Adevěrul, ianuarie 1916 (Anul 29, nr. 10354-10377)
1916-01-08 / nr. 10354
■ ■ tineri 8 Ianuarie 1916 îs IIII.........IMNI WiffiMSfc,« ?rafața și Rusia TELEGRAMELE DE ANUL NOU ALE LUI BRIAND ȘI JOFFRE LYON. 6 Ianuarie. — (Prin telgrafia fără fir). — Russa de Slovo“in Moscova publică următoarele teegrame ce î-au fost trimese cu priejul anului nou ortodox: Aristide Briand: „Aruncate tn răzbătu prin cea mai monstruoasă agresiune, Franța și tasta au pecetluit cu sîngele atâtor rol, pactul ce au încheiat de aproape 20 ani și cari te-au unit in aceiași spera de pace și civilizație, .Optspreze Imi de războțit teribil i’au slăbit cu nimic curajul și hoărirea care face frăția noastră de tine stăpună pe victorie, pe cind trambul față de puterea noastră rescundă obosește tot mai mult și esperează. Ași dori ca fiecare rus să știe cia admirație și ce afecțiune conține Inina oricărui francez pentru marea tusie. Noi cunoaștem suferințele ei, noismul, sforțările uriașe hotărâte de a Învinge și a libera lumea, toate a ceste sunt speranțele noastre cele mai vii, on ele salutăm anul nou. Unite pe veci ca aliatele lor, Franța si Rusia pot, pe pragul acestui an, privi fără teamă In viitor, căci am ajuns momentul cind inamicii noștri epuizați, risipesc și intind in zadar armatele lor pe cinci ale noastre se prepară cu o muncă formidabilă pentru sforțările ce vor salva civilizația și vor asigura Europei liberate prosperitatea țarilor pașnice. Generalul Joffre: „Ca și poporul și armatele rusești, poporul francez și armatele sale vor ’zonda complectă și pedepsirea agresorilor lor, triumful dreptului și justiției. Toate energiile noastre ca și ale noastre țintesc spre acest scop de care fiece zi ne apropie. Unirea sforțărilor noastre este o garanție de victorie. Fraternitatea noastră de arme ne umple de mândrie și Urmărim cu admirație adinca, tenacitatea și bravura trupelor ruse. Păstrăm deplina încredere că sforțările noastre unite nu vor Înceta pînă la victoria complectă contra inamicilor noșri. Dumnezeu atotputernic să ne ajute la împlinirea speranțelor noastre In anul ce vine“. • Incendiul din Focșani FOCȘANI. 6 Ian. — Un incendiu a distrus astăzi locuința în Ichimescu, din str. Gîrlei. Intervenind pompierii focul a fost localizat. — Cor. i-r- -— -------------fam------------ Bwtmreasprea cu regel a Svlgariei.—Prinzul an paratul regal sirb.- tasem •|-SaS&.rs politica a intretfederei SOFIA, 5 Ianuarie, •— împăratul Wilhelm, însoțit de șeful statului major, generalul Falkenheim, a sosit la ora 1 după amiaza în gara de la Niș, unde a fost primit de către regele Ferdinand, principele moștenitor Boris, principele Ciril, președintele consiliului, d. Radoslavoff, generalisimul Jekoff, șeful statului major general jostoff, comandanții armatelor bulgare, generalul Boyadjoff și Theodoroff și comandantul pletei, generalul Tantiloff. » Cei doi suverani s’au îmbrățișat într’un mod afectuos, stringîndu-și mina in mod cordial. O companie din regimentul VI infanterie a dat onorurile. După prezentările suitelor, împăratul, regele și principele moștenitor s’au dus intr’un automobil pină la cetate, unde au fost intimpinați de mareșalul Mackensen. » împăratul, însoțit de rege și de soția sa, a trecut in revistă trupele garnizoanei