Adevěrul, ianuarie 1916 (Anul 29, nr. 10354-10377)

1916-01-08 / nr. 10354

■ ■ tineri 8 Ianuarie 1916 îs IIII.........IMNI WiffiMSfc,« ?rafața și Rusia TELEGRAMELE DE ANUL NOU ALE LUI BRIAND ȘI JOFFRE LYON. 6 Ianuarie. — (Prin telg­­rafia fără fir). — Russa d­e Slovo“­in Moscova publică următoarele te­­egrame ce î-au fost trimese cu pri­­ejul anului nou­ ortodox: Aristide Briand: „Aruncate tn răzbătu prin cea mai monstruoasă agresiune, Franța și tasta au pecetluit cu sîngele atâtor rol, pactul ce au încheiat de aproa­pe 20 ani și cari te-au unit in aceiași spera de pace și civilizație, .Optspreze Im­i de războțit teribil i’au slăbit cu nimic curajul și ho­­ărirea care face frăția noastră de tine stăpună pe victorie, pe cind t­­ramb­ul față de puterea noastră­­ rescundă obosește tot mai mult și­­ esperează. Ași dori ca fiecare rus să știe ci­a admirație și ce afecțiune conține Ini­na oricărui francez pentru marea tusie. Noi cunoaștem suferințele ei, noism­ul, sforțările uriașe hotărâte de a Învinge și a libera lumea, toate a ceste sunt speranțele noastre cele mai vii, on ele salutăm anul nou. Unite pe veci ca aliatele lor, Franța si Rusia pot, pe pragul acestui an, privi fără teamă In viitor, căci am ajuns momentul cind inamicii noș­tri epuizați, risipesc și intind in za­dar armatele lor pe cinci ale noastre se prepară cu o muncă formidabilă pentru sforțările ce vor salva civi­lizația și vor asigura Europei libe­rate prosperitatea țarilor pașnice. Generalul Joffre: „Ca și poporul și armatele rusești, poporul francez și armatele sale vor ’zonda complectă și pedepsirea a­­gresorilor lor, triumful dreptului și justiției. Toate energiile noastre ca și ale noastre țintesc spre acest scop de care fiece zi ne apropie. Unirea sforțărilor noastre este o garanție de victorie. Fraternitatea noastră de arme ne umple de mândrie și Urmărim cu admirație adinca, te­nacitatea și bravura trupelor ruse. Păstrăm deplina încredere că sfor­țările noastre unite nu vor Înceta pînă la victoria complectă contra inamicilor noșri. Dumnezeu atotpu­ternic să ne ajute la împlinirea spe­ranțelor noastre In anul ce vine“. • Incendiul din Focșani FOCȘANI. 6 Ian. — Un incendiu a distrus astăzi locuința în­ Ichimescu, din str. Gîrlei. Intervenind pompierii focul a fost localizat. — Cor. i-r- -— -------------fam------------­ Bwtmreasprea cu regel a Svlgariei.—Prin­zul a­n paratul regal sirb.- tasem •|-SaS&.rs politica a intretfederei SOFIA, 5 Ianuarie, •— împăratul Wilhelm, însoțit de șeful statului major, generalul Falkenheim­, a so­sit la ora 1 după amiaza în gara de la Niș, unde a fost primit de către regele Ferdinand, principele moște­nitor Boris, principele Ciril, preșe­dintele consiliului, d. Radosla­voff, generalisimul Jekoff, șeful statului major general jostoff, comandanții armatelor bulgare, generalul Boya­­djoff și Theodoroff și comandantul pletei, generalul Tantiloff. » Cei doi suverani s’au îmbrățișat într’un mod afectuos, stringîndu-și mina in mod cordial. O companie din regimentul VI infanterie­­ a dat onorurile. După prezentările suite­lor, împăratul, regele și principele moștenitor s’au dus intr’un automo­bil pină la cetate, unde au fost in­­timpinați de mareșalul Mackensen. » împăratul, însoțit de rege și de soția sa, a trecut in revistă trupele garnizoanei cari au defilat cu pasul de paradă în fața suveranilor aliați. O companie germană, cuprinzînd­ trupele din diferite regimente, a defilat de asemenea, înfățișarea marțială și ținuta energică a trupe­lor bulgare și germane, a făcut o adîncă împresiune asupra persoa­nelor prezente cari au resimțit un sentiment de mîndră satisfacție.