Adevěrul, iulie 1914 (Anul 28, nr. 8906-9836)

1914-07-01 / nr. 8906

«arțî I näfm mammmmem Е im« Marilir StatoHimienae din Bușteni LA 1 IULIE a. c., SE VA DESCHIDE MARELE HOTEL :­ AL SAILOR DIM BUȘTENI s Una sută camere elegant mobilate, puțind fi încălzite și avînd fiecare ette un balcon. Federe splendida asupra viei Prahovei și a munților Bucegi. Ascensor, lu­mină electrică sala de dans, salon de lecturi­, club, cinema­tograf, teatru, tenis, skating etc. RESTAURANT de primul rang, pe terasă sau un salon, cu sau fără pensiune. Prețuri moderate. In acelaș corp cu hotelul la parter, se află două secțiuni de Băi minerale săpate secție pentru bărbați și alta pen­tru femei. Aceste ape au fost analizate de Institutul Central de chimie din București. Se recomandă mai ales contra: anemiei, boalelor de femei, limfatismului, scrom­lei, etc. Alte două secțiuni de HIDROTERAPIE (bărbați și femei) cu instalațiuni luxoase, băi de acid carbonic manage sub apă, duș» Frombiére etc O secțiune de : Electroterapie și Radioterapie Apă minerală se Cură la izvorul No. 1 Clineico-sodică-iodur­ata-alcalina, indicată in afecțiunile stomacului si' "intestinelor, in calculele stepat­ee. In gravela uriesi (nisip) In"Ar­tri­tis­m­. Laxativă și diuretică. D-l profesor Dr. G. Marinescu a binevoit a da tot concursul său competente pentru tratamentul prin agenții fisici, electroterapia, hidroterapia, băi mine­rale, etc. secțiunii puse sub conducerea d-lui Dr. V. Vineș din București. Administrația___ PENTRU PUBLICUL­­ DIN DUDEȘTI­­S’A DESCHIS NOUA FARMACIE „MINERVA“ 86, CALEA DUDEȘTI, 86 a d-lui G. PARASCHIVESCU Bogat asortată cu tot felul de articole, farmaceutice , drogme, specialități, parfumerii, articole de toaletă, ape minerale, pansamente, articole de cauciuc etc. franco de port â domicile. Crépon, Cőtsié, Chine, Ecossais, 1 Duchesse, Crepe de Chine, Mousseline en blanc, noir et couleur, I â partir de fr. 1.25 le metre; Velours et Peluche. Robes eti Blouses avec véritable broderie suisse. Demande» les échantillons de no» elemiére» nouveantés, avec lag collection de figurine» nouvelles, que noua envoyons gratis e< franco | Schweizer & O®., Lucerne R 17 (Suisse J Cine întrebuințează Odo) consecvent, prac­tică cea mai bună îngrijire a gurei și a dinților cunoscută pănă azi BREVETELE REGALE ROMANE (f. g. G.) No. 2568, 2569, 2570 și 2571 FRIED. KRUPP Aktiengesellschaft, Essen-Ruhr, Germania No. 2568 cu titlu: Fund pentru lada chesoanelor de muniții. No. 2569 cu titlu: Afet ascunzător. No. 2570 cu titlu: Aparat de ochire pentru tunuri prin care se poate cehi ținta fie direct, fie cu ajutorul unei ținte auxiliare și No. 2671 cu titlu: Mecanism de fletantă pentru tunuri cu recul al țevii pe afet, aranjat la afetul superior. Se vinde sau se concesionează spre exploatare. Doritorii se vor adresa pentru orice informațiuni la d-un avocat ADOLPHE STERN, București Strada Sapienții No. 4_______________■ de orice vârstă sau Condiție finw MSfi»»© TM socială trebue să citească car­tea eruditului medic de boale de femei L. Fust (Berlin) intitulată: Higiena Menstruație!, tradusă în românește pe înțelesul tuturor. Prețul Lei 2.50. Se trimete discret și franco de către administrația revistei „HέGIENA“ Bu­curești, Strada Doamnei No. 27 și-î place să-și arăte față de ele puterea sa protectoare. Protecția e una din cele mai plă­cute lucruri pe care și le tngădue omul. De cînd Antoine a căzut, o sumedenie de protectori a i eșit, ca broaștele după ploae. Fiecăruia i­e milă de colosul