Adevěrul, iunie 1914 (Anul 28, nr. 8876-8905)
1914-06-10 / nr. 8885
Marţi id Iunie 1914 G. A. ATHANASIA DE AGENŢIA Societăţii Leonida & Go. CONSTANŢA pane in dispoziţia d-lor automobilişti In tot timpul anului pe lângă Cauciucuri, Accesorii, Uleiuri şi Benzină Boxe şi Garaj deschis cu următoarele preţuri Boxe Garaj deschis 0 zi garaj collect Lei 6.50 l zi garaj complect Lei 4.50 lOziie» „ • §0.* 10zile» » ,, 40. 15 g ri n v 85. 15 » s n 5i 65.*' 20 55 5? » 51 110." 20 51 55 51 5» 90.“ 30 55 5» 55 » 160," 30 55 55 51 » 120," SAU Apt pr. «pliat firi em lei 1.— Toate aceatea «unt „ „ , cu , „ instalate In Piața Astipat . L— O s XDIU Constanța. Garaj dnaphis luminat . a.» Deschis ziua ţino ap* Boxe cu lumini electrica , 4.S0 tea. Sa fac angajamente de acum pentru gexon. Plata anticipaţi contra bonuri de legitimaţie. Bonurile se liberează dela orele 8—13 ţi 3—8 in fiecare si. Automobilele nu pot primite in garaj daci proprietarul ■au foferul nu prezintă bonul de legitimaţie achitat de direcţiunea agenţiei Constanţa. l>a automobilele Plat. Berllet, Panhard. Belage earl vor fi &ute in garajul nostru li se vor face proprietarilor o reducere IO la suti. roCine întrebuinţează Odol consecvent, practea cea mai bună îngrijire a gurei şi a dinţilor cunoscută pănă azi. W—TE r- :V:': *i '1 Mn-.-V.i.-t; ’:vl B&g kAwmHBSBSKJw/ V* I Dacă nu vedeţi lămurite de aproape sau de departe, dacă bănuiţi că aveţi nevoe de ochelari adresaţivă la ft I a ii Primul şi unicul Institut de optică jGUiarmm medical care e pus sub direeput nea ştiinţifică a unui medic oculis ■ Bucureşti 27 titr. lfournei 27 Răcoreşti Provincia să ceară catalogul gratis PALMA ARIPA /SIIPIETONULUI Si Iluzia ti sicr Ca un peitui aulalur mat mii sinii tit uşor!... O ILUZIE... Bi Faini toc ic cauciuc Bill pe las aiis mi dus. /PALMA 1 Dr. A. BARASCH Dein Facultatea din Paris fost elev al Profesorului Fournier Specialist în boale de Fiere şi Sifilitice (Lumeşti) Boalele pârului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă) Cons. 8—10 a. m. şi 2—5 p. m. Telefon 29/1 — KARLSBAD Br. I. Cârnescu Specialist în Boli interne (stomac, intestine ficat, diabet, gută, etc.) ai de femei. Consult, casa PAS* “PEUR Vis-avis de Mühlbrunn. Telefon 839 CASE de BANI şi TRESOARE de la ARNHEIM, Berlin Cele mai solide, rezistă focului şi oricărei Încercări de spargere şi găurire Reprezentant şi depozit Ing. MARCEL PORN BUCUREŞTI Strada Eroului No. 7 bis Telefon 16119 DOCTORUL Grigore Brauer Karlsbad SCHWEDSICHES HAUS * Felefon 638 ■«•.. A APARUT. Ms« Senalui de M. SEULESCU .r~ Ea toate Librăriile — precizaţi pe cine contestaţi şi cari sunt motivele de natură pentru ca să se provoace contestaţiunea pentru invalidare ! D. C. MILLE: D-le preşedinte, aci nu suntem ca la juraţi ca să răspundem cu un da sau nu ! Aci motivăm şi desvoltăm. (Aplauze pe băncile opoziţiei). D. PREŞEDINTE : D-le Mille, vă rog să nu faceţi procesul nimănui ! D. C. MILLE: Cred, d-le preşedinte, că nu am să fac procesul meu, ci am să fac procesul partidului, care a făcut aceste alegeri pătate de ingerinţe. D. PREŞEDINTE : Eu v’am dat cuvîntul, pentru că am o contestaţie iscălită de cinci, dar am crezut că aduceţi şi motive de natură să provoace invalidarea ; altfel nu aveţi cuvîntul şi numai în acest sens aveţi cuvîntul. (Aplăuse). D. C. MILLE : Lăsaţi-mă, d-le