­­ Pe la orele trei după amiazi, un prînz de 46 tacîmuri a fost servit în Palat, erau de față: împăratul Wilhelm, regele Ferdinand, princi­pele Boris, principele Ciril, genera­lisimul Jekoff, președintele consi­liului, d. Radoslavoff, generalul Falkenheim, mareșalul Mackensen și generalii bulgari. Seara, un prînz Intim a fost ser­vit in vagonul Imperial și la orele 7 luni, împăratul s-a înapoiat în Germania. In tot timpul vizitei, cei doi su­verani au fost călduros aclamați de populația orașului. * întrevederea din Niș e privită ca un eveniment de o însemnătate considerabilă. Întreaga presă bul­gară­ vorbește de marea impor­­tanță politică și militară a vizitei­­ împăratului Germaniei. (Agenția­­ bulgară) SOFIA, 5 ianuarie.­­ Ca prile­­jul vizitei sale la Niș, împăratul Germaniei a remis Crucea de fer tuturor șefilor de trupe și mai mul­tor ofițeri superiori bulgari. Președintele consiliului, D. Ra­­doslavloff, "a primit "Crucea de co­mandor al vulturului roșu, șeful robinetului politic al regelui, D. Dobrovici; comisarul regal la Nis. d. Ceapracikoff; directorul poște­lor, d. Stoyanovici și directorul că­ilor ferate, d. Mor­­off, au primit Crucea de fer, clasa II-a. Directorul presei, d. Herest, a primit ordinul regal al coroanei, clasa II-a (Agen­ția bulgară). * SOFIA, 5 ianuarie. — In cursul revistei trupelor adunate la Nîș cu prilejul vizitei împăratului Wilhelm, suveranul german a arătat un inte­res deosebit pentru detașamentele macedonene compuse în majoritate de foști revoluționari. Împăratul a vorbit cu fiecare ofițer și soldat, întrebîndu-l dacă erau mulțumiți de liberarea țare­­lor. După paradă, împăratul Wilhelm a înmânat regelui Ferdinand basto­nul de feldmareșal al armatei ger­mane, spumndu-i în nemțește că era plin de entusiasm pentru arma­ta bulgară și pentru partea strălu­cită pe care a luat-o in opera co­­­­mună și că ii ruga să primească a­­cest baston ca un semn de­ recu­noștință din partea armatei ger­mane. Regie a răspuns în bulgărește că se simte mândru de a vedea arma­ta sa luptind alăturea cu eroica ar­mată germană și că e convins că cooperarea lor va permite celor două tari de a dobîndi tot ce au dreptul de a revendica, in fine, că va purta cu mindrne bastonul de­ mareșal german. Regele a numit pe împăratul Wil­helm șef al regimentului 12 de in­fanterie bulgară. (Agenția bulgară), pierd in hohotele generale.­­ Sexul frumos soarbe în acelaș timp toaletele superbe ale Marioa­­rei Cinsky, a cărei eleganță de bun gust i-a cîștigat de mult sufragiile cucoanelor. De remarcat din ansamblul plin de brio­­­d-na Vasiliu excelentă în Titi, d. Timică Georgescu un doc­tor amorezat, de un haz nespus, d. Giorgian de un naturalism adorabil in amantul Năică Pușcărie, d. Ghi­­bericon de o prestanță și „croială“ mult remarcată în avocatul Gră­­iescu, întreg finalul actului al doilea, la Cazarmă, ca și intrarea spălătore­selor au fost bisate. D. Ulrich, care conduce orchestra, a contribuit la marele antren cu care au fost­­ în­tâie. Duetul Cinsky-Vasilchi și cu­pletele de actualitate ale lui Tâna­­se, viu aclamate, complectează marele succes al acestui spectacol în adevăr unul din cele mai vesele pe care le-am avut în ultimul timp. Spect. * m vxrtit numai I i iThMT H'n­in­­tter ' Depozit sMwml p. koditinia: %*r. s»U.