Adevěrul, februarie 1915 (Anul 28, nr. 10018-10045)

1915-02-01 / nr. 10018

ANUL XXVIILea No. 10018 7^-^ ---------- ---------- JS713 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, No. 9 EL L—Telefon 9 BIROURILE ZIARULUI* No. 11, București Strada Sărindar No. 11 5 Bani Exemplarul Dinam­eca l Februarie 115 Adevărul DIRECTOR POLITIC CONST. MILLS Abonamente cu premii: tTn en. ....... ...... Lei 18— ? »»*■ Ioni ............ .. 9.S9 fii Inul .............................. H 8— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON: Capitala..................No. 14 10 ........................................34/73 Provincia.................... 1499 Străinătatea............... 12/40 «'♦'» Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice dela corespondentii săi m­aşuri excepţionale,Geledo Dămora lui Pol!,ia­a ,ca evenimente excepţionale, măsuri excepţionale", s’a rostit d. ministru de interne, pe cînd eu mă ridicasem la Cameră, împotriva teoriei ciudate, că de­oarece minis­­trul-preşedinte îşi bate joc şi de Ca­meră şi de regulamentul ei, refuzînd să răspundă la interpelările cari i se adresează. aDoî şi însuşi dreptul de interpelare trebueşte suprimat, ca o urmare a acestei atitudini ire­verenţioase către Parlament, a băn­­ceî ministeriale. • •• r „la evenimente excepţionale, şi măsuri excepţionale'' — fie, deşi, după umila mea credinţă şi părere, tot libertatea şi respectul legei sunt cele mai bune şi mai sigure mijloa­ce de a guverna, şi in clipe de toa­te zilele şi în clipe excepţionale. Să luăm însă ca bună axioma d-lui ministru de interne. Pentru ca ea însă să fie admisibilă, trebue să mai adaog o complectare si a­­nume că, pe lingă măsuri excepţio­nale d in momente excepţionale, mai este nevoie si de oameni exception tionelî si cari să aibă autoritatea, morală ca să impună legile şi mă­surile excepţionale. Ori, pină acum, evenimente ex­cepţionale, nu avem de­cit în afară de graniţele noastre, iar noi stăm prosteşte ca viţelul la poarta nouă si , nn tocmai ca si Măgarul lui Buridan, ne întrebăm in ce parte sa ne îndreptăm ochii, speranţele si paşii? Dacă nu avem pentru md­­i atent, în ţară, cel puţin evenimente­­ prea excepţionale, suntem­ însă asa­sinaţi de legi excepţionale, cari se aplică chiar înainte de a trece prin clipe excepţionale şi aplicate şi pre­conizate de , oameni, cari — fă­ră nici o îndoială—n’au nici auto­ritatea morală cerută. Dinşiî nu sunt cu nimic deasupra noastră, ci dim­potrivă, păcătuiesc prin a fi sub mă­sura generală si fără de pic de sim­­patie în tară si fără nici o legătură cu massele adineaf ale poporului. • •• 1 In aceasta privinta, si m3 ierte d. ministru de interne, dar Tasi în­treba ce găsește d-sa exceptional în ministrul său preşedinte? De ce autoritate morală dă dovadă, de ce simpatii se bucură în tară — și în massa electorală, el care a fost nevoit—ca să se poată alege—sa meargă tocmai la Suceava, unde să fie ales cu 75 de glasuri, dlnsul pe care d. Petre Carp l’a înfierat cu fierul roșu, el care s’a dovedit a pune Interesele sale particulare, ma! presus de interesele generale, de interesele ţărei? Şi atunci, cind pentru vremuri excepţionale, lipseşte omul şi oame­nii excepţionali, mă întreb cu drept cuvînt—şi cu mine se întreabă ţara întreagă — cum chiar prin vremuri excepţionale, acest guvern fără de simpatie în ţară şi fără