dispoziţia d-lor automobilişti In tot timpul a­nului pe lângă­ Cauciucuri, Accesorii, Uleiuri şi Benzină Boxe şi Garaj deschis cu următoarele preţuri Boxe Garaj deschis 0 zi garaj collect Lei 6.50 l zi garaj complect Lei 4.50 lOziie» „ • §0.­* 10zile» » ,, 40.­ 15 g ri n v 85. 15 » s n 5i 65.*' 20 55 5? » 51 110." 20 51 55 51 5» 90.“ 30 55 5» 55 » 160," 30 55 55 51 » 120," SAU Apt pr. «pliat firi em lei 1.— Toate aceatea «unt „ „ , cu , „ instalate In Piața Astipat . L— O s XDIU Constanța. Garaj dnaphis luminat . a.» Deschis ziua ţi­no ap* Boxe cu lumini electrica , 4.S0 tea. Sa fac angajamente de acum pentru gexon. Plata anticipaţi contra bonuri de legitimaţie. Bonurile se liberează dela orele 8—13 ţi 3—8 in fiecare si. Automobilele nu pot­­ primite in garaj daci proprietarul ■au foferul nu prezintă bonul de legitimaţie achitat de direcţiu­­nea agenţiei Constanţa. l>a automobilele Plat. Berllet, Panhard. Belage earl vor fi &­ute in garajul nostru li se vor face proprietarilor o reducere IO la suti. roCine întrebuinţează Odol consecvent, prac­­tea cea mai bună îngrijire a gurei şi a dinţilor cunoscută pănă azi. W—TE r- :V:': *i '1 Mn-.-V.i.-t; ’:vl B&g kAwmHBSBSKJw/ V* I Dacă nu vedeţi lămurit­e de aproape sau de departe, dacă bănuiţi că aveţi nevoe de ochelari adresaţivă la ft I a ii Primul şi unicul Institut de optică jGUiarmm medical care e pus sub direeput nea ştiinţifică a unui medic oculis ■ Bucureşti 27 titr. lfo­urnei 27 Răcoreşti Provincia să ceară catalogul gratis PALMA ARIPA /SIIPIETONULUI Si Iluzia ti sicr Ca un peitui aulalur mat mii sinii tit uşor!... O ILUZIE... Bi Faini toc ic cauciuc Bill pe las aiis mi dus. /PALMA 1 Dr. A. BARASCH Dein Facultatea din Paris fost elev al Profesorului Fournier Specialist în boale de Fiere şi Sifilitice (Lume­şti) Boalele pârului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă) Cons. 8—10 a. m. şi 2—5 p. m.­­ Telefon 29/1 — KARLSBAD Br. I. Cârnescu Specialist în Boli interne (stomac, intes­tine ficat, diabet, gută, etc.) ai de femei. Consult, casa PAS* “PEUR Vis-avis de Mühlbrunn. Telefon 839 CASE de BANI şi TRESOARE de la ARNHEIM, Berlin Cele mai solide, rezistă focu­lui şi oricărei Încercări de spargere şi găurire Reprezentant şi depozit Ing. MARCEL PORN BUCUREŞTI Strada Eroului No. 7 bis Telefon 16119 DOCTORUL Grigore Brauer Karlsbad SCHWEDSICHES HAUS * Felefon 638 ■«•.. A APARUT. Ms« Senalui de M. SEULESCU .r~ Ea toate Librăriile — precizaţi pe cine contestaţi şi cari sunt motivele de natură pentru ca să se provoace contestaţiunea pen­tru invalidare ! D. C. MILLE: D-le preşedinte, aci nu suntem ca la juraţi ca să răspundem cu un da sau nu ! Aci motivăm şi desvoltăm. (Aplauze pe băncile opoziţiei). D. PREŞEDINTE : D-le Mille, vă rog să nu faceţi procesul nimă­nui ! D. C. MILLE: Cred, d-le preşe­dinte, că nu am să fac procesul meu, ci am să fac procesul parti­dului, care a făcut aceste alegeri pătate de ingerinţe. D. PREŞEDINTE : Eu v’am dat cuvîntul, pentru că am o contestaţie iscălită de cinci, dar am crezut că aduceţi şi motive de natură să pro­voace invalidarea ; altfel nu aveţi cuvîntul şi numai în acest sens aveţi cuvîntul. (Aplăuse). D. C. MILLE : Lăsaţi-mă, d-le preşedinte, să vorbesc, căci dacă şi d-voastră îmi împiedicaţi cuvîn­tul, cum o să mai pot eu să desvolt ceea ce am de spus ? Acum tocmai vream să viu la chestiune, şi