cari au defilat cu pasul de paradă în fața suveranilor aliați. O companie germană, cuprinzînd trupele din diferite regimente, a defilat de asemenea, înfățișarea marțială și ținuta energică a trupelor bulgare și germane, a făcut o adîncă împresiune asupra persoanelor prezente cari au resimțit un sentiment de mîndră satisfacție. Pe la orele trei după amiazi, un prînz de 46 tacîmuri a fost servit în Palat, erau de față: împăratul Wilhelm, regele Ferdinand, principele Boris, principele Ciril, generalisimul Jekoff, președintele consiliului, d. Radoslavoff, generalul Falkenheim, mareșalul Mackensen și generalii bulgari. Seara, un prînz Intim a fost servit in vagonul Imperial și la orele 7 luni, împăratul s-a înapoiat în Germania. In tot timpul vizitei, cei doi suverani au fost călduros aclamați de populația orașului. * întrevederea din Niș e privită ca un eveniment de o însemnătate considerabilă. Întreaga presă bulgară vorbește de marea importanță politică și militară a vizitei împăratului Germaniei. (Agenția bulgară) SOFIA, 5 ianuarie. Ca prilejul vizitei sale la Niș, împăratul Germaniei a remis Crucea de fer tuturor șefilor de trupe și mai multor ofițeri superiori bulgari. Președintele consiliului, D. Radoslavloff, "a primit "Crucea de comandor al vulturului roșu, șeful robinetului politic al regelui, D. Dobrovici; comisarul regal la Nis. d. Ceapracikoff; directorul poștelor, d. Stoyanovici și directorul căilor ferate, d. Moroff, au primit Crucea de fer, clasa II-a. Directorul presei, d. Herest, a primit ordinul regal al coroanei, clasa II-a (Agenția bulgară). * SOFIA, 5 ianuarie. — In cursul revistei trupelor adunate la Nîș cu prilejul vizitei împăratului Wilhelm, suveranul german a arătat un interes deosebit pentru detașamentele macedonene compuse în majoritate de foști revoluționari. Împăratul a vorbit cu fiecare ofițer și soldat, întrebîndu-l dacă erau mulțumiți de liberarea țarelor. După paradă, împăratul Wilhelm a înmânat regelui Ferdinand bastonul de feldmareșal al armatei germane, spumndu-i în nemțește că era plin de entusiasm pentru armata bulgară și pentru partea strălucită pe care a luat-o in opera comună și că ii ruga să primească acest baston ca un semn de recunoștință din partea armatei germane. Regie a răspuns în bulgărește că se simte mândru de a vedea armata sa luptind alăturea cu eroica armată germană și că e convins că cooperarea lor va permite celor două tari de a dobîndi tot ce au dreptul de a revendica, in fine, că va purta cu mindrne bastonul de mareșal german. Regele a numit pe împăratul Wilhelm șef al regimentului 12 de infanterie bulgară. (Agenția bulgară), pierd in hohotele generale. Sexul frumos soarbe în acelaș timp toaletele superbe ale Marioarei Cinsky, a cărei eleganță de bun gust i-a cîștigat de mult sufragiile cucoanelor. De remarcat din ansamblul plin de briod-na Vasiliu excelentă în Titi, d. Timică Georgescu un doctor amorezat, de un haz nespus, d. Giorgian de un naturalism adorabil in amantul Năică Pușcărie, d. Ghibericon de o prestanță și „croială“ mult remarcată în avocatul Grăiescu, întreg finalul actului al doilea, la Cazarmă, ca și intrarea spălătoreselor au fost bisate. D. Ulrich, care conduce orchestra, a contribuit la marele antren cu care au fost întâie. Duetul Cinsky-Vasilchi și cupletele de actualitate ale lui Tânase, viu aclamate, complectează marele succes al acestui spectacol în adevăr unul din cele mai vesele pe care le-am avut în ultimul timp. Spect. * m vxrtit numai I i iThMT H'nintter ' Depozit sMwml p. koditinia: %*r. s»U.