« uoorului 48, București II CEA MAI SPLENDIDA I ! EXPOZIȚIE I SI Bijuterii line Ceasornice I R / de Preciziune și I m ARGINIARIE I .­­ 1 A fine to éeaille (*aga) sidef mF* argint, doable celuloid nltimele nostați «a găsea © Strada Doamnei No. 2< ^ag»g»£^wg^armgaggaaaw«w Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 Co8sali»t>i b1'«— lu a.oa6-8p«a U. FIN SSLS tqCPBgȘTl, Sir. LIPSCANI. No. li |mI Pala» Dada Romina, prăvălia No. î. tn coif. Cursul pe ziua de 5 Iunn. 1916 ■ srm-țfnrnWn'T— **‘~—'*1­w....■ r- •• ’ pr^srrrnv ^«arae=a= ‘­ ­W, (lenta amor IßOÖ. TSjőOi 7960 «/ 11 bn ta lntaraä 75.—■ SO,—­•tij - „ Mî — Ml 50 Al OM»*. Pom Ba o. 77-j 7S — far ISJUVig. Jad Cam* 04 — 95 — JPff, " .vj 7V 8 >60 jfT Í (turale PI 60 Mg U* »oo«. ruralei 0g§ far? Jh. Ba<C I 8-ad S850 iiitf «h lați 83 76 84 7<> y f f Națională; 65 I 55,50 ; Apțiculă 1 49 > 510 —Wt** a, Danii R.­ U 90; S !70HH ,nca Rom­firm. «IPO —­­ 720 — K1 fBl.nantrianil I ‘Ö - 80— HSjf ei germano 790 - 320 — ib­i« job franceze IOS - 310 — OB iîafieno Ü ■ 190 — ibhlo hAitil 1 țș i. 1^9 — jator ccstsUl ■ solbien­t ai școalei comerciale. Căuta în o casă comercială du­­­ pjta!â A se adresa prin oferte nchise în ziar sub Contabil­tate. CITATE DIN BUCUREȘTI AVIS Posesorii boncarilor de cok libera­­le de ministere­ de finanțe și vizate de Societate pentru luna Ianuarie 1916 se pot prezenta efe pe acum la Uzina de gas, unde li se va vinde și pune la dispoziție in orice zi de­ucru întreaga cantitate de col; trecută, pe bonurile ce posedă. Ca urmare la această dispoziție bo­nurile repartizate pentru luna Fe­bruarie 1916, vor fi satisăcute cu an­­ticipatie. Societatea va publica prin ziare e­­pocile cind posesorii lor vor putea «A se prezinte la Uzina de Gaz spre a lua e»kul­­a primire. Administrația cu obuze, aparatele pentru telegra­fia fără fir și proiectoarele? Ar fi o ■adevărată harababură de moder­nism și de cel mai vechi orienta­lism. Și­mîn­d această fantastică­­ arma­tă, obosită de drum, de căldurile zi­lei, de frigul nopților, va ajunge la­ ținta sa, ea va trebui să se lupte, cu armata engleză, bine înarmată, bi­ fie echipată, avînd o baza de apro­vizionare și de mun­­țiuni la cîtîva pași depărtare, avînd apă, provizii din belșug, și fiecare va înțelege ce va fi cu această armată ger­mană ! !EXpediția Katzerulu! in Egipt ni se pare, spune d. Werner, tot așa de romantică ca și expediția lui Na­poleon. Să nu fie nunta! ultima car­te a îndrăznețului Jucător !" Dr. 1, DUSCI AN­­IRAȚII ROLLER ! Corței Retale ! Str. Carol 50, Erai ma ! TEATRUL-CINEMA REGAL. — Mai la ziuă, revistă într’un act, de Kîrthedan, înaintea unui public ales și foar­te numeros s’a jucat aseară ,pre­miera revistei „Ma! la ziuă“ de trei autori monden!, cari s’au contopit în pseudonimul Kirth­edan, Aluziunile locale Și de ordin po­litic general, curtea pe care o fac puterile străine Rom­îniei, suferin­țele concentraților, elegia primului­­ministru și mai ales urarea de Moș- Ajun a trei ciobănași din Ardeal și întrebarea lor „Intrat­­or! au in­trat!