dacă nu era întreruperea d-luî general Lambru, eram deja să intru în su­biect. D-lor, ce s’a intîmplat în Capita­lă? Un ce ciudat. (Sgorttot, întreru­peri.) VOCI: Vorbește d-le. D. C. MILLE : Ca să vorbesc tre­buie să mă ascultat­. O VOCE : Trebuie. D. C. MILLE : D-lor deputaţi, ce s’a intîmplat în Capitală? Vorbesc de Capitală, pentrucă Capitala o cunosc. Ce S’o fi Intîmplat în pro­vincie prin propriile mele cunoştin­ţe nu ştiu. S’a intîmplat un lucru foarte ciudat: este că d. ministru de interne s’a dat la o parte şi a lăsat întreaga conducere a Capitalei, din punctul de vedere administrativ, poliţienesc, perceptoresc, etc. In mi­­na unei singure persoane, care a de­venit­ dictatorul Capitalei, şi acea persoană este fratele­­primului mi­nistru, d. Vintilă Brătianu. D. GENERAL D. LAMBRU­S: Nu e adevărat. D. BECESCU SILVAN : Acestea nu sunt motive de contestaţie. D. C. MILLE : Lăsaţi-mă să des­­volt aceste motive. O V­OCE : Dar desvoltă-le ! D. C. MILLE : Ca să desvolt contestaţia, trebuie să spun ce s’a intîmplat. O VOCE : Pe cine contestat! ? D. C. MILLE : D-le deputat, pe care nu am onoarea a vă cunoaş­te... (Ilaritate). D. AT. GHEORGHIU : Ciştigă că nu-l cunoşti. D. C. MILLE: Pe alţii poate nu ciştig dacă-l cunosc, dar pe dum­­nealui se poate, să aveţi dreptate. D. ANGHEL MIHAILESCU: D-le Mille, vă ascultăm cu multă plăce­re, cu o singură condiţiune : evi­taţi cuvintele : „morală“, „ţara“ ş „conştiinţă“. (Aplauze prelungite, i­­laritate). D. C. MILE: încă odată repet: că nu d-voastră, fie individual, fie o colectivitate întreagă, îmi veţi da lecţiuni cum să vorbesc. Vorbesc aşa cum îmi dictează conştiinţa mea. (Aplauze pe băncile minorită­ţii)­O VOCE: întrerupe. D. BARBU ST. DELAVRAN­­CEA: Observ că nimenea nu între­rupe, măcar cu spirit, ca să facem haz- Lăsați-l să vorbească. . C. MILLE: D. preşedinte se plinge că nu vin la chestiune, mă plîng şi eu, binevoiți ca să-mi daţî mijlocul de a veni la chestiune şi nu mă intrerupefi, căci nu am spus nici un cuvînt neparlamentar ; poa­te, după părerea d-voastre, să fi în­trebuinţat inexactităţi, dar atunci veţi veni la această tribună şi veţi releva aceste inexactităţi, însă să mă întrerupeţi la fiecare moment, înţelegeţi foarte bine că pe mine nu mă dezarmaţi, ci prelungiţi dis­­cuţiunea in chip inutil, căci de a­­tunci poate isprăveam. Şi, ce s’a intîmplat? D-lor, în Ca­pitală, v’am spus că d. ministru de interne s’a dat la o parte şi nu aşi avea nimica de zis dacă lucrurile s’ar fi intîmplat în mod normal. D Vintilă Brătianu este un cetăţean ca toţi cetăţenii, învederat, putea să conducă lupta electorală, să-şi facă comitete electorale, şi să meargă şi contra mea şi contra candidaţilor opoziţiei; nu este nimica de zis, aşa sunt luptele electorale. Dar, s-a în­­tîmplat faptul, că şi poliţia întreagă, şi toate percepţiile din Bucureşti, comuna întreaga cu toţi funcţiona­rii, tot aparatul administrativ şi co­munal, s’au pus în serviciul d-lu­î V. Brătianu, dictatorul Capitalei. Şi atunci mă întreb eu? Lupta a fost oare egală şi leală? Eu mă duc şi-i spun cetăţeanului: să mă votezi at fi­ce pentru cutare cuvînt" şi el mă votează sau nu mă votează. Dar cînd vine comisarul la cutare negustor sau cutare cetatean şi-i spune: „dacă nu votezi cu candida­­ţii guvernului, atunci va fi rau de tine, vei avea dărîmată casa, vei fi executat de percepţie, şi