« uoorului 48, București II CEA MAI SPLENDIDA I ! EXPOZIȚIE I SI Bijuterii line Ceasornice I R / de Preciziune și I m ARGINIARIE I . 1 A fine to éeaille (*aga) sidef mF* argint, doable celuloid nltimele nostați «a găsea © Strada Doamnei No. 2< ^ag»g»£^wg^armgaggaaaw«w Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 Co8sali»t>i b1'«— lu a.oa6-8p«a U. FIN SSLS tqCPBgȘTl, Sir. LIPSCANI. No. li |mI Pala» Dada Romina, prăvălia No. î. tn coif. Cursul pe ziua de 5 Iunn. 1916 ■ srm-țfnrnWn'T— **‘~—'*1w....■ r- •• ’ pr^srrrnv ^«arae=a= ‘ W, (lenta amor IßOÖ. TSjőOi 7960 «/ 11 bn ta lntaraä 75.—■ SO,—•tij - „ Mî — Ml 50 Al OM»*. Pom Ba o. 77-j 7S — far ISJUVig. Jad Cam* 04 — 95 — JPff, " .vj 7V 8 >60 jfT Í (turale PI 60 Mg U* »oo«. ruralei 0g§ far? Jh. Ba<C I 8-ad S850 iiitf «h lați 83 76 84 7<> y f f Națională; 65 I 55,50 ; Apțiculă 1 49 > 510 —Wt** a, Danii R. U 90; S !70HH ,nca Romfirm. «IPO — 720 — K1 fBl.nantrianil I ‘Ö - 80— HSjf ei germano 790 - 320 — ibi« job franceze IOS - 310 — OB iîafieno Ü ■ 190 — ibhlo hAitil 1 țș i. 1^9 — jator ccstsUl ■ solbient ai școalei comerciale. Căuta în o casă comercială du pjta!â A se adresa prin oferte nchise în ziar sub Contabiltate. CITATE DIN BUCUREȘTI AVIS Posesorii boncarilor de cok liberale de ministere de finanțe și vizate de Societate pentru luna Ianuarie 1916 se pot prezenta efe pe acum la Uzina de gas, unde li se va vinde și pune la dispoziție in orice zi deucru întreaga cantitate de col; trecută, pe bonurile ce posedă. Ca urmare la această dispoziție bonurile repartizate pentru luna Februarie 1916, vor fi satisăcute cu anticipatie. Societatea va publica prin ziare epocile cind posesorii lor vor putea «A se prezinte la Uzina de Gaz spre a lua e»kula primire. Administrația cu obuze, aparatele pentru telegrafia fără fir și proiectoarele? Ar fi o ■adevărată harababură de modernism și de cel mai vechi orientalism. Șimînd această fantastică armată, obosită de drum, de căldurile zilei, de frigul nopților, va ajunge la ținta sa, ea va trebui să se lupte, cu armata engleză, bine înarmată, bi fie echipată, avînd o baza de aprovizionare și de munțiuni la cîtîva pași depărtare, avînd apă, provizii din belșug, și fiecare va înțelege ce va fi cu această armată germană ! !EXpediția Katzerulu! in Egipt ni se pare, spune d. Werner, tot așa de romantică ca și expediția lui Napoleon. Să nu fie nunta! ultima carte a îndrăznețului Jucător !" Dr. 1, DUSCI ANIRAȚII ROLLER ! Corței Retale ! Str. Carol 50, Erai ma ! TEATRUL-CINEMA REGAL. — Mai la ziuă, revistă într’un act, de Kîrthedan, înaintea unui public ales și foarte numeros s’a jucat aseară ,premiera revistei „Ma! la ziuă“ de trei autori monden!, cari s’au contopit în pseudonimul Kirthedan, Aluziunile locale Și de ordin politic general, curtea pe care o fac puterile străine Romîniei, suferințele concentraților, elegia primuluiministru și mai ales urarea de Moș- Ajun a trei ciobănași din Ardeal și întrebarea lor „Intrator! au intrat!