“ au fost mult apreciate și a­­plaudate. D-ra Lygia Florio în Camera și Rominia, d. Iulian în căprarul, pre­cum și d-ra Sofia Ionescu, d. Jean Bulandra și Costin Ionescu și-au dat toată osteneala mai cu seamă că deși cel mai mult­ jucau pentru întîia oară într'o revista de actua­­litate. — , Pentru cei fară sărbătoare Suma dia t?nnă lei 107.50 Messino G. Butter,Loc 8. • 1?.— Pr. N. Porumb, Craiova'5/ M. Dobrescu, Slatina­­ C. Discreții — Total lei 162*5e S’au mai subscris pentru ac\3.'.f^ fond Lei 711.20, cari au fost distribui;'• săracilor ds Crăciun și Anul Nou Din Ploești Ab, Mache, Mache! — P]<mșUî va j. profita cel dintâiü de marele succes #. bucureștean al companiei Marioara , Cawby-Tanase, comedia Ah, Mache, ă. j Mache,­­a d-lui Emil D. Fagure. ■1 1 Stribata seara Ah, Mache, Mache ■, se va juca o singură dată la Ploești, trupa trebuind sfă se întoarcă a doua­­ zi în București pentru continuarea reprezentațiilor. 2 Pipelenii vor face de­sigur o stră­­­­lucită primire artiștilor cari sunt azi J­ cei mai populari și mai gustati în ge­nul comediei. Biletele pentru Ali, Mache, Mache, a. sunt în bună parte reținute de pe a­­l­bum. Select Cinema Grivița ■ Azi la Grivița se reprezintă m­are­­“ la film Monopol: Cerșetorii de la Sa*­ere Coeuh­ în­­ mari acte după scrie­­­­rea lui Victor Hugo, apoi Serbarea­­ 3 de Bobotează. Reprezentațiile încep la orele 10­­ dimineața. Mii de Vineri: Poștaș of din Saint-Hile. 1 . Teatru Cinema-Modern AzT la Modern pe lingă interesan­­­­ta dramă a casei Pathe Frere­s Stra­­^­gonul de Aur se va mai reprezenta o ..hilariantă comedie colorată cu­­ simpaticul comic Barisian Prince. Pentru refugiații sîrbi Suma din urmă le! 187.5. D-na Orbescu, loco 50.— i iuli Kirici, Roșiori de Vede b.— , N. Dobrescu, Slatina 5.— Total lei 247.50 . * I­­n afară, de aceste sun«? ,sau nul subscris lei 1921.70 cari­ au fost de­­v.'Ușî ia consulatul trónerat al Serbiei, »drumul spre Stiria pe cheltuiala la?­­Acolo au fost chinuit! în mod bar ! dar cu foamea și instrucția, scur tratat! ca niște animale. Din gura superiorilor n’au auzit alte cuvinte decit: Valachi puturoșî, bandit!, nu mai de spînzurat sintezî buni, etc Un anume Onci, din Băieșești, mu din naștere, era zilnic bătut ..pen­tru că mi vrea să vorbească“. Abia după trei săptămtni s’au convins superiorii lui că intr’adevăr e mut. Mult! au nnebunit In urma acestui tratament barbar. Un fecior din Pîrteștî a fost aruncat nebun în în­chisoare și pe­­ motiv că se face a fost bătut pînă ce a murit într'o bună zi. Toți romînii au fost trimiși după o instrucție de maximum 4 săptămini, pe care au făcut-o în hainele lor de-acasă, pe cimpul de luptă din Carpațî și Polonia ruseas­că. Prin Octombrie i s'a cerut țărăni­mii din Bucovina cea mai cumplită jertfă, pe care au făcut-o in naivita­tea și speranță că vor câștiga odată încrederea autorităților și vor scăpa de șicanele, ce se îndurau. O adunare de țărani, convocată de deputatul Onciul, unealtă mizerabilă a colone­­­ului Fischer, a jurat în curtea mă­năstirei Sf. loan din Suceava cre­dință împăratului și a hotârît să formeze din tineri! de la 18 ani și din dispensații pînă la 36 ani com­panii de „legionari“ — țărani! ne­­întelegind cuvîntul și ziceau „reli­­gionari“ — care sub conducerea jandarmilor aveau să facă paza sa­telor, căilor de comunicație, clădi­rilor