Adevěrul, februarie 1915 (Anul 28, nr. 10018-10045)
1915-02-01 / nr. 10018
ANUL XXVIILea No. 10018 7^-^ ---------- ---------- JS713 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, No. 9 EL L—Telefon 9 BIROURILE ZIARULUI* No. 11, București Strada Sărindar No. 11 5 Bani Exemplarul Dinameca l Februarie 115 Adevărul DIRECTOR POLITIC CONST. MILLS Abonamente cu premii: tTn en. ....... ...... Lei 18— ? »»*■ Ioni ............ .. 9.S9 fii Inul .............................. H 8— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON: Capitala..................No. 14 10 ........................................34/73 Provincia.................... 1499 Străinătatea............... 12/40 «'♦'» Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice dela corespondentii săi maşuri excepţionale,Geledo Dămora lui Pol!,iaa ,ca evenimente excepţionale, măsuri excepţionale", s’a rostit d. ministru de interne, pe cînd eu mă ridicasem la Cameră, împotriva teoriei ciudate, că deoarece ministrul-preşedinte îşi bate joc şi de Cameră şi de regulamentul ei, refuzînd să răspundă la interpelările cari i se adresează. aDoî şi însuşi dreptul de interpelare trebueşte suprimat, ca o urmare a acestei atitudini ireverenţioase către Parlament, a bănceî ministeriale. • •• r „la evenimente excepţionale, şi măsuri excepţionale'' — fie, deşi, după umila mea credinţă şi părere, tot libertatea şi respectul legei sunt cele mai bune şi mai sigure mijloace de a guverna, şi in clipe de toate zilele şi în clipe excepţionale. Să luăm însă ca bună axioma d-lui ministru de interne. Pentru ca ea însă să fie admisibilă, trebue să mai adaog o complectare si anume că, pe lingă măsuri excepţionale d in momente excepţionale, mai este nevoie si de oameni exception tionelî si cari să aibă autoritatea, morală ca să impună legile şi măsurile excepţionale. Ori, pină acum, evenimente excepţionale, nu avem decit în afară de graniţele noastre, iar noi stăm prosteşte ca viţelul la poarta nouă si , nn tocmai ca si Măgarul lui Buridan, ne întrebăm in ce parte sa ne îndreptăm ochii, speranţele si paşii? Dacă nu avem pentru mdi atent, în ţară, cel puţin evenimente prea excepţionale, suntem însă asasinaţi de legi excepţionale, cari se aplică chiar înainte de a trece prin clipe excepţionale şi aplicate şi preconizate de , oameni, cari — fără nici o îndoială—n’au nici autoritatea morală cerută. Dinşiî nu sunt cu nimic deasupra noastră, ci dimpotrivă, păcătuiesc prin a fi sub măsura generală si fără de pic de simpatie în tară si fără nici o legătură cu massele adineaf ale poporului. • •• 1 In aceasta privinta, si m3 ierte d. ministru de interne, dar Tasi întreba ce găsește d-sa exceptional în ministrul său preşedinte? De ce autoritate morală dă dovadă, de ce simpatii se bucură în tară — și în massa electorală, el care a fost nevoit—ca să se poată alege—sa meargă tocmai la Suceava, unde să fie ales cu 75 de glasuri, dlnsul pe care d. Petre Carp l’a înfierat cu fierul roșu, el care s’a dovedit a pune Interesele sale particulare, ma! presus de interesele generale, de interesele ţărei? Şi atunci, cind pentru vremuri excepţionale, lipseşte omul şi oamenii excepţionali, mă întreb cu drept cuvînt—şi cu mine se întreabă ţara întreagă — cum chiar prin vremuri excepţionale, acest guvern fără de simpatie în ţară şi fără de autoritate morală, va putea el, să aplice leli excepţionale, să le aplice fără să facă din această aplicare terorism urgie şi ticăloşie ? • • • Ră, dar a făcut d. ministrude interne, că a lansat axioma sa, fiindcă ne-a dat nouă dreptul — şi a dat drepul tatei — ca imediat să complectim această axiomă si să ne dăm mai bine seamă de nenorocirea acestei tări, care tocmai astăzi, cine î se decide soarta, are în capulel. un guvern si un șef de guvern, filit ~ de toată lumea, fără autoritatej _ dacă are ceva exceptional —este tocmai lipsa lui de exceptionaliate. --.