Adevěrul, aprilie 1916 (Anul 29, nr. 10438-10465)
1916-04-01 / nr. 10438
Vineri 1 Aprilie 1916 ULTIME INFORMAŢIUNI! Comisianeade import a respins cererea comercianţilor de uleiuri minere de da a li se acorda permise de export petru acest produs. Asemenea permise nu se vor acorda, ca şi pină acum, decit fabricanţilor de petrol. Comisiunea a decis să menţină dispozițiilea de a lăsa liber exportat seminrii de trifoi. Pe de altă parte s’a hatarit a se respinge absolut orice cerere pentru exportul cortoflor. ____ Este vorba să se fixeze preţuri maximale pentru ciment, var şi cărămidă. Banca Naţionala au avut loc două şedinte cu reprezentanţii tuturor băncilor din Capitală. S’a discutat chestiunea lansatei unui împrumut intern de 300 milioane lei, cu dobândă de la sută. Cursul va fi astfel fixat incit subscriitorii să găsească o rentabilitate satisfăcătoare fată de tipurile noastre de rentă de pina acum.Axă dimineaţă regele a plecat la vânătoare la Bahna-Rusuluî In judeţul Musoel. Primim următoarele: La: «Coala dip TitUfTîrg (Dîmbovi►i, «coală cu două posturi se găseşte «mn diriginte tinărul C. Scorţeanu, formalist cu titlu provizoriu, cu 4 ani de «lujbă, care are’o purtare necuviincioasă faţă de învăţătoarea Ş coalei, care are 27 ani de serviciu, din cam 22 numai în comuna Titu- Tîrg, pe care o insultă, punînd chiar pe elevii cei mari din divizia 111-a, sub ameninţare de pedeapsă, să «uite cu vorbe necuviincioase şi să E.U-i dea respect. Faptul a fost constatat de d. revizor şcolar Tehnica, cu ocazia anchetei ordonată de minister, care a avuit loc in ziua de 17 februarie a. col. Dreptul Copilului La Select Cinema Central A, apărut într’o plachetă elegantă.: Profila parlementai des roumains, de Ioan Dragu, cu desenuri de Dragoș. S-a prezentat, plin de indignare, la redacţia noastră, d. George Popescu, din strada General Cernat, arătîndu-ne carnea care i s'a vîndut în hala Matache Măcelaru, cu preţul de 1 lei 20 kgr. adică de calitatea T. Carnea — să’i zicem astfel — e într adevăr numai oase, zgîrcî şi picioare. D-sa a arătat’o d-lor comisar Frijjculescu, inspector Gustav şi Olgraşu, şi d-luî prefect Corbescu. Toţi aceştia n‘au putut însă de cit să ridice din umeri. Ne-a arătat e» şi nouă — dar nici noi nu putem să fa- Oâra mal mult de cit d-nil de mat KQfl» Puternica dramă psichoîogîcâ -GENIU $1 MINDRIE“ după celebrul roman JVachel Pauper" al marelui scriitor Henry Becque cu maestrul Jean Kraus de la Comedia franceză la rolul principal și cu intreg ansamblul Comediei Fraţicere se reprezintă pentru prima oară azî la „Lux“, dimpreună cu toarta comice și artistice caricaturi „Wentourtan“ și cu Jurnalul Războiului. Cîtîm în „Argus“, Guvernul a hotărit să propună Corpurilor legiuitoare un proeet de lege prin care se va stabili că, ia tot cursul războiului actual și încă un an după indiderea păcei, nimeni nu va putea cumpără sau vinde cereale în Romînîa decit numai prin panjisia centrală pentru vînzarea şi exportul cerealelor şi derivatelor lor. Un însemnat număr de agricultori şi Asociaţia generală a cerealistilor din Romînîa, ingrijaţî de consecinţele proectulii se pregătesc să lupte împotriva introducere! pe această cale şi in acest fel a monopolului cerealelor in tară. Recensămintul general alcontribuţiunilor directe care, conform legii de constatare şi percepere si legii din 18 Martie 1915, urma să în■capă la 1 Aprilie 1916, se amână pentru 1 Aprilie 1917. Periodul viitor de 5ani va începe dela 1 Aprilie 1918 şi va ţine pînă la 1 Aprilie 1923. S’a primit demisîuniea din armată a căpitanului-comandor Boerescu Cezar, pe ziua de 1 Aprilie 916,repartizîndu-se pe aceeaşi zi ca ofiţer de rezervă la divizia de