Adevěrul, aprilie 1916 (Anul 29, nr. 10438-10465)

1916-04-01 / nr. 10438

Vineri 1 Aprilie 1916 ULTIME INFORMAŢIUNI! Comisianea­­de import a respins cererea comercianţilor de uleiuri minere de da a li se acorda permise de export petru acest produs. Asemenea permise nu se vor a­­corda, ca şi pină acum, decit fabri­canţilor de petrol. Comisiunea a decis să menţină dispozițiilea de a lăsa liber expor­tat seminrii de trifoi. Pe de altă parte s’a hatarit a se respinge ab­solut orice cerere pentru exportul cortoflor. ____ Este vorba să se fixeze preţuri maximale pentru ciment, var şi că­rămidă.­­ Banca Naţionala au avut loc două şedinte cu reprezentanţii tu­turor băncilor din Capitală. S’a discutat chestiunea lansatei unui împrumut intern de 300 mili­oane lei, cu dobândă de­­ la sută. Cursul va fi astfel fixat incit sub­scrii­torii să găsească o rentabi­litate satisfăcătoare fată de tipurile noastre de rentă de pina acum.­­Axă dimineaţă regele a plecat la vânătoare la Bahna-Rusuluî In ju­deţul Musoel. Primim următoarele: La: «Coala dip TitUfTîrg (Dîmbovi­­►i, «coală cu două posturi se găseş­te «mn diriginte tinăr­ul C. Scorţeanu, formalist cu titlu provizoriu, cu 4 ani de «lujbă, care are’o purtare ne­cuviincioasă faţă de învăţătoarea Ş coalei, care are 27 ani de serviciu, din cam­ 22 numai în comuna Titu- Tîrg, pe care o insultă, punînd chiar pe elevii cei mari din divizia 111-a, sub ameninţare de pedeapsă, să «uite cu vorbe necuviincioase şi să E.U-i dea respect. Faptul a fost con­statat de d. revizor şcolar Tehnica, cu ocazia anchetei ordonată de mi­nister, care a avuit loc in ziua de 17 februarie a. col. Dreptul Copilului La Select Cinema Central A, apărut într’o plachetă elegantă.: Profila parlementai des roumains, de Ioan Dragu, cu desenuri de Dragoș. S-a­ prezentat, plin de indignare, la redacţia noastră, d. George Popescu, din strada General Cernat, arătîn­­du-ne carnea care i s'a v­îndut în hala Matache Măcelaru, cu preţul de 1 lei 20 kgr. adică de calitatea T. Carnea — să’i zicem astfel — e în­­tr adevăr numai oase, zgîrcî şi pi­­cioare. D-sa a arătat’o d-lor comisar Frijjculescu, inspector Gustav şi O­lgraşu, şi d-luî prefect Corbescu. Toţi aceştia n‘au­ putut însă de cit să ridice din umeri. Ne-a arătat e» şi nouă — dar nici noi nu putem să fa- Oâra mal mult de cit d-nil de mat KQfl» Puternica dramă psichoîogîcâ -GENIU $1 MINDRIE“ după cele­brul roman JVachel Pauper" al ma­relui scriitor Henry Becqu­e cu maestrul Jean Kraus de la Comedia franceză la rolul principal și cu intreg ansamblul Comediei Fraţi­­cere se reprezintă pentru prima oară azî la „Lux“, dimpreună cu toarta comice și artistice carica­turi „Wentourtan“ și cu Jurnalul Războiului. Cîtîm în „Argus“, Guvernul a hotărit să propună Corpurilor legiuitoare un proeet de lege prin care se va stabili că, ia tot cursul războiului actual și încă un an după ind­iderea păcei, nimeni nu va putea cumpără sau vinde ce­reale în Romînîa decit numai prin panjisia centrală pentru vîn­zarea şi exportul cerealelor şi derivatelor lor. Un însemnat număr de agricul­tori şi Asociaţia generală a cerea­­listilor din Romînîa, ingrijaţî de consecinţele proectulii se pregă­tesc să lupte împotriva introduce­re! pe această cale şi in acest fel a monopolului cerealelor in tară. Recensămintul general al­­contri­­buţiunilor directe care, conform le­gii de constatare şi percepere si le­gii din 18 Martie 1915, urma să în­­■­­capă la 1 Aprilie 1916, se amână pentru 1 Aprilie 1917. Periodul viitor de 5­­ani va începe dela 1 Aprilie 1918 şi va ţine pînă la 1 Aprilie 1923. S’a primit demisîuniea din arma­tă a căpitanului-comandor Boere­­scu Cezar, pe ziua de 1 Aprilie 916,­­repartizîndu-se