voiu fa­ce proces de contravenţie, vei a­­vea de-a face cu mine comisarul, cu mine poliţia, cu mine administraţia comunală, învederat că atunci lupta nu este egală, nu este dela cetăţean la ce­tăţean, ci este de la guvern la cetă­ţean, aşa că lupta nu poate să fie echitabilă, nu poate să fie din ace­le lupte cari pot să fie sancţionate de ţară şi să se spună, că cei care vin prin aceste mijloace sunt adevă­raţi reprezentanţi ai Capitalei, ai ţării... De sigur, că de înată ce s’afi pus în mişcare toţi comisarii, toţi per­ceptorii şi toţi agenţii comunali, de­­ îndată ce în prima zi a deschideri campaniei electorale, alegătorul s’a simţit pus într’o inferioritate mar­cantă, şi în special alegătorii care au fost mirosiţi că votează cu opo­ziţia.­. O VOCE: Cine î-a mirosit? D. A. C. CU^A: Acei cari pot si fie mirosiţi, încă nu aleg­ (Mare ila­ritate. aplauze). O. .C. MILLE: JMojri 'depute#, 'dir «•primai z! alegător«! sr* s&nfit pus îi nferioritate, fiindcă atunci cînd s’a us la comisar ca să-î ceară cer­tificatul de identitate în conformi- i tate cu legea electorali, comisarul i-a spus că nu-l cunoaşte. D-Ior, s’au Intîmplat cazuri cînd comisarii cu o vechime de 10—20 ani într’o circumscripţie, cari cuno­şteau, prin urmare, perfect pe aler­gător, totuși au refuzat să le dea certificate pentru motivul că nu a­­veau încredere că va vota cu gu­vernul. D. G. DRAGU : Spune Citeva nu­me. D. C. MILLE: D-le Dragu, pentru numele lui Dumnezeu­, a venit la Se­nat d. Filipescu cu acte autentice și s’a făcut ceva? Nu s’a făcut ni­mic. Am și eu dosarul meu cu acte autentice și credeţi d-voastră că vor fi tinute în seamă? N’am abso­­us nici o credinta că vor fi luate în socoteală. Dar, d-lor, în ziua cînd au venit alegerile, sechestrarea alegătorilor a fost la ordinea zilei. Aceia care era bănuit că va vota cu opozitiu­­nea, era ameninţat să rămină aca­să. Şi dacă s’a intîmplat că cel bă­nuit nu avea siguranţa poliţia că va rămîrte acasă i se lua cartea de ale­gător şi i se rupea, sai, dacă nu, se dădea la un altul ca să voteze fals. Mie mi s’a intîmplat, d-lor deputaţi, că au venit la mine alegători cu cite 18 cârti de alegător şi m­’a fi în­trebat ce să facă cu ele? Dela mai multe secţii mi s’a telefonat: „Am votat de 3 ori, de 4 ori, de 7 ori“. Uliul a votat de 16 ori, dar era să i se înfunde. Şi atunci mi-a telefonat: nu mai pot vota, căci m’au mirosit- VOCE Cine: Daţi nume! Pentru cine a votat? D. C. MILLE: De 16 ori şi pe mi­ne. (Ilaritate, aplauze). VOCI: Atunci vă invalidaţi sin­gur. (Ilaritate) D. POMPILIU IOANIŢESCU : Vă contestaţi alegerea d-voastră? O VOCE: Renunţaţi la cuvînt, d-le Mille. D. C. MILLE: Nu-mi daţi sfaturi, nu le accept, sînt major, sînt mai mult decit major, sunt mai major decît d-voastră, lăsatimă să-mi dezvolt interpelarea. VOCI: Nu e interpelare aceasta­­(Ilaritate). D. C. MILLE: D-lor deputaţi, vă plîngeti că cîţiva alegători au votat prin fraudă pentru d-voastre şi au votat şi pentru mine. (Zgomot, în­treruperi)­O VOCE : Pentru d-ta au votat. (Rîsete, zgomot). D. C. MILLE: Dar, d-lor, ce să mai spun de ceea ce s’a petrecut în ziua de alegeri, atît în ziua de 20 Maic cit și în ziua de 27? A fost o adevărată urgie- Secţiunile de vot erau înconjurate de cordoane de ar­­mată, dar înaintea cordoanelor e­­rau cordoane de bătăuşi, cari ope­rau şi cari nu lăsau pe alegători