Adevěrul, iulie 1914 (Anul 28, nr. 8906-9836)
1914-07-01 / nr. 8906
«arțî I näfm mammmmem Е im« Marilir StatoHimienae din Bușteni LA 1 IULIE a. c., SE VA DESCHIDE MARELE HOTEL : AL SAILOR DIM BUȘTENI s Una sută camere elegant mobilate, puțind fi încălzite și avînd fiecare ette un balcon. Federe splendida asupra viei Prahovei și a munților Bucegi. Ascensor, lumină electrică sala de dans, salon de lecturi, club, cinematograf, teatru, tenis, skating etc. RESTAURANT de primul rang, pe terasă sau un salon, cu sau fără pensiune. Prețuri moderate. In acelaș corp cu hotelul la parter, se află două secțiuni de Băi minerale săpate secție pentru bărbați și alta pentru femei. Aceste ape au fost analizate de Institutul Central de chimie din București. Se recomandă mai ales contra: anemiei, boalelor de femei, limfatismului, scromlei, etc. Alte două secțiuni de HIDROTERAPIE (bărbați și femei) cu instalațiuni luxoase, băi de acid carbonic manage sub apă, duș» Frombiére etc O secțiune de : Electroterapie și Radioterapie Apă minerală se Cură la izvorul No. 1 Clineico-sodică-iodurata-alcalina, indicată in afecțiunile stomacului si' "intestinelor, in calculele stepatee. In gravela uriesi (nisip) In"Artritism. Laxativă și diuretică. D-l profesor Dr. G. Marinescu a binevoit a da tot concursul său competente pentru tratamentul prin agenții fisici, electroterapia, hidroterapia, băi minerale, etc. secțiunii puse sub conducerea d-lui Dr. V. Vineș din București. Administrația___ PENTRU PUBLICUL DIN DUDEȘTIS’A DESCHIS NOUA FARMACIE „MINERVA“ 86, CALEA DUDEȘTI, 86 a d-lui G. PARASCHIVESCU Bogat asortată cu tot felul de articole, farmaceutice , drogme, specialități, parfumerii, articole de toaletă, ape minerale, pansamente, articole de cauciuc etc. franco de port â domicile. Crépon, Cőtsié, Chine, Ecossais, 1 Duchesse, Crepe de Chine, Mousseline en blanc, noir et couleur, I â partir de fr. 1.25 le metre; Velours et Peluche. Robes eti Blouses avec véritable broderie suisse. Demande» les échantillons de no» elemiére» nouveantés, avec lag collection de figurine» nouvelles, que noua envoyons gratis e< franco | Schweizer & O®., Lucerne R 17 (Suisse J Cine întrebuințează Odo) consecvent, practică cea mai bună îngrijire a gurei și a dinților cunoscută pănă azi BREVETELE REGALE ROMANE (f. g. G.) No. 2568, 2569, 2570 și 2571 FRIED. KRUPP Aktiengesellschaft, Essen-Ruhr, Germania No. 2568 cu titlu: Fund pentru lada chesoanelor de muniții. No. 2569 cu titlu: Afet ascunzător. No. 2570 cu titlu: Aparat de ochire pentru tunuri prin care se poate cehi ținta fie direct, fie cu ajutorul unei ținte auxiliare și No. 2671 cu titlu: Mecanism de fletantă pentru tunuri cu recul al țevii pe afet, aranjat la afetul superior. Se vinde sau se concesionează spre exploatare. Doritorii se vor adresa pentru orice informațiuni la d-un avocat ADOLPHE STERN, București Strada Sapienții No. 4_______________■ de orice vârstă sau Condiție finw MSfi»»© TM socială trebue să citească cartea eruditului medic de boale de femei L. Fust (Berlin) intitulată: Higiena Menstruație!, tradusă în românește pe înțelesul tuturor. Prețul Lei 2.50. Se trimete discret și franco de către administrația revistei „HÎGIENA“ București, Strada Doamnei No. 27 și-î place să-și arăte față de ele puterea sa protectoare. Protecția e una din cele mai plăcute lucruri pe care și le tngădue omul. De cînd Antoine a căzut, o sumedenie de protectori a i eșit, ca broaștele după