pe aceeaşi zi ca o­­fiţer de rezervă la divizia de Mare. CABfttET RHE/ÎÎAZUGA VIMUL EL­TEt Mai mulţi funcţionari din gara de Nord, plătiţi cu 70—100 lei lunar, ne arată că în acea gară, se strânge toa­te obiectele găsite prin trenuri şi nereclamate. După 6 luni­, lucrurile sunt vindute la licitaţie şi cumpărate pe preţuri derizorii tot de cei cu lefuri mari, cari, unii din ei, fac chiar trafic cu obiectele cumpărate. Micii funcţionari au făcut adeseori cereri ca să li se vândă şi lor, cu pre­ţuri modeste, din aceste obiecte cari pe direcţiune n'o costă nimic, dar n’au fost nici­odată, ascultaţi. Supunem această plîngere direc­ţiei generale a C. F. Dirigintele şcoalei din comuna Ţinteşti satul Ţinteşti Buzău, aduce vii mulţumiri d-l. N. Popescu, şef viticol la via d-lui Garoflid, pentru bunăvoinţa ce a avut de a dona nu­mitei şcoale 10 pomi altoiţi şi 120 fire de viţă altoită care plantaţii s’au­ făctat în curtea şcoalei. Ni se scrie din Ploeşti: Elevii liceului din Ploeşti (cl. Vil în Vill) au cerut permisiunea minis­terului să viziteze instalaţia de tele­grafie fără fir a statului. Această permisiune li s'a dat ţi­eri. răAvil au plecat la Bucureşti, insă fără colegii lor evrei, cari au­ fost excluşi dela această, vizită, numai pentru că sunt evreu Miine Vineri orele 9 seara. Cercul 4© studii geneto-urinare, va ţine şe­dinţă la amfiteatrul spitalului Col­ţea, la care vor vorbi d-nii: profesor Gheorghiu, despre „Hem­atocal la­­tero-uterin operat; d. profesor Ştefănescu-Gialaţi, va vorbi despre: Stricturi uretrale la copii, dr. M. OChn va­ vorbi despre tratamentul salpingitei supurate prin puncţie şi d. dr. S. Stirpminger va vorbi des­pre moartea subită la prostatectoni­­zaţi. D. Victor Doljan, licenţiat In dirept, actual subşef de birou, în direcţiunea contabilitătţeî din ministerul de fi­nanţe, a fost­ înaintat pe ziua de 1 Aprilie col­., în funcţiunea de şef de secţie cl. TI, în administraţia finan­ciara a Capitalei. A doua expoziţie de pictură a d-rei Cecilia Gerson se va deschide Duminică 3 Aprilie în saloanele cer­cului „Libertatea“, str. C. A. Rosset­ No. 7 (Clemenţei). Comitetul societăţeî religioase şi culturale „Acoperămîntul Maicei Domnului“ care întreţine şi instru­­eşte un număr de 100 (una sută) co­­pii săraci şi orfani, organizînd vîn­­zarea în Capitală pentru zilele de 1, 2 şi 3 Aprilie, a unor cărticele din „Biblioteca pentru suflet“, sub for­mă de­ chetă, face apel la persoanele caritabile ca în vederea sfintelor sărbători ce se apropie să binevoias­­că a-şi da obolul. Mulţumită onor, public generos şi mărinimos în anul trecut 1915, din vinzarea sub formă de chetă, a cărticelelor, a diferite­lor imagini sfinte şi­­a calendarelor loi s’a strins frumoasa sumă de 9123 lei. Iar chetele simple făcute pe la hramu­rile bisericilor a produs lei 1044. Decî un total de lei 10168, sumă despre care se poate zice cu drept cuviînt că a fost salvatoarea situa­­ţiunei internatului mai ales în aces­te tipuri. _____ ■ . Azi dimineaţă a încetat din viaţă Ion C. Iorgulescu, care a făcut parte din mai multe redacţii. Inmormîntarea se va face miine Vineri, la orele 4, la cimitirul Bellu. Corpul defunctului a fost depus în capela cimitirului. Transmitem familiei condoleanţele noastre. Relativ la informaţia privitor la a­minarea eliberării cupoanelor de bo­nuri la Casa de depuneri, ni se­ co­munică, că această amânare e dato­rită nu unei vacanţe de două zile cum s’a zis, ci faptul că fiind înche­­erea anului finanicar, funcţionarii două zile lucrează numai la bilanţul de sfîrşit de an. De altfel această măsură se ia la toate instituţiile financiare de stat învăţătorii chemaţi la conferinţe­le generale roagă pe