publice etc. In modul acesta deveneau libere pentru front toate contingentele de armată teritorială întrebuințate pî­nă acuma în scopul de mai sus. A­­ceste contingente erau formate tot din țărani romîni, care astfel erau trimise de frații lor pe cîmpul de luptă. Soarta legionarilor o cunoaștem îndeajuns din documentata publi­cație a d-lui Dr. Coman. Ei au fost trimiși contra rușilor, ca și frați­­lor din Stiria, fără nici o pregăti­re militară și cei ce au mai scăpat din acest dezastru au fost înrolate în rîndurile armatei din Bucovina și nu se mai știe nimica despre ei. Că­lăi­­lor se desfată în aurul și grația guvernului, iar țărănimea î-și plinge floarea perită. D. Fern­anda mare artistă americană pentru care ziarele americane se arată cu deo­sebire elogioase pentru noua și pu­ternica ei creație din „Martira Dra­gostei", in care întrunește într’un mod cu totul fericit arta, frumuse­țea și o educație fizică desăvârșită care-i permite să execute figurile cele mai uimitoare. Fern­anda va apare cu începere de Luni 1­ 1 Ianuarie la „Lux". Turneul Campaniei Dramatice Bonn­, leisen In toată ța­ra de la 14 Ia­­nuarie 14­19 6. Cu covoursul Valeria Satter al d-nelor : 11. Uiiui#, uiflia fas.f'». Ut Și al d-nilor; St &imion@scy, I. C.n,5an> tiniu, R. Pogse ®, T, Pj,°' lopopestu, sU * Cu celebra piesă lui Gio­rg eB Ohnet: Mindrie == = șl am­ar CONSTANTA. — Teatrul I .ylor si Ianuarie. Biletele la »­­.­CERNAVODA. — Sala Re­­anț­­inere 15 Ianuarie. Biletele I­a? !.ț R.­SAsl.r. — Sala Lua­ . Sâmbătă 16 Ianuarie. 1 zile: 0,1 *a Goldstein. _____­­■ ■ FOCȘANI."^ Teatru! „Maior­­ Duminică 17 Ianuarie, ins Dama cu Came’iî. Seara . Mîi? nr.e­șlc. Amor. Biletele Ia­d. Demion. TECUCIU. — Teatrul Județe Lunî În Ianuarie. — Bilețel" ■" Re“" Premiere t PE HHUL 1916 acordate GRATUIT tutu­­ror abonaților ziarelor „APEWERPL“ și Jiu­MNEATA­r= un curent cu plata abonam­entului în valoare de peste = 1 LEI 40.000 PIN CARE LEI 20.000 IN NUMERAR ! Tragerile se vor face SEMESTRIAL [3 urlă Iragin S31TI3Sln 8ia cm­ca 8V83 l3C la 3 IULIE 1916 se câștiga: FT a»« ^ mkÄÄ im LEI 10.000 m­cm j - - - - - -| Un premiu de LEI SOOO In numerar :........US» " -fi­i 1­u ii ni >9 »WWW ii n9rfmțr­,mwaiiiu—waimali» PRECUM ȘI URMĂTOARELE OBIECTE DE VALOARE: UMU MIfIATOR COMPLECT DE FES ! O TOALETĂ DE BRONZ pentru 3 persoane cu paturi englezești­­ CU OGLINDĂ DE CRISTAL Furnizate de cunoscuta fatorîoă de mobile de fer și bronz M. OUTMANN, strada Sf. Apostoli, 72 (Tel. 38/1.» UN DORMITOR COMPLECT DE NIC 0 PIANINĂ­­ UN PAT­HE­FON­­ special lucrat pentru abonații noștri de prima calitate 11 împreună cu 10 plăci ciitate de cei mai mari artiști. U> n_« ■’ na­n A/firMi IM NU­MFRĂR ȘI o noua serie de obiecte de valoare ce se vor anunța H 1» m la «Wifltrian­ța tImp» se acordă la a doua tragere semestrială, care se­­ gr,M va~înce~în­ finele anului 1916. .......................