să intre în rază ca să poată vota. O VOCE: Dela care partid erau? D. C. MILLE: Dela partidul d-v. D- GENERAL LAMBRU: Erau dela d. Deşliu, pentru d-ta. Şi noi cunoaştem bătăuşii conservatori. (Rîsete). D. C. MILLE: Aşi face apel la d. Arion, pe al cărui fiu l’a bătut­ O VOCE: D-le Árion, vă rog să binevoiti să interveniţi pe lingă d. Miile ca să fie mai scurt, căci e a d-voastre. (Rîsete, zgomot.) D. C. C- ARION: D. Miile este a lui singur. D. Miile are un mare me­rit. (Zgomot)­D. PREŞEDINTE: Auceţi moti­vele de invalidare. D. C. MILLE: Dar eu ce aduc? Motivele de validare, d-le preşedin­te ? Şi fiincă vechiul meu amic, d- Sai­­ta, vorbea de ceeace s’a petrecut la Cuibul cu Barză, să spun eu ce s’a petrecut şi ce am văzut la Cuibul cu Barză. La Cuibul cu Barză, prin compli­citatea şi din ordinele primăriei, s’au fixat stilpi pentru rază, dar în strada Berzei s’au fixat în urma u­­neî cîrciumi unde erau concentraţi bătăuşii liberali. Veneau­ alegătorii ca să intre în rază, îi luau la batac. (întreruperi). D. GENERAL LAMBRU: Şi lă­sase afară o casă, unde erau bătă­uşii conservatori, casa d-luî Do­­br­escu. (întreruperi). D. C. MILLE: D-le general, fiţi mai puţin impetuos ca la razboiu şi veţi asculta şi cele ce am văzut la casa d-luî Dobrescu. Cînd am­i venit eu la secţia de vot am găsit de­oparte agenţi liberali, cari faceau un cordon la circiumă şi puneau la goană pe alegătorii o­­poziţiei; de altă parte, lingă casa d-luî Dobrescu erau alegatori con­servatori, cari căutau să scape pe alegătorii cari nu puteau să pă­­trundă în raza de vot- Atunci s’a intîrriplat ciolcnirea. Cînd a venit d. Sabta, și cînd eu e­­ram pe teren, cum se zice in lim­bajul electoral, se întimplase o în­­căerare între agenţi. Atunci m’am dus la preşedinte, şi am cerut ca să puc ordine de o parte şi de alta­­. preşedinte Ciocîrdia mi-a spus că nu poate să facă ordine după stilp, dar a recunoscut că acel stilp trebuia pus după circiumă, pentru că eră mai aproape decît cei 200 metri, şi in cazul acesta ar îi eva­cuat circiuma. S’a declarat incapa­bil şi necom­petinte să poată schim­ba stîlpul. Acestea s’au intîmplat, d-le Saita, la Cuibul cu Barză, şi în­că odată vă spun, mulţumită d­v. nu am încasat şi eu oarecarî argu­mente contodente, cari poate m’ar fi pus în imposibilitate să vin aci. D. I­ G. SAITA: D-le Mu­le, îmi daţi voie o mică rectificare, şi vă rog să fiţi de acord cu mine, fiind­că îmi aduc aminte mai bine decît d-voastră. Nu era vorba să fie în curtea d-luî Dobrescu cetăţeni alegă­tori, cari să apere pe alţi alegători, nu, d-voastră, împreună cu mine aţi constatat că acolo era o ceată de bătăuşi, şi am mai constatat acest fapt,­­că atunci cînd vorbeam îm­preuna, era cu noi şi un alt cetăţean şi din curtea d-lui Dobrescu a ieşit un bătăuş, şi în faţa noastră a lo­vit de 2 ori cu bîta pe omul cu care vorbea. D. C. MILLE: Așa este, d-lor; dar d- Saita p’a văzut un alt lucru, pe care l’am văzut eu­ mai înainte, I (Sgomot, întrerupere). Adică d-v. (voia să crede# ritma? pe n­. Sarîta și pe mine nu? Cînd nu era d. Saita de fată, a venit la mine un d. sublo­cotenent în rezervă, care mi-a ară­tat mina umflată, indieîndu-mi pe un individ care l’a lovit- Am între­­bat pe acel individ dacă e alegător sau nu, și dlnsul mi-a arătat o carte vßch©« D. I. G. SAITA : De acord. Fapt cert e că In curte la d. Dobrescu era o ceată de bătăuși conservatori; i-am văzut no!