ploae. Fiecăruia ie milă de colosul acesta, și fiecare inventează cite un mijloc de salvare pentru „bietul“ Antoine. Toți directorii de teatre sunt în fierbere din pricina aceasta. Lucrul le e cu atît mai ușor, cu cit vacanța a început. Teatrele din Paris au intrat, în bună parte, în sezonul de vară. Nu ai nevoe să te pui în mare ținută, asta e bine, ceia ce mai puțin bine, că reprezentațiile nu sunt extrem de interesante. Multe piese sunt lipsite de cea mai elementară valoare. Cred că cea mai înaltă culme a acestor mediocrități va fi piesa lui Arthur Meyer, bătrînul director al ziarului Le Gaulois, care a vrut să-și facă gustul de a avea o piesă de teatru. Mai bine dădea pace muzei. Succesul cel mare e acum în altă parte, la teatrele muzicale: la Opera cea mare e sezonul Baletelor Rusești, reprezentații luxoase, cu marafeturi, multe cu prețuri extraordinare, dar cu noutăți puține. Baletele rusești au, fără îndoială, o valoare artistică de netăgăduit, dar anul acesta nu au adus nimic nou, și mai degrabă li se poate face reproșul că nu sunt tot așa de bine ca în anii trecuți, ceia ce nu împiedecă splendida sală a Operei să fie plină în fiecare seară. Alt succes, cu adevărat meritat, e noua piesă de la Opera Comică Marcuf, pantofar din Cair, muzică de Rabaud, livret de Nepoty, după O mie si una ele nopți. Piesa aceasta e remarcabilă prin culoarea ei locală, prin lumina și sinceritatea ei; tristețea și veselia orientală cîntă în tot timpul celor cinci acte Vă doresc s’o auziți, cît mai curînd fetei Rusia Karlsbad Dr. falda Wmm&é Spiislawolski ABONAMENTE^I DE ===== VIUGIATURA — ZIARELE — Adeverul și Bimiineata primesc Abonamente de Viligiatură cu jei 1.50 pe lună în țara Lei 3. „ „ „ Străinătur. Mgneiovici — MEDIC PRIMAR — Șeful serviciului de Boale Veneric de la Spitalul Colentina Sa MNI , la 1 tale a. c SA — GOVORA. VILA EFTIMIU -Pastile Viley-Etat Pastilele Virity-Etat sunt bine cunoscute de toate stomacurile de b cae. pentru eficacitatea lor contra icrelor din gură, greutăților de dup trasă, cari deși nu merită un tratament în regulă, sînt totuși foarte incomode și chiar dureroase. Aceste pastile nu au pretenția de vindeca decît dificultățile digestii nei, dar le vindecă în mod sign grație sărei de Vichy-Etat ce conțin, adică sare naturală extrasă du celebrele izvoare de la Vichy ale Sttului francez : Célestins, Gram Grille, Hôpital. Trebue să ne fem de a le confunda cu orice pastile Vichy din comerț și să cerem todeauna . Pastilele Vichy-Etat, în cizii metalice, pecetluite, la orice famacie sau droguerie._____ TELEFON TELEFON Zilnic Curse CONSTANȚA-BAZARGIC (Dobrici) cu 3 mari AUTOBUZE și automobile ușoare ale Societății S.n Reexpediții și de mârfuri, bagaje etc. la Dobrici, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiuri Sc’nibaeff și‘ Pneumatice p. Automobile CENTRALA: Constanța, Str. Carol SUCURSALA Bazargic Str. Principele Nicolae No. 32 INGINIB Specialist cu 14 ani practică perfectă la case mondiale în străinătate pentru ÎNCĂLZIRI centrale MIPÎ SANITARE reîntors în țară caută post sau combinație cu un birou tehnic bine introdus. Oferte la ziar sub G S. W. "^amHa"s^ângelui" || Pentru Sifilis Sal Tratamentul Soarelor VENERICE de Doctor mumim i Str. HOAMSEI 1 Telefont fil Dtorul MISE S’A STABILIT IN CAPITALA Boli de copii, interne și genito-urinare Consultațiuni 1—3 și 1»—7 d. a. Str. Sforilor No.14 (Apele Minerale Telefon 65195 ). FINKELS București, strada Lipscani No. ) Noul palat Racla Saînia, măvăHa No 1 tr cost Cursul pe ziua de 25 Iunie 1914 grinj. ■ —......