“ au fost mult apreciate și aplaudate. D-ra Lygia Florio în Camera și Rominia, d. Iulian în căprarul, precum și d-ra Sofia Ionescu, d. Jean Bulandra și Costin Ionescu și-au dat toată osteneala mai cu seamă că deși cel mai mult jucau pentru întîia oară într'o revista de actualitate. — , Pentru cei fară sărbătoare Suma dia t?nnă lei 107.50 Messino G. Butter,Loc 8. • 1?.— Pr. N. Porumb, Craiova'5/ M. Dobrescu, Slatina C. Discreții — Total lei 162*5e S’au mai subscris pentru ac\3.'.f^ fond Lei 711.20, cari au fost distribui;'• săracilor ds Crăciun și Anul Nou Din Ploești Ab, Mache, Mache! — P]<mșUî va j. profita cel dintâiü de marele succes #. bucureștean al companiei Marioara , Cawby-Tanase, comedia Ah, Mache, ă. j Mache,a d-lui Emil D. Fagure. ■1 1 Stribata seara Ah, Mache, Mache ■, se va juca o singură dată la Ploești, trupa trebuind sfă se întoarcă a doua zi în București pentru continuarea reprezentațiilor. 2 Pipelenii vor face desigur o strălucită primire artiștilor cari sunt azi J cei mai populari și mai gustati în genul comediei. Biletele pentru Ali, Mache, Mache, a. sunt în bună parte reținute de pe album. Select Cinema Grivița ■ Azi la Grivița se reprezintă mare“ la film Monopol: Cerșetorii de la Sa*ere Coeuh în mari acte după scrierea lui Victor Hugo, apoi Serbarea 3 de Bobotează. Reprezentațiile încep la orele 10 dimineața. Mii de Vineri: Poștaș of din Saint-Hile. 1 . Teatru Cinema-Modern AzT la Modern pe lingă interesanta dramă a casei Pathe Freres Stra^gonul de Aur se va mai reprezenta o ..hilariantă comedie colorată cu simpaticul comic Barisian Prince. Pentru refugiații sîrbi Suma din urmă le! 187.5. D-na Orbescu, loco 50.— i iuli Kirici, Roșiori de Vede b.— , N. Dobrescu, Slatina 5.— Total lei 247.50 . * In afară, de aceste sun«? ,sau nul subscris lei 1921.70 cari au fost dev.'Ușî ia consulatul trónerat al Serbiei, »drumul spre Stiria pe cheltuiala la?Acolo au fost chinuit! în mod bar ! dar cu foamea și instrucția, scur tratat! ca niște animale. Din gura superiorilor n’au auzit alte cuvinte decit: Valachi puturoșî, bandit!, nu mai de spînzurat sintezî buni, etc Un anume Onci, din Băieșești, mu din naștere, era zilnic bătut ..pentru că mi vrea să vorbească“. Abia după trei săptămtni s’au convins superiorii lui că intr’adevăr e mut. Mult! au nnebunit In urma acestui tratament barbar. Un fecior din Pîrteștî a fost aruncat nebun în închisoare și pe motiv că se face a fost bătut pînă ce a murit într'o bună zi. Toți romînii au fost trimiși după o instrucție de maximum 4 săptămini, pe care au făcut-o în hainele lor de-acasă, pe cimpul de luptă din Carpațî și Polonia rusească. Prin Octombrie i s'a cerut țărănimii din Bucovina cea mai cumplită jertfă, pe care au făcut-o in naivitatea și speranță că vor câștiga odată încrederea autorităților și vor scăpa de șicanele, ce se îndurau. O adunare de țărani, convocată de deputatul Onciul, unealtă mizerabilă a coloneului Fischer, a jurat în curtea mănăstirei Sf. loan din Suceava credință împăratului și a hotârît să formeze din tineri! de la 18 ani și din dispensații pînă la 36 ani companii de „legionari“ — țărani! neîntelegind cuvîntul și ziceau „religionari“ — care sub conducerea jandarmilor aveau să facă paza satelor, căilor de comunicație, clădirilor