acesta, și fiecare inventează cite un mijloc de salvare pentru „bietul“ Antoine. Toți direc­torii de teatre sunt în fierbere din pricina aceasta. Lucrul le e cu atît mai ușor, cu cit vacanța a început. Teatrele din Paris au intrat, în bună parte, în sezonul de vară. Nu ai nevoe să te pui în mare ținută, as­ta e bine, ceia ce mai puțin bine,­­ că reprezentațiile nu sunt extrem de interesante. Multe piese sunt lip­­site de cea mai elementară valoare. Cred că cea­ mai înaltă culme a acestor mediocrități va fi piesa lui Arthur Meyer, bătrînul director al ziarului Le Gaulois, care a vrut să-și facă gustul de a avea o piesă de teatru. Mai bine dădea pace mu­zei. Succesul cel mare e acum în al­tă parte, la teatrele muzicale: la Opera cea mare e sezonul Balete­lor Rusești, reprezentații luxoase, cu marafeturi, multe cu prețuri ex­traordinare, dar cu noutăți puține. Baletele rusești au, fără îndoială, o valoare artistică de netăgăduit, dar anul acesta nu au adus nimic nou, și mai degrabă li­ se poate fa­ce reproșul că nu sunt tot așa de bine ca în anii trecuți, ceia ce nu împiedecă splendida sală a Operei să fie plină în fiecare seară. Alt succes, cu adevărat meritat, e noua piesă de la Opera­ Comică Marcuf, pantofar din Cair, muzică de Rabaud, livret de Nepoty, după O mie si una ele nopți. Piesa aceas­ta e remarcabilă prin culoarea ei locală, prin lumina și sinceritatea ei; tristețea și veselia orientală cîn­­tă în tot timpul celor cinci acte Vă doresc s’o auziți, cît mai curînd fetei Rusia Karlsbad Dr. fald­a Wmm&é Spiis­­lawolski ABONAMENTE^I DE ===== VIUGIATURA — ZIARELE — Adeverul și Bimiineata primesc Abonamente de Viligia­­tură cu­ jei 1.50 pe lună în țara Lei 3.­ „ „ „ Străinăt­ur. Mgneiovici — MEDIC PRIMAR — Șeful serviciului de Boale Veneric de la Spitalul Colentina Sa MNI­ , la 1 tale a. c SA — GOVORA. VILA EFTIMIU -Pastile Viley-Etat Pastilele Virity-Etat sunt bine cu­noscute de toate stomacurile de b cae. pentru eficacitatea lor contra i­crelor din gură, greutăților de dup trasă, cari deși nu merită un trata­m­ent în regulă, sînt totuși foarte in­comode și chiar dureroase. Aceste pastile nu au pretenția de vindeca decît dificultățile digestii nei, dar le vindecă în mod sign grație sărei de Vichy-Etat ce con­țin, adică sare naturală extrasă du celebrele izvoare de la Vichy ale St­tului francez : Célestins, Gram Grille, Hôpital. Trebue să ne fem­ de a le confunda cu orice pastile­­ Vichy din comerț și să cerem to­deauna . Pastilele Vichy-Etat, în ci­zii metalice, pecetluite, la orice fa­macie sau droguerie._____ TELEFON TELEFON Zilnic Curse CONSTANȚA-BAZARGIC (Dobrici) cu 3 mari AUTOBUZE și automobile ușoare ale Societății S.n Reexpediții și de mârfuri, bagaje etc. la Dobrici, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiur­i Sc’nibaeff și‘ Pneumatice p. Automobile CENTRALA: Con­stanța, Str. Caro­l SUCURSALA Bazargic Str. Princip­­ele Nicolae No. 32 INGINIB Specialist cu 14 ani practică perfectă la case mondiale în străină­tate pentru ÎNCĂLZIRI centrale MIPÎ SANITARE reîntors în țară caută post sau combinație cu un birou teh­nic bine introdus. Oferte la ziar sub G­ S. W. "^amHa"s^ângelui" || Pentru Sifilis Sal Tratamentul Soarelor VENERICE de Doctor mumim i Str. HO­AMSEI 1­­ Telefont fil D­torul MISE S’A STABILIT IN CAPITALA Boli de copii, interne și genito-urinare Consultațiuni 1—3 și 1»—7 d. a. Str. Sforilor No.14 (Apele Minerale Telefon 65195 ). FINKELS București, strada Lipscani No. ) Noul palat Racla Sa­înia, m­ăvăHa No 1 tr cost Cursul pe ziua de 25 Iunie 1914 grinj. ■ —......