-------■—!». ^ -------Christ. Mîlle Războiul fraico german GENERALUL VON DER PLANITi S'a distins tn lupta dela Craonni DîiMste In opoziţie fără scrupule, la guvern făţarnici moralişti Am relevat, în repetite rîndurî, ce atitudine au avut liberalii, în special brătienistii, in timpul conflictului balcanic si chiar in toiul actiunei noastre diplomatice dela 1913. In cap cu primul-ministru de azi, prin presă şi în parlament, brătieniştii ad zgîlţîit zilnic guvernul Maiorescu-Take Ionescu. I’ad suspectat şi Cad învinuit că prea mult trăgăneşte acţiunea diplomatică, că ad compromis pe jumătate interesele Statului, că vor fi traşi pe sfoară de diplomaţia austriacă, etc. Opoziţia liberală s'a scoborit chiar în strajă, a strigat jos Austria!, a strigat si..Jos guvernul de trădători. In fine atunci s’a făcut cea mai desmătată campanie numai si numai in scopul de a se ajunge cel puţin la un guvern national. — aceasta a fost pre- ocuparea de căpetenie a brătieniștior. Avem să amintim mered guvernantilor de azi, atitudinea dela 1913. Ce fac acum? W * * Acum fac zilnic morala prin ..Vil-orul". morală la toată lumea: con-servatoriior, takistilor, independentlor. Actiunei nationale- mimai de fictiunea d-lor von dem Busche si I -zemin nu se atinge vreo foaie li-erală-Atitudinea aceasta fățarnică, preentiunea aceasta, mai ales a acelui sad a acelor cari conduc acum liesa brătienistă de-a se erija în loialistî al veritabilului patriotism, brăznicia de-a suspecta atitudinea celor cari nu aprobă autocratistul si mutismul d-lul Ionel Brătian. insinuările si calomniile cari se trecoară tot in chip perfid la adrea tuturor acelor cari nu se împacă u politica si procedarea guvernu- ii. toate acestea au devenit acte de irovocaţiune. Asa se explică de ce de cîteva zi- 1 * domneşte o atmosferă cu mult (iat încărcată: lumea se revoltă îm- i fy-- ... - 1 A. B. ResBOBsaminaiti ImmTMiMu de I. TANOVICEAlţi, prof. universitar Ultimul act politic iscălit de marele patriot italian Daniel Manin în August 1857, puţin înaintea morţi sale, este următoarea circulară în Asociatiunei nationale italiene fundată pentru propagarea principiilor sale. „Asociaţiunea naţională italiană’ declară : „Că ea pune marele principiu a independenţei şi unităţii italieni mai presus de orice interes municipal sau provincial or care ar fi. Că ea va fi pentru casa de Savoia, atît timp cit casa de Savoia va fi pentru cauza italiană în marginele raţiunei şi ale posibilităţii. Că, pentru a ajunge la independenţa şi unificarea Italiei, ea crede acţiunea populară necesară, iar concursul guvernului piemontez util.“ 1 Membru al ligei "Actionel nationale, nu pot afirma că toţi membrii săi au avut vederile lui Manin cine au alcătuit liga, insă am convingerea fermă că numai o asociatiune alcătuită pe astfel de baze, poate să servească marelui scop al unităţii nationale. Mai sunt încă sigur, că mulţi din membrii Actiunei nattonale, împărtăşesc ca si mine ideile asociatiunei nationale italiene, şi că pun principiul independentei şi unităţii nationale, mai presus de orice formă si legătură politică si de orice simpatie de persoane. Din 14 persoane care am fost la prima alcătuire a Actiunei nationale, una singură este care n’a voit să iscălească legătura scrisă luată în acest sens de membrii ligei. Crezind ca şi asociaţiunea naţională italiană, că acţiunea populară e necesară, iar concursul guvernului folositor, pe de o parte am lucrat pentru formarea maselor populare, iar pe de altă parte am căutat să dobîndim adesiunea guvernului şi puternicul lui ajutor în lupta pentru întregirea neamului. * * * Poporul ca totdeauna