—u-t,tr.J^=rr7-----------------,---t sat*jje»«^a=»«3sss=5UB=»=r==s= ț=sa leL ^ ?Ü—Líl,í(í 5<y0 Rentă amor. 1905. 86 25 t.6 1> 41/, Rentă internă 88 50 89 25 4% * 1913 81175 82 50 4% Oblig. Cor Buc. 9350 99 26 5% Oblig. Jud. com. 89175 90 25 5 °/C . , „ 9075 91 25 5*/0 Bonuri Rurale 98 — 98 25 5 °/C Scris. func. rurale ’ 94 15 s4 50 B»/. „ „ 85150 86 50 4 °/C urb. Buc. 94 — 94 40 5 °/C ,, urb. Iași 89.25 89 „0 Ac. B. Națională 5251— 5800 „ „ Agricolă 550 — 560 — „ asig. Dacia R. 1610 — 1620 — „ Banca Română 760 — 770 — Cor. var. austriacă 105— 106 — Mărci germane 124— 125 — Banc. franceze 101Í25 102 — ,. italiene 1001— 101 — I ruble hârtii 2641— 267 — îî SE CAUTA:: DE URGENȚA O FATA, LA UN — COPIL DE DOI ANI - — A se adresa la „Adeverul“ — lase 1. fisáéi specialist în Boale de ochi și urechi Consultil—13 a. m. și 4—6 pm. STR. DOAMNEI No. 27 BUCUREȘTI , sanatoriul și Institut de restabilire“ pa ase B lângă (SALZBURG) Curs fizicale dietetice pentru boli nervoase. 10 minute cu tramvaiul electric de a Salzburg. Confort modern. Cură plăcută ară presiuni asupra pacienților. Pensiune .complectă de la k. 8 în sus. Prospecte gratis. Medici șefi: Med. Rat. Dr. Julit s rr. * j......... TA- 1 //_/.. căci el dispăruse de mult. Un alt agent al lui, Racikovski a fost Iagokolvski, care a „lucrat“ in Belgia. Acesta se introdusese între anarhiștii din Liege și-x pusese la cale sa arunce în aer vre-o cîtîva , „sorghezi“. Au și fost, în adevăr, vreo cîteva victime. Dar s’a întîmplat că atunci cînd poliția belgiană ia pus mîna pe Iagorkovski, Rusia ’a cerut ca fiind „un mare criminal de drept comun“. Astfel, acest bandit a scăpat de justiția belgiană, care l-a extrădat Rusiei. In Rusia, el a fact <■—«"’rrmnat la 20 de ani încă silnică și... grațiat, cum se cuvinea tînnî „mare criminal de drept C"........“. Un colaborator foarte sîrguitor al lui Racikovski a fost individul Reiter. Acesta a fost un fel de Azer, care de revoluționari și libertari era considerat „camarad“, iarde șeful său „un om modest“ care ișî îndeplinește cu mult zel datoria“. Racikovski lucra direct numai atunci cînd trebuia să intervină pe lingă autorități, pentru a le smulge vreo infamie. Proceda, însă, cu dibăcie, afirmînd, bunăoară, că cere expulzarea unui agent al său. In realitate, se înțelege, el își făcea interesele. Indirect, mai lucra și prin ajutorul unei tipografii clandestine, de unde porneau foi volante provocatoare. Urmașul lui Racikovski a fost Bataiev, care nu credea decît în puterea agenților provocatori. El a „format“ pe Azov, care, de altfel, îl înșela fără rușine, folosindu-se de încrederea de care se bucura ca să scape de proprii săi dușmani. Pe cînd Bataiev se lăuda că agentul său a reușit să se introducă în comitetul central al partidului socirlst revoluționar, Azev organiza în persoană asasinarea ministrului PJrhoC și a țarului Nicolae. Numele lui Hartvig, care a moștenit direcția Ohranei rusești din Paris după Bataiev e cunoscut mai ales de cînd a fost demascat de Burtzev. Acesta nu era altul decît Landesen, care sub o formă nouă, sfida justiția franceză și ajunsese chiar să aibă legiunea de onoare. Ca unul ce făcuse experiențe personale, era o canalie desăvirșită în uneltirile împotriva refugiaților ruși. Cu prilejul afacere! Azev și afacere! Hartvig opinia publică franceză a aflat că în capitala