—....... Hse in total peste lei m»me din cari Lei ^0.000 In Kumm&jt abon Rientu­ i­ I pe­ntru^fieca e zi ! „ALEVE- lin Ani Lei 18 |­ 6 luni:Lei 9 0 Ni 3 luni: Lei 5 RUt* și 10iM NEaTa* se reduce Las­c«* drept’la 25 cu­poane­­\ cu drept în ff cupoane js­­ c«j drept 5 cupoane Tragerile se vor face sub controlul onor» CAMJEHIE DE COMERȚ din fapi*@i £ se pot cîștiga la cele două trageri semestriale in decursul anului 1916 Știri teatrale NUMAI LA EFORIE MARIOARA CINSKY si TANA­­SE se îngrijesc ca bucureștenii să rîdă și să uite de toate necazurile. Noul lor spectacol, comedia MI­TICA SEDENTARI­ a pornit pe o serie care deocamdată e fixată ast­fel: AST­ALE AR­A Joi, Vineri, Du­minică și Luni, iar în MATINEU se joacă azi: All, MACHE, MACHE. Deși Eforia e cea mai mare sală de teatru din București, acel ce nu ’si opresc locurile de ca zi, riscă să nu mai găsească. * Marea și reputata Companie dra­matică a eminentului artist CONST MARCULESCU, își începe al 2-lea turneu in toată țara pe ziua de 14 Ianuarie 1916 cu cea mai bună piesă a marelui dramaturg francez, Georges Ohnet: «Mîndrie și Amor“ Trupa posedă tot elementele ei de valoare: d-ra Valeria Salater, d-ne­e. Chrisenghi, Natalia Vasilu, d-tii! St. Decu, Fl. Simionescu, T. Frotopopescu și a mai fost sporită cu două elemente distinse: d-ni: I. Constantiniu și R- Popea, amîndoi foști artiști ai Teatrului Național din București ai Companiei Da­vila și Marioara Voiculescu. Infor­­mațiunî șî bilete la casierii respec­­tivî. | încercare de sinucidere a tînără.. Maria Niculescu, fiica por­tarului spitalului Colentina,„ domi­ciliată în­­ strada general Lahovari No. 5, în urma unei certe avute cu proprietarul caselor în care locuia, a încercat să se sinucidă fiind tinctura de iod. ?a sta?« gravă, ea a fost dusă la spitalul Colentina, unde i s'au dat în­grijirile necesare. ­eatrul „Carol cel mare“ (Eforia).­­ Compania Marioara CiPSchy-Tănase. Pentru iniția oară: Mi* tion Sedentarul, comedie în 3 acte cu cintece și cu­plete de actualitate de Emil D. Fagure. O constatare, stagiunea deschi­să de compania Marioara Cinsky- Tănase la Eforie, obține un succes extraordinar. Aseară, ca de obicei, sală arhhiplină — ba s’au adăugat scaune pe lângă cele aproape 2000 de locuri pe care le are Eforia — ceea ce arată cu­ lipsea bucurește­­nilor un teatru de comedie. Noul spectacol în care apar Ma­rioara Cinsky și Tanase­ are îndoi­tul avantaj de a fi o comedie cu si­­tuațini­ hâzii­ și cuvinte de humor și de a avea în acelaș timp apro­pouri și cuplete de actualitate, care amuză enorm. Mitică Sedentarul e bu­cureștea­­nul amator de aventuri, care știe „să se învîrtească“, care și-a pre­parat, pe aceste vremuri de răz­­boiu, o trecere la partea sedentară și care pentru a putea avea o aven­tură cu Titi, nevasta în divorț a căpitanului.Tuciuriu, se sfătuește cu amicul său Craiescu și spre a scăpa de vigilenta nevestei sale A­­gripita, inventează că nu și-a vizat livretul de militar și că a fost pe­depsit la citeva zile închisoare. De fapt pusese la cale doi soldați fictiv! să vie să’l aresteze, dar cum, încolțit, e nevoit să se dea drept doctorul Popescu, un vecin al său, adorător al nevestei sale, și cum pe acest Popescu trebue în adevăr să’l aresteze do! soldat! pentru ne­­vizarea livretului, iată’l pe Mitică Sedentară arestat de la bîtieîea și in neputință de a fi prezent la in­cîl­­nirea sa ca Titi! Actul al doilea se petrece la în­chisoare și e de o veselie care a stirnit hohote de vis. Printre ares­­tantî si soldat­ sint tipuri de toată nostimația, ca Năică Pușcărie, ale cărui observații și răspunsuri au fost subliniate cu ilaritate și aplau­ze la scenă deschisă. Dar ceea ce face ea îum­ea să pe­treacă tot timpul, sunt peripețiile comice, întîlnirile neașteptate ale