preşedinte, să vorbesc, căci dacă şi d-voastră îmi împiedicaţi cuvîntul, cum o să mai pot eu să desvolt ceea ce am de spus ? Acum tocmai vream să viu la chestiune, şi dacă nu era întreruperea d-luî general Lambru, eram deja să intru în subiect. D-lor, ce s’a intîmplat în Capitală? Un ce ciudat. (Sgorttot, întreruperi.) VOCI: Vorbește d-le. D. C. MILLE : Ca să vorbesc trebuie să mă ascultat. O VOCE : Trebuie. D. C. MILLE : D-lor deputaţi, ce s’a intîmplat în Capitală? Vorbesc de Capitală, pentrucă Capitala o cunosc. Ce S’o fi Intîmplat în provincie prin propriile mele cunoştinţe nu ştiu. S’a intîmplat un lucru foarte ciudat: este că d. ministru de interne s’a dat la o parte şi a lăsat întreaga conducere a Capitalei, din punctul de vedere administrativ, poliţienesc, perceptoresc, etc. In mina unei singure persoane, care a devenit dictatorul Capitalei, şi acea persoană este frateleprimului ministru, d. Vintilă Brătianu. D. GENERAL D. LAMBRUS: Nu e adevărat. D. BECESCU SILVAN : Acestea nu sunt motive de contestaţie. D. C. MILLE : Lăsaţi-mă să desvolt aceste motive. O VOCE : Dar desvoltă-le ! D. C. MILLE : Ca să desvolt contestaţia, trebuie să spun ce s’a intîmplat. O VOCE : Pe cine contestat! ? D. C. MILLE : D-le deputat, pe care nu am onoarea a vă cunoaşte... (Ilaritate). D. AT. GHEORGHIU : Ciştigă că nu-l cunoşti. D. C. MILLE: Pe alţii poate nu ciştig dacă-l cunosc, dar pe dumnealui se poate, să aveţi dreptate. D. ANGHEL MIHAILESCU: D-le Mille, vă ascultăm cu multă plăcere, cu o singură condiţiune : evitaţi cuvintele : „morală“, „ţara“ ş „conştiinţă“. (Aplauze prelungite, ilaritate). D. C. MILE: încă odată repet: că nu d-voastră, fie individual, fie o colectivitate întreagă, îmi veţi da lecţiuni cum să vorbesc. Vorbesc aşa cum îmi dictează conştiinţa mea. (Aplauze pe băncile minorităţii)O VOCE: întrerupe. D. BARBU ST. DELAVRANCEA: Observ că nimenea nu întrerupe, măcar cu spirit, ca să facem haz- Lăsați-l să vorbească. . C. MILLE: D. preşedinte se plinge că nu vin la chestiune, mă plîng şi eu, binevoiți ca să-mi daţî mijlocul de a veni la chestiune şi nu mă intrerupefi, căci nu am spus nici un cuvînt neparlamentar ; poate, după părerea d-voastre, să fi întrebuinţat inexactităţi, dar atunci veţi veni la această tribună şi veţi releva aceste inexactităţi, însă să mă întrerupeţi la fiecare moment, înţelegeţi foarte bine că pe mine nu mă dezarmaţi, ci prelungiţi discuţiunea in chip inutil, căci de atunci poate isprăveam. Şi, ce s’a intîmplat? D-lor, în Capitală, v’am spus că d. ministru de interne s’a dat la o parte şi nu aşi avea nimica de zis dacă lucrurile s’ar fi intîmplat în mod normal. D Vintilă Brătianu este un cetăţean ca toţi cetăţenii, învederat, putea să conducă lupta electorală, să-şi facă comitete electorale, şi să meargă şi contra mea şi contra candidaţilor opoziţiei; nu este nimica de zis, aşa sunt luptele electorale. Dar, s-a întîmplat faptul, că şi poliţia întreagă, şi toate percepţiile din Bucureşti, comuna întreaga cu toţi funcţionarii, tot aparatul administrativ şi comunal, s’au pus în serviciul d-luî V. Brătianu, dictatorul Capitalei. Şi atunci mă întreb eu? Lupta a fost oare egală şi leală? Eu mă duc şi-i spun cetăţeanului: să mă votezi at fice pentru cutare cuvînt" şi el mă votează sau nu mă votează. Dar cînd vine comisarul la cutare negustor sau