Mare. CABfttET RHE/ÎÎAZUGA VIMUL ELTEt Mai mulţi funcţionari din gara de Nord, plătiţi cu 70—100 lei lunar, ne arată că în acea gară, se strânge toate obiectele găsite prin trenuri şi nereclamate. După 6 luni, lucrurile sunt vindute la licitaţie şi cumpărate pe preţuri derizorii tot de cei cu lefuri mari, cari, unii din ei, fac chiar trafic cu obiectele cumpărate. Micii funcţionari au făcut adeseori cereri ca să li se vândă şi lor, cu preţuri modeste, din aceste obiecte cari pe direcţiune n'o costă nimic, dar n’au fost niciodată, ascultaţi. Supunem această plîngere direcţiei generale a C. F. Dirigintele şcoalei din comuna Ţinteşti satul Ţinteşti Buzău, aduce vii mulţumiri d-l. N. Popescu, şef viticol la via d-lui Garoflid, pentru bunăvoinţa ce a avut de a dona numitei şcoale 10 pomi altoiţi şi 120 fire de viţă altoită care plantaţii s’au făctat în curtea şcoalei. Ni se scrie din Ploeşti: Elevii liceului din Ploeşti (cl. Vil în Vill) au cerut permisiunea ministerului să viziteze instalaţia de telegrafie fără fir a statului. Această permisiune li s'a dat ţieri. răAvil au plecat la Bucureşti, insă fără colegii lor evrei, cari au fost excluşi dela această, vizită, numai pentru că sunt evreu Miine Vineri orele 9 seara. Cercul 4© studii geneto-urinare, va ţine şedinţă la amfiteatrul spitalului Colţea, la care vor vorbi d-nii: profesor Gheorghiu, despre „Hematocal latero-uterin operat; d. profesor Ştefănescu-Gialaţi, va vorbi despre: Stricturi uretrale la copii, dr. M. OChn va vorbi despre tratamentul salpingitei supurate prin puncţie şi d. dr. S. Stirpminger va vorbi despre moartea subită la prostatectonizaţi. D. Victor Doljan, licenţiat In dirept, actual subşef de birou, în direcţiunea contabilitătţeî din ministerul de finanţe, a fost înaintat pe ziua de 1 Aprilie col., în funcţiunea de şef de secţie cl. TI, în administraţia financiara a Capitalei. A doua expoziţie de pictură a d-rei Cecilia Gerson se va deschide Duminică 3 Aprilie în saloanele cercului „Libertatea“, str. C. A. Rosset No. 7 (Clemenţei). Comitetul societăţeî religioase şi culturale „Acoperămîntul Maicei Domnului“ care întreţine şi instrueşte un număr de 100 (una sută) copii săraci şi orfani, organizînd vînzarea în Capitală pentru zilele de 1, 2 şi 3 Aprilie, a unor cărticele din „Biblioteca pentru suflet“, sub formă de chetă, face apel la persoanele caritabile ca în vederea sfintelor sărbători ce se apropie să binevoiască a-şi da obolul. Mulţumită onor, public generos şi mărinimos în anul trecut 1915, din vinzarea sub formă de chetă, a cărticelelor, a diferitelor imagini sfinte şia calendarelor loi s’a strins frumoasa sumă de 9123 lei. Iar chetele simple făcute pe la hramurile bisericilor a produs lei 1044. Decî un total de lei 10168, sumă despre care se poate zice cu drept cuviînt că a fost salvatoarea situaţiunei internatului mai ales în aceste tipuri. _____ ■ . Azi dimineaţă a încetat din viaţă Ion C. Iorgulescu, care a făcut parte din mai multe redacţii. Inmormîntarea se va face miine Vineri, la orele 4, la cimitirul Bellu. Corpul defunctului a fost depus în capela cimitirului. Transmitem familiei condoleanţele noastre. Relativ la informaţia privitor la aminarea eliberării cupoanelor de bonuri la Casa de depuneri, ni se comunică, că această amânare e datorită nu unei vacanţe de două zile cum s’a zis, ci faptul că fiind încheerea anului finanicar, funcţionarii două zile lucrează numai la bilanţul de sfîrşit de an. De altfel această măsură se ia la toate instituţiile financiare de stat învăţătorii chemaţi la conferinţele generale roagă pe d. ministru Duca să dispună amânarea conferinţelor avimd în vedere scumperea tuturor alimentelor