lui Mitică ba cu Titi, ba cu nevastă­­sa și groaznica încurcătură în care se află tot timpul. Pînă scapă din închisoare și se repede în­ Schitu- Magureanu, la locul de întîlnire. Aici alte­ surprize, alte întîlniri cu nevasta și adoratorul ei, Popescu, pînă în cele din urmă totul se ex­plică ș i se împacă. Mitică Sedentarul, după succesul strălucit pe care l'a obținut aseară, se anunță ca unul din spectacolele cele mai de atracție. Meritul interpretare­ e în primul loc al vervei pe care o cheltuește Marioara Cinsky, mai spirituală și mai vie ca oricînd în nevestica ce veghează asupra soțului craidon și al bufoneriei irezistibile a lui Ta­nase, care are în Mitică Sedentarul atitudini și accente comice cu care nimeni nu poate rivaliza. Rîsul du­rează atîta incit multe replici se ADEVERUL F. I. Brafianu și armata sw ««sipurire b'ghiu­nare, ci„ Br&tiajul ca ministru «de război a lizat apărarea arm­ate! și în special a ofi­țerilor, sus­ț­inind că proți«gande de CoTmupție a nemților n’a putut găsii ecou In sufletul ofițerului rom­ân, și cerînd ca armata să fie creată la o parte din discuțiunile pătimașe­ ale politicei. Ar fi frumos, ceea ce a spus d. Brătianu, dacă ar fi exact cele ot_ susține. Din în onorocire InaA, nu est« așa, căci dacă am « să cităm niM m», s'ar v«!«a­nim­al decit, c* autil și ofițer!.« și țină din ce! ma! *tM plasați, car! spre a nu­ fi räü văz«ifl in cercuri înalte, nu­ se sfiesc a afiși sentim­ente neun­ofile. Din fericire, nu sunt multe catiad de acestea ! Dar unde â. Brăd­ătm:« nimerește ca Eremia, este, c­iul suste­m că nu trebuie să se facă poli­tied -tiJBtf a fi JVUtWl wl V A/M llijan« •m­iuou ap ilind­sus ‘pprtod țf* ținafu­rile lor din partidul liberal. D in armată, pe cită vreme domnia «. Așa, ca exemplu, putem cita chiur ultimele limicizări făcute In rezervăJ și unde d. Brătianu, care ne­r rede ovd dreifit, a nedreptățit o mulțime de am­filor!, prin aceea ci nu a t na intet­ dérit protejați de aJ lb­oralHoir și nu­­comanda­ț(.„ Apo! <k Brătianu, triscue s& știe, eil­ ministru de rarixdfl. că trebue să ția o dreaptă socoteală In inahitările o­ i­fi­țerilor de rezervă, oare și e! si i­nil chemațî. In caz de războiu­, și prin­ urmare nu trebue săriți la lim­inia refi ofițeri! mai vechi in grad, pentru ca la mobilizare, să nu se găsească puși sub comanda acelora car­ in acti­i vitale au fost sub ordiniie lor, căc’J ce vor întimpla cazuri de indisciplin] nă un coman­dam­ente. J Dar, ce vrea să știe d. Bratiaiu d­e asemenea lucruri, cind dânsul sa fă­cut maior după 19K1, țientm că n a făcut nici un serviciu în campanie și pentru că era Ionel Brătianu, că­ruia i se cuvenea să fie înaintat. Ultimele­­ naîntări în rezervă au stirnit cele mai mari nemulțumiri printre ofițeri. D. Brătianu, trebue să știe, ci ar­mata țării român­ești, nu -i proprieta­tea d-sale, îar dacă nu e in stare să fie ministru de razboiu, să lase altuia, mai destoinic această sarcină. Rezervtet Traim leim Maria (FOST COMOEDIA) Compania Drama Bol MARIOARA VOICULESCU * B» LAMURA Jo! 7 lanuaria » Matlnatt „ÎNDRĂGOSTITĂ** SCATS FLUTURE NOAPTE Vineri 8 ianuarie SA D­VOR­AM Simbătă, 8 lanuaria MU FLÜaÜäU? UE tvC APTE Dumlnebá 10 lanaaria Matlnatt »învierea** SA DIVŰRTAM Biletele de vlnzfare la Casa Tea­­trului Comoedia deja 10—i dim, tr 8—10 seara. — Telefon 85/74

Next