—­u-­t,tr­.J^=rr7-----------------­,---t sat*jje»«^a=»«3sss=5UB=»=r==s= ț=sa leL ^ ?Ü—Líl,í(í 5<y0 Rentă amor. 1905. 86 25 t.6 1­> 41/, Rentă internă 88 50 89 25 4% * 1913 81175 82 50 4% Oblig. Cor­ Buc. 9350 99 26 5% Oblig. Jud. com. 89175 90 25 5 °/C . , „ 9075 91 25 5*/0 Bonuri Rurale 98 — 98 25 5 °/C Scris. func. rurale ’ 94 15 s4 50 B»/. „ „ 85150 86 50 4 °/C urb. Buc. 94 — 94 40 5 °/C ,, urb. Iași 89.25 89 „0 Ac. B. Națională 525­1­— 5800­­ „ „ Agricolă 550 — 560 — „ asig. Dacia R. 1610 — 1620 — „ Banca Română 760 — 770 — Cor. var. a­ustriacă 105— 106 — Mărci germane 124— 125 — Banc. franceze 101Í25 102 — ,. italiene 1001— 101 — I ruble hârtii 2641— 267 — îî SE CAUTA:: DE URGENȚA O FATA, LA UN — COPIL DE DOI ANI - — A se adresa la „Adeverul“ — lase 1. fisáéi specialist în Boale de ochi și urechi Consult­­il—13 a. m. și 4—6 p­­m. STR. DOAMNEI No. 27 BUCUREȘTI , sanatoriul și Institut de restabilire“ p­a a­se B lângă (SALZBURG) Curs fizicale dietetice pentru boli ner­voase. 10 minute cu tramvaiul electric de a Salzburg. Confort modern. Cură plăcută ară presiuni asupra pacienților. Pensiune .complectă de la k. 8 în sus.­­ Prospecte gratis. Medici șefi: Med. Rat. Dr. Julit­ s rr. * j......... TA- 1 //_/.. căci el dispăruse de mult. Un alt agent al lui, Racikovski a fost Iagokolvski, care a „lucrat“ in Belgia. Acesta se introdusese între anarhiștii din Liege și-x pusese la cale sa arunce în aer vre-o cîtîva , „sorghezi“. Au și fost, în adevăr, vreo cîteva victime. Dar s’a întîm­­plat că atunci cînd poliția belgiană i­a pus mîna pe Iagorkovski, Rusia­­ ’a cerut ca fiind „un mare criminal­­ de drept comun“. Astfel, acest ban­dit a scăpat de justiția belgiană, ca­re l-a extrădat Rusiei. In Rusia, el a fact <■—«"’­rrmnat la 20 de ani în­că silnică și... grațiat, cum se cuvi­­nea tînnî „mare criminal de drept C"........“. Un colaborator foarte sîrguitor al lu­i Racikovski a fost individul Reit­er. Acesta a fost un fel de A­­zer, care de revoluționari și liber­­tari era considerat „camarad“, iar­de șeful său „un om modest“ care ișî îndeplinește cu mult zel dato­ria“. Racikovski lucra direct numai a­­tunci cînd trebuia să intervină pe lingă autorități, pentru a le smulge vreo infamie. Proceda, însă, cu di­băcie, afirmînd, bună­oară, că cere expulzarea unui agent al său. In realitate, se înțelege, el își făcea interesele. Indirect, mai lucra și prin ajutorul unei tipografii clan­destine, de unde porneau foi volan­te provocatoare. Urmașul lui Racikovski a fost Bataiev, care nu credea decît în puterea agenților provocatori. El a „format“ pe Azov, care, de altfel, îl înșela fără rușine, folosindu-se de încrederea de care se bucura ca să scape de proprii săi dușmani. Pe cînd Bataiev se lăuda că agen­tul său­ a reușit să se introducă în comitetul central al partidului so­­cirlst revoluționar, Azev organiza în persoană asasinarea ministrului PJrhoC și a țarului Nicolae. Numele lui Hartvig, care a moș­tenit direcția Ohranei rusești din Paris după Bataiev e cunoscut mai ales de cînd a fost demascat de Burtzev. Acesta nu era altul decît Landesen, care sub o formă nouă, sfida justiția franceză și ajunsese chiar să aibă legiunea de onoare. Ca unul ce făcuse experiențe per­sonale, era o canalie desăvirșită în uneltirile împotriva refugiaților ruși. Cu prilejul afacere! Azev și afa­cere! Hartvig opinia publică fran­ceză a aflat că în capitala Franței e centrul bandei de polițiști