şi cheltuelilor cari va trebui făcute de Învăţătorii a căror resurse băneşti art nt foarte modest©. ^ Profesorii civili de la şcoalele militare de artilerie, infanterie şi cavalerie sânt convocaţi de urgenţă a lua parte la o consfătuire colegială la sediul Cercului lor din strada Academieî No. 1 (Institutul steno-dactil.) Vineri, Sâmbătă 12 Aprilie a. ■o., la orele 8 jum.30 seara. Doamnele şi domnişoarele can au titlul de doctor în medicină, sau sínt licentiate in farmacie, sínt invitate a înainta pivă la 12 Aprilie ministerului ile războiţi (direcţia 6 sanitară) următoarele acte : Actul de naţionalitate şi actul doveditor al funcţiunei civile, ce a ocupat sau ocupă in prezentSocietatea critică de sub prezidenţia d-lui prof. M. Pragomirescu, va ţine şedinţă miine Vineri 1 Aprilie, orele 2 jum. d. a. La ordinea, zilei: Discuţiune în jurul lui Bucovia Dragoş Protopopescu) M. Sorbul: „Patima Roşie“ (Raul Teodoras). Şedinţa are loc în sala a IV-a a Universităţii. *D. D. Areescul a fost numit profesor definitiv la liceul din Craiova pentru ştiinţele fisico-chimice şi cosmografie. * D. Emil Petrescu a fost numit definitiv maestru de muzică vocală in învăţămîntul secundar din Bucu-reşti. Următorii absolvenţi ai facultâţei de medicină din Bucureşti, sunt invitatî a-şicomunica de urgenţă ministerului de război şi (direcţia 6-a sanitară) adresa’şi ce ordine de serviciu au în prezent: Tempea Liviu, Tanfol A. Iosif, Tamaziu Mihai, Tupa I. Al. Vasiliu I. Al., Vagsal Mauriciu, Virgolici N. şi Tirnăucelariu Marcu, din Iaşi. Medicul Eran Ivanoff, Birt P. Gh., student în medicină, Liviu Campleanu, farmacistul Leon Bozoff şi agentul sanitar Constantinescul Gh., caporal, din conţi ng. 1908, sunt invitaţi a-şi comunica de urgenţă adresa ministerului de război şi, direcţia 6-a sanitară. Au fost înaintaţi în rezervă: La gradul de general de divizie d general de brigadă Radu Radian, dela corpul 5. La gradul de generali de brigadă d-nii coloneii Vasile Polizu, Cristu Dumitru, George Sănătescu, Boureanu Gheorghe, Găiseanui Panait şi Alexandru Băbeanu In .„Higiena“ No. 102, care apare mâine dimineaţa, se găseşte rezumatul celor 4 conferinţe asupra chirurgiei pe câmpurile de războiţi, ţinute în amfiteatrul spitalului Colţea de d. prof. dr. Thema Ionescu. „ Cum în prezent toate noţiunile existente asupra acestei chirurgii I de război şi sunt cu totul schimbate, aceste conferinţe prezintă cel mai mare interes pentru toţi medicii, I studenţii şi orice persoană care se interesează de primele ajutoare care trebuesc date soldaţilor pe câmpul de luptă. „Higiena“ se găseşte de vânzare la toţi ahioşcarii şi vânzătorii de ziare cu preţul de 15 bani exemplarul. Dentistul Goldenberg A., este invitat a,-şi comunica de urgenţă adresa ministerului de războiu. (direcţia 6 sanitară). Luni 31 AdevărsSs“© ssmze ale înlocuire! Iul Tirpitz Cum se împarte justiţia in Germania --------------------------------Escluderea lui Liebknecht Din dezbaterile Reichstagului —* BERLIN — ca discutarea bugetului tribunalelor de războiui, deputatul socialist din minoritate Stadthagen, a declarat: „Publicitatea proceselor e un scut pentru acuzat și o povară împotriva întindere! efectelor dăunătoare, datorite unui sistem nedrept D în cauza cenzureî nu se pot face dări de Seamă asupra proceselor militare. „Acesta e un mare neajuns. Cunosc multe cazuri în cari s’au dat pedepse mari pentru fleacuri. Mai că faca impresia că închisorile militare sunt pline de oameni cari și-au păgubit sănătatea pe cîmpul de luptă. Voiu cita un caz tipic. ..E vorba de un om de 45 ani care s‘a înrolat !n Noembrie 1914 ca voluntar în armată. Are un fiu care e de asemenea voluntar. Aşadar