de autori­tate morală, va putea el, să aplice leli excepţionale, să le aplice fără să facă din această aplicare tero­rism urgie şi ticăloşie ? • • • Ră, dar a făcut d. ministru­­de interne, că a lansat axioma sa, fi­indcă ne-a dat nouă dreptul — şi a dat drepul tatei — ca imediat să complectim această axiomă si să ne dăm­­ mai bine seamă de ne­norocirea acestei tări, care tocmai astăzi, cine î se decide soarta, are în capulel. un guvern si un șef de guvern, filit ~ de toată lumea, fără autoritat­ej _ dacă are ceva exceptional —este tocmai lipsa lui de exceptionaliate. --.-------■—!». ^ -------­Christ. Mîlle Războiul fraico german GENERALUL VON DER PLANITi S'a distins tn lupta dela Craonni DîiMste In opoziţie fără scrupule, la guvern făţarnici moralişti Am relevat, în repetite rîndurî, ce atitudine au avut liberalii, în speci­al brătienistii, in timpul conflictu­lui balcanic si chiar in toiul actiunei noastre diplomatice dela 1913. In cap cu primul-ministru de azi, prin presă şi în parlament, brătie­niştii ad zgîlţîit zilnic guvernul Ma­­iorescu-Take Ionescu. I’ad suspectat şi Cad învinuit că prea mult trăgă­­neşte acţiunea diplomatică, că ad compromis pe jumătate interesele Statului, că vor fi traşi pe sfoară de diplomaţia austriacă, etc. Opoziţia liberală s'a scoborit chiar în strajă, a strigat jos Austria!, a strigat si..­­Jos guvernul de trădători. In fine atunci s’a făcut cea mai desmătată campanie numai si numai in scopul de a se ajunge cel puţin la un gu­­vern national. — aceasta a fost pre-­­ ocuparea de căpetenie a brătieniști­­or. Avem să amintim mered guver­­nantilor de azi, atitudinea dela 1913. Ce fac acum? W * * Acum fac zilnic morala prin ..Vil-­­­orul". morală la toată lumea: con-s­ervatoriior, takistilor, independent­lor. Actiunei nationale- mimai de f­ictiunea d-lor von dem Busche si I -zemin nu se atinge vreo foaie li-­­erală-Atitudinea aceasta fățarnică, pre­­entiunea aceasta, mai ales a acelu­­i sad a acelor cari conduc acum liesa brătienistă de-a se erija în loialistî al veritabilului patriotism, brăznicia de-a suspecta atitudinea celor cari nu aprobă autocratis­­tul si mutismul d-lul Ionel Brătia­­n. insinuările si calomniile cari se trecoară tot in chip perfid la adre­­a tuturor acelor cari nu se împacă u politica si procedarea guvernu-­­ ii. toate acestea au devenit acte de i­rovocaţiune.­­ Asa se explică de ce de cîteva zi- 1 * dom­neşte o atmosferă cu mult (­iat încărcată: lumea se revoltă îm- i fy-- ... - 1 A. B. ResBOBsamin­aiti ImmTMiMu de I. TANOVICEAlţi, prof. universitar Ultimul act politic iscălit de ma­rele patriot italian Daniel Manin în August 1857, puţin înaintea morţi sale, este următoarea circulară î­n Asociatiunei nationale italiene fun­dată pentru propagarea principiilor sale. „Asociaţiunea naţională italiană’ declară : „Că ea pune marele principiu a independenţei şi unităţii italieni mai presus de orice interes munici­pal sau provincial or care ar fi. Că ea va fi pentru casa de Sa­­voia, atît timp cit casa de Savoia va fi pentru cauza italiană în margi­­nele raţiunei şi ale posibilităţii. Că, pentru a ajunge la indepen­denţa şi unificarea Italiei, ea crede acţiunea populară necesară, iar concursul guvernului piemontez util.