ai O­­hranei rusești. Atunci, marea alar­­­­mă ce se dăduse, făcuse să se crea­dă că se va stîrpi cu totul acest cuib de spioni și agenți provoca­tori, care de multe ori mistificau , pînă și autoritățile. Dar guvernele franceze au­ prea mult la inimă să păstreze bunele relatiuni cu Rusia, , pentru ca să nu tolereze exportul­­ ei de polițiști secreți. Aceștia con­­­­tinuă să opereze cu aceeași liber­ti­tate, dar li se cere, totuși, să stea mai în culise. . Recentă vizită a­ d-lui Poincaré în Rusia și cea proectată a țarului Ni­colae în Franța se vede, însă, că au fost socotite ca foarte prielnice , pentru a eși de după culise, pentru­­ a reînoi isprăvile in stil mare. Poli­­­­­ia rusească are nevoe de cîteva­­ expulzări de-ale revoluționarilor­­ ruși din Paris și afacerea cu bombe I de acuma poate să o facă să obțină ce dorește, pe lîngă că va provoca­­ și o supraveghiere strașnică prin­­­tre refugiații ruși. S. S. lim­ite»!!!” de la frontieră UN COMUNICAT OFICIOS „Agenția Romina“ a trimis tele­grama următoare in străinătate: „Un nou incident provocat de că­tre soldați bulgari a avut loc noap­tea trecută la Kuyungiuk, sat situat cam la doi kilometri de granița ro­­mîno-bulgară. Trei paznici de gra­niță bulgari ducîndu-se fără autori­­zațiune in acest sat, au fost invi­tați de către grănicerii romîni să se retragă. Dînșii s’au înapoiat, du­pă puțin, armați cu puștile lor și pă­­trunzînd la mai bine de un­­ kilome­tru pe teritoriul rom­înesc, au tras asupra soldaților romîni, rănind grav pe numiții Coman Nicolae și Boeru Petre. Deoarece în ultimele cincispre­zece zile atari incidente s’au înmul­țit, făcînd deja cinci victime, între cari un soldat și un țăran român u­­ciși și trei soldați romîni răniți, o­­piniunea publică romina se arată foarte emoționată și cere măsuri repezi și eficace pentru a împiedi­ca repetarea acestor fapte, incom­patibile cu relațiunile normale din­tre statele vecine“. resoita Rusiei eamprsi în­să TEMERI DE FOAMETE Petersburg, 30 Iunie. — După ra­poartele sosite la ministerul de a­­gricultură, recolta rusă e compro­misă și speranțele puse la recolta Si­beriei nu s’au realizat. In 24 guver­­năminnte seceta a distrus recolta și pășune Ie: în 18 guvernăminte un mi­lion de desiatine au­ fost distruse de grindină, iar 350.000 desiatine de in­secte. In Caucaz șoarecii au cauzat mari stricăciuni. Rusia e amenințată de foamete. Focul din str. Brașoveni Un incendiu s’a­ declarat azi dimi­­­neață, în str. Brașoveni No. 10, la­d. Cristea Israelin. Incendiul, a isbucnit în camera, în care se află instalat un motor. Grație grabnicelor ajutoare date de pompierii deja postul Radu Vodă, focul a fost stins. Pagubele nu sunt mari. S-a deschis o anchetă pentru a­ se afla de unde a luat naștere incendiul. ADE V­IKRIÎ, LA JIBANLȘ 11 QHBBBUB H RBBUBUfl BH S HBB SR SiliEi Sărbătorirea d-lui Pa P. Carp Plecarea slin Bucu­rești.--Deiegații.--Sosirea in Țibănești.-Vezi­­tarea parsrim.--BSasa.--Discarsurile.--Pasarea din Țibănești Cu trenul de 9 și 5 au plecat Sîm­­bătă noaptea spre Țibănești d-nii Al. Marghiloman, șeful partidului con­servator, Nicu Filipescu, D Nenițes­­cu, C. Mavrodin, colonel Gîrleșteanu, dr. Giani, I. C. Bacalbașa, Stoiano­­vici, fost, deputat, Dinu Arion, P. Ila­­neș, profesor. SOSIREA IN BUHAESTI La orele 6 dimineața trenul a so­sit, în gara BuhSești, unde așteptau trăsuri și automobile numeroase, dar totuși insuficiente pentru transpor­tarea tuturor celor sosiți. La Țigănești După două ore de drum, delegații