publice etc. In modul acesta deveneau libere pentru front toate contingentele de armată teritorială întrebuințate pînă acuma în scopul de mai sus. Aceste contingente erau formate tot din țărani romîni, care astfel erau trimise de frații lor pe cîmpul de luptă. Soarta legionarilor o cunoaștem îndeajuns din documentata publicație a d-lui Dr. Coman. Ei au fost trimiși contra rușilor, ca și fraților din Stiria, fără nici o pregătire militară și cei ce au mai scăpat din acest dezastru au fost înrolate în rîndurile armatei din Bucovina și nu se mai știe nimica despre ei. Călăilor se desfată în aurul și grația guvernului, iar țărănimea î-și plinge floarea perită. D. Fernanda mare artistă americană pentru care ziarele americane se arată cu deosebire elogioase pentru noua și puternica ei creație din „Martira Dragostei", in care întrunește într’un mod cu totul fericit arta, frumusețea și o educație fizică desăvârșită care-i permite să execute figurile cele mai uimitoare. Fernanda va apare cu începere de Luni 1 1 Ianuarie la „Lux". Turneul Campaniei Dramatice Bonn, leisen In toată țara de la 14 Ianuarie 1419 6. Cu covoursul Valeria Satter al d-nelor : 11. Uiiui#, uiflia fas.f'». Ut Și al d-nilor; St &imion@scy, I. C.n,5an> tiniu, R. Pogse ®, T, Pj,°' lopopestu, sU * Cu celebra piesă lui Giorg eB Ohnet: Mindrie == = șl amar CONSTANTA. — Teatrul I .ylor si Ianuarie. Biletele la ».CERNAVODA. — Sala Reanținere 15 Ianuarie. Biletele Ia? !.ț R.SAsl.r. — Sala Lua . Sâmbătă 16 Ianuarie. 1 zile: 0,1 *a Goldstein. _____■ ■ FOCȘANI."^ Teatru! „Maior Duminică 17 Ianuarie, ins Dama cu Came’iî. Seara . Mîi? nr.eșlc. Amor. Biletele Iad. Demion. TECUCIU. — Teatrul Județe Lunî În Ianuarie. — Bilețel" ■" Re“" Premiere t PE HHUL 1916 acordate GRATUIT tuturor abonaților ziarelor „APEWERPL“ și JiuMNEATAr= un curent cu plata abonamentului în valoare de peste = 1 LEI 40.000 PIN CARE LEI 20.000 IN NUMERAR ! Tragerile se vor face SEMESTRIAL [3 urlă Iragin S31TI3Sln 8ia cmca 8V83 l3C la 3 IULIE 1916 se câștiga: FT a»« ^ mkÄÄ im LEI 10.000 mcm j - - - - - -| Un premiu de LEI SOOO In numerar :........US» " -fii 1u ii ni >9 »WWW ii n9rfmțr,mwaiiiu—waimali» PRECUM ȘI URMĂTOARELE OBIECTE DE VALOARE: UMU MIfIATOR COMPLECT DE FES ! O TOALETĂ DE BRONZ pentru 3 persoane cu paturi englezești CU OGLINDĂ DE CRISTAL Furnizate de cunoscuta fatorîoă de mobile de fer și bronz M. OUTMANN, strada Sf. Apostoli, 72 (Tel. 38/1.» UN DORMITOR COMPLECT DE NIC 0 PIANINĂ UN PATHEFON special lucrat pentru abonații noștri de prima calitate 11 împreună cu 10 plăci ciitate de cei mai mari artiști. U> n_« ■’ nan A/firMi IM NUMFRĂR ȘI o noua serie de obiecte de valoare ce se vor anunța H 1» m la «Wifltrianța tImp» se acordă la a doua tragere semestrială, care se gr,M va~înce~în finele anului 1916. .......................