Adevěrul, ianuarie 1915 (Anul 28, nr. 9988-10017)

1915-01-01 / nr. 9988

Am xxvni-ie* ir«. sr88 f iOaTC ALEX. t/. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSJJ? Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karagfeorgevici, No. 9 EL I.—Telefon ft BIROURILE ZIARULUI! No. 11, București Strada Sărindar No 11 DIRECTOR POLITIC CO­NST. MILLE Abonamente cu premii: trei Şase luni ......... . . ... „ i#*l 4n«i ^ Pentru străinătate prețul este îndoit. TELEFON: Capitala.................. No. 1410 n •••••»» 34/73 Provincia . „ 14/99 Străinătatea . . 12/49 «ioi* Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice şi te­­fonice de la corespondenţii săi • «» Braaana Joi 1 Ianuarie ISIS SEASE 5 Bani Exemplarul PAGINI ,d âs¥irîii” ------------7­ ff' ' r UREAZĂ CITITORILOR SĂI TOARTE FERICIRILE Qn OCAZIA ANULUI NOU 1915 rlăzb­oii ai Moalorilo­r 1914—1915 ■ In pragul lui 1915 omenirea îşi a­­rată pumnii pe trei continente. Gurile de tun scuipă focul monstru­os a! nimicire! şi în locul urărel „la mulţi ani­ neamurile învrăjbite îşi urează unu! altuia cît mai muţii morţi, istoria universală va cerce­ta decenii de-a rîndul cauzele şi urmările acestei înspăimîntătoare sfîşieri a vieţei, a civilizaţiei, a o­­dtoareî. Vor păli şi războaiele antice ş* acele ale evuluî­ mediu. Nici cînd Ura nu va fi pustiit păm­întul de atî­­tea vieţi şi atîtea bunuri, fiindcă nici cînd ea nu a ştiut să primble forţa distrugere­ cu o furie mai de­mentă. Mintea omenească a încetat a­ se gîndi la bine. Laboratoriile savariţi­­lor, cercetările binefăcătorilor ome­nirei au fost reduse la neputinţă. În­­zinele de arme reprezintă preocupa­rea capitală a Conducătorilor lumei şi crecruluî omenesc i se cere su­prema sforţare spre a născoci forţe de nimicire tot mai spăimîntătoa­­re. Furia.. cu capul Medusei cu ple­tele de foc, străbate, gonind, pă­­rintul, apele şi cerul, spre a duce cît mai departe cuvîntul Urei... Dela Cain, frate pe frate, om pe om, poipor pe popor nu s’a urît cu o ură mai neagră. Şi cu toate astea, din adîncurile trecutului, simţirea noastră, moş­tenită din neam­u­l neam, ne spune­­că urile mari nu pot naşte de­cit din iubiri şi mai mari. Aşa e între om şi om, aşa e între bărbat şi fe­meie, aşa e între naţiune şi naţiu­ne. Ca să poţi uri de moarte, tre­­bue să iubeşti cu toate izvoareie vieţei­ Intr'o dragoste nativa, venind de dincolo de bine şi rău, trebue căuta­ta, deci, ura care varsă foc în sîn­­gele omenirei şi roşeşte cu ei ză­­peziie nevinovate ale ierneî. Dragostea aceasta o descoperim pe fiecare zi* mai mare, mai pro­­fundă, mai eroică şi ne închinăm înaintea eî ca dinaintea unei Reve­­laţiuni: e dragostea Omenirei de a trăi liberă, de a’şi vedea respectat Dreptul, Teritoriul, Onoarea, de a vedea la un loc pe toţi membrii a­­celeiaşi Naţiuni; e Dragostea de Libertate, Egalitate şi Fraternitate, pentru care Omenirea a vărsat atî­­ta singe, dar nici­odată mai mult­­ie cft e hotărîtă să verse azi, spre, a o vedea triumfînd şi scăldînd în fericire inima popoarelor ! Din acest imens Amor a putut caşte azi imensa Ură şi imensul Eroism împotriva acelora cari tur­­■buţrind Pacea, nimicind roadele Muncei şi ale Ştiinţei, au cotropit pămînturile altora, au sfâşiat legă­­mintele, peceţile şi semnăturile po­poarelor şi împăraţilor, sub cuvîn­tul că „Nevoia nu cunoaşte lege" E cuvîntul pre-istoriei, al Omului cavernelor.« Cuvîntul acesta a aprins Intr’o clipă Amorul sacru al Dreptului şi al Civilizaţiunei, Amorul pentru I­­dealurile fără te cari Omenirea devine o haită de lupt. Naţiunile civilizate pot trăi azi mai bogate sau mai sărace, mai mult sau mai puţin tributare, eco­­nomiceşte, altora; dar ceea ce nu pot naţiunile civilizate de azi este ca să trăiască tremurînd sub he­­ghem­onia unui stat­ vecinic ame­ninţător pentru toate celelalte. In nevoie poate trăi şi un om şi un neam. Fără de lege, fără de le­­gămîntul de a-şi respecta unul al­tuia libertatea, hotarele, onoarea, nu se mai poate concepe azi viaţă pe pămînt. De aceea Omenirea nu a putut în­ţelege războiul acelor ce vor să aibă putere şi belşug, cu preţul li­­bertăţeî şi onoarei altora şi cu preţul civilizaţiunei tuturora. De aceea am văzut răspunzindu­­se la războiul de pradă cu războiul idealurilor eterne ale Omenirei. In războiul acesta, intră şi idea­lul naturo- române. Ea nu poate trăi sub ameninţarea notelor de soiul aceleea