un om care are patriotismul nu numai pe buze. După ce a fost un timp pe cîmpul de luptă, a fost izolat într un lazaret din Saarburg, ca suspect de holeră. Un fruntaş l‘a necăjit. Voluntarul i-a tras o bătaie şi l‘a dat afară din cameră. Fiindcă, din întimplare, fruntaşul făcea în acea zi pe sergentul de zi, omul nostru a fost condamnat pentru lovirea superiorului la, zees' aaî şi trei luni închisoare. (Senzaţie). Acum îi s‘a propus omului să se întoarcă pe cîmpul de luptă şi să’şi facă pedeapsa după ce se va reîntoarce de acolo. „Iată la ce cruzimi duce justiţia militară de astăzi Se întrebuinţează mereu fraza .Mulţumită soldaţilor“. Mulţumire de zece ani închisoare ! In schimb un superior care şi-a omorit inferiorul a fost pedepsit cu doi ani. După ce mai vorbeşte un reprezentant al centrului, car© declară că acest caz e regretabil şi că ar fi fost mai bine dacă această sentinţă nu ar fi fost aprobată, se votează bugetul. Se primeşte propunerea ca guvernul să fie invitat să vie cu un proect de leg© pentru reducerea pedepselor din codul de justiţie militară. Liebknecht despre demisia lui Tirpitz, Pimîndu-s© în discuţie bugetul marinei, Liebknecht ia cuvîntul şi spune: „Secretarul de stat v. Capelle a ajuns la funcţia sa In împrejurări cari ar putea avea aparenţa, caşi cum s'ar fi inaugurat un nou sistem la departamentul marinei, ca şi cum ar fi vorba de un război şi mal atenuat, de mai multe dispoziţiunî pacifice ale guvernului. Luptele cari afi dus la concedierea d-luî Tirpitz, erau cu paci să primejduiască pacea internă intre partidele burgheze. Aceste lupte trebuiau să ne clatine încrederea în conducerea războiului. In aparență era vorba de campania submarină; părea că d. V. Capelle nu va ii un războia submarin atit de sălbatec ca d. Tirpitz. De fapt această deosebire de vederi n'a existat'1. Președintele, declară că chestia submarinelor e definitiv rezolvată și roagă p© orator să nu mai stăruie asupra ei. LIEBKNECHT: „In orice caz trebuie discutate cauzele cari au pricinuit schimbarea ministrului", o PREŞEDINTELE: Miniştrii sunt numiţi de împărat. Reichstagul n'.are dreptul să discute motivele cari afi determinat înlocuirea unui ministru. (Protestări la socialişti). LIEBKNECHT: .,Nu vorbesc de cauzele în destul de cunoscute, ci de motivele politice cari interesează viu întregul popor german şi lumea întreagă şi cari att fost pretutindeni comentate, de presă. Asfel da motive :pentru schimbarea unui om si alinui sistem att fost adesea discutate in Reichstag“. (Aprobări la socialişti) PREŞEDINTELE: Nu m‘-am opus discutărei motivelor schimbăreî de sistem. Liebknecht: „In aparentă d. Capelle a obţinut portofoliul marinei pe chestia submarinelor, dar de fapt e vorba ele chestia scopului războiului. Acesta s’a hotărît in defavoarea ă-Uf Tirpitz. Lupta intre războiul pentru linia Berlin- Bagdat și războiul pentru cuceriri la răsărit si la apus, s’a început încă înainte de isbucnirea măcelului. Aci se ciocnesc interesele diferitelor clase de capitaliști. După ce războiul a fost înscenat cu lozinca ,,împotriva ţarismului", s’a schimbat curînd directiva spre apus"... ■ Preşecţinele: „Expresia „după ce războiul a fost înscenat cu scopul cutare“ e o insultă adusă guvernului. Te chem la ordine şi te rog să nu mai vorbeşti despre scopul războiului“. Liebknecht : „După ce s’a ales apusul ca directiva războiului’’... Președintele : Repet apelul meu. Liebknecht: „Trebuie să discut această chestie, ca să pot arăta curentele opuse din sinul guvernului, cari au dus la schimbarea dela departamentul marinei’. Liebknecht vrea să arate apoi pe Larg cum cercurile reacţionare, cari urmăresc nu slăbirea Rusiei, ci cea