“ 1 Membru al ligei "Actionel natio­nale, nu pot afirma că toţi membrii săi au avut vederile lui Manin cine au alcătuit liga, insă am convinge­rea fermă că numai o asociatiune alcătuită pe astfel de baze, poate să servească marelui scop al uni­tăţii nationale. Mai sunt încă sigur, că mulţi din membrii Actiunei nat­­tonale, împărtăşesc ca si mine idei­le asociatiunei nationale italiene, şi că pun principiul independentei şi unităţii nationale, mai presus de ori­ce formă si legătură politică si de orice simpatie de persoane. Din 14 persoane care am fost la prima al­cătuire a Actiunei nationale, una singură este care n’a voit să iscă­lească legătura scrisă luată în acest sens de membrii ligei. Crezind ca şi asociaţiunea naţio­nală italiană, că acţiunea populară e necesară, iar concursul guvernu­lui folositor, pe de o parte am lu­crat pentru formarea maselor po­pulare, iar pe de altă parte am cău­­tat să dobîndim adesiunea guver­nului şi puternicul lui ajutor în lup­ta pentru întregirea neamului. * * *­­ Poporul ca totdeauna a fost bun, el ne-a urmat şi ne-a încurajat în mişcarea noastră, deşi am avut a lupta in­potriva a trei adversari din care unu! singur, socialiştii, luptau făţiş, iar ceilalţi doi, guvernul şi ambasadele străine, luptau ocult. Fată- insă cu guvernul, isbinda noastră a fost dacă nu cu totul ne­gativă, cel puţin foarte neînsemna­tă. Abia am­ isbutit să moderăm pornirea lui austro-germană, făcît­­­du-1 ca cel puţin să lucreze sub sur­dină cînd voia să ajute puterile centrale. In schimb guvernul a căutat să ne lovească pe cît i-a fost cu pu­tinţă. * * * O primă încercare a fost cu în­­trunirile socialiste cu care voia să I ne ia sala Daria, şi să producă o­u mişcare potrivnică nouă. In urmă a căutat să discrediteze întrunirile Actiunei nationale prin scandaluri­le provocate de poliţie după întru­­­­nirile de la Dacia. Negreşit că ni-­­­mic nu putea să discrediteze mai mult acţiunea noastră de­cit exce­sele de stradă. Spărgînd geamurile­­ la clubul liberal şi la casa şefului­­ partidului conservator, se depărtau de noi nu numai masele populare­­ ale celor două puternice partide, dar chiar oamenii de ordine din orice partid şi în afară de partide. Din fericire spiritul public care se pare că a început să fie pătrun­zător, precum şi silinţele membrilor Acţiunei naţionale, au isbutit sâ­­ scape şi de această încercare a gu­­­vernului de a zădărnici lupta între­­­­prinsă de membrii Actiunei natio­nale. Şi atunci a început altă luptă a guvernului în contra noastră : lup­ta de a ne împuţina şi de a ne com­­promite. Ce rost a avut trimiterea a trei membri ai Actiunei nationale in mi­siune in Italia şi Franţa ? Oare guvernul nu avea la dispo­­ziţiune pentru misiuni politice pe membrii corpului diplomatic ? In orice caz nu putea el să găsească în afară din liga Acţiunii naţionale, bărbaţi politici cari să fie însărci­naţi cu misiuni politice şi cari să le îndeplinească mai bine de­cît nişte oameni de litere ori de ştiinţe, im­provizaţi în diplomaţi diletanţi ? Şi ca să discrediteze mai mult pe membrii ligel, iî trimete fără man­dat precis, aşa încit eî sunt des­­mintitî de organele oficioase ale guvernului! Cu trimeterea în străinătate a trei din membrii ligel, între cari şi preşedintele ei. Pe lingă împuţi­narea luptătorilor, se provoca oa­recare discredit asupra Acţiunei naţionale, ai căror membri păreau că admit continuarea nesfirşită a tratativelor şi chiar că umblă după misiuni în străinătate. * * * Cu această lovitură guvernul a isbutit să discrediteze liga care az­i ar merita mal bine numele a inac~­­iunei nationale ; a isbutit să o dis­crediteze și să o paralizeze.