adresată de la Viena Serbiei. Ea trebuie să caute toate garanţiile eficace împotriva urnor a­­sem­enea ameninţări — şi iată ce o­piun­e alături de acei ce luptă pen­tru Drept, pentru Naţionalitate, pen­tru Pacea între popoare. Anul care începe, o va vedea îm­­plîntînd în creştetul Carpaţilor stea­gul Idealurilor fără de cari poţi muri ca o Turcie, îngropată în aurul Ger­maniei, dar nu poţi trăi ca o na­ţiune liberă. Emil D. Fagure* Calendarul războiului Iulie Semnalul celui mai groaznic din ospeţele eului Marte, a fost, desi­gur, nota Austriei către Serbia, tri­misă la 11 Iulie. Răboiul era virtual cuprins în această notă. In urma rem­itereî ei, ceea ce s’a întîmplat a fost fatal. La 13 Iulie, Austria găseşte nesatisfăcător răspunsul Serbiei.’La 19 Iulie germanii de­clară războiu Rusiei, la 20 năvălesc în Luxemburg, la 21 declară răz­boiu Franţei, la 22 violează neutra­litatea Belgiei, unde întîmpină o rezistenţă cu adevărat eroică. La 23 August declară rǎzboiu Ger­maniei. August Luna cea mai fericită pentru ger­mani, dar și începutul dezastrului lor. In primele­ doua decenii ofen­siva lor impetuoasă îi duce pînă sub zidurile Parisului, pe cînd ge­neralul Hindenburg distrugea trei corpuri de armată rusești la lacu­rile mazuriene. Dar la 24 August începe marea bătălie de pe Marna, care face ca la 31 August retrage­rea germanilor să fie generală, spulberindu-le visul de a intra în Paris şi, a zdrobi Franţa In şease săptămînî. . In timpul acesta austriecii, bă­tuţi de ruşi la Cholin, Lublin, Kras­­nik, sînt striviţi la Lemberg. Ru­şii ocupă Bucovina. Sirbii obţin strălucită victorie de la Jadar. Septembrie .«BMHSOTnNsas irrri-MTimetmammmi irnr- ■ - La 2 Septembrie începe lupta de pe rîul Aisne. Atacurile impetuoa­se ale francezilor asupra drepte germane, o silesc pe aceasta să dea înapoi. Pentru a scăpa de o învă­luire, germanii prelungesc mereu aripa lor dreaptă care, după căde­rea Anversuluî—­26 Septembrie — se întinde pînă la mare, la Nieuport ! Pe frontul Prusiei orientale ger­­­­manii­­ cari năvăliseră în Rusie sînt respinşi la Ossovetz și bătut­­ la Augustovo. In Polonia însă e­­­iau ofensiva şi ajung aproape de Varşovia silind pe ruşi să se re­tragă pe Vistula şi San. La 30 Sep­tembrie ofensiva lor atinge pimnctu maximum. Bucovina e evacuată de­­ rusî- Octombrie Pe frontul occidental războiul la caracterul unui război­ de cetate. Beligeranţii se întăresc formidabil în tranşee. In Flandra, germanii dau atacuri disperate pentru a res­pinge stingă franceză, cu gifidul de a pune mina pe Dunkerque şi Ca­lais. Dar toate sunt respinse de tru­pele aliate. încercările făcute mai la­ sud la Arras,­­ de a rupe linia franceză, au acel­aş rezultat.­­ In Polonia, ruşii, printr’un atac I viguros îndreptat asupra st­ingei germane, din Nowo Georgiewsk, si­lesc­­pe germani să se retragă în grabă spre frontiera prusacă, în vreme ce austriacii sunt bătuţi şi­­ respinşi spre Cracovia şi în munţi. » Turcia intră şi ea în fotbal*. Koembrie încercările germanilor de a ru­pe liniile franceze la Nord, sunt de­finitiv zdrobite. Atenţia lor se în­dreaptă asupra Verdunilui, dar cu acelaş rezultat nefavorabil. Atacu­rile lor furioase în­­ Argonne şi VVoevre, nui au nici un succes. Lup­tele au ajuns la un punct mort: pu­terea de atac a germanilor e sleită.­­ Austriacii, goniţi din Galiţîa şi din Bucovina, trimit in Serbia 100.000 da oameni. Germani! încep o nouă ofensivă Intre i’istuîa şi Warta şi după ce resping pe ruşi în luptele din jurul Lodzuluî ajung, in direcţia Varşo­viei pînă la Bzura şi Rawa. La sud insa, ruşii pun stăpînire pe toate IrPP?imnrili. C'.a rnnHirvr. Decembrie •Mia zi a lunci Decembrie, aduc» ştirea zdrobire! de către sîrbi a ce*­lo­r şapte corpuri de armată at&rtrh». ce cari intraseră pe teritoriul sirii şi ocupaseră Belgradul. Bucovina, cade toată în stăpi nirea ruşilor. Ofensiva gerjitaHL spre Varşovia, începută lu o ex» traordinară vigoare, pare definitiv oprită:­­ scoputl generalului HUnderH burg n’a putut fi atins. Turcii suferă o ingrmor«re zdroîA toare la Ardagan. In Fraţi­ţa, germanii par a­u re­nunţat la ofensivă şi -.nu se mai gîndesc decî­t să se mențină pe pe­­zițiile Ion. Un trist sfîrșit de an pentru­­ana­tro-ser­nant . MM iîiwnttimtfi^saaa —-j—ANUL 1915 ==----­m ' ... * ' ’ ZEUL NARTL-NSinit șl botezat In singa-fle ca tocmai el să fie soiul picei și al fericirei pe pămînt.

Next