Franței e centrul bandei de polițiști ai Ohranei rusești. Atunci, marea alarmă ce se dăduse, făcuse să se creadă că se va stîrpi cu totul acest cuib de spioni și agenți provocatori, care de multe ori mistificau , pînă și autoritățile. Dar guvernele franceze au prea mult la inimă să păstreze bunele relatiuni cu Rusia, , pentru ca să nu tolereze exportul ei de polițiști secreți. Aceștia continuă să opereze cu aceeași libertitate, dar li se cere, totuși, să stea mai în culise. . Recentă vizită a d-lui Poincaré în Rusia și cea proectată a țarului Nicolae în Franța se vede, însă, că au fost socotite ca foarte prielnice , pentru a eși de după culise, pentru a reînoi isprăvile in stil mare. Poliia rusească are nevoe de cîteva expulzări de-ale revoluționarilor ruși din Paris și afacerea cu bombe I de acuma poate să o facă să obțină ce dorește, pe lîngă că va provoca și o supraveghiere strașnică printre refugiații ruși. S. S. limite»!!!” de la frontieră UN COMUNICAT OFICIOS „Agenția Romina“ a trimis telegrama următoare in străinătate: „Un nou incident provocat de către soldați bulgari a avut loc noaptea trecută la Kuyungiuk, sat situat cam la doi kilometri de granița romîno-bulgară. Trei paznici de graniță bulgari ducîndu-se fără autorizațiune in acest sat, au fost invitați de către grănicerii romîni să se retragă. Dînșii s’au înapoiat, după puțin, armați cu puștile lor și pătrunzînd la mai bine de un kilometru pe teritoriul romînesc, au tras asupra soldaților romîni, rănind grav pe numiții Coman Nicolae și Boeru Petre. Deoarece în ultimele cincisprezece zile atari incidente s’au înmulțit, făcînd deja cinci victime, între cari un soldat și un țăran român uciși și trei soldați romîni răniți, opiniunea publică romina se arată foarte emoționată și cere măsuri repezi și eficace pentru a împiedica repetarea acestor fapte, incompatibile cu relațiunile normale dintre statele vecine“. resoita Rusiei eamprsi însă TEMERI DE FOAMETE Petersburg, 30 Iunie. — După rapoartele sosite la ministerul de agricultură, recolta rusă e compromisă și speranțele puse la recolta Siberiei nu s’au realizat. In 24 guvernăminnte seceta a distrus recolta și pășune Ie: în 18 guvernăminte un milion de desiatine au fost distruse de grindină, iar 350.000 desiatine de insecte. In Caucaz șoarecii au cauzat mari stricăciuni. Rusia e amenințată de foamete. Focul din str. Brașoveni Un incendiu s’a declarat azi dimineață, în str. Brașoveni No. 10, lad. Cristea Israelin. Incendiul, a isbucnit în camera, în care se află instalat un motor. Grație grabnicelor ajutoare date de pompierii deja postul Radu Vodă, focul a fost stins. Pagubele nu sunt mari. S-a deschis o anchetă pentru a se afla de unde a luat naștere incendiul. ADE VIKRIÎ, LA JIBANLȘ 11 QHBBBUB H RBBUBUfl BH S HBB SR SiliEi Sărbătorirea d-lui Pa P. Carp Plecarea slin București.--Deiegații.--Sosirea in Țibănești.-Vezitarea parsrim.--BSasa.--Discarsurile.--Pasarea din Țibănești Cu trenul de 9 și 5 au plecat Sîmbătă noaptea spre Țibănești d-nii Al. Marghiloman, șeful partidului conservator, Nicu Filipescu, D Nenițescu, C. Mavrodin, colonel Gîrleșteanu, dr. Giani, I. C. Bacalbașa, Stoianovici, fost, deputat, Dinu Arion, P. Ilaneș, profesor. SOSIREA IN BUHAESTI La orele 6 dimineața trenul a sosit, în gara BuhSești, unde așteptau trăsuri și automobile numeroase, dar totuși insuficiente pentru transportarea tuturor celor sosiți. La Țigănești După două ore de drum, delegații