a fost bun, el ne-a urmat şi ne-a încurajat în mişcarea noastră, deşi am avut a lupta inpotriva a trei adversari din care unu! singur, socialiştii, luptau făţiş, iar ceilalţi doi, guvernul şi ambasadele străine, luptau ocult. Fată- insă cu guvernul, isbinda noastră a fost dacă nu cu totul negativă, cel puţin foarte neînsemnată. Abia am isbutit să moderăm pornirea lui austro-germană, făcîtdu-1 ca cel puţin să lucreze sub surdină cînd voia să ajute puterile centrale. In schimb guvernul a căutat să ne lovească pe cît i-a fost cu putinţă. * * * O primă încercare a fost cu întrunirile socialiste cu care voia să I ne ia sala Daria, şi să producă ou mişcare potrivnică nouă. In urmă a căutat să discrediteze întrunirile Actiunei nationale prin scandalurile provocate de poliţie după întrunirile de la Dacia. Negreşit că ni-mic nu putea să discrediteze mai mult acţiunea noastră decit excesele de stradă. Spărgînd geamurile la clubul liberal şi la casa şefului partidului conservator, se depărtau de noi nu numai masele populare ale celor două puternice partide, dar chiar oamenii de ordine din orice partid şi în afară de partide. Din fericire spiritul public care se pare că a început să fie pătrunzător, precum şi silinţele membrilor Acţiunei naţionale, au isbutit sâ scape şi de această încercare a guvernului de a zădărnici lupta întreprinsă de membrii Actiunei nationale. Şi atunci a început altă luptă a guvernului în contra noastră : lupta de a ne împuţina şi de a ne compromite. Ce rost a avut trimiterea a trei membri ai Actiunei nationale in misiune in Italia şi Franţa ? Oare guvernul nu avea la dispoziţiune pentru misiuni politice pe membrii corpului diplomatic ? In orice caz nu putea el să găsească în afară din liga Acţiunii naţionale, bărbaţi politici cari să fie însărcinaţi cu misiuni politice şi cari să le îndeplinească mai bine decît nişte oameni de litere ori de ştiinţe, improvizaţi în diplomaţi diletanţi ? Şi ca să discrediteze mai mult pe membrii ligel, iî trimete fără mandat precis, aşa încit eî sunt desmintitî de organele oficioase ale guvernului! Cu trimeterea în străinătate a trei din membrii ligel, între cari şi preşedintele ei. Pe lingă împuţinarea luptătorilor, se provoca oarecare discredit asupra Acţiunei naţionale, ai căror membri păreau că admit continuarea nesfirşită a tratativelor şi chiar că umblă după misiuni în străinătate. * * * Cu această lovitură guvernul a isbutit să discrediteze liga care azi ar merita mal bine numele a inac~iunei nationale ; a isbutit să o discrediteze și să o paralizeze.___ I Insă... e un insă A Qy_vTiul trebue să știe că sunt l If t’- i isbutirî l sunt unele is.VJ °i atrag munca silnică pe viata, ac^ un(je nu exis^ pedeapsa cu mote j Prin^ uryre guvernul trebue să i știe ca. i j A,;}Stih să tină Rominia in neutralitate hă Lembergi dar a. w mnnn °via(a 0 cel DUt 'in i 20Uj\°a TMlil ăe veste munți. A,-l,S^U1 ■ &continue a păstra neutralitatea in din urmă , lasmd pe grahm tri să se stareasca in Tran,mnia Această ! ne va costa proba vnntn inrA 1 200.000 de romih dincoace "de ! munți. • Tara a ertat priis va : poate si secunda grei* a eria [ Insă guvernul să sească d •' r îsbuti sa savirseasca a?ia gresa. * lă: nimicirea neamului ■ 5 1 peste munți, prin nerealiLarnjt. a tiî nationale, căci aceasla e atît de mare. incit Putf^5aia ” cern că mai bine nu s’ar \gSCUf d aceia care o vor săvîrși ! i v Guvernul să ia seama, fiind • ! n asumat o mare răspundere. ® n crede că poate îndeplini singuiT-. i n tatea națională, să o facă și v' j vea glorie neperitoare cît va da^! £ neamul romînesc. Dar dacă nu e p în stare să facă acest lucru, ănci datoria patriotică să pună interesele neamului mai presus decît pofitele personale de guvernare, făcînd apel la