—....... Hse in total peste lei m»me din cari Lei ^0.000 In Kumm&jt abon Rientu i I pentru^fieca e zi ! „ALEVE- lin Ani Lei 18 | 6 luni:Lei 9 0 Ni 3 luni: Lei 5 RUt* și 10iM NEaTa* se reduce Lasc«* drept’la 25 cupoane\ cu drept în ff cupoane js c«j drept 5 cupoane Tragerile se vor face sub controlul onor» CAMJEHIE DE COMERȚ din fapi*@i £ se pot cîștiga la cele două trageri semestriale in decursul anului 1916 Știri teatrale NUMAI LA EFORIE MARIOARA CINSKY si TANASE se îngrijesc ca bucureștenii să rîdă și să uite de toate necazurile. Noul lor spectacol, comedia MITICA SEDENTARI a pornit pe o serie care deocamdată e fixată astfel: ASTALE ARA Joi, Vineri, Duminică și Luni, iar în MATINEU se joacă azi: All, MACHE, MACHE. Deși Eforia e cea mai mare sală de teatru din București, acel ce nu ’si opresc locurile de ca zi, riscă să nu mai găsească. * Marea și reputata Companie dramatică a eminentului artist CONST MARCULESCU, își începe al 2-lea turneu in toată țara pe ziua de 14 Ianuarie 1916 cu cea mai bună piesă a marelui dramaturg francez, Georges Ohnet: «Mîndrie și Amor“ Trupa posedă tot elementele ei de valoare: d-ra Valeria Salater, d-nee. Chrisenghi, Natalia Vasilu, d-tii! St. Decu, Fl. Simionescu, T. Frotopopescu și a mai fost sporită cu două elemente distinse: d-ni: I. Constantiniu și R- Popea, amîndoi foști artiști ai Teatrului Național din București ai Companiei Davila și Marioara Voiculescu. Informațiunî șî bilete la casierii respectivî. | încercare de sinucidere a tînără.. Maria Niculescu, fiica portarului spitalului Colentina,„ domiciliată în strada general Lahovari No. 5, în urma unei certe avute cu proprietarul caselor în care locuia, a încercat să se sinucidă fiind tinctura de iod. ?a sta?« gravă, ea a fost dusă la spitalul Colentina, unde i s'au dat îngrijirile necesare. eatrul „Carol cel mare“ (Eforia). Compania Marioara CiPSchy-Tănase. Pentru iniția oară: Mi* tion Sedentarul, comedie în 3 acte cu cintece și cuplete de actualitate de Emil D. Fagure. O constatare, stagiunea deschisă de compania Marioara Cinsky- Tănase la Eforie, obține un succes extraordinar. Aseară, ca de obicei, sală arhhiplină — ba s’au adăugat scaune pe lângă cele aproape 2000 de locuri pe care le are Eforia — ceea ce arată cu lipsea bucureștenilor un teatru de comedie. Noul spectacol în care apar Marioara Cinsky și Tanase are îndoitul avantaj de a fi o comedie cu situațini hâzii și cuvinte de humor și de a avea în acelaș timp apropouri și cuplete de actualitate, care amuză enorm. Mitică Sedentarul e bucureșteanul amator de aventuri, care știe „să se învîrtească“, care și-a preparat, pe aceste vremuri de războiu, o trecere la partea sedentară și care pentru a putea avea o aventură cu Titi, nevasta în divorț a căpitanului.Tuciuriu, se sfătuește cu amicul său Craiescu și spre a scăpa de vigilenta nevestei sale Agripita, inventează că nu și-a vizat livretul de militar și că a fost pedepsit la citeva zile închisoare. De fapt pusese la cale doi soldați fictiv! să vie să’l aresteze, dar cum, încolțit, e nevoit să se dea drept doctorul Popescu, un vecin al său, adorător al nevestei sale, și cum pe acest Popescu trebue în adevăr să’l aresteze do! soldat! pentru nevizarea livretului, iată’l pe Mitică Sedentară arestat de la bîtieîea și in neputință de a fi prezent la incîlnirea sa ca Titi! Actul al doilea se petrece la închisoare și e de o veselie care a stirnit hohote de vis. Printre arestantî si soldat sint tipuri de toată nostimația, ca Năică Pușcărie, ale cărui observații și răspunsuri au fost subliniate cu ilaritate și aplauze la scenă deschisă. Dar ceea ce face ea îumea să petreacă tot timpul, sunt peripețiile comice, întîlnirile neașteptate