au sosit la Țibănești, favorizați de o vreme splendidă. Pe la orele 9 și jumătate se aflau cu toții la conacul de la Țibănești, unde i’au găsit pe romi Petrache, voios și fericit, în mijlocul famiei sale și în mijlocul splendidului său parc, unde își petrece timpul visînd la măreția naturei și la micimea oamenilor. La intrarea în parc vizitatorii au fost întâmpinați de doamna și d. P. Carp, împreună cu fiul lor Grigore Carp. D-niî Al. Marghiloman și sosiți cei dinții, au felicitat pe Nicu d. Carp apoi au sosit ceilalți delegați cari l’art felicitat de asemenea. D. Carp, mișcat, răspunde tuturor foarte afectuos. Apoi rîzînd adaogă: — Vecpic că port bina ,sarcina, linilor și sint gata, ca imitativ plin de avînt, să lupt pentru triumful ideilor conservatoare. S'a servit tuturor oaspeților ceai și lapte, apoi, conduși de membrii familiei Carp au vizitat conacul și parcul. DOMNUL CARP După această vizitare cf. Carp s’a retras cîteva minute sub umbra linui brad bătrin pentru a aștepta răspunsul la niște ordine ce a dat. Un fruntaș conservator se apropie de dinsul întrebindu-l : — Ce faci cucoane Petrache ? — Stai la umbră. — Vin și ca lingă d-ta la umbră. — Atunci, replică rizînd d. Carp, el sta in umbră. D. Petre Carp vesel, se întreține cu toti glumind. Devenise „cuconul Petrache Și in această ipostază ii pot gusta tot farmecul și toată ironia sa fină profană mușcătoare- Mă aflam într’un cerc cu un confrate. Se discuta dlespre presă și binefacerile ei. Unii din oaspeți crezînd că e de spirit exclamă : Of gazelari. — Ce, răspunse el. Carp. Nu-ți plac ? Se vede că nu știi despre dinșii decît că sunt a patra putere în stat. — Se zice... — Asta ai cetit-o in cărți. Află că spiul gazetar îi se cere minte, inimă, talent și cultură. — Cam multe. — Vezi clar ce greu i-ar fi să devii gazetar. "■ La orele 11 sosește d. D. Dobrescu cu trăsura dela moșia d-sale care se află în apropiere de Țibănești. DEJUNUL La orele 12 jum. se aude un clopot. Oaspeții sînt invitați la masă. E vorba, ca comesenii să mănînce în picioare. D. Carp e pentru această idee. Ține să dovedească că în fața voinței sale de fier îngenunche bătrînețea, și că în nici un caz nu se așază jos în fața celor 77 ani ce-i poartă. Se nasc protestări. Tinerii cer scaune. In fața tinereții d. Carp se închină. — Facă-se voia celor tineri. TOASTUL D-LUI FILIPESCU Cel dinții ia cuvîntul d. Filipescu care adresează următoarele cuvinte d-lui Carp: — D-le Carp! Am măgulitoarea însărcinare de afi mărturisi sentimentele noastre de admirație. Te rog să primești acest omagiu ca unul care nu poate adăuga nimic la numele d-tale; — pentru d-ta nimic, pentru noi însă mult. E cazul de a zice: Rien ne manque a, ta gloire, toi seul manques a la îiotre. (Nimic nu lipsește gloriei tale, numai tu lipsești gloriei noastre). Intrat de vid la nemurire, după ce ai gustat farmecul și toată amărăciunea gloriei mândriei neiertate, ne mai avind nimic de invidiat, nu pot decit să-ti urez să trăești ca pildă și ca lecție ani îndelungați. (Tunete de aplauze și ovațiuni ce nu mai contenesc acoperă ultimele cuvinte rostite de d. Filipescu cu o vădită emoțiune). TOASTUL D-LUI MARGhILOMAN D- Al. Marghiloman, șeful partidului conservator abia putîndu-și stăpîni emoțiunea a rostit următorul toast: Nu e un conservator, nu e un bun român, care la ceasul de azi să nu fie fericit cînd vede pe Petre Carp pășind în al 78-lea al mîndrei luî vieții sprinten, săltător, voios, mai