toate capacităţile mari ale ţării ca să colaboreze la realizarea idealului naţional. In astfel de chestiuni mari, chiar greşala e o crimă pe care nici bunele intenţiunî nu o pot scuza. Să se ferească guvernul de o astfel de groaznică răspundere. I. Tanoviceanu Logos, contra străinilor Legea zisă pentru controlul străinilor este in realitate o lege contra trăinilor, ba chiar şi contra romînioi. Am arătat că prin puterile eî ne- Imitate, prin sancţiunile ei reipezî definitive, va putea lovi şi pe roaînl, fără ca aceştia să aibă miji acul de a se sustrage abuzului. Afară de asta, orice străin stabilit în ară are legături de interese şi ne-ori chiar şi de rudenie cu roaînl, cari vor suferi şi el de pe urma loviturii date străinului. Cttî romînî nu vor avea de suferit de pe rma domiciliului forţat impus uul străin cu care sunt în legături de faceri ori de rudenie !Şi care e rostul acestei legi ? Că, eecesar un control al persoanelor ori vin în ţară, nu mai încape înafară. Dar, pentru aceasta nu-i nere de o lege atit de draconică și nu-i nevoe să se pue în mina admi- istratiei noastre un nou instrument de samavolnicii. : Pentru înregistrarea străinilor , iî se stabilesc într'o localitate nuite nevoe ca dînşii să se prezinte jersonal autorităţii respective. Este , ajuns să trimeată un formular implectat, ca în Austria. In Rusia ti obligat să trimeti şi paşaportul ' ►re vizare. Dar, nici în Austria, vf în Rusia nu eşti obligat să te inviţi în persoană. / jjmiciliul forţat este o barbarie f C M, cînd pentru omul care s'a fă- \ nonposibil ai măsura expulzării. r n„jliul forțat și-ar avea rostul dai \ca ° miu,cre ! adică să-I c tara \mel a'egerea între a părăsi r I inran\a se stabili într'o anume o bot,ln tot caiu* Sasâ ar trebui C I nistrată ca JusUția, iar nu admin nmMPnrrkmăsurilor prevăzute de f delictele f iuutilâ- Pentru toate un străin ,rI Ie-ar Putea comite ° cum nW? destule legi. Pînă am neajunii &a înregistrăm nici ■ civilizate cu, Pe uTMa tolerantei in tot eaztf ne mîndream. nem la tortuu este drept să pu^ r teamă că s-arh« toţi străinii de ment dat unulea ca_la TM mapărător. Si astare ei sa devie sumai mult cu cît spunem cu atît gea nu-sî va aii*TM «ffurt că le- ai cu gînduri rele \ tinta. Străinul .S parenţele. Cel cu\ să salveze a- B feri toate rigorilor cadle vor su‘ ri Dacă ar fi vorbă aţională în vederea P lege excep- c. mai zice nimic. E VlizăriT n‘am s' lege permanentă cari? Snsă de p g tr'un stat polițist, pkpreface inn Majestâții Sale GardiPb călcîiul . I —S» T» _ Ji " ■ ■— —.—mmmI ■ — Adeveruri E „factori* D. Iorga dezminte ce a afirmat, fără sa fie rugat de nimeni, şi anume că primtiul-ministru i-a arătat că trebue să intrăm in acţiune alăturea de Austria şi Germania. D. Iorga nu e „factor răspunzător“ — dar după „dezminţirea“ sa sevele cît de colo că umblă cu limba scoasă după titlul de „factor răspunzător“. S'a săturat de cînd Îi spun politicianiî că e „fără răspundere“. Aere! Tini iniawca! Se anunţă că la un duel d. Procopsi] ar fi tras în aer! Era de prevăzut: în toate îşi dă iere! Se putea deci Să nu-şi dea şi ierul că trage?! 1 Rinolatto. d-lui BrătianuExpozitia leileon cu inzistenta publicul să iziteze şi să încurajeze expozitiun pe care d-soara Adela Jean a dechis-o în localul ..Tinerime! arti tics“, fostă panorama Griviţa. E vorba de a încuraja o fericare, încântată de farmecul ce execită arta asupra autora — şi-a scrificat viata întreagă, muncind o încordare, făcînd sforțări supraomnesti, in conditiuni vitrege din toate punctele de vedere. * Am urmărit pe această artistă , cînd s’a întors din Paris, plină speranțe, fără a bănui măcar ce ai oră e arta si ce spinoase căile o duc spre dînsa. A expus atunci lucrări interesante, drăguţe, delicate, exalind