­amindet sau nu? D­ C. MILLE: Că erau bătăuşi, de unde voiţi să ştifi eu? Că se bă­­teau cu bătăuşii d-voastră aceasta o ştiu. Erau sau nu alegători nici a­­ceasta nu o ştiu. Ştiu num­aî atît: ştiu că acela care era al d-voastră m’a păcălit cu o carte de alegător veche sau furată, m’a pă­călit şi, în zăpăceală nu am putut să-l ia îi de­­uier şi să-i spui: car­tea aceasta e veche. Dar, d-lor, să nu lungim discute­­nCa pentru că vă vedem foarte im­pacienţi- Nu ne lăsaţi ca sa vorbim. Ce va fi mai tirziu cînd va înainta sesiunea, atunci nu o să ne lăsati să vorbim de loc. Începutul promi­te. O VOCE: Promite, e adevărat. ALTA VOCE : Suntem de acord. D. C MILLE: Ca să fim de a­­cord cum se zice dintr’o bancă... D. I. GHICA: Am spus’o în fran­ţuzeşte­ D. C. MILLE: Indiferent, pot să o traduc şi în romineşte, ca să fim­ de acord. D-voastra ziceti că lucru­rile s’afi petrecut în cea ma frumoa­să ordine, presupunînd că toate protestările mele nu sunt adevărate, suntem­ de acord, d-voastră spuneți că nu s’au făcut ingerințe, atunci, d-lor, am o propunere care sa îm­pace toate spiritele, am o propune­re care e prevăzută la art. 7 din re­gulamentul Camerei, și care spune: „Dacă cinci deputaţi contestează în Adunare“­ — ceea ce e cazul nos­tru— „se pune în discuţiune luarea in considerare a acelei contestări. Dacă adunarea o ia in considerare se institue un comitet ales, com­pus din cinci membri, cari sa pro­cedeze juridiciamente la constatarea evidenţei.“ Prin urmare am onoarea să Supun Adunării deputaţilor următoarea propunere: „Subscrişii contestăm a- Iegeriie de la colegiul al doilea de Camera făcută In persoana d-lor Hagi Tudorachi, dr. Botescu, C. Cernescu, general Lambru, Em. Dan, I. Th. Florescu şi în confor­mitate cu art. 7 din regulamentul A­­dunării deputaţilor, cerem să se nu­mească un comitet care să cercete­ze juridiciamente faptele pe larg cărora cerem această invalidare d­­D-voastre dacă spuneţi şi credeţi că totul a fost în regulă, sancţio­naţi această lipsă de fraude şi vio­lențe printr-o anchetă Parlamenta­ră care să spună că eu sunt impos­tor și că d-voastră aveți dreptate. Am zis, d-lor. 2 Nitta Jo ne părăsește MARE SERATA IN ONOAREA D-REI NITTA-JO Astă seară se va da un spectacol în onoarea drăgălașei discuze Nitta- Jo. La această sărbătoare publicul se va grăbi a veni In număr cît mai mare. Nitta-Jo va evita cu ocaziunea aceasta următorul program: Void la lune, Mirella, Sur le pont de Paris Sur le clair de lune, A la Martini­que. etc., etc. Trebue văzut de toţi­ . Frumuseţea filmului Şcoala eroi­lor a atras un public numeros la marele cinema „Clasic“, totuşi s-a hotărît reperezentarea lui încă citeva zile pentru a putea fi văzut de în­treaga Capitală. Şcoala eroilor face parte din gro­zava serie, admirate de noi la acest mare teatru-cinema şi sîntem siguri că va face şi o serie frumoasă. Astăzi se împlinesc 50 de repre­zentaţii. O reluare fericită MICA UNIMI artista precoce, in etate de 5 ani nu­mai, care timp de 7 zile a incintat şi Înduioşat pe spectatori prin jocul ei fin­al drăgălaş din duioasa dramă ..Femeia periculoasă“ va repare as­tăzi, după cerere la cinematograful „Lux" din str. Doamnei. Ce se petrece la Bucureştii­ Noul D. Const. Mille a primit cin urmă­toarea telegramă: D-lui deputat C. Milk. Str. Sărindar, Loco Respectos, vă