Adevěrul, ianuarie 1915 (Anul 28, nr. 9988-10017)
1915-01-01 / nr. 9988
Am xxvni-ie* ir«. sr88 f iOaTC ALEX. t/. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSJJ? Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karagfeorgevici, No. 9 EL I.—Telefon ft BIROURILE ZIARULUI! No. 11, București Strada Sărindar No 11 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonamente cu premii: trei Şase luni ......... . . ... „ i#*l 4n«i ^ Pentru străinătate prețul este îndoit. TELEFON: Capitala.................. No. 1410 n •••••»» 34/73 Provincia . „ 14/99 Străinătatea . . 12/49 «ioi* Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice şi tefonice de la corespondenţii săi • «» Braaana Joi 1 Ianuarie ISIS SEASE 5 Bani Exemplarul PAGINI ,d âs¥irîii” ------------7 ff' ' r UREAZĂ CITITORILOR SĂI TOARTE FERICIRILE Qn OCAZIA ANULUI NOU 1915 rlăzboii ai Moalorilor 1914—1915 ■ In pragul lui 1915 omenirea îşi arată pumnii pe trei continente. Gurile de tun scuipă focul monstruos a! nimicire! şi în locul urărel „la mulţi ani neamurile învrăjbite îşi urează unu! altuia cît mai muţii morţi, istoria universală va cerceta decenii de-a rîndul cauzele şi urmările acestei înspăimîntătoare sfîşieri a vieţei, a civilizaţiei, a odtoareî. Vor păli şi războaiele antice ş* acele ale evuluî mediu. Nici cînd Ura nu va fi pustiit pămîntul de atîtea vieţi şi atîtea bunuri, fiindcă nici cînd ea nu a ştiut să primble forţa distrugere cu o furie mai dementă. Mintea omenească a încetat a se gîndi la bine. Laboratoriile savariţilor, cercetările binefăcătorilor omenirei au fost reduse la neputinţă. Înzinele de arme reprezintă preocuparea capitală a Conducătorilor lumei şi crecruluî omenesc i se cere suprema sforţare spre a născoci forţe de nimicire tot mai spăimîntătoare. Furia.. cu capul Medusei cu pletele de foc, străbate, gonind, părintul, apele şi cerul, spre a duce cît mai departe cuvîntul Urei... Dela Cain, frate pe frate, om pe om, poipor pe popor nu s’a urît cu o ură mai neagră. Şi cu toate astea, din adîncurile trecutului, simţirea noastră, moştenită din neamul neam, ne spunecă urile mari nu pot naşte decit din iubiri şi mai mari. Aşa e între om şi om, aşa e între bărbat şi femeie, aşa e între naţiune şi naţiune. Ca să poţi uri de moarte, trebue să iubeşti cu toate izvoareie vieţei Intr'o dragoste nativa, venind de dincolo de bine şi rău, trebue căutata, deci, ura care varsă foc în sîngele omenirei şi roşeşte cu ei zăpeziie nevinovate ale ierneî. Dragostea aceasta o descoperim pe fiecare zi* mai mare, mai profundă, mai eroică şi ne închinăm înaintea eî ca dinaintea unei Revelaţiuni: e dragostea Omenirei de a trăi liberă, de a’şi vedea respectat Dreptul, Teritoriul, Onoarea, de a vedea la un loc pe toţi membrii aceleiaşi Naţiuni; e Dragostea de Libertate, Egalitate şi Fraternitate, pentru care Omenirea a vărsat atîta singe, dar niciodată mai multie cft e hotărîtă să verse azi, spre, a o vedea triumfînd şi scăldînd în fericire inima popoarelor ! Din acest imens Amor a putut caşte azi imensa Ură şi imensul Eroism împotriva acelora cari tur■buţrind Pacea, nimicind roadele Muncei şi ale Ştiinţei, au cotropit pămînturile altora, au sfâşiat legămintele, peceţile şi semnăturile popoarelor şi împăraţilor, sub cuvîntul că „Nevoia nu cunoaşte lege" E cuvîntul pre-istoriei, al Omului cavernelor.« Cuvîntul acesta a aprins Intr’o clipă Amorul sacru al Dreptului şi al Civilizaţiunei, Amorul pentru Idealurile fără te cari Omenirea devine o haită de lupt. Naţiunile civilizate pot trăi azi mai bogate sau mai sărace, mai mult sau mai puţin tributare, economiceşte, altora; dar ceea ce nu pot naţiunile civilizate de azi este ca să trăiască tremurînd sub heghemonia unui stat vecinic ameninţător pentru toate celelalte. In nevoie poate trăi şi un om şi un neam. Fără de lege, fără de legămîntul de a-şi respecta unul altuia libertatea, hotarele, onoarea, nu se mai poate concepe azi viaţă pe pămînt. De aceea Omenirea nu a putut înţelege războiul acelor ce vor să aibă putere şi belşug, cu preţul libertăţeî şi onoarei altora şi cu preţul civilizaţiunei tuturora. De aceea am văzut răspunzinduse la războiul de pradă cu războiul idealurilor eterne ale Omenirei. In războiul acesta, intră şi idealul naturo- române. Ea nu poate trăi sub ameninţarea notelor de