cutare cetatean şi-i spune: „dacă nu votezi cu candidaţii guvernului, atunci va fi rau de tine, vei avea dărîmată casa, vei fi executat de percepţie, şi voiu face proces de contravenţie, vei avea de-a face cu mine comisarul, cu mine poliţia, cu mine administraţia comunală, învederat că atunci lupta nu este egală, nu este dela cetăţean la cetăţean, ci este de la guvern la cetăţean, aşa că lupta nu poate să fie echitabilă, nu poate să fie din acele lupte cari pot să fie sancţionate de ţară şi să se spună, că cei care vin prin aceste mijloace sunt adevăraţi reprezentanţi ai Capitalei, ai ţării... De sigur, că de înată ce s’afi pus în mişcare toţi comisarii, toţi perceptorii şi toţi agenţii comunali, de îndată ce în prima zi a deschideri campaniei electorale, alegătorul s’a simţit pus într’o inferioritate marcantă, şi în special alegătorii care au fost mirosiţi că votează cu opoziţia.. O VOCE: Cine î-a mirosit? D. A. C. CU^A: Acei cari pot si fie mirosiţi, încă nu aleg (Mare ilaritate. aplauze). O. .C. MILLE: JMojri 'depute#, 'dir «•primai z! alegător«! sr* s&nfit pus îi nferioritate, fiindcă atunci cînd s’a us la comisar ca să-î ceară certificatul de identitate în conformi- i tate cu legea electorali, comisarul i-a spus că nu-l cunoaşte. D-Ior, s’au Intîmplat cazuri cînd comisarii cu o vechime de 10—20 ani într’o circumscripţie, cari cunoşteau, prin urmare, perfect pe alergător, totuși au refuzat să le dea certificate pentru motivul că nu aveau încredere că va vota cu guvernul. D. G. DRAGU : Spune Citeva nume. D. C. MILLE: D-le Dragu, pentru numele lui Dumnezeu, a venit la Senat d. Filipescu cu acte autentice și s’a făcut ceva? Nu s’a făcut nimic. Am și eu dosarul meu cu acte autentice și credeţi d-voastră că vor fi tinute în seamă? N’am absous nici o credinta că vor fi luate în socoteală. Dar, d-lor, în ziua cînd au venit alegerile, sechestrarea alegătorilor a fost la ordinea zilei. Aceia care era bănuit că va vota cu opozitiunea, era ameninţat să rămină acasă. Şi dacă s’a intîmplat că cel bănuit nu avea siguranţa poliţia că va rămîrte acasă i se lua cartea de alegător şi i se rupea, sai, dacă nu, se dădea la un altul ca să voteze fals. Mie mi s’a intîmplat, d-lor deputaţi, că au venit la mine alegători cu cite 18 cârti de alegător şi m’a fi întrebat ce să facă cu ele? Dela mai multe secţii mi s’a telefonat: „Am votat de 3 ori, de 4 ori, de 7 ori“. Uliul a votat de 16 ori, dar era să i se înfunde. Şi atunci mi-a telefonat: nu mai pot vota, căci m’au mirosit- VOCE Cine: Daţi nume! Pentru cine a votat? D. C. MILLE: De 16 ori şi pe mine. (Ilaritate, aplauze). VOCI: Atunci vă invalidaţi singur. (Ilaritate) D. POMPILIU IOANIŢESCU : Vă contestaţi alegerea d-voastră? O VOCE: Renunţaţi la cuvînt, d-le Mille. D. C. MILLE: Nu-mi daţi sfaturi, nu le accept, sînt major, sînt mai mult decit major, sunt mai major decît d-voastră, lăsatimă să-mi dezvolt interpelarea. VOCI: Nu e interpelare aceasta(Ilaritate). D. C. MILLE: D-lor deputaţi, vă plîngeti că cîţiva alegători au votat prin fraudă pentru d-voastre şi au votat şi pentru mine. (Zgomot, întreruperi)O VOCE : Pentru d-ta au votat. (Rîsete, zgomot). D. C. MILLE: Dar, d-lor, ce să mai spun de ceea ce s’a petrecut în ziua de alegeri, atît în ziua de 20 Maic cit și în ziua de 27? A fost o adevărată urgie- Secţiunile de vot erau