___ I Insă... e un insă A Qy_vTiul trebue să știe că sunt l If t’- i isbutirî l sunt unele is­.VJ °i atrag munca silnică pe viata, ac^ un(je nu exis^ pedeap­sa cu mote j Prin^ uryre guvernul trebue să i știe ca. i j A,;}Stih să tină Rominia in neutralitate hă Lembergi dar a. w mnnn °via(a 0 cel DUt 'in i 20Uj\°a TMlil ăe veste munți.­­ A,-l,S^U1 ■ &continue a păstra­­ neutralitatea in din urmă­ , lasmd pe grahm tri să se s­tareasca in Tran,mnia Această ! ne va costa proba vnntn inrA 1 200.000 de romih dincoace "de ! munți. • Tara a ertat prii­­s va : poate si secunda grei* a eria [ Insă guvernul să se­­ască d •' r îsbuti sa savirseasca a?ia gresa. * lă: nimicirea neamului ■ 5 1 peste munți, prin nerealiLarnjt­. a tiî nationale, căci aceasl­a­ e atît de mare. incit Putf^5aia ” cern că mai bine nu s’ar \gSCUf d aceia care o vor săvîrși ! i v Guvernul să ia seama, fiind • ! n asumat o mare răspundere. ®­­ n crede că poate îndeplini singuiT-. i n tatea națională, să o facă și v' j vea glorie neperitoare cît va da^! £ neamul romînesc. Dar dacă nu e­ p în stare să facă acest lucru, ănci datoria patriotică să pună interese­le neamului mai presus de­cît pof­i­tele personale de guvernare, făcînd apel la toate capacităţile mari ale ţării ca să colaboreze la realizarea idealului naţional. In astfel de chestiuni mari, chiar greşala e o crimă pe care nici bu­nele intenţiunî nu o pot scuza. Să se ferească guvernul de o astfel de groaznică răspundere. I. Tanoviceanu L­ogos, contra străinilor Legea zisă pentru controlul străi­nilor este in realitate o lege contra trăinilor, ba chiar şi contra romîni­­oi. Am arătat că prin puterile eî ne- Imitate, prin sancţiunile ei reipezî­­ definitive, va putea lovi şi pe ro­­aînl, fără ca aceştia să aibă mij­­i acul de a se sustrage abuzului. Af­ară de asta, orice străin stabilit în ară are legături de interese şi ne-ori chiar şi de rudenie cu ro­­aînl, cari vor suferi şi el de pe ur­­ma loviturii date străinului. Cttî ro­­mînî nu vor avea de suferit de pe rma domiciliului forţat impus u­­ul străin cu care sunt în legături de faceri ori de rudenie !­Şi care e rostul acestei legi ? Că, e­ecesar un control al persoanelor ori vin în ţară, nu mai încape în­­afară. Dar, pentru aceasta nu-i ne­re de o lege atit de draconică și n­u-i nevoe să se pue în mina admi-­­ istratiei noastre un nou instru­­ment de samavolnicii. : Pentru înregistrarea străinilor , i­î se stabilesc într'o localitate nu­­­ite nevoe ca dînşii să se prezinte j­ersonal autorităţii respective. Este ,­­ ajuns să trimeată un formular implectat, ca în Austria. In Rusia ti obligat să trimeti şi paşaportul ' ►re vizare. Dar, nici în Austria, vf în Rusia nu eşti obligat să te i­nviţi în persoană. / jjmiciliul forţat este o barbarie f C M, cînd pentru omul care s'a fă- \ nonposibil ai măsura expulzării. r n„jliul forțat și-ar avea rostul dai \ca ° m­iu,c­re ! adică să-I c tara \mel a'egerea între a părăsi r I inran­\a se stabili într'o anume o bot,ln tot caiu* Sasâ ar trebui C I nistrată ca JusUția, iar nu admi­­n nmMPnrrkmăsurilor prevăzute de f delictele f iuutilâ- Pentru toate un străin ,rI Ie-ar Putea comite ° cum