în putere decit orîcînd de a grăi drept și de a făptui bine. Poți să nu împărtășești toate ideile lui;poți să-l combați — și a fost combătut cu înverșunare — dar nu poți să nu te închini cu venerație înaintea lui (aplauze furtunoase). Ori încotro te întorci, fie în cîmpul gîndirea, fie în domeniul moralei sociale sau politice, găsești tiparul personalităței lui covirșitoare și binefăcătoare (ovații strigăte: Trăiască Petre Carp). Sînt, cred eu, interpretul întregului partid conservator, mai bine al majorităței țârei, cînd ridic paharul meu în onoarea marelui român (aplauze prelungite). Să-I dea Domnul ’ncă ani îndelungați. Carp se va însărcina ca acești ani să fie rodnici pentru noi toți (strigăte de trăiască Carp fin mai multe minute)Apoi adresîndu se d-nei Carp spune: Iar d-voastră divină Carp, dați-mi voie că în urările acestea în care pun cele mai duioase amintiri al unui lung trecut să imn și sănătatea fiului d-voastră. Pentru d-sa e îndoitei sărbătoare: de mamă și de soție. (Aplauze strigăte, trăiască familia Carp). La fericirea d-voastră să meargă și avîntul cald al omagiilor tuturor prietenilor cari vă înconjoară. (Aplauze furtunoase acoperă ultimele cuvinte ale șefului partidului conservator. R§PUN§UL D-lui carp După discursul d-lui Marghiloman a răspuns d. Carp. E un moment de profundă moțiune. Bătrînul om de stat e cu ochii plini de lacrămî și abia poate să vorbească de emoție. Fruntașii partidului, împreună cu acei cari au venit să-l sărbătorească să scoală în picioare. D. Carp spune următoarele : Iubiți prieteni. Ma veți scuza că nu va voi spune decit cîteva vorbe. Am ferma hotărîre, cu ocazia alibat...să nu pronunț un singur cuvînt care să treacă drept o aluzie politică. Ați venit aici nu sărbătoriți un trecut politic. Ați venit să mă felicitați pentru cei 77 ani ai mei și că am putut lupta contra acestui lung spațiu, fie viață.Aplauze furtunoa. Din ce ați spus rețin că sunt o țo’ii pentru concetățenii mei. Se poate ! Dar aceasta :atorește mai mult vîrstei mele care mi-a permis să trec prin multe înari rrări. Am lăsat împrejurările să treacă pe lingă mine și eu am rămas acelaș (a. .ața izbucnește în ovații delirante ce durează mai multe minute). Vă urez ca toți să trăți ani îndelungați și să ajungeți la această vîrstă, să ajungeți în picioare, și să puteți zice — ca și mine — !«■ crurile s’au schimbat, dar că voi am rămas ceia ce sînteți.Ultimele cuvinte zile d-lui Carp stîrnesc ovații de nedescris. Strigăte ele să trăiți, se aud din toate părțile Toate florile ce se găseai pe masă sînt aruncate asupra sărbătoritului care abia își poate ține lacrămile de emoție). D. Dr. PERIDE D. dr. Peride în numele vasluenilor închină pentru d. Carp. D-sa spune că nu va scoate în relief meritele sărbătoritului. Ele sînt știute. Se mulțumește să ureze d-lui Carpani mulți fericiți. Apoi adresîndu-se comitetului organizator al sărbătorire! d-lui Carp îi cere să bată o medalie nu din aur care e maleabil și nu se potrivește cu caracterul lui Petre Carp ci din bronz. Pe această medalie să nu fie săpate decît două cuvinte. VOCI. — Fierul roșu! (Aplauze). D. DR. PERIDE. — Decît aceste cuvinte: să fii corect în viața ta privată și dezinteresat în viața publică. (Aplauzi»). TOASTUL D-LUI D. GRECEANU Se zice că drumul pînă la marele Lama al Tibetului e anevoios, dar am avut prilejul azi să constatăm că drumul ce duce la cel mai mare bărbat de stat al Romîniei e și mai nevoios. Grație