înconjurate de cordoane de armată, dar înaintea cordoanelor erau cordoane de bătăuşi, cari operau şi cari nu lăsau pe alegători să intre în rază ca să poată vota. O VOCE: Dela care partid erau? D. C. MILLE: Dela partidul d-v. D- GENERAL LAMBRU: Erau dela d. Deşliu, pentru d-ta. Şi noi cunoaştem bătăuşii conservatori. (Rîsete). D. C. MILLE: Aşi face apel la d. Arion, pe al cărui fiu l’a bătut O VOCE: D-le Árion, vă rog să binevoiti să interveniţi pe lingă d. Miile ca să fie mai scurt, căci e a d-voastre. (Rîsete, zgomot.) D. C. C- ARION: D. Miile este a lui singur. D. Miile are un mare merit. (Zgomot)D. PREŞEDINTE: Auceţi motivele de invalidare. D. C. MILLE: Dar eu ce aduc? Motivele de validare, d-le preşedinte ? Şi fiincă vechiul meu amic, d- Saita, vorbea de ceeace s’a petrecut la Cuibul cu Barză, să spun eu ce s’a petrecut şi ce am văzut la Cuibul cu Barză. La Cuibul cu Barză, prin complicitatea şi din ordinele primăriei, s’au fixat stilpi pentru rază, dar în strada Berzei s’au fixat în urma uneî cîrciumi unde erau concentraţi bătăuşii liberali. Veneau alegătorii ca să intre în rază, îi luau la batac. (întreruperi). D. GENERAL LAMBRU: Şi lăsase afară o casă, unde erau bătăuşii conservatori, casa d-luî Dobrescu. (întreruperi). D. C. MILLE: D-le general, fiţi mai puţin impetuos ca la razboiu şi veţi asculta şi cele ce am văzut la casa d-luî Dobrescu. Cînd ami venit eu la secţia de vot am găsit deoparte agenţi liberali, cari faceau un cordon la circiumă şi puneau la goană pe alegătorii opoziţiei; de altă parte, lingă casa d-luî Dobrescu erau alegatori conservatori, cari căutau să scape pe alegătorii cari nu puteau să pătrundă în raza de vot- Atunci s’a intîrriplat ciolcnirea. Cînd a venit d. Sabta, și cînd eu eram pe teren, cum se zice in limbajul electoral, se întimplase o încăerare între agenţi. Atunci m’am dus la preşedinte, şi am cerut ca să puc ordine de o parte şi de alta. preşedinte Ciocîrdia mi-a spus că nu poate să facă ordine după stilp, dar a recunoscut că acel stilp trebuia pus după circiumă, pentru că eră mai aproape decît cei 200 metri, şi in cazul acesta ar îi evacuat circiuma. S’a declarat incapabil şi necompetinte să poată schimba stîlpul. Acestea s’au intîmplat, d-le Saita, la Cuibul cu Barză, şi încă odată vă spun, mulţumită dv. nu am încasat şi eu oarecarî argumente contodente, cari poate m’ar fi pus în imposibilitate să vin aci. D. I G. SAITA: D-le Mule, îmi daţi voie o mică rectificare, şi vă rog să fiţi de acord cu mine, fiindcă îmi aduc aminte mai bine decît d-voastră. Nu era vorba să fie în curtea d-luî Dobrescu cetăţeni alegători, cari să apere pe alţi alegători, nu, d-voastră, împreună cu mine aţi constatat că acolo era o ceată de bătăuşi, şi am mai constatat acest fapt,că atunci cînd vorbeam împreuna, era cu noi şi un alt cetăţean şi din curtea d-lui Dobrescu a ieşit un bătăuş, şi în faţa noastră a lovit de 2 ori cu bîta pe omul cu care vorbea. D. C. MILLE: Așa este, d-lor; dar d- Saita p’a văzut un alt lucru, pe care l’am văzut eu mai înainte, I (Sgomot, întrerupere). Adică d-v. (voia să crede# ritma? pe n. Sarîta și pe mine nu? Cînd nu era d. Saita de fată, a venit la mine un d. sublocotenent în rezervă, care mi-a arătat mina umflată, indieîndu-mi pe un individ care l’a lovit- Am întrebat pe acel individ dacă e alegător sau nu, și