a statelor apusene democratice, au înscenat chestia Baragong şi au agitat pentru înăsprirea războiului submarin, având în această direcţie sprijinul lui Tirpitz. E însă mereu întrerupt de preşedintele care consulta în cele din urmă adunarea. Cu mare majoritate s’a votat suprimarea glasului lui Liebknecht. Şi de astădată mai mulţi socialişti sudekumişti au votat alături de partidele burgheze şi reacţionare, contra tovarăşului lor. Liebknecht a aruncat atunci întregei adunări cuvintele — Să vă fie ruşine!... Budgetul marinei a fost votat. Justiţia germană La bugetul ministerului de justiţie, STADTHAGEN, îuînd din nou cuvîntul, a făcut un aspru rechizitoriu felului cum se împarte acum, dreptatea în Germania şi rolului ce‘şî fab unele tribunale. A citat între altele următoarele cazuri: Cîţva muncitori car! au împărţit nişte ron volante conţinînd o critică a tacticei majorităţii socialiste, au fost daţi în judecată pentru „aţîţarea la violenţe împotriva diferitelor clase ale populaţiane!“. Procurorul a socotit că acei muncitori vor să dea afară din partidul socialist persoanele cari aparţin majorităţii prin violenţe şi a cerut să fie condamnaţi la cite doi ani închisoare. Inculpaţii au fost achitaţi. Dar darea lor in judecată d o monstruozitate. I „S’a răspindit o foaie volantă în care se spunea între altele: „Orice războiu ar fi imposibil dacă muncitorii ar vrea şi dacă ar pune voinţa lor in serviciul păcel. Muncitori, uniţi-vă !“ Pentru răsplndirea acestui manifest un muncitor a fost condamnat la 6 ini Închisoare. Mai Interesant e că s’a interzis presei să pomenească de acest proces şi de sentinţa dată. „Tovarăşul meu Crispin, preşedintele clubului socialist din Stuttgart, a fost condamnat la două luni închisoare. In sentinţă se spune că agravant la darea pedepsei a fost faptul că Crispin a aprobat atitudinea minoritarei socialiste din chestia creditelor de razboi). Aşadar, judecătorii au început să se amestece în chestiuni interne de partid. „Simti multe cazuri de condamnări pentru manifestaţii violente iu contm scumpirei traiului. Publicul nu ştie nimic despre aceste cazuri, cenzura interzicîm la publicarea lor. Rog pe d. ministru de justiţie să ne comunice, ce condamnări au fost pentru demonstraţiile din Chemnitz, Berlin şi alte oraşe. Nu e adevărat că la Chemnitz s’au dat pedefise uşoare. Un număr de persoane a fost încântate acolo chiar curţii cu jur. Rog să ni se comunice cîţi au fost condamnaţi pentru demonstraţiile cu prilejul lipsei de unt. Cum a fost arestată Roza Luxemburg Deputatul socialist LANDSBERG a citat şi el următoarele cazuri de abuzuri ale justiţiei: ,,O femeie din Düsseldorf a răspîndit versiunea falsă că primarul s-ar fi procurat pline, fără cartelă. Pentru aceasta, femeia a fost condamnată la un an închisoare. O femeie, condamnată la un an închisoare pentru afluare la violenţe şi care a fost lăsată In libertate deocamdată, se pomeneşte în ajunul, zilei fixate pentru intrarea In închisoare cu duba în faţa casei. E luată pe sus şi transportată la închisoare. E vorba de Roza Luxemburg. Am crezut că un protest contra acestei procedări va avea ca urmare pedepsirea subalternului care a făcut acest lucru. Profestul meu a avut ca urmare că prefectul poliţiei din Berlin mi-a comunicat că în dubă se găseauă numai şase femei cari trebuiau transportate la închisoare pentru atentate la bunele miravuri. (Senzaţie). Nu pot să pricep cum cineva care are un pic de cinste poate insulta astfel o femeie numai fiindcă o consideră primejdioasă din punct de vedere politic. Dacă ese cineva compromis din această afacere, apoi de sigur că nu e victima. Cultura unui popor se măsoară, după cum se ştie, după