inc, idealismul primilor paşi ai artei, amosfera Academiei.. Originale , copii, făgăduiau pentru viitor şi gesiau cumpărători. Dar condiţiunile vitrege de cai am vorbit, au redus mult din optimismul artistei. Neexperienta vieţei şi necinstea oamenilor, i-au răpit şi resursele materiale ce agonisise printr’o muncă incordată. Ş apoi a început calvarul.... Ani de zile eu a mai expus. Aceasta nu putea fi spre folosul eî şi iat-o după ani de zile apărîm înaintea publicului, cu lucrări ma vechi şi mal noul, pînze, pasteluri , desemnuri. E muncă grea în aceste lucrări Cele mal noul tot mal transparente mai ideailizante, mal dulci, par’di-şoara Jean is'ar fi încăpăţînat si facă contraste cu viaţa reală. Nuduri numeroase, — unele reuşite. Femeia frumoasă, goală, pocăindu-se în faţa crucei. Meditaţiunea în faţa unui craniu; teme de şcoală, cari au tentat întotdeauna pe omul la care voinţa luptă cu putinţa. Desemne, academii, bune, di carnaţie plastică şi trăsături sigure. Inspiraţiune după Mucha (61) transformind decorativul linear a acestuia în corectitudinea unei Academii. Mai citez ca lucrări cari plac: Ocupată (23); Primăvara (28) reprezentată printr’o fecioară care merge la prima împărtășanie sau o nireasă de naivitatea acesteia ? Sorsa de femeie (32). Fumătorul 34) în care reapare un subiect favoril, repetat si în pastelul Ștrengari! (52); Visătoare (56); Meditatiune 57); Gînditoare (59); Melanche 17Q)- B. Br. ★ ■ * D. Iorga şi-a făcut mica sa datorie şi formalitate de secretar alUnei“, opunind o dezminţire in de perl unui lucru pe care in conştiinţa sa il ştie perfect exact — şi anume că înainte de consiliul de Coroana primul ministru de atunci şi azi, d. Ionel Brâtianu l-a arătat serie de motive pentru care era ti părere câ România trebue să intri în acţiune imediat şi alăturea d Austria şi Germania. Dezminţirea d-lui Iorga este contrabalansată de afirmarea d-lor Nicu Filpescu, Ionaş Gradişteanu, Delavrancea, Simeon Mindrescu, Taki Ionescu, cărora acelaş domn Iorga le-a comunicat faptul—şi nu odată De aceea rămine bine stabilit ci primul-ministru era in ajunul consiliului de Coroană convins că Rominia trebue să intre în acţiune alăturea de Austria şi Germania — ş incă dela 17 Ianuarie noi am relatat întrevederea d-sale cu d. Iorga fără insă a da atunci numele deputatului de Prahova. Azi, cind d. Vintilă Brătîanu scrie spre a arăta, cum am dovedit, că e de acord cu d. P. P. Carp, ideile primului-ministru comunicate d-luî lor«a. devin și mai de actualitate. Fiindcă dacă primul-mainistru tace cînd e întrebat dacă cu autorizarea d-sale d. Stere s’a dus să îndemne pe rominiî transilvăneni să meargă să moară pentru împărat, fiindcă şi rominiî din regat o vor face, ţara nu poate să tacă văzind neîncrederea pe care o au azi toate puterile şi cu deosebire acele ale Triplei înţelegeri faţă de un şef de guvern care acum șease luni a reprezentat o politică și acum crede că poate reprezenta tot atît de bine politica diametral opusă . ..vs Ad. NAZBIŢII UNDE-I CONSPIRAŢIA? Iată patru zile şi patru nopţi şi de patru ori 24 de ore de cind poliţia particulară a d-luî Marghiloman a descoperit că la mahala se şoptesc prăpăstii — în fine „se conspiră". De atunci d. Panaitescu şi servilul de Siguranţă, Sherlock Holmes. Nik Winter, biroul „Detectiv“ al d-luî Puiu Alexandrescu, răposatul Lesvidax şi toţî reporterii „Adevărului“ ii „Dimineţei nici nu dorm, nici nu mănîncă — ci cu toţii cutreeră mahalalele. S’au operat peste 3000 de aestări şi totuşi nici pînă acum nu se ţie. Unde e Conspiraţia?! Pe viul Dumnezeu, această Conpiraţie trebue descoperită, sau de la, d. Marghiloman trebue să-şi conedieze poliţia particulară — şi să rămite numai cu gardistul de la boartă Pac. Hugăciimi! Setul suprem al