rugăm a anunţa o in­terpelare asupra stăreî insuportabile creată cumpărătorilor de terenuri din Bucureşti Noi, de Bazilescu prin u­­rîtele sale apucături, care aburind de situaţia sa sfidează totul, nesocotind legile, morala şi pe reprezentanţii a­­utorităţilor. (ss) C. Cernăţeanu, Petre Drăghi­­ceanu, Ioan Barbeson, Kejetan Med­­zydky, Heinrich Malata, Mihail Tă­năsescu, Niculae Marinescu, M. Du­mitrescu, Mihalache Georgescu, A. lonescu, Ioan Leon, M. Mihăescu, Tu­dor Ion, N. Popovici, A. Mende. Asemenea telegramă s’a adresat şi d-lui N. Fleva şi altor deputaţi din Capitală. Este însă vorba de o afacere­­ de asemenea natură, incit nu ar avea nici un efect discutarea ci la tribuna parlamentului. In chestia aceasta numai justiţia poate să facă ceva­­ff-c­r. **­­ ______— Din Cauza abundenţei de mate­rie foiletonul „Cetatea Blestemată“ nu are loc in numărul de fată. Cu theapere dela 10. Iunie şi punh lă 26 August toate librăriile din Ca­pitală se vor închide la orele 8 seara. D. locotenent Topor R. Ion, din re­gimentul 10 călărași, a fost trecut in jandarmeria rurală la compania mo­bilă, în locul d-lui locotenent Ne­­grescu Aurel, care trece la compania Gorj. * - I- -I -D N. Ioanesccu, subcortuisar cl. III la Târgoviște și d. N. Serghie, subco­misar la Tg.-Neamț, au fost revocați din funcţiuni. Grandioasa bătaie cu flori, orga­nizată de „Asociafiunea generală a presei romine" care va avea loc la Sosea, in ziua de 14 iunie, va între­ce toate aşteptările. Se fac pregă­tiri extraordinare pentru ca succe­sul ei să fie desăvirşit. Toate persoanele, amatoare de petreceri ntomo ce pregătească pentru această mare sărbătoare a florilor. ____ D. D. Dumitrescu poliţai cl. 111­ a, a fost înaintat poliţai cl. II în oraşul Calafat Ministerul de interne a acordat un concediu de o lună de zile d-luî I. Mihailov, administratorul plăşii Co­­pou, judeţul Iaşi. D. M. I. Popescu a fost înaintat ar­hivar în cancelaria prefecturei de Prahova. D. căpitan Gh. Popescu, adminis­tratorul plăşei Filiaşi, judeţul Dolj, şi d. Paul Dumitrescu, administrato­rul plăşii Băn­eşti, acelaş judeţ, au fost transferaţi unul în locul celui­lalt. * D. Barbu Rombreanu a fost numit copist arhivar în cancelaria prefec­ture! Durustor. Bătaia cu florii organizată de pri­măria Capita,]eî, in folosul coloniilor Școlare, care urma să aibă loc, Du­­minicfi, 15 Iunie, s’a aminat pentru Sîmbătă 21 iunie, din cauză că la, acea dată au loc alergări de cai la hipodrom. Voiaj de plăcere Triest-Fiume-Si­­cilia-Africa de Nord-Insulele Cana­­ril-Spania cu vapoarele de lux pre­văzute cu telegrafia fără fir „Ferencz Ferdinand” (pleacă din Triest la 26 Iunie,din Fiume la 29 Iunie) și „Fe­rencz Jozsef Király“ (pleacă din Triest la 10 Iulie, din Fiume la 13 Iulie) spre Catania (Taormina) Mal­ta, Tunis, Algeria, Gibraltar, Maroc, Tenerife, Las Palmas, (sosire: „Fe­rencz Ferdinand” la 16 Iulie, „Fer. Iozs. Kir.” la 36 Iulie). La înapoere prin: Maroc, Malaga, Algeria, Tu­nis, Palermo, Malta (sosire: „Fer. Ferd.**, Triest la 4 August, Fiur­e la 7 August, Fer.