au sosit la Țibănești, favorizați de o vreme splendidă. Pe la orele 9 și jumătate se aflau cu toții la conacul de la Țibănești, unde i’au­ găsit pe romi Petrache, voios și fericit, în mijlocul famiei sa­le și în mijlocul splendidului său parc, unde își petrece timpul visînd la măreția naturei și la micimea oa­menilor. La intrarea în parc vizitatorii au fost întâmpinați de doamna și d. P. Carp, împreună cu fiul lor Grigore Carp. D-niî Al. Marghiloman și sosiți cei dinții, au felicitat pe Nicu d. Carp apoi au sosit ceilalți delegați cari l’art felicitat de asemenea. D. Carp, mișcat, răspunde tuturor foarte afectuos. Apoi rîzînd adaogă: — Vecpic că port bina ,sarcina, li­nilor și sint gata, ca im­itativ plin de avînt, să lupt pentru triumful i­­deilor conservatoare. S'a servit tuturor oaspeților ceai și lapte, apoi, conduși de membrii familiei Carp au vizitat conacul și parcul. DOMNUL CARP După această vizitare cf. Carp s’a retras cîteva minute sub umbra li­nui brad bătrin pentru a aștepta răspunsul la niște ordine ce a dat. Un fruntaș conservator se apro­pie de dinsul întrebindu-l : — Ce faci cucoane Petrache ? — St­ai la umbră. — Vin și ca lingă d-ta la umbră. — Atunci, replică rizînd­ d. Carp, el sta in umbră. D. Petre Carp vesel, se întreține cu toti glumind. Devenise „cuconul Petrache Și in această ipostază ii pot gusta tot farmecul și toată iro­nia sa fină profană mușcătoare- Mă aflam într’un cerc cu un con­frate. Se discuta dlespre presă și binefacerile ei. Unii di­n oaspeți crezînd­ că e de spirit exclamă : Of­ gazel­ari. — Ce, răspunse el. Carp. Nu­-ți plac ? Se vede că nu știi despre dinșii de­cît că sunt a patra putere în stat. — Se zice... — Asta ai cetit-o in cărți. Află că spiul gazetar îi se cere minte, ini­mă, talent și cultură. — Cam multe. — Vezi clar ce greu­­ i-ar fi să devii gazetar. "■ La orele 11 sosește d. D. Dobrescu cu trăsura dela moșia­ d-sale care se află în apropiere de Țibănești. DEJUNUL La orele 12 jum. se aude un clopot. Oaspeții sînt invitați la masă. E vorba, ca comesenii să mănînce în picioare. D. Carp e pentru această idee. Ține să dovedească că în fața voinței sale de fier îngenunche bă­­trînețea, și că în nici un caz nu se a­­șază jos în fața celor 77 ani ce-i poartă. Se nasc protestări. Tinerii cer scau­ne. In fața tinereții d. Carp se în­chină. — Facă-se voia celor tineri. TOASTUL D-LUI FILIPESCU Cel dinții ia cuvîntul d. Filipescu care adresează următoarele cuvinte d-lui Carp: — D-le Carp! Am măgulitoarea însărcinare de afi mărturisi senti­mentele noastre de admirație. Te rog să primești acest omagiu ca unul ca­re nu poate adăuga nimic la numele d-tale; — pentru d-ta nimic, pentru noi însă mult. E cazul de a zice: Rien ne manque a, ta gloire, toi seul manques a la îiotre. (Nimic nu lipsește gloriei tale, numai tu lipsești gloriei noastre). Intrat de vid la nemurire, după ce ai gustat farmecul și toată amărăciu­nea gloriei mândriei neiertate, ne mai avind nimic de invidiat, nu pot de­cit să-ti urez să trăești ca pildă și ca lecție ani îndelungați. (Tunete de aplauze și ovațiuni ce nu mai contenesc acoperă ultimele cuvinte rostite de d. Filipescu cu o vădită emoțiune). TOASTUL D-LUI MARGhILO­MAN D- Al. Marghiloman, șeful parti­dului conservator abia putîndu-și stăpîni emoțiunea a rostit următo­rul toast: Nu e un conservator, nu e un bun român, care la ceasul de azi să nu fie fericit cînd vede pe Petre Carp pășind în al 78-lea al mîndrei luî vieții sprinten, săltător, voios, mai în putere decit