soiul aceleea adresată de la Viena Serbiei. Ea trebuie să caute toate garanţiile eficace împotriva urnor asemenea ameninţări — şi iată ce opiune alături de acei ce luptă pentru Drept, pentru Naţionalitate, pentru Pacea între popoare. Anul care începe, o va vedea împlîntînd în creştetul Carpaţilor steagul Idealurilor fără de cari poţi muri ca o Turcie, îngropată în aurul Germaniei, dar nu poţi trăi ca o naţiune liberă. Emil D. Fagure* Calendarul războiului Iulie Semnalul celui mai groaznic din ospeţele eului Marte, a fost, desigur, nota Austriei către Serbia, trimisă la 11 Iulie. Răboiul era virtual cuprins în această notă. In urma remitereî ei, ceea ce s’a întîmplat a fost fatal. La 13 Iulie, Austria găseşte nesatisfăcător răspunsul Serbiei.’La 19 Iulie germanii declară războiu Rusiei, la 20 năvălesc în Luxemburg, la 21 declară războiu Franţei, la 22 violează neutralitatea Belgiei, unde întîmpină o rezistenţă cu adevărat eroică. La 23 August declară rǎzboiu Germaniei. August Luna cea mai fericită pentru germani, dar și începutul dezastrului lor. In primele doua decenii ofensiva lor impetuoasă îi duce pînă sub zidurile Parisului, pe cînd generalul Hindenburg distrugea trei corpuri de armată rusești la lacurile mazuriene. Dar la 24 August începe marea bătălie de pe Marna, care face ca la 31 August retragerea germanilor să fie generală, spulberindu-le visul de a intra în Paris şi, a zdrobi Franţa In şease săptămînî. . In timpul acesta austriecii, bătuţi de ruşi la Cholin, Lublin, Krasnik, sînt striviţi la Lemberg. Ruşii ocupă Bucovina. Sirbii obţin strălucită victorie de la Jadar. Septembrie .«BMHSOTnNsas irrri-MTimetmammmi irnr- ■ - La 2 Septembrie începe lupta de pe rîul Aisne. Atacurile impetuoase ale francezilor asupra drepte germane, o silesc pe aceasta să dea înapoi. Pentru a scăpa de o învăluire, germanii prelungesc mereu aripa lor dreaptă care, după căderea Anversuluî—26 Septembrie — se întinde pînă la mare, la Nieuport ! Pe frontul Prusiei orientale germanii cari năvăliseră în Rusie sînt respinşi la Ossovetz și bătut la Augustovo. In Polonia însă eiau ofensiva şi ajung aproape de Varşovia silind pe ruşi să se retragă pe Vistula şi San. La 30 Septembrie ofensiva lor atinge pimnctu maximum. Bucovina e evacuată de rusî- Octombrie Pe frontul occidental războiul la caracterul unui război de cetate. Beligeranţii se întăresc formidabil în tranşee. In Flandra, germanii dau atacuri disperate pentru a respinge stingă franceză, cu gifidul de a pune mina pe Dunkerque şi Calais. Dar toate sunt respinse de trupele aliate. încercările făcute mai la sud la Arras, de a rupe linia franceză, au acelaş rezultat. In Polonia, ruşii, printr’un atac I viguros îndreptat asupra stingei germane, din Nowo Georgiewsk, silescpe germani să se retragă în grabă spre frontiera prusacă, în vreme ce austriacii sunt bătuţi şi respinşi spre Cracovia şi în munţi. » Turcia intră şi ea în fotbal*. Koembrie încercările germanilor de a rupe liniile franceze la Nord, sunt definitiv zdrobite. Atenţia lor se îndreaptă asupra Verdunilui, dar cu acelaş rezultat nefavorabil. Atacurile lor furioase în Argonne şi VVoevre, nui au nici un succes. Luptele au ajuns la un punct mort: puterea de atac a germanilor e sleită. Austriacii, goniţi din Galiţîa şi din Bucovina, trimit in Serbia 100.000 da oameni. Germani! încep o nouă ofensivă Intre i’istuîa şi Warta şi după ce resping pe ruşi în luptele din jurul Lodzuluî ajung, in direcţia Varşoviei pînă la Bzura şi Rawa. La sud insa, ruşii pun stăpînire pe toate IrPP?imnrili. C'.a rnnHirvr. Decembrie •Mia zi a lunci Decembrie, aduc» ştirea zdrobire! de către sîrbi a ce*lor şapte corpuri de armată at&rtrh». ce cari intraseră pe teritoriul sirii şi ocupaseră Belgradul. Bucovina, cade toată în stăpi nirea ruşilor. Ofensiva gerjitaHL spre Varşovia, începută lu o ex» traordinară vigoare, pare definitiv oprită: scoputl generalului HUnderH burg n’a putut fi atins. Turcii suferă o ingrmor«re zdroîA toare la Ardagan. In Fraţiţa, germanii par au renunţat la ofensivă şi -.nu se mai gîndesc decît să se mențină pe pezițiile Ion. Un trist sfîrșit de an pentruanatro-sernant . MM iîiwnttimtfi^saaa —-j—ANUL 1915 ==----m ' ... * ' ’ ZEUL NARTL-NSinit șl botezat In singa-fle ca tocmai el să fie soiul picei și al fericirei pe pămînt.