consideraţia de care se bucură femeia la acel popor. Cred că după părerea tuturor prietenilor poporului nostru, trebuie făcut ceva ca poporul nostru să nu fie greşit judecat, din cauza unor astfel ile întlmplărî“. Excluderea lui Liebknecht Venind în discuţie budgetul ministerului de finanţe, Liebknecht a voit să vorbească despre împrumuturile de războiu. S’a produs un incident, pe care ziarele îl redau în următoarea versiune, admisă de cenzură: „Deputatul Liebknecht care a luat cuvîntul la budget, a făcut împrumuturilor de războiu şi realizărilor lor o critică inspirată aproape de duşmănie faţă de patrie. Auditoriul a fost cuprins de o extremă enervare. Deputaţii s’au strîns In jurul tribunei cerind cu impetuozitate să se retragă cuvîntul lui Liebknecht Se auzeau strigăte: Mişelule ! La balamuc! „Semicercul din faţa tribunei era plin de deputaţi care gesticulau furioşi, turbaţi aproape de indignare. Deodată s’a văzut cum progresistul Hubrich a sărit pe tribună, a smuls lui Liebknecht hârtiile din mină, aruncindu-te jos. A fost răsplătit pentru aceasta cu aplauze furtunoase din partea deputaţilor şi a tribunelor şi cu strigăte: Trăiască Hubrich! „Socialistul Ditimann a ridicat hîrtiile şi ne-a predat lui Liebknecht. ,în vremea aceasta, preşedintele Kaempf, a exprimat regretul său ca un german să vorbească astfel şi i-a suprimat cuvîntul. Deoarece Liebknecht n’a voit să părăsească tribuna şi-şi continua cuvîntarea, a fost exclus de la şedinţă pentru nesocotirea regulamentului. Totuşi Liebknecht nu voia să părăsească tribuna. ..Progresistul Müller-Meiningen a încercat zădarnîc să-l tragă pe Liebknecht jos de pe tribună. „Preşedintele Kaempf a pus capăt acestei scene, constatînd că Reichstagul nu mai e în număr şi a ridicat şedinţa“. „Vorwärts" neavind voie să publice dare de seamă proprie asupra acestui incident, a refuzat să publice și versiunea de mai sus, transmisă de biroul Reichstagului. Menţinerea actualului mers al trenurilor TRENURILE DE PLĂCERE Căile ferate aduc la cunoştința că pînă la alte dispoziţiuni, cu începere de la 1 Mai a.c„ itinerariul actual al trenurilor se menține conform mersurilor prevăzute în livretele actuale de mersul trenuril, lor cu următoarele adăugi!: Tenurile de vară se vor pune în circulaţie: PE ZIUA DE 1 MAI Trenurile de persoane No. 105 şi 106 între Ploeşti şi Predeal. Trenurile de persoane No. 259 şi 260 între Piatra-Olt şi Crment (Verestorony), iar vagonul de dormit de la trenurile No. 175 şi 176 se va ataşa la trenurile 163/259 şi 260/164 PE ZIUA DE 1 IULIE Trenurile accelerate No. 37 ,şi 28 între Bucureşti-Predeal; trenul de persoane No. 225 între Ploeşti- Predeal; trenulde persoane No. 226 între Predeal-Bucureşti şi trenurile mixte No. 301 şi 302 între Iaşi-Ungheni. PE ZIUA DE 14 IULIE Trenurile accelerate No. 7/48/7 şi 8/47/8 între Buzău şi Constanţa, vor circula zilnic. Trenurile de vară vor circula pinii la 1 Octombrie, afară de trenurile No. 7/48/7 şi 8/47/8 care vor circula zilnic pînă la 14 Octombrie. Trenurile accelerate No. 9 şi 10 intre Bucureşti şi Predeal pe timpul de la 1 Iulie până la inclusiv 30 Septembrie, vor avea numai vagoane de cllasa I. —-"■ —- ■■■ " -I- - De la Comisiunea Centrală pentru aprovizionarea comunelor şi controlul preţurilor Toţi proprietari! şi comercianţi! care sínt repartizat! a da grîu morarilor pentru consumul intern, sínt rugaţi a-i transporta imediat cu propriile lor mijloace la gara cea maî apropiată şi ar preda pe adresa morarului în kgu vrac, cerind dîntarul oficial al garei spre a se putea justifica de cantitatea predată, ca să fie plătit. Se aduce de asemenea la cunoştinţa tuturor proprietarilor, precum şi morarilor