orîcînd de a grăi drept și de a făptui bine. Poți să nu împărtășești toate ide­ile lui;­­poți să-l combați — și a fost combătut cu înverșunare — dar nu poți să nu te închini cu venerație înaintea lui (aplauze furtunoase). Ori încotro te întorci, fie în cîm­­pul gîndirea, fie în domeniul moralei sociale sau politice, găsești tiparul personalităței lui covirșitoare și bi­nefăcătoare (ovații strigăte: Tră­iască Petre Carp). Sînt, cred eu, interpretul întregu­lui partid conservator, mai bine al majorităței țârei, cînd ridic paharul meu­ în onoarea marelui român (a­­plauze prelungite). Să-I dea Domnul ’ncă ani înde­lungați. Carp se va însărcina ca a­­cești ani să fie rodnici pentru noi toți (strigăte de trăiască Carp fin mai multe minute)­Apoi adresîndu se d-nei Carp spune: Iar d-voastră divină Carp, dați-mi voie că în urările acestea în care pun cele mai duioase amintiri al u­­nui lung trecut să imn și sănătatea fiului d-voastră. Pentru d-sa e îndoitei sărbătoare: de mamă și de soție. (Aplauze stri­găte, trăiască familia Carp). La fericirea d-voastră să meargă și avîntul cald al omagiilor tuturor prietenilor cari vă înconjoară. (Aplauze furtunoase acoperă ul­timele cu­vinte ale șefului partidului conservator. R§PUN§UL D-lui carp După discursul d-lui Marghilo­man a răspuns d. Carp. E un moment de profundă­­ moțiune. Bătrînul om de stat e cu ochii plini de lacrămî și abia poate să vorbească de emoție. Fruntașii partidului, împreună cu acei­ cari au venit să-l sărbătorească să scoală în picioare. D. Carp spune următoarele : Iubiți prieteni. Ma veți scuza că nu va voi spu­ne decit cîteva vorbe. Am ferma hotărîre, cu ocazia a­­libat...să nu pronunț un singur cuvînt care să treacă drept o aluzie politică. Ați venit aici nu sărbătoriți un trecut politic. Ați venit să mă felicitați pentru cei 77 ani ai mei și că am putut lupta contra acestui lung spațiu, fie viață.­­Aplauze furtunoa. Din ce ați spus rețin că sunt o țo’­­ii pentru concetățenii mei. Se poate ! Dar aceasta :ato­­rește m­ai mult vîrstei mele care mi-a permis să trec prin multe îna­ri r­­­­rări. Am lăsat împrejurările să treacă pe lingă mine și eu am rămas ace­­laș (a.­ .ața izbucnește în ovații delirante ce durează mai multe mi­nute). Vă urez ca toți să trăți ani în­delungați și să ajungeți la această vîrstă, să ajungeți în picioare, și să puteți zice — ca și mine — !«■ crurile s’au schimbat, dar că voi am­ rămas ceia ce sînteți.­­Ultimele cuvinte zile d-lui Carp stîrnesc ovații de nedescris. Strigăte ele să trăiți, se aud din toate părțile Toate florile ce se găseai­ pe masă sînt aruncate asupra sărbătoritului care abia își poate ține lacrămile de emoție). D. Dr. PERIDE D. dr. Peride în numele vaslueni­­lor închină pentru d. Carp. D-sa spune că nu va scoate în re­lief meritele sărbătoritului. Ele sînt știute. Se mulțumește să ureze d-lui Carp­ani mulți fericiți. Apoi adresîndu-se comitetului or­ganizator al sărbătorire! d-lui Carp îi cere să bată o medalie nu din aur care e maleabil și nu se potrivește cu caracterul lui Petre Carp ci din bronz. Pe această medalie să nu fie să­pate de­cît două cuvinte. VOCI. — Fierul roșu! (Aplauze). D. DR. PERIDE. — De­cît aceste cuvinte: să fii corect în viața ta privată și dezinteresat în viața pu­blică. (Aplauzi»). TOASTUL D-LUI D. GRECEANU Se zice că drumul pînă la marele Lama al Tibetului e anevoios, dar am avut prilejul azi să constatăm că drumul ce duce la cel mai mare băr­bat de stat al Romîniei e și mai nevoios. Grație lui Dumnezeu