dlnsul mi-a arătat o carte vßch©« D. I. G. SAITA : De acord. Fapt cert e că In curte la d. Dobrescu era o ceată de bătăuși conservatori; i-am văzut no!amindet sau nu? D C. MILLE: Că erau bătăuşi, de unde voiţi să ştifi eu? Că se băteau cu bătăuşii d-voastră aceasta o ştiu. Erau sau nu alegători nici aceasta nu o ştiu. Ştiu numaî atît: ştiu că acela care era al d-voastră m’a păcălit cu o carte de alegător veche sau furată, m’a păcălit şi, în zăpăceală nu am putut să-l ia îi deuier şi să-i spui: cartea aceasta e veche. Dar, d-lor, să nu lungim discutenCa pentru că vă vedem foarte impacienţi- Nu ne lăsaţi ca sa vorbim. Ce va fi mai tirziu cînd va înainta sesiunea, atunci nu o să ne lăsati să vorbim de loc. Începutul promite. O VOCE: Promite, e adevărat. ALTA VOCE : Suntem de acord. D. C MILLE: Ca să fim de acord cum se zice dintr’o bancă... D. I. GHICA: Am spus’o în franţuzeşte D. C. MILLE: Indiferent, pot să o traduc şi în romineşte, ca să fim de acord. D-voastra ziceti că lucrurile s’afi petrecut în cea ma frumoasă ordine, presupunînd că toate protestările mele nu sunt adevărate, suntem de acord, d-voastră spuneți că nu s’au făcut ingerințe, atunci, d-lor, am o propunere care sa împace toate spiritele, am o propunere care e prevăzută la art. 7 din regulamentul Camerei, și care spune: „Dacă cinci deputaţi contestează în Adunare“ — ceea ce e cazul nostru— „se pune în discuţiune luarea in considerare a acelei contestări. Dacă adunarea o ia in considerare se institue un comitet ales, compus din cinci membri, cari sa procedeze juridiciamente la constatarea evidenţei.“ Prin urmare am onoarea să Supun Adunării deputaţilor următoarea propunere: „Subscrişii contestăm a- Iegeriie de la colegiul al doilea de Camera făcută In persoana d-lor Hagi Tudorachi, dr. Botescu, C. Cernescu, general Lambru, Em. Dan, I. Th. Florescu şi în conformitate cu art. 7 din regulamentul Adunării deputaţilor, cerem să se numească un comitet care să cerceteze juridiciamente faptele pe larg cărora cerem această invalidare dD-voastre dacă spuneţi şi credeţi că totul a fost în regulă, sancţionaţi această lipsă de fraude şi violențe printr-o anchetă Parlamentară care să spună că eu sunt impostor și că d-voastră aveți dreptate. Am zis, d-lor. 2 Nitta Jo ne părăsește MARE SERATA IN ONOAREA D-REI NITTA-JO Astă seară se va da un spectacol în onoarea drăgălașei discuze Nitta- Jo. La această sărbătoare publicul se va grăbi a veni In număr cît mai mare. Nitta-Jo va evita cu ocaziunea aceasta următorul program: Void la lune, Mirella, Sur le pont de Paris Sur le clair de lune, A la Martinique. etc., etc. Trebue văzut de toţi . Frumuseţea filmului Şcoala eroilor a atras un public numeros la marele cinema „Clasic“, totuşi s-a hotărît reperezentarea lui încă citeva zile pentru a putea fi văzut de întreaga Capitală. Şcoala eroilor face parte din grozava serie, admirate de noi la acest mare teatru-cinema şi sîntem siguri că va face şi o serie frumoasă. Astăzi se împlinesc 50 de reprezentaţii. O reluare fericită MICA UNIMI artista precoce, in etate de 5 ani numai, care timp de 7 zile a incintat şi Înduioşat pe spectatori prin jocul ei final drăgălaş din duioasa dramă ..Femeia periculoasă“ va repare astăzi, după cerere la cinematograful „Lux" din str. Doamnei. Ce se petrece la Bucureştii Noul D. Const. Mille a primit cin următoarea telegramă: D-lui deputat C. Milk. Str. Sărindar, Loco Respectos, vă rugăm a anunţa o interpelare asupra stăreî insuportabile creată cumpărătorilor de terenuri din Bucureşti Noi, de Bazilescu prin urîtele sale apucături, care aburind de situaţia sa sfidează totul, nesocotind legile, morala şi pe reprezentanţii autorităţilor. (ss) C. Cernăţeanu, Petre Drăghiceanu, Ioan Barbeson, Kejetan Medzydky, Heinrich Malata, Mihail Tănăsescu, Niculae Marinescu, M. Dumitrescu, Mihalache Georgescu, A. lonescu, Ioan Leon, M. Mihăescu, Tudor Ion, N. Popovici, A. Mende. Asemenea telegramă s’a adresat şi d-lui N. Fleva şi altor deputaţi din Capitală. Este însă vorba de o afacere de asemenea natură, incit nu ar avea nici un efect discutarea ci la tribuna parlamentului. In chestia aceasta numai justiţia poate să facă cevaff-cr. ** ______— Din Cauza abundenţei de materie foiletonul „Cetatea Blestemată“ nu are loc in numărul de fată. Cu theapere dela 10. Iunie şi punh lă 26 August toate librăriile din Capitală se vor închide la orele 8 seara. D. locotenent Topor R. Ion, din regimentul 10 călărași, a fost trecut in jandarmeria rurală la compania mobilă, în locul d-lui locotenent Negrescu Aurel, care trece la compania Gorj. * - I- -I -D N. Ioanesccu, subcortuisar cl. III la Târgoviște și d. N. Serghie, subcomisar la Tg.-Neamț, au fost revocați din funcţiuni. Grandioasa bătaie cu flori, organizată de „Asociafiunea generală a presei romine" care va avea loc la Sosea, in ziua de 14 iunie, va întrece toate aşteptările. Se fac pregătiri extraordinare pentru ca succesul ei să fie desăvirşit. Toate persoanele, amatoare de petreceri ntomo ce pregătească pentru această mare sărbătoare a florilor. ____ D. D. Dumitrescu poliţai cl. 111 a, a fost înaintat poliţai cl. II în oraşul Calafat Ministerul de interne a acordat un concediu de o lună de zile d-luî I. Mihailov, administratorul plăşii Copou, judeţul Iaşi. D. M. I. Popescu a fost înaintat arhivar în cancelaria prefecturei de Prahova. D. căpitan Gh. Popescu, administratorul plăşei Filiaşi, judeţul Dolj, şi d. Paul Dumitrescu, administratorul plăşii Băneşti, acelaş judeţ, au fost transferaţi unul în locul celuilalt. * D. Barbu Rombreanu a fost numit copist arhivar în cancelaria prefecture! Durustor. Bătaia cu florii organizată de primăria Capita,]eî, in folosul coloniilor Școlare, care urma să aibă loc, Duminicfi, 15 Iunie, s’a aminat pentru Sîmbătă 21 iunie, din cauză că la, acea dată au loc alergări de cai la hipodrom. Voiaj de plăcere Triest-Fiume-Sicilia-Africa de Nord-Insulele Canaril-Spania cu vapoarele de lux prevăzute cu telegrafia fără fir „Ferencz Ferdinand” (pleacă din Triest la 26 Iunie,din Fiume la 29 Iunie) și „Ferencz Jozsef Király“ (pleacă din Triest la 10 Iulie, din Fiume la 13 Iulie) spre Catania (Taormina) Malta, Tunis, Algeria, Gibraltar, Maroc, Tenerife, Las Palmas, (sosire: „Ferencz Ferdinand” la 16 Iulie, „Fer. Iozs. Kir.” la 36 Iulie). La înapoere prin: Maroc, Malaga, Algeria, Tunis, Palermo, Malta (sosire: „Fer. Ferd.