religiei catolice, papa dela Roma, îşi îndeplineşte pe îi poate, datoria, in vremurile aestea de singe si de măcel , ordoă rugăciuni pentru pace. Rugăciuile acestea se înalţă sus-sus, spre cerul albastru unde tronează bătriul Dumnezeu. Şi poate că rugăciunile acestea ar avea vre-un efect, oare că Cel atotputernic s’ar inuiosa si, cum e comandant sa rem, ar pune pe gornistul Cerului a sune „încetarea“—încetarea măeluluî intre copiii săi pentru cari re atîta dragoste — după cum o cristi in cărţile de citire. Dar, în celaşi timp cu rugăciunea Papei ? înaltă spre Cer si rugăciunea apăratului Wilhelm care e mai igăcios chiar decit însusi Papa ! Ponteficele inploră dela Dumne?« pacea , suveranul dela Berlin ?clamă dela bunul Dumnezeu să ea tărie si mai mare săbiilor lui, murilor lui monstruoase. Și bunul umnezeu se află într’o grea cumină : pe cine să asculte ? Papa e prezentantul lui direct pe pămint ceea ce face, ceea ce spune Papa, ■ chiamă că o face in numele lui umnezeu. Dar și împăratul Ger- janiei îi e drag. Acesta are un su-f ’t atît de pios si vecinie invocă colectia „bătrinuluî aliat din Cer"1 cum s'a rostit acum de curindinta unor regimente ale sale. Pînă acum rugămintea berlineză avut mai multă trecere decit cea mană : măcelul continuă, sub unduitoarea proiecţie a bunului Imnezeu. Dar va veni o zi cind zborul—prin forma lucrurilor—va unge la sfirşit. Pacea binefăcătoara veni să aline durerile, sărince rănile unei omeniri atit de ud sfişiate. Şi atunci se va spun 1 că rugăciunea Papei a învins. ...Iar copiii vor continua a crede : bunătatea Dumnezeului cărţilor cime !... __________Maximin ! AUSTRIA face concesiuni state s lor neutrale . --------- | roma. 30 Ianuarie.— Corespondenți din Viena al lui „Corriere dellara," observă că, de cînd baronul 2rian s'a întors dela cartierul genei german presa vieneză de cîte orî somenit de Italia, a dat de înțeles nici o concesiune teritorială nu r putea face cte către Austro-Vn- S •ia în favoarea statelor neutrale; și * ■oape aceleiași cuvinte le-a între- * ilfat presa din Budapesta orî dje d : ori a fost vorba de raporturile fi narchieî cu regatul romin.________ CHESTIA ZILEI Salvatorul Tronului 1 ..La mahala se conspira contra Tronului". (Un uncioe al d-lui marghiloman) . D. Marghiloman s Sire, am aflat că Tronul e in primejdie şi am sosit cu colacul de salvare ! Regele: Am înţeles aluzia: umblaţi după colacul paterei ! Operaţiunile din Septembrie-Decembrie 1914, pe teatrul oriental Pe la mijlocul lui Septembrie, armatele ruseşti, cari năvăliseră în Prusia orientală, fiind bătute, trupele germane din această parte deveniră disponibile. Cam la aceiaşi epocă, armatele austro-ungare se aflau în retragere peste San către Vislova. S’a hotărît trimiterea acestor trupe germane disponibile, în ajutorul austriacilor, care trebuiau să ia ofensiva în Polonia de sud, peste Vistula, pentru a ataca spatele armatei rusești, ce urmărea pe austriaci peste San. Austriaciî trecură toate trupele lor de la Sud de Vistula la Nord, pentru a întări nassa germană ce era să opereze. Pe la 28 Septembrie, ofensiva brador austro-germane,plecind de pe frontul Cracovia - Kreutzburg, naintă către Est. După știrile sosie, rușii nu aveau pe malul sting al Vistulei, decit 6 divizii de cavaerie, care s’au retras în faţa ofensivei austro-germane. Pe la sfîrşitul lui Septembrie, capul ofensivei germane era atins, căci mare parte din forţele ruseşti se retrăgeau spre Lublin-Kazimirtz, legatind forţele austriace. Pe la începutul lui Octombrie, uşii au încercat să treacă Vistulantre Sandomirtz şi Josetov, cu scopul probabil de a fixa de front, trude austro-germane, ce înaintau pe Nord şi Sud de Opatov spre Vnsula, iar cu restul forţelor lor, să aace flancul sting al forţelor