cari nu s’au conformat, predînd cantităţile pentru consumul intern, că dacă în termen de cel mult trei zile, nu vor respecta obligaţiunile luate, li se vor aplica dispoziţiunile lege de rechiziţiune, încuviinţate de consiliul de miniştri prin jurnalul No. 822 din 29 Martie 1916. TeaMziei TEATRUL LEON POPESCU. — Compania lirică „Grigoriu“,pentru întîia oară Gomola, operetă în 3 acte. — Muzica de If. Reinhardt. Autorul „Fetiţe dulci" a avut încă odată miînă fericită. Pe un libret brodat pe logodna dintre o baroană văduvă şi un pictor divorţat de prima sa nevastă, manechin la o mare casă de mode femeeşti, Reinhardt a scris o partiţie foarte melodioasă, a cărei singură preocupare e de a place. Gelozia baroanei faţă de fosta soţie a logodnicului ei şi redeşteptarea dragostei acestuia pentru Gonda, face ca în cele din urmă baroana să ia de soţ pe un verişor al ei, iar Gonda sa reia viaţa cu pretorul ei. Două valsuri, dintre cari unul pasionat, cu o linie melodică mai mult de caracter italian, străbat şi domină partiţiunea, insimtîndu-se în auzul spectatorilor. Restul partiţiunei conţine, afară de numere de muzică veselă şi dansantă, o romanţă sentimentală a sondei in actul al treilea şi o adaptaţiune, în transcripție de Felix Mottl, a neperitoarei romanţe a lui Martini „Plaisir d’amour“. La aceste numere muzicale se adaugă nu mai puţin de trei divertismente de balet cari dau întregului spectacol un fast şi un pitoresc, la care cadrul a trei decoruri nouă de o strălucire neobicînuită, se asociază spre a rivaliza în colorit cu costumele sclipitoare a peste 20 de balerine. Văzând toată această desfăşurare de decoruri, costume şi dansatoare, ne-am gândit că s’ar putea profita de acest corp de baletspre a încerca montarea unor divertismente șî poeme dansante— ceea ce nu ar da, de sigur, greș ca noutate pentru publicul nostru.... „Gonda“ se bucură de o interpretare de primul ordin: cinci elemente de frunte ale Companiei, sînt la lucru: d-na Jippa în rolul titular pentru a da o mare strălucire vocală Gondeî; d-na Mavrodi în rolul baroanei văduve, dîndu-i verva şi prestanţa sa, iar elementul bărbătesc reprezentat, în marele său complect, ,prin treimea: Maximilian-Leonard-Carussy, fiecare în elementul său, înveselind şi animând ansamblul, la care se adaugă tânărul tenor, d-nu Bărcănescu în rolul verişorului. Cu o montare şi interpretare de acest fel, „Gonda“ se prezintă ca un record al succesului. D. Frank dirijează cu autoritateacare i se cunoaşte. — E. D. F. Acordul economic dintre Romînia şi Germania BERLIN, 29 Martie. — Ştirea din Bucureşti după care o convenţie ar fi fost iscălită între guvernele român şi german în scop de a inlesni transactiunile comerciale intre cele două ţări, e absolut adevărată. Această convenţie a fost iscălită în ziua de 7Aprilie st. n. col., la Berlin, de către secretarul de stat la ministerul de externe şi ministrul Romînieî. Prin această înţelegere, cele două guverne s’au obligat să permită exportul produselor lor spre a satisface nevoile lor reciproce; s’afl făcut rezerve în ceea ce priveşte materialul de războiu. Acest acord lămureşte ca autorizaţia de export e independentă de orice fel de compensaţie specială. Cele două guverne au luat angajamentul de a permite într’un mod reciproc şi egal un principiu, tranzitul mărfurilor din alte ţări. Prin această înţelegere, cele două guverne au de gind să restabilească cit va fi cu putinţă relaţiunile economice între Germania şi România, relatiura care au suferit în urma războiului, şi de a le înlesni într’un mod conform cu interesele lor reciproce. (Wolffbureau). CE SPUNE PRESA GERMAIKA BERLIN, 30 Martie. — Toate gazetele comentează