**, Triest la 4 August, Fiure la 7 August, Fer.iosz, Kir. Trieste la 18 August, Fiume la 21 August). Călătoria spre Sicilia, Malta şi înapoi durează 8—10 zile, la Tunis, Gibraltar, Tahgor şi înapoi 24 zile, la Las Palmas şi înapoi 36 zile. Informaţiuni şi prospecte se dau de către Koh. Ung. Seeschiffahrts A. G. „Adria” Fiume, Budapesta, precum şi de agenţiile sale, şi de toate birourile mai principale de voiaj. * Societatea „Peleşul şi vîrful cu dor” a ţinut ori dimineaţă, obişnuita şedinţă, în care s'a discutat chestiunea modificăreî mai multor articole din stătut, a. a - - -—” Ca şi in anii trecuţi d. dr. Alexandru Vaida-Voevod s'a stabilit pe tot timpul sesonului la Karlsbad, casa Zawojski. Sunt unele filme ce eslnd din cadral comun, devin eu edeviret capo d’operă. Unul din acestea este şi CLUBUL EXCENTRIC ce inaugurează astăzi la Cinema Volta şi Bristol. Acţiunea vie şi puternică se desfăşloară in interiourml elegante, pe mare, pe un tras atlantic, ce explodează, producînd scene ce nu se pot descri. Inscinarea acestui film a costat la avere Întreagă şi desigur că reprezentarea lui va fi o adevărată sărbătoare artistică. Gustaţi delicioasele torţe Ur-Pischinger, la magazinele de delicatese. D-şoara Toni Lion, a fost autorizată să funcţioneze în învăţămîntul particular ca maestră de gimnastică. D. Jean Megapenos a fost numit consul al Greciei la Sulina. S’a publicat, în numărul de ori aî ziarului nostru, o plîngere a mecanicului. Gheorghe Dumitrescu, dela căile ferate, care arăta, că in ziua aiegerei colegiului al II-lea, pe cînd se înapoia Împreună cu mai mulţi colegi, dela vot, au fost bătuţi de către mai mulţi poliţişti, intre cari şi d. inspector Raffail. Făcîndu-se cercetări am stabilit că printre acei poliţişti nu se afla şi d. Raffail, şeful siguranţei, care, în timpul alegerilor nu s’a deplasat pe la localurile de vot şi că probabil şeful siguranţei a fost confundat cu un alt poliţist. Congresul Camerelor de comerţ în idustrie ZIUA n-a ŞEDINŢA de dimineaţa CRAIOVA, 9 Iunie. — Azî a continuat congresul Cernerilor de comerţ din ţară. Asistă şi d. Donato Sibilia ataşatul comercial al Italiei. D. Donato e salutat în numele congresiştilor de către d. Hagi-Tudorache preşedintei* Camere de comerţ din Bucureştii. Iau parte la discutiune d-ni! Bagi Tudorache, Bănea, Georgescu, Car* chez (Iaşi), Eftimie Constantinesco, Dumitrescu-Militari, etc., cari se o*. Cupă de chestiunea scumpirel train*! iui. l! S’a discutat în special chestiunea peştelui şi a zahărului proprii&du- se diferite soluţiuni.____ Accident ! Sergentul Gheorghe Petre, din eerviciul şcoalei militare de artilerie şi geniu, a căzut de pe fereastă de la al douilea etaj şi şi-a fracturat piciorul drept. In stare disperată a fost dus le spitalul militar. ABONAMENTE^ SB5 VILIGIATURA — ZIARELE — Adeverul și Dimineața primesc Abonamente de Viligîa* tură Cu: Lei î.50 pe lună în țara -• ’iALLjt j* -J..SSÄ INFORMATIUNI ----------------------------------------a«.—_—.—_ ADEVERUL Banditismele de eri — .. ii —.......—— Convorbire cu d. Dimitrie lonescu, preşedintele corporaţiei ceasornicarilor Cu capul spart, cu faţa plina de răni, d. Dimitrie lonescu, preşedintele corporaţie! ceasornicarilor, s’a prezentat la redacţia noastră, făcindu-ne, cumplit de indignat, o relaţie fidelă a banditismelor savîrşite eri în jurul SăJ^V ..Artikcula...si — „D-le eu sunt liberal, dar ceea ce am văzut eri, m’a umplut de scărbcă. Aceasta nu mai e nie! politică, nici partid, nimic, e pur şi simplu o tâlhărie de codru. Eu sunt meseriaşi primind o convocare din partea d-luî Stănescu, preşedintele clubului meseriaşilor, ca