nW? destule legi. Pînă a­­m­ neajunii &a înregistrăm nici ■ civilizate cu, Pe uTMa tolerantei in tot eaztf ne mîndream. nem la tortuu este drept să pu^ r teamă că s-arh« toţi străinii de ment dat unulea ca_la TM ma­­părător. Si astare ei sa devie su­mai mult cu cît spunem cu atît gea nu-sî va aii*TM «ffurt că le- ai cu gînduri rele \ tinta. Străinul .S parenţele. Cel cu\ să salveze a- B feri toate rigorilor cadle vor su‘ ri Dacă ar fi vorbă a­ţională în vederea P lege excep- c. mai zice nimic. E VlizăriT n‘am s' lege permanentă cari? Snsă de p g tr'un stat polițist, pkpreface in­­n Majestâții Sale GardiPb călcîiul . I —S» T» _ Ji " ■ ■— —.—mmmI ■ — Adeveruri E „factori* D. Iorga dezminte ce a afirmat, fără sa fie rugat de nimeni, şi anu­me că primtiul-ministru i-a arătat că trebue să intrăm in acţiune alătu­rea de Austria şi Germania. D. Iorga nu e „factor răspunzător“ — dar după „dezminţirea“ sa se­ve­le cît de colo că umblă cu limba scoasă după titlul de „factor răspun­zător“. S'a săturat de cînd Îi spun politi­­cianiî că e „fără răspundere“. Aere! Ti­ni iniawca! Se anunţă că la un duel d. Procop­si­] ar fi tras în aer! Era de prevăzut: în toate îşi dă iere! Se putea deci Să nu-şi dea şi ierul că trage?! 1 Rinolatto. d-lui BrătianuExpozitia lei­­leon cu inzistenta publicul să i­ziteze şi să încurajeze expozitiun pe care d-soara Adela Jean a de­chis-o în localul ..Tinerime! arti tics“, fostă panorama Griviţa. E vorba de a încuraja o feri­care, încântată de farmecul ce exe­cită arta asupra au­tora — şi-a s­crificat viata întreagă, muncind o încordare, făcînd sforțări supraom­nesti, in conditiuni vitrege din toa­te punctele de vedere. * Am urmărit pe această artistă , cînd s’a întors din Paris, plină­­ speranțe, fără a bănui măcar ce ai oră e arta si ce spinoase căile o duc spre dînsa. A expus atunci lucrări interesan­te, drăguţe, delicate, exalind inc, idealismul primilor paşi ai artei, a­mosfera Academiei.. Originale , copii, făgăduiau pentru viitor şi ge­siau cumpărători. Dar condiţiunile vitrege de cai am vorbit, au redus mult din opti­mismul artistei. Neexperienta vie­ţei şi necinstea oamenilor, i-au ră­pit şi resursele materiale ce agoni­sise printr’o muncă incordată. Ş apoi a început calvarul.... Ani de zile eu a mai expus. A­ceasta nu putea fi spre folosul eî­­ şi iat-o după ani de zile apărîm înaintea publicului, cu lucrări ma vechi şi mal noul, pînze, pasteluri , desemnuri. E muncă grea în aceste lucrări Cele mal noul tot mal transparente mai ideailizante, mal dulci, par’d­i-şoara Jean is'ar fi încăpăţînat si facă contraste cu viaţa reală. Nuduri numeroase, — unele re­uşi­te. Femeia frumoasă, goală, po­căindu-se în faţa crucei. Meditaţi­unea în faţa unui craniu; teme de şcoală, cari au tentat întotdeauna pe omul la care voinţa luptă cu pu­tinţa. Desemne, academii, bune, di carnaţie plastică şi trăsături sigu­re. Inspiraţiune după Mucha (61) transformi­nd decorativul linear a acestuia în corectitudinea unei A­­cademii. Mai citez ca lucrări cari plac: Ocupată (23); Primăvara (28) re­prezentată printr’o fecioară care merge la prima împărtășanie sau o nireasă de naivitatea acesteia ? Sorsa de femeie (32). Fumătorul 34) în care reapare un subiect fa­­voril, repetat si în pastelul Ștrenga­ri! (52); Visătoare (56); Meditatiune 57); Gînditoare (59); Melanche 17Q)- B. Br. ★ ■ * D. Iorga şi-a făcut mica sa dato­rie şi formalitate de secretar al­­U­nei“, opunind o dezminţire in de perl unui lucru pe care in conştiin­ţa sa il ştie perfect exact — şi anu­me că înainte de consiliul de Coroa­na primul ministru de atunci şi­­ azi, d. Ionel Brâtianu l-a arătat­­ serie de motive pentru care era ti părere câ România trebue să intri în acţiune imediat şi alăturea d Austria şi Germania. Dezminţirea d-lui Iorga este con­trabalansată de afirmarea d-lor Ni­cu Filpescu, Ionaş Gradişteanu, De­lavrancea, Simeon Mindrescu, Taki Ionescu, cărora acelaş domn Iorga le-a comunicat faptul—şi nu odată De aceea rămine bine stabilit ci primul-ministru era in ajunul consi­liului de Coroană convins că Romi­nia trebue să intre în acţiune ală­turea de Austria şi Germania — ş incă dela 17 Ianuarie noi am rela­tat întrevederea d-sale cu d. Iorga fără insă a da atunci numele depu­tatului de Prahova. Azi, cind d. Vintilă Brătîanu scrie spre a arăta, cum am dovedit, că e de acord cu d. P. P. Carp, ideile pri­­mului-ministru comunicate d-luî lor­­«a. devin și mai de actualitate. Fiindcă dacă primul-mainistru tace cînd e întrebat dacă cu autorizarea d-sale d. Stere s’a dus să îndemne pe rominiî transilvăneni să meargă să moară pentru împărat, fiindcă şi rominiî din regat o vor face, ţara nu poate să tacă văzind neîncrede­rea pe care o au azi toate puterile şi cu deosebire acele ale Triplei în­ţelegeri faţă de un şef de guvern care acum șease luni a reprezentat o politică și acum crede că poate reprezenta tot atît de bine politica diametral opusă . ..vs Ad. NAZBIŢI­I UNDE-I CONSPIRAŢIA? Iată patru zile şi patru nopţi şi de patru ori 24 de ore de cind poliţia particulară a d-luî Marghiloman a descoperit că la mahala se şoptesc prăpăstii — în fine „se conspiră". De atunci d. Panaitescu şi servi­lul de Siguranţă, Sherlock Holmes. Nik Winter, biroul „Detectiv“ al d-luî Puiu Alexandrescu, răposatul Lesvi­­­dax şi toţî reporterii „Adevărului“ ii „Dimineţei nici nu dorm, nici nu mănîncă — ci cu toţii cutreeră ma­­halalele. S’au operat peste 3000 de a­­estări şi totuşi nici pînă acum nu se ţie. Unde e Conspiraţia?! Pe viul Dumnezeu­, această Con­­piraţie trebue descoperită, sau de la, d. Marghiloman trebue să-şi con­­edieze poliţia particulară — şi să rămite numai cu gardistul de la boartă­­ Pac. Hugăciimi! Setul suprem al religiei catolice, papa dela Roma, îşi îndeplineşte pe îi poate, datoria, in vremurile a­­estea de singe si de măcel , ordo­­ă rugăciuni pentru pace. Rugăciu­­ile acestea se înalţă sus-sus, spre cerul albastru unde tronează bătri­­ul Dumnezeu. Şi poate că rugăciun­­ile acestea ar avea vre-un efect, oare că Cel atot­puternic s’ar in­­uiosa si, cum e comandant sa rem, ar pune pe gornistul Cerului a sune „încetarea“—încetarea mă­­eluluî intre copiii săi pentru cari re atîta dragoste — după cum o cris­ti in cărţile de citire. Dar, în celaşi timp cu rugăciunea Papei ? înaltă spre Cer si rugăciunea apăratului Wilhelm care e mai igăcios chiar decit însusi Papa ! Ponteficele inploră dela Dumne­­?