lui Dumnezeu și bunului Michelin, mă bucur că am ajuns la timp pentru a vă putea aduce în numele ieșenilor și al partidului conservator întreg omagii de admirație și recunoștință. De admirație pentru că cu toată vîrsta d-tale înaintată nimeni n’a dus o luptă mai mare, mai energică și mai dreaptă împotriva reformatorilor nesocotiți cari au provocat revizuirea Constituției cu o inconștiență atît de criminală; nimeni n’a dus-o cu mai mare curaj și energie ca de.a, cu argumente mai clare și mai tipice; cu o mai mare autoritate morală, unică o pot zice în felul ei, căci țara știe că ești singurul care nu ai decît o unică preocupare , binele țărei. (Aplauze). Recunoștința noastră, ți-o datorim pentru că faci parte din acel oameni rari în viața unui popor, cari pot fi considerați, în lumea morală ca și în cea fizică, ca generatori, pentru că avind o valoare superioară ,și decisivă, dînșii aduc în urma lor marea mulțime a caracterelor, avind afinități firești dar nehotărîte (apl.) Prin acest factor determinant se făurește educația morală a unul popor, se dă coloritul sentimentelor cetățenești, se manifestează sufletul unei generații. D-ta aî dat conștiinței noastre lementul ei de căpetenie care trebuie să fie substratul adinc al conștiinței ideale a romînuluî, mîndria personalităței d-tale (aplauze). Nimeni și nimic nu a putut-o știrbi și printr’însa te-ai urcat pînă la cea mai înaltă treaptă socială unde am ajuns și unde ești singur: aceia de îndreptar care antă calea ce au de urmat acei cari nu urmăresc prin politică decît binele obștesc. Să trăești d-le Carp (ovațiuni entuziaste). Cuprins de acest sentiment să-mî îngăduiți miecare las copiilor mei moștenire mîndria de a fi rămas neclintitul d-voastră devotat, să unesc cuvîntul meu la urările de ani îndelungațî cari vi s’au adus. RĂSPUNSUL D-LUI P. P. CARP D. Carp a răspuns ultimelor toasturi spunînd: Am ținut cinci discursuri în chestia revizuirei care n’a semănat nici unul cu altul. Nu-mi cereți să țin cinci toasturi diferite. La Junimea prima anegare voi spune și eu una: Un ambasador încheiase Un tratat de pace — nu fac aluzie R cel București — în condiții minunate Unul din acel cu care discuta acest ** tratat a început să-l acopera de laude. Ambasadorul i-a răspuns : nu trebue să spui mai mult despre mine decit cred eu, închei și eu așa. Această fină glumă a fost gustată de întreaga asistență care a subliniat-o cu aplauze și ovațiuni entuziaste.“ * Această sărbătorire va lăsa o amintire neștearsă atît din cauza omului căruia i s’a adresat, cît și din cauza felului, de un respectuos și negrăit de mare entuziasm, în care decurs. După masă invitații au porisit Țibănești plecînd spre gară, conduși fiind pînă la poarta parcului de d. și d-na Carp precum și de d. Grigore Carp. C. M. D. TELEGRAMELE PRIMITE Toate cluburile conservatoare, precum și numeroși admiratori și prieteni ai d-lui P. P. Carp s-au adresat la Țibănești călduroase telegrame . Iată unele din ele : D. Gh. Botez, fost primar și senator conservator, neputînd pleca la Țibănești, a trimis d-lui Carp următoarea telegramă: „Modest luptător al principiilor conservatoare, aduc prinosul meu de dragoste, respect și admirație marelui bărbat de stat, care jumătate de veac a luptat fără preget spre a crea în țara romînească o eră nouă. Jelesc țara și plîng partidul care, în o clipă istorică, n’a fost la înălțimea tăriei de caracter a lui Petre Carp. Pronia să vă dăruiască