să ne adunăm cu toţii, noi oamenii muncitori cari ducem cu greu necazurile vieţei, pentru a protesta într’o întrunire publică contra ridicărei preţului pîinei, m’am dus. Ia orele 8 dimineaţa-Venind la „Amiciţia”, am văzut imediat că nu e lucru curăţ. D. Stănescu lipsea — d-sa fusese crunt bătut şi pus în imposibilitate de a veni, încă de la orele 7 dimineaţa. In schimb însă sala era ocupată de o droae de bătăuşi de prin culoarea de Verde şi albastru, oamenii d-lor Ulvineanu şi Dan in special ai celui dintiiu. Eşind în stradă, alţi bătăuşi. Toţi eraţi beţi, abea se mai ţineau pe picioare, căci fusese adunaţi de ep noaptea şi pînă dimineaţa băuseră prin cîrciumi. Venind la întrunire d. Crişan, preşedintele corporaţiei tinichigiilor, i-am spus : — D-le Crişan, pleacă, fiindcă se pare că o să fie bătae. Eu mai stau să văd ce e cu întrunirea noastră. ■— Dar pe d-ta n’o să te bată — Nu, fiindcă ciomăgaşii mă cunosc că’s liberal. D. Crişan a plecat şi a scăpat de bătae. Venind d. Take Georgescu, meseriaş, a intrat în haita de lupi care nici una nici două l’au luat la o serie de ciomege de i-au frînt oasele bietului om. D- Take Georgescu, fugind, era cit p’aci să fiu călcat, de tramvaiul electric. D. Georgescu a scăpat cu viată refugiindu-se Intr’un gang unde l-au perdut urma cei cari îl urmăreau. In vremea aceasta meseriașe cari veneau liniştit! la întrunire erau luaţi direct în primire fără nici o alegere, fără nicî o critare- Se dădea cu ciomagul de par’iă bandit tiî loveau în zid nu în panti. Văzînd aceasta, obîrît, şi neputînd face nimic ca să împedic furia bătăuşilor, dau să plec. Atunci văd pe trotuar pe d. Ulvimanu care dedea ordine şi care mă zăreşte şi pe mine. Peste citeva clipe mă şi trezesc c’un vestit bătăuş -j’ai lul Ulvineănu, unu Ilie Beliu, ca* abe* se mai ţinea pe picioare, ci se a* propie de mine, îmi zmul’ umbrela din mină şi începe să nă croiască peste cap c’un baston ^ un retevei. Pe Ioc se reped şi alt bandiţi şi bastoanele curg, pe caş, pe "* fată, pe spinare, fără nici o gutare. Ţip, dau să scap, imposîb], eram înconjurat de toate părţile-Numai intervenţia energică a d-lfl inginer George Popescu care îitîm* • plător trecea pe acolo, mi-a sdvat *. viata. Sergentul din post cu No. 174 privea nepăsător. De altfel dacă intervenea, ar fi fost și el maltratit. Plin de sînge, cu umbrela liptă, cu pălăria de panama călcați în picioare și lipsindu-mî și portofelul cu 37 de lei, într'un hal fără de hal, mă îndrept spre d- Ulvineănu, care privise toată scena şi-i spun, revoltat: — Ce e asta, d-le Ulvineănu? — Ba trebuia să te omoare ca să te saturi de Botez şi de Miile! Acesta a fost răspunsul şefului bandiţilor, care de cînd a căzut în alegeri a turburat de-a binelea şi, fiindcă se ştie protejat de d. Vintilă Brătianu, a pus stăplnire cu • dabăncii lui pe Capitală, răzbunîndu-se pe totî ăieia pe cari ii bănuiește că au contribuit la căderea sa. Iată, domnilor, ce a ajuns partidul liberal să facă. Cu ademenea banditisme o sa’sî atragă urgia intregei populatiuni. Eu, cum v’am spus, am demisionat chiar azi din acest partid, pentru care, cu am putut, am luptat. Nu sunt decît un modest meseriaş, dar nu înţeleg să stau într'un partid, care atunci cinci oameni, nevoiaşi se adună pentru a se consfătui asupra nevoilor vieţei, li se răspunde cu ciomagul“.