« pacea , suveranul dela Berlin ?clamă dela bunul Dumnezeu să ea tărie si mai mare săbiilor lui, murilor lui monstruoase. Și bunul umnezeu se află într’o grea cum­­ină : pe cine să asculte ? Papa e prezentantul lui direct pe pămint ceea ce face, ceea ce spune Papa, ■ chiamă că o face in numele lui umnezeu. Dar și împăratul Ger- j­aniei îi e drag. Acesta are un su-f ’t atît de pios si vecinie invocă c­olectia „bătrinuluî aliat din Cer"1 cum s'a rostit acum de curind­in­ta unor regimente ale sale. Pînă acum rugămintea berlineză avut mai multă trecere decit cea mană : măcelul continuă, sub un­­duitoarea proiecţie a bunului Imnezeu. Dar va veni o zi cind zborul—prin for­ma lucrurilor—va unge la sfirşit. Pacea binefăcătoa­­ra veni să aline durerile, să­rin­ce rănile unei omeniri atit de ud sfişiate. Şi atunci se va spun 1 că rugăciunea Papei a învins. ...Iar copiii vor continua a crede : bunătatea Dumnezeului cărţilor cim­e !...­­ __________Maximin ! AUSTRIA­­ face concesiuni state­ s lor neutrale . --------- | roma. 30 Ianuarie.— Corespondenț­i din Viena al lui „Corriere della­­­ra," observă că, de cînd baronul 2­rian s'a întors dela cartierul gene­­i german presa vieneză de cîte orî s­­omenit de Italia, a dat de înțeles nici o concesiune teritorială nu r putea face cte către Austro-Vn- S •ia în favoarea statelor neutrale; și * ■oape aceleiași cuvinte le-a între- * ilfat presa din Budapesta orî dje d : ori a fost vorba de raporturile fi narchieî cu regatul romin.________ CHESTIA ZILEI Salvatorul Tronului 1 ..La mahala se conspira contra Tronului". (Un uncioe al d-lui marghiloman) . D. Marghiloman s Sire, am aflat că Tronul e in primejdie şi am sosit cu colacul de salvare ! Regele: Am înţeles aluzia: umblaţi după co­lacul paterei ! Operaţiunile din Septembrie-Decembrie 1914, pe teatrul oriental Pe la mijlocul lui Septembrie, ar­matele ruseşti, cari năvăliseră în Prusia orientală, fiind bătute, trupe­le germane din această parte de­­veniră disponibile. Cam la aceiaşi epocă, armatele austro-ungare se a­­flau­ în retragere peste San către Vislova. S’a hotărît trimiterea aces­tor trupe germane disponibile, în a­­jutorul austriacilor, care trebuiau să ia ofensiva în Polonia de sud, peste Vistula, pentru a ataca spa­tele armatei rusești, ce urmărea pe austriaci peste San. Austriaciî tre­cură toate trupele lor de la Sud de Vistula la Nord, pentru a întări nass­a germană ce era să opereze. Pe la 28 Septembrie, ofensiva brador austro-germane,­­plecind de pe frontul Cracovia - Kreutzburg, naintă către Est. După știrile sosi­­e, rușii nu aveau pe malul sting al Vistulei, decit 6 divizii de cava­­erie, care s’au retras în faţa ofen­sivei austro-germane. Pe la sfîrşitul lui Septembrie, capul ofensivei germane era atins, căci mare parte din forţele ruseşti se retrăgeau spre Lublin-Kazimirtz, legatind forţele austriace. Pe la începutul lui Octombrie, uşii au încercat să treacă Vistula­ntre Sandomirtz şi Josetov, cu sco­­pul probabil de a fixa de front, tru­de austro-germane, ce înaintau pe­­ Nord şi Sud de Opatov spre Vns­­ula, iar cu restul forţelor lor, să a­­ace flancul sting al forţelor ger­­mane din direcţia Ivangorod. Această intenţiune a ruşilor a fost zdărnicită printr’un atac prin sur­­rindere, executat la 4 Octombrie e germani, contra ante-gărzilor ru­­eştî ce trecuseră Vistula în drep­­tl Opatovului. Ruşii nu renunţară­­să la planul lor, căci făcură o­ouă încercare de trecere a Vistu­­,­ pe frontul Kazimirtz-Ivangorod­­yncywol, încercare ce fu din nou zdărnicită de către germani. * * * In timpul acesta, armatele aut­­o-ungare reuşiseră să respingă rţele ruseşti din Galiţia, pinâ pes- San, şi să despresoare Przemysl,­­ scopul de a ataca aripa stingă forţelor ruseşti, ce făceau faţă armanilor. Trupele austriace întîmpinară o­sistentă foarte mare, iar ca ur­are înaintarea lor se făcu foarte cer. Un ordin găsit la un ofiţer rus ort, preveni pe austro-germani că opul ruşilor era de a ţine de front 1­5 corpuri de armată pe austro­­r­mani în fata Ivangorodului, iar alte 10 corpuri de armată sus­­lută de numeroase divizii de re- ' rvă, să înconjure aripa stingă­­ rmană, plecînd de pe frontul Var- , via-Nev-Georgevski. Pentru a para această lovîtură, a tbe forte austro-germane, fură lă- : te pe Vistula, in scopul de a opri * :cerea rușilor la Nord și la Sud ( Ivangorod, iar grupul forţelor­­ îndreptat fără întirziere către O­rşovia,________________________ ■ lui v.unyio­j-icv-yeorgewskT, CU­­ forţe mult superioare, situaţia ger­■ manilor era cu aici mai critică, cu ■ cu­ trupele austro-ungare, însărci­­­­nate cu atacul aripei stingei ruseşti , fusese oprite pe loc. Germanii adoptară atunci un nou plan de operaţie, hotărindu-se de a duce la stingă lor­ corpurile de ar­mată germane, ce se găseau în ţa­ţa Ivangorodului, unde fuseseră în­locuite de către austriaci, iar cu a­­ceste forţe întrunite să­ atace for­ţele ruseşti de la­­Vest de­­Varşo­via. Germania adoptă următorul dis­pozitiv de luptă: trupele, din faţa Varşoviei­­luară poziţie pe linia Ra­­va-Skierniewice, iar cele din faţa Ivangorodului, să atace dinspre Sud, din direcţia Pilită, pe ruşi. Cind aceste trupe se pregăteau să­­ atace, germanii fură informaţi, că­­ forţele austro-ungare din faţa Ivan­­goroduluî, nu mai pot ţine faţă ru­şilor. .­. • Chiar propriile trupe germane de la stingă şi de pe Pilită, fură silite să bată în retragere, pentru a scă­pa de presiunea rusească. Pentru a-şî recăpăta libertatea de acţiune, toate trupele austro-ger­mane de pe frontul Varşovia-Prze­­mysl, bătură în retragere, parte peste Carpaţi şi parte pe frontul Cracovia - Centokowo - Sieradz. Pe timpul retragerei, podurile, drumu­rile, liniile telegrafice şi­­telefonice fură distruse a fond. Pentru a opri ofensiva rusească, se hotărî un atac contra forţelor, principale ruseşti. In acest scop ar­matele austro-germane fură împăr­ţite In 3 grupuri: Un grup de forţe germane a fost transportat In regi­unea Thorn, un al doilea grup foar­te puternic de austro-germani, a fost aşezat în jurul Cracoviei, iar al treilea grup avu misiunea să a­­pere Galiţia. Din partea lor, ruşii grupară for­ţele lor in modul următor: 8—9 corpuri de armată se aflau la gra­niţa Prusiei orientale spre Biala, o altă armată tare de 3—4 corpuri de armată se găsea Intre Mlava şi Thorn; spre Vroklavek se găsea 3 corpuri de armată cu faţa In spre Thom; in legătură cu această ar­mată, armatele a 2-a, 4-a, 5-a şi a 9-a in total 35 corpuri de armată, cu numeroase divizii de cavalerie, se găseau la Nord de Cracovia, în Galiţia înaintau armatele a 6-a, 7-a şi a 8-a. In definitiv ruşii aveau 10 armate compuse cam din 45 cor­puri de amra­ta, întărite încă cu nu­meroase divizii de rezervă. Pe la mijlocul lui Noembrie, ruşii ncepură ofensiva generală pe toa­tă linia. Ofensiva rusă­­la Nord de Varşovia, a fost prevenită prin itacul germanilor, cari avură oare­­­are succese contra­­ruşilor, şi ca­re provocară retragerea aripei drepte Citiţi Continuarea în ~

Next