mulți ani pentru binele și mîndria neamului. (ss) Gh. Botez fost senator și primar, conservator # Din partea clubului conservator din Fălticeni . Cu respect și venerațiune în numele conservatorilor din județul Suceava, aducem prinosul nostru de devotament, urările noastre pentru îndoita aniversare a celui mai mare patriot al țărei, celui mai puternic stîlp al țărei și Coroanei stejarul neînvins al cinstei politice asigurînduvă că în inimele noastre sînteți steaua care ne va călăuzi în viața privată și în viața politică, acesta este omagiul ce vi-l putem aduce. Dea Bunul D-zeu să trăiți încă mulți ani pentru fața partidului conservator și pentru fericirea scumpei noastre Romîniei. Alexandru Cantacuzino-Pașcanu, general Mihăiță Dumitru, David și Tatos, Ionică Ghițescu, Ștefan Bonachi, Cont Miclescu, Grigore Goilav, Ioan Blîndu, maior Neculai Ghlea, Serafim lonescu, Mihai Draganciu, Alexandru Filastrat, dr. Bolignion, D. D. Mihăiță Junior, Gogu Niculescu, Isidor David, Gh. Dumitrovici, Alecu Blîndu, Teodor Goilav, Vasile Ciurea, Alexandru Policof, Vasile Calimnos, Ghilligor, Titus Marian și Petre Irimescu. -jiș Din partea „Uniunea Evreilor Pămînteni“ , D-lui P. P. Carp Țibănești Cu prilejul celei de a 77-a aniversări a Domniei Voastre, reprezentand Uniunea Evreilor pămînteni, interpreta sinceră a sentimentelor populației evreo-romîne, își arată recunoștina către înțeleptul bărbat de stat, care în atîtea rînduri nu a pregetat să-și manifeste cu hotărîre convingerile actine patriotice pentru evreii pămînteni. Călăuzit numai de interesul Patriei, Domnia Voastră ați protestat împotriva nedreptății ce se face unei populați harnice, care și-a închinat munca patriei române la a cărei înălțare evreii pămînteni lucrează cît le stă în putință, cu toată rîvna. Vă asigurăm că astăzi în toate colțurile țării, unde există evrei pământeni, gîndul acestora se îndreaptă către Domnia Voastră. Vă urăm ani mulți și sănătate, pentru ca să fiți și de acum înainte sfetnicul și luminătorul neclintit al poporului român. In numele reprezentanței Uniunei Evreilor pămînteni. Vicepreședinte: Dr. H. Erdreich. TOASTUL D-LUI COLONEL GIB ■LEȘTEANU Se împlinește azi un an de cînd eram pe marginea Dunărei și priveam pe cîmpul de onoare pe care necurmat ne sfătuia să mergem și să facem a se asculta glasul țărei (ovații). De acolo sub mîndra haină a ostașului m’am îngăduit să vă felicit de ziua numelui d-voastră, dorindu-vă aceia ce știu că v’a fost totdeauna prețios, izbînda neamului pe care l’am servit cu atîta credință și devotament o viață întreagă (aplauze furtunoase). Cred că sunt interpretul sentimentului general, care trece peste marginele serbărei de astăzi, aducîndu-vă expresia recunoștinței întregului neam romînesc (aprobări unanime), pentru avîntul pe care ni -ați dat în acea epocă atît de însemnată pentru istoria noastră. Curierul spectacolelor LUNI, 30 IUNIE PARCUL OTETELEȘANU. — Compania lirică romînă Const. Grigoriu: „Polonia nu piere“. GRADINA BLANDUZIEI. — Trupa de operetă G. Carussy : „Ne-a sosit o fată’’. TEATRUL COMOEDIA. — Compania dramatică Const. Radovici: „Balul pe pămint”’. „Cinema Lux” NANA Adopțiune după celebra operă a Nemuritorului Emile Zola. CINTECUL DRAGOSTEI Duioasă dramă în 4 acte, Jurnalul Lux și o Comedie de multe umor. RÖNTGEN-INSTITUT Str. Sărindar 6, Telefon 49țl Dr. 1. FOCȘANER Specialisat în din crimeile Vienași Beri’u aoat gen diagnostic, Röntgen, teratohie și Diathermic