d. ministru Du­ca să dispună amânarea conferin­ţelor avimd în vedere scum­perea tu­turor alimentelor şi cheltuelilor cari va trebui făcute de Învăţătorii a căror resurse băneşti art nt foarte modest©. ^ Profesorii civili de la şcoalele mi­litare de artilerie, infanterie şi ca­valerie sânt convocaţi de urgenţă a lua parte la o consfătuire colegială la sediul Cercului lor din­ strada A­cademieî No. 1 (Institutul steno-dac­­til.) Vineri, Sâmbătă 1­2 Aprilie a. ■o., la orele 8 jum.30 seara. Doamnele şi domnişoarele can au titlul de doctor în medicină, s­au sínt licentiate in farmacie, sínt invitate a înainta pivă la 12 Aprilie ministeru­lui ile războiţi (direcţia 6 sanitară) următoarele acte : Actul de naţionalitate şi actul do­veditor al funcţiunei civile, ce­ a o­­cupat sau ocupă in prezent­Societatea critică de sub preziden­ţia d-lui prof. M. Pragomirescu, v­a ţine şedinţă mii­ne Vineri 1 Aprilie, orele 2 jum. d. a. La­ ordinea, zilei: Discuţiune în jurul lui Bucovia Dragoş Protopopescu) M. Sorbul: „Patima Roşie“ (Raul Teodoras)­. Şedinţa are loc în sala­ a IV-a a Universităţii. *D. D. A­reescul a fost numit pro­fesor definitiv la liceul din Craiova pentru ştiinţele fisico-chimice şi cosmografie. *­­ D. Emil Petrescu a fost numit de­finitiv maestru de muzică vocală in învăţăm­în­tul secundar din Bucu­-­­reşti. Următorii absolvenţi ai facul­tâţei de medicină din Bucureşti, sunt­ in­vitatî a-şi­­comunica de urgenţă mi­nisterului de război şi (direcţia 6-a sanitară) adresa’şi ce ordine de ser­­viciu au­ în prezent: Tempea Liviu, Tanfol A. Iosif, Tamaziu Mihai, Tu­­pa I. Al. Vasil­iu I. Al., Vagsal Mau­­riciu, Virgolici N. şi Tirnăucelariu Marcu, din Iaşi. Medicul Eran Ivanoff, Birt P. Gh., student în medicină, Liviu Camplea­nu, farmacistul Leon Bozoff şi a­­gentul sanitar Constantin­escul Gh., caporal, din conţi ng. 1908, sunt in­vitaţi a-şi comunica de urgenţă a­­d­resa ministerului de război şi, di­recţia 6-a sanitară. Au fost înaintaţi în rezervă: La gradul de general de divizie d general de brigadă Radu Radian, dela corpul 5. La gradul de generali de brigadă d-nii coloneii Vasile Polizu, Cristu Dumitru, George Sănătescu, Bourea­nu Gheorghe, Găiseanui P­anait şi A­­lexandru Băbeanu In .„Higiena“ No. 102, care apare mâine dimineaţa, se găseşte rezu­matul celor 4 conferinţe asupra chirurgiei pe câmpurile de războiţi, ţinute în amfiteatrul spitalului Col­­ţea de d. prof. dr. Thema Ionescu. „ Cum în prezent toate noţiunile existente asupra acestei chirurgii I de război şi sunt cu totul schimbate, aceste conferinţe prezintă cel mai mare interes pentru toţi medicii, I studenţii şi orice persoană care se interesează de primele ajutoare care trebuesc date soldaţilor pe câmpul de luptă. „Higiena“ se găseşte de vânzare la toţi ahioşcarii şi vânzătorii de ziare cu preţul de 15 bani exempla­rul. Dentistul Goldenberg A., este invi­tat a,-şi comunica de urgenţă adresa ministerului de războiu­. (direcţia 6 sanitară). Luni 3­1 AdevărsSs“© ssmze ale înlocuire! Iul Tirpitz Cum se împarte justiţia in Germania --------------------------------­Escluderea lui Liebknecht Din dezbaterile Reichstagului —* BERLIN — ca discutarea bugetu­lui tribunalelor de războiui, depu­tatul socialist din minoritate Stad­­thagen, a declarat: „Publicitatea proceselor e un scut pentru acuzat și o povară împotriva întindere! efectelor dăunătoare, da­­torite unui sistem nedrept D în cau­za cenzureî nu se pot face dări de Seamă asupra proceselor militare. „Acesta e un mare neajuns. Cunosc multe cazuri în cari s’au dat pedepse mari pentru fleacuri. Mai că faca impresia că închisorile militare sunt pline de oameni cari și-au­ păgubit sănătatea pe cîmpul de luptă. Voiu