germane din direcţia Ivangorod. Această intenţiune a ruşilor a fost zdărnicită printr’un atac prin surrindere, executat la 4 Octombrie e germani, contra ante-gărzilor rueştî ce trecuseră Vistula în dreptl Opatovului. Ruşii nu renunţarăsă la planul lor, căci făcură oouă încercare de trecere a Vistu, pe frontul Kazimirtz-Ivangorodyncywol, încercare ce fu din nou zdărnicită de către germani. * * * In timpul acesta, armatele auto-ungare reuşiseră să respingă rţele ruseşti din Galiţia, pinâ pes- San, şi să despresoare Przemysl, scopul de a ataca aripa stingă forţelor ruseşti, ce făceau faţă armanilor. Trupele austriace întîmpinară osistentă foarte mare, iar ca urare înaintarea lor se făcu foarte cer. Un ordin găsit la un ofiţer rus ort, preveni pe austro-germani că opul ruşilor era de a ţine de front 15 corpuri de armată pe austrormani în fata Ivangorodului, iar alte 10 corpuri de armată suslută de numeroase divizii de re- ' rvă, să înconjure aripa stingă rmană, plecînd de pe frontul Var- , via-Nev-Georgevski. Pentru a para această lovîtură, a tbe forte austro-germane, fură lă- : te pe Vistula, in scopul de a opri * :cerea rușilor la Nord și la Sud ( Ivangorod, iar grupul forţelor îndreptat fără întirziere către Orşovia,________________________ ■ lui v.unyioj-icv-yeorgewskT, CU forţe mult superioare, situaţia ger■ manilor era cu aici mai critică, cu ■ cu trupele austro-ungare, însărcinate cu atacul aripei stingei ruseşti , fusese oprite pe loc. Germanii adoptară atunci un nou plan de operaţie, hotărindu-se de a duce la stingă lor corpurile de armată germane, ce se găseau în ţaţa Ivangorodului, unde fuseseră înlocuite de către austriaci, iar cu aceste forţe întrunite să atace forţele ruseşti de laVest deVarşovia. Germania adoptă următorul dispozitiv de luptă: trupele, din faţa Varşovieiluară poziţie pe linia Rava-Skierniewice, iar cele din faţa Ivangorodului, să atace dinspre Sud, din direcţia Pilită, pe ruşi. Cind aceste trupe se pregăteau să atace, germanii fură informaţi, că forţele austro-ungare din faţa Ivangoroduluî, nu mai pot ţine faţă ruşilor. .. • Chiar propriile trupe germane de la stingă şi de pe Pilită, fură silite să bată în retragere, pentru a scăpa de presiunea rusească. Pentru a-şî recăpăta libertatea de acţiune, toate trupele austro-germane de pe frontul Varşovia-Przemysl, bătură în retragere, parte peste Carpaţi şi parte pe frontul Cracovia - Centokowo - Sieradz. Pe timpul retragerei, podurile, drumurile, liniile telegrafice şitelefonice fură distruse a fond. Pentru a opri ofensiva rusească, se hotărî un atac contra forţelor, principale ruseşti. In acest scop armatele austro-germane fură împărţite In 3 grupuri: Un grup de forţe germane a fost transportat In regiunea Thorn, un al doilea grup foarte puternic de austro-germani, a fost aşezat în jurul Cracoviei, iar al treilea grup avu misiunea să apere Galiţia. Din partea lor, ruşii grupară forţele lor in modul următor: 8—9 corpuri de armată se aflau la graniţa Prusiei orientale spre Biala, o altă armată tare de 3—4 corpuri de armată se găsea Intre Mlava şi Thorn; spre Vroklavek se găsea 3 corpuri de armată cu faţa In spre Thom; in legătură cu această armată, armatele a 2-a, 4-a, 5-a şi a 9-a in total 35 corpuri de armată, cu numeroase divizii de cavalerie, se găseau la Nord de Cracovia, în Galiţia înaintau armatele a 6-a, 7-a şi a 8-a. In definitiv ruşii aveau 10 armate compuse cam din 45 corpuri de amrata, întărite încă cu numeroase divizii de rezervă. Pe la mijlocul lui Noembrie, ruşii ncepură ofensiva generală pe toată linia. Ofensiva rusăla Nord de Varşovia, a fost prevenită prin itacul germanilor, cari avură oareare succese contraruşilor, şi care provocară retragerea aripei drepte Citiţi Continuarea în ~