aranjamentul comercial germano-romiîn, relevînd marea iu! importanță economică. *! politică. ■ * „Tageblatt“ scrie: „Prin apropierea economică intre Rondai* 0 puterile centrale, oamenii de stat de la București au dovedit că Ştiu să aprecieze la adevărata ei valoare presiunea economică ce Rusia a încercat s-o exerseze asupra vecinei sale, ca un simplu Mut. Aranjamentul germano-român care este o nouă lovitură puternică contra politicei engleze de înfometare, a provocat satisfacţia generală în Germania şi o profundă consternare la adversari! noştri. * „Lokianzeiger“, „Boersenktirier* şi celelalte gazete văd in acest *aranjament o probă strălucită căi cercurile competinte românești nu se mai îndoesc de victoria definitivă a puterilor centrale. (Wellfcbureau) ’ Sinuciderea dela Văcăreşti Am arătat ieri, că pe câmpul din dosul penitenciarului Văcăreşti sa găsit corpul neînsufleţit al unui tânăr plutonier. ■ Cadavrul prezenta o rană profundă în tîmpla dreaptă. In primul moment, s’a crezut că este vorba de o crimă, cu atât maî mult cu cit nu se găsise nici o armă lingă cadavru. Mai tirziu, însă, s’a stabilit că nefericitul tânăr și-a pus singur capăt zilelor. Aceasta recse dintrio scrisoare ce s’a găsit asupra lui, din care i s’a stabilit identitatea și cauza care Ta îndemnat la sinucidere. Sinucisul se numetse Constantin Vasiliu, desenator la ministerul lucrărilor publice, şi plutonier în reg. 14 infanterie din Roman. Nefericitul tînăr, spunea, în scrisoarea pe care a lăsat1©a că se sinucide din cauza, dragostei şi că i s’a urît cu viaţa. tînărul plutonoieri era logodit de câteva luni, însă, părinţii lui, s’au opus la căsătoria lor, pînă după războiu. Faptul acesta a determinat pe tânărul plutonier să ia funesta hotărâre. Mita Popra (LYRIC) Compania lirici „GRI8QRIO* Asociația Maximilian & Leanard Joi 31 Martie 1918 Pentru prima oară în matined Pericola seara BORDA Vineri 1, SîmbătS 3 Aprilie 1SU G O N D A Duminecă 3 Aprilie 1918 Matineu MINERUL Seara G O N D A Biletele se găsesc la agenţia t*fc trală română, calea VictorieiPasa* ii ui. Combustibilul ANGLO ROMÂN furnizeasS prompt Lemne 4« Fee CER, I FAG, COJITE brichete «i lignit Cintar garantat, transport in căruțe plumbuita Birou: Str. Smîrdan No* 29 — Telefon 47/9 și 49 —* — —li----------- ■■ -I ^ De la Conservator Sâmbătă 2 Aprilie, orele 9 seara, va avea loc al doilea concert al Conservatorului de muzică din Capitală. Se va cînta concertul în do major de Beethoven pentru piano şi orchestră p. I d-ra Fischer Hildegard; Clasa maestră Saegia; Concertul de Max Bruch pentru vioară şi orchestră p. I şi N. D. Todorescu Alex. Clasa prof. Clenck şi după cererea generală uvertura din Tannhäuser şi Actul lll-lea, integral cu d-na Cornescu şi d-nii V. Rabega şi A. Lupescu, solişti din clasa de cînt şi operă a d-lui Popovici-Bayreuth, directorul Conservatorului. Corul și orchestra Conservatorului sub conducerea maestrului Castaldi. Minim Marig (FOST COMEDIA) Compania Dramatica MARIOARA VOICULESCU * BULANDRA Joi, 31 Martie închiderea stagiunei de iarnă Matinei VIJELIA Seara VIJELIA Biletele de vânzare la Casa Teatrului „COmedia“ de la 19— 1 dim. și 3 — 10 seara. — Telefon a apărut a Săptămâna războiului Fenomenalul Film (SUS HRISTOS se reprezintă numai la Cinema , Model“ Strada Tatu 110, (Matache Măcelaru). 1 H CINEMA „LUX”, HENRY KRAUS - DE LA COMEDIA FRANCEZA — ? Creatorul rolului Jean Vall«Dan din grandioasa operă „MIZERABILII“ de Victor Hugo, apare pentru prima oară VOT AZI JOI 31 MARTIE 1916 *VS - IN DRAMA I’SINOLOMCA -„IMII! $ Mur (MICHEL PAUPER) I de marele românie? HENRY BECQUE CU ÎNTREG ANSAMBLUL COMEDIEI FRANCUSE MENTOULTAN | JURNALUL RĂZBOIULUI 1 Pop«