­iosz, Kir. Trieste la 18 August, Fiume la 21 August). Că­lătoria spre Sicilia, Malta şi înapoi durează 8—10 zile, la Tunis, Gibral­tar, Tahgor şi înapoi 24 zile, la Las Palmas şi înapoi 36 zile. Informa­­ţiuni şi prospecte se dau de către Koh. Ung. Seeschiffahrts A. G. „A­­dria” Fiume, Budapesta, precum şi de agenţiile sale, şi de toate birouri­le mai principale de voiaj. * Societatea „Peleşul şi vîrful cu dor” a ţinut ori dimineaţă, obişnui­ta şedinţă, în care s'a discutat ches­tiunea modificăreî mai multor arti­cole din stătut, a­­. a - - -—” Ca şi in anii trecuţi d. dr. Alexan­dru Vaida-Voevod s'a­ stabilit pe tot timpul sesonului la Karlsbad, casa Zawojski. Sunt unele filme ce eslnd din ca­dral comun, devin eu edeviret capo d’operă. Unul din acestea este şi CLUBUL EXCENTRIC ce­­ inaugu­­rează astăzi la Cinema Volta şi Bristol. Acţiunea vie şi puternică se des­­făşloară in interiourml elegante, pe mare, pe un tras atlantic, ce explo­­dează, producînd scene ce nu se pot descri. Inscinarea acestui film a costat la avere Întreagă şi desigur că repre­zentarea lui va fi o adevărată săr­bătoare artistică. Gustaţi delicioasele torţe Ur-Pi­­schinger, la magazinele de delicatese. D-şoara Toni Lion, a fost autori­zată să funcţioneze în învăţămîntul particular ca maestră de gimnas­tică. D. Jean Megapenos a fost numit consul al Greciei la Sulina. S’a publicat, în numărul de ori aî ziarului nostru, o plîngere a meca­nicului. Gheorghe Dumitrescu, dela­ căile ferate, care arăta, că in ziua aiegerei colegiului al II-lea, pe cînd se înapoia Împreună cu mai mulţi colegi, dela vot, au fost bătuţi de că­tre mai mulţi poliţişti, intre cari şi d. inspector Raffail. Făcîndu-se cercetări am stabilit că printre acei poliţişti nu se afla şi d. Raffail, şeful siguranţei, care, în timpul alegerilor nu s’a deplasat pe la localurile de vot şi că probabil şe­ful siguranţei a fost confundat cu un alt poliţist. Congresul Camerelor de comerţ în i­dustrie ZIUA n-a ŞEDINŢA de dimineaţa CRAIOVA, 9 Iunie. — Azî a conti­nuat congresul Cernerilor de comerţ din ţară. Asistă şi d. Donato Sibilia ataşatul comercial al Italiei. D. Donato e sa­lutat în numele congresiştilor de că­­tre d. Hagi-Tudorache preşedintei* Camere­ de comerţ din Bucureştii. Iau parte la discutiune d-ni! Bagi Tudorache, Bănea, Georgescu, Car* chez (Iaşi), Eftimie Constantinesco, Dumitrescu-Militari, etc., cari se o*. Cupă de chestiunea scumpirel train*! iui. l! S’a discutat în special chestiunea peştelui şi a zahărului proprii&du- se diferite soluţiuni.____ Accident ! Sergentul Gheorghe Petre, din eer­­viciul şcoalei militare de artilerie şi geniu, a căzut de pe fereastă de la al douilea etaj şi şi-a fracturat pi­ciorul drept. In stare disperată a fost dus le spitalul militar. ABONAMENTE^ SB5 VILIGIATURA — ZIARELE — Adeverul și Dimineața primesc Abonamente de Viligîa* tură Cu: Lei î.50 pe lună în­ țara -• ’iALLjt j* -J..SSÄ INFORMATIUNI ----------------------------------------a«.—_—.—_ ADEVERUL Banditismele de eri — .. ii —.......——­ Convorbire cu d. Dimitrie lonescu, pre­şedintele corporaţiei ceasornicarilor Cu capul spart, cu faţa plina de răni, d. Dimitrie lonescu, preşedin­tele corporaţie! ceasornicarilor, s’a prezentat la redacţia noastră, fă­­cindu-ne, cumplit de indignat, o relaţie fidelă a banditismelor sa­­vîrşite eri în jurul SăJ^V ..Artikcu­la...si — „D-le eu sunt liberal, dar ceea ce am văzut eri, m’a umplut de scărbcă. Aceasta nu mai e nie! poli­tică, nici partid, nimic, e pur şi sim­plu o tâlhărie de codru. Eu sunt meseriaş­­i primind o convocare din partea d-luî Stănes­­cu, preşedintele clubului meseriaşi­lor, ca să ne adunăm cu toţii, noi