și bunului Michelin, mă bucur că am ajuns la timp pentru a vă putea aduce în nu­mele ieșenilor și al partidului con­servator întreg omagii de admirație și recunoștință. De admirație pentru că cu toată vîrsta d-tale înaintată nimeni n’a dus o luptă mai mare, mai energică și mai dreaptă împotriva reformato­­rilor nesocotiți cari au provocat re­­vizuirea Constituției cu o inconști­ență atît de criminală; nimeni n’a dus-o cu mai mare curaj și energie ca d­e.a, cu argumente mai clare și mai tipice; cu o mai mare autorita­te morală, unică o pot zice în felul ei, căci țara știe că eșt­i singurul care nu ai de­cît o unică preocupare , bi­nele țărei. (Aplauze). Recunoștința noastră, ți-o datorim pentru că faci parte din acel oa­­meni rari în viața unui popor, cari pot fi considerați, în lumea morală ca și în cea fizică, ca generatori, pen­tru că avind o valoare superioară ,și decisivă, dînșii aduc în urma lor marea mulțime a caracterelor, avind afinități firești dar nehotărîte (apl.) Prin acest factor determinant se făurește educația morală a unul po­por, se dă coloritul sentimentelor ce­tățenești, se manifestează sufletul u­nei generații. D-ta aî dat conștiinței noastre lementul ei de căpetenie care trebuie să fie substratul adinc al conștiinței ideale a romînuluî, mîndria perso­nalităței d-tale (aplauze). Nimeni și nimic nu a putut-o știr­bi și printr’însa te-ai urcat pînă la cea mai înaltă treaptă socială unde am ajuns și unde ești singur: aceia de îndreptar care antă calea ce au de urmat acei cari nu urmăresc prin politică de­cît binele obștesc. Să trăești d-le Carp (ovațiuni en­­tuziaste). Cuprins de acest sentiment să-mî îngăduiți mie­care las copiilor mei moștenire mîndria de a fi rămas ne­clintitul d-voastră devotat, să unesc cuvîntul meu la urările de ani înde­­­lungațî cari vi s’au adus. RĂSPUNSUL D-LUI P. P. CARP D. Carp a răspuns ultimelor toas­turi spunînd: Am ținut cinci discursuri în ches­tia revizuirei care n’a semănat nici unul cu altul. Nu-mi cereți să țin cinci toasturi diferite. La Junimea prima aneg­are voi spune și eu una: Un ambasador încheiase Un tratat de pace — nu fac aluzie R cel București — în condiții minunate Unul din acel cu care discuta acest ** tratat a început să-l acopera de laude. Ambasadorul i-a răspuns : nu tre­­bue să spui mai mult despre mine decit cred eu, închei și eu așa. Această fină glumă a fost gusta­­tă de întreaga asistență care a subli­­niat-o cu aplauze și ovațiuni entu­ziaste.“ * Această sărbătorire va lăsa o a­­mintire neștearsă atît din cauza o­­mului căruia i s’a adresat, cît și din cauza felului, de un respectuos și negrăit de mare entuziasm, în care decurs. După masă invitații au porisit Ți­­bănești plecînd spre gară, conduși fiind pînă la poarta parcului de d. și d-na Carp precum și de d. Grigore Carp. C. M. D. TELEGRAMELE PRIMITE Toate cluburile conservatoare, precum și numeroși admiratori și prieteni ai d-lui P. P. Carp s-au a­­dresat la Țibănești călduroase te­legrame . Iată unele din ele : D. Gh. Botez, fost primar și sena­tor conservator, neputînd pleca la Țibănești, a trimis d-lui Carp ur­mătoarea telegramă: „Modest luptător al principiilor conservatoare, aduc prinosul meu de dragoste, respect și admirație mare­lui bărbat de stat, care jumătate de veac a luptat fără preget spre a crea în țara romînească o eră nouă. Jelesc țara și plîng partidul care, în o clipă istorică, n’a fost la înălți­mea tăriei de caracter a lui Petre Carp. Pronia să vă dăruiască mulți ani pentru binele