ale lui Mitică ba cu Titi, ba cu nevastăsa și groaznica încurcătură în care se află tot timpul. Pînă scapă din închisoare și se repede în Schitu- Magureanu, la locul de întîlnire. Aici alte surprize, alte întîlniri cu nevasta și adoratorul ei, Popescu, pînă în cele din urmă totul se explică ș i se împacă. Mitică Sedentarul, după succesul strălucit pe care l'a obținut aseară, se anunță ca unul din spectacolele cele mai de atracție. Meritul interpretare e în primul loc al vervei pe care o cheltuește Marioara Cinsky, mai spirituală și mai vie ca oricînd în nevestica ce veghează asupra soțului craidon și al bufoneriei irezistibile a lui Tanase, care are în Mitică Sedentarul atitudini și accente comice cu care nimeni nu poate rivaliza. Rîsul durează atîta incit multe replici se ADEVERUL F. I. Brafianu și armata sw ««sipurire b'ghiunare, ci„ Br&tiajul ca ministru «de război a lizat apărarea armate! și în special a ofițerilor, susținind că proți«gande de CoTmupție a nemților n’a putut găsii ecou In sufletul ofițerului român, și cerînd ca armata să fie creată la o parte din discuțiunile pătimașe ale politicei. Ar fi frumos, ceea ce a spus d. Brătianu, dacă ar fi exact cele ot_ susține. Din în onorocire InaA, nu est« așa, căci dacă am « să cităm niM m», s'ar v«!«animal decit, c* autil și ofițer!.« și țină din ce! ma! *tM plasați, car! spre a nu fi räü văz«ifl in cercuri înalte, nu se sfiesc a afiși sentimente neunofile. Din fericire, nu sunt multe catiad de acestea ! Dar unde â. Brădătm:« nimerește ca Eremia, este, ciul sustem că nu trebuie să se facă politied -tiJBtf a fi JVUtWl wl V A/M llijan« •miuou ap ilindsus ‘pprtod țf* ținafurile lor din partidul liberal. D in armată, pe cită vreme domnia «. Așa, ca exemplu, putem cita chiur ultimele limicizări făcute In rezervăJ și unde d. Brătianu, care ner rede ovd dreifit, a nedreptățit o mulțime de amfilor!, prin aceea ci nu a t na intet dérit protejați de aJ lboralHoir și nucomandaț(.„ Apo! <k Brătianu, triscue s& știe, eil ministru de rarixdfl. că trebue să ția o dreaptă socoteală In inahitările o ifițerilor de rezervă, oare și e! si inil chemațî. In caz de războiu, și prin urmare nu trebue săriți la liminia refi ofițeri! mai vechi in grad, pentru ca la mobilizare, să nu se găsească puși sub comanda acelora car in actii vitale au fost sub ordiniie lor, căc’J ce vor întimpla cazuri de indisciplin] nă un comandamente. J Dar, ce vrea să știe d. Bratiaiu de asemenea lucruri, cind dânsul sa făcut maior după 19K1, țientm că n a făcut nici un serviciu în campanie și pentru că era Ionel Brătianu, căruia i se cuvenea să fie înaintat. Ultimele naîntări în rezervă au stirnit cele mai mari nemulțumiri printre ofițeri. D. Brătianu, trebue să știe, ci armata țării românești, nu -i proprietatea d-sale, îar dacă nu e in stare să fie ministru de razboiu, să lase altuia, mai destoinic această sarcină. Rezervtet Traim leim Maria (FOST COMOEDIA) Compania Drama Bol MARIOARA VOICULESCU * B» LAMURA Jo! 7 lanuaria » Matlnatt „ÎNDRĂGOSTITĂ** SCATS FLUTURE NOAPTE Vineri 8 ianuarie SA DVORAM Simbătă, 8 lanuaria MU FLÜaÜäU? UE tvC APTE Dumlnebá 10 lanaaria Matlnatt »învierea** SA DIVŰRTAM Biletele de vlnzfare la Casa Teatrului Comoedia deja 10—i dim, tr 8—10 seara. — Telefon 85/74