oamenii muncitori cari ducem cu greu necazurile vieţei, pentru a protesta într’o întrunire­­ publică contra ridicărei preţului pîinei, m’am dus. Ia orele 8 dimineaţa-Venind la „Amiciţia”, am­ văzut imediat că nu e lucru curăţ. D. Stă­­nescu lipsea — d-sa fusese crunt bătut şi pus în imposibilitate de a veni, încă de la orele 7 dimineaţa. In schimb însă sala era ocupată de o droae de bătăuşi de prin culoa­rea de Verde şi albastru, oamenii d-lor Ulvineanu şi Dan in special ai celui dintiiu. Eşind în stradă, alţi bătăuşi. Toţi eraţi beţi, abea se mai ţineau pe pi­cioare, căci fusese adunaţi de ep noaptea şi pînă dimineaţa băuseră prin cîrcium­i. Venind la întrunire d. Crişan, pre­şedintele corporaţiei tinichigiilor, i-am spus : — D-le Crişan, pleacă, fiindcă se pare că o să fie b­ătae. Eu mai stau să văd ce e cu întrunirea noas­tră. ■— Dar pe d-ta n’o să te bată — Nu, fiindcă ciomăgaşii mă cu­nosc că’s liberal. D. Crişan a plecat şi a scăpat de bătae. Venind d. Take Georgescu, me­seriaş, a intrat în haita de lupi care nici una nici două l’au luat la o se­­rie de ciomege de i-au frînt oasele bietului om. D- Take Georgescu, fugind, era cit p’aci să fiu călcat, de tramvaiul electric. D. Georgescu a scăpat cu viată refugiindu-se In­­tr’un gang unde l-au perdut urma cei cari îl urmăreau. In vremea aceasta meseriașe cari veneau liniştit! la întrunire e­­rau luaţi direct în primire fără nici o alegere, fără nicî o critare- Se dădea cu ciomagul de par’iă bandit tiî loveau în zid nu în panti.­­ Văzînd aceasta, obîrît, şi nepu­­tînd face nimic ca să împedic fu­­ria bătăuşilor, dau să plec. Atunci văd pe trotuar pe d. Ulvimanu ca­­re dedea ordine şi care mă zăreşte şi pe mine. Peste citeva clipe mă şi trezesc c’un vestit bătăuş -j’ai lul Ulvineănu, unu Ilie Beliu, ca* abe* se mai ţinea pe picioare, ci se a* propie de mine, îmi zmul’ um­brela din mină şi începe să nă cro­iască peste cap c’un baston ^ un retevei. Pe Ioc se reped şi alt ban­diţi şi bastoanele curg, pe caş, pe "* fată, pe spinare, fără nici o g­uta­­re. Ţip, dau să scap, imposîb], e­­ram înconjurat de toate părţile-Nu­mai intervenţia energică a d-lfl in­giner George Popescu care îitîm* • plător trecea pe acolo, mi-a sdvat *. viata. Sergentul din post cu No. 174­ pri­­vea nepăsător. De altfel dacă in­tervenea, ar fi fost și el maltratit. Plin de sînge, cu umbrela liptă, cu pălăria de panama călcați în­ picioare și lipsindu-mî și portofelul cu 37 de lei, într'un hal fără de hal, mă îndrept spre d- Ulvineănu, care privise toată scena şi-i spun, re­voltat: — Ce e asta, d-le Ulvineănu? — Ba trebuia să te omoare ca să te saturi de Botez şi de Miile! Acesta a fost răspunsul şefului­­ bandiţilor, care de cînd a căzut în alegeri a turburat de-a binelea şi, fiindcă se ştie protejat de d. Vin­tilă Brătianu, a pus stăplnire cu • dab­ăncii lui pe Capitală, răzbunîn­­du-se pe totî ăieia pe cari ii bă­­nu­iește că au contribuit la căde­rea sa. Iată, domnilor, ce a ajuns partidul liberal să facă. Cu ademenea bandi­tisme o sa’sî atragă urgia intregei populatiuni. Eu, cum v’am spus, am demisionat chiar azi din acest partid, pentru care, cu­ am putut, am luptat. Nu sunt decît un modest meseriaş, dar nu înţeleg să stau în­tr'un partid, care atunci cinci oa­meni, nevoiaşi se adună pentru a se consfătui asupra nevoilor vieţei, li se răspunde cu ciomagul“.

Next