și mîndria neamului. (ss) Gh. Botez fost senator și primar, conservator # Din partea clubului conservator din Fălticeni . Cu respect și venerațiune în nume­le conservatorilor din județul Sucea­va, aducem prinosul nostru de devo­tament, urările noastre pentru îndoi­ta aniversare a celui mai mare pa­triot al țărei, celui mai puternic stîlp al țărei și Coroanei stejarul ne­învins al cinstei politice asigurîndu­­vă că în inimele noastre sînteți stea­ua care ne va călăuzi în viața priva­tă și în viața politică, acesta este o­­magiul ce vi-l putem aduce. Dea Bu­nul D-zeu să trăiți încă mulți ani pentru fața partidului conservator și pentru fericirea scumpei noastre Romîniei. Alexandru Cantacuzino-Pașcanu, general Mih­ăiță Dumitru, David și Tatos, Ionică Ghițescu, Ștefan Bona­­chi, Cont Miclescu, Grigore Goilav, Ioan Blîndu, maior Neculai Gh­lea, Serafim lonescu, Mihai Draganciu, Alexandru Filastrat, dr. Bolignion, D. D. Mihăiță Junior, Gogu Nicules­­cu, Isidor David, Gh. Dumitrovici, Alecu Blîndu, Teodor Goilav, Vasile Ciur­ea, Alexandru Policof, Vasile Ca­­limnos, Gh­­illigor, Titus Marian și Petre Irimescu. -jiș Din partea „Uni­unea Evreilor Pă­­mînteni“ , D-lui P. P. Carp Țibănești Cu prilejul celei de a 77-a aniver­sări a Domn­iei­ Voastre, reprezentan­­d Uniunea Evreilor pămînteni, in­terpreta sinceră a sentimentelor po­pulației evreo-romîne, își arată re­­cunoștina către înțeleptul bărbat de stat, care în atîtea rînduri nu a pre­getat să-și manifeste cu hotărîre con­vingerile actine patriotice pentru e­­vreii­ pămînteni. Călăuzit numai de interesul Pa­triei, Domnia Voastră ați protestat împotriva nedreptății ce se face u­­nei populați harnice, care și-a în­chinat munca patriei române la a cărei înălțare evreii pămînteni lu­crează cît le stă în putință, cu toată rîvna. Vă asigurăm că astăzi în toate colțurile țării, unde există evrei pă­mânteni, gîndul acestora se îndreap­tă către Domnia­ Voastră. Vă urăm ani mulți și sănătate, pentru ca să fiți și de acum înainte sfetnicul și luminătorul neclintit al poporu­lui român. In numele reprezentanței Uniunei Evreilor pămînteni. Vicepreședinte: Dr. H. Erdreich. TOASTUL D-LUI COLONEL GIB ■­LEȘTEANU Se împlinește azi un an de cînd e­­ram pe marginea Dunărei și priveam pe cîmpul de onoare pe care necur­mat ne sfătuia­ să mergem și să fa­cem a se asculta glasul țărei (ovații). De aco­lo sub mîndra haină a osta­șului m’am îngăduit să vă felicit de ziua numelui d-voastră, dorindu-vă aceia ce știu că v’a fost totdeauna prețios, izbînda neamului pe care l’am servit cu atîta credință și devo­tament o viață întreagă (aplauze fur­tunoase). Cred­ că sunt interpretul sentimen­tului general, care trece peste mar­­ginele serbărei de astăzi, aducîndu-­­vă expresia recunoștinței întregului neam rom­înesc (aprobări unanime), pentru avîntul pe care ni -ați dat în acea epocă atît de însemnată pen­tru istoria noastră. Curierul spectacolelor LUNI, 30 IUNIE PARCUL OTETELEȘANU. — Com­pania lirică romînă Const. Gri­­goriu: „Polonia nu piere“. GRADINA BLANDUZIEI. — Trupa de operetă G. Carussy : „Ne-a sosit o fată’’. TEATRUL COMOEDIA. — Compania dramatică Const. Radovici: „Balul pe pămint”’. „Cinema Lux” NANA Adopțiune după celebra operă a Nemuritorului Emile Zola. CINTECUL DRAGOSTEI Duioasă dramă în 4 acte, Jurnalul Lux și o Comedie de mult­e umor. RÖNTGEN-INSTITUT Str. Sărindar 6, Telefon 49ț­l Dr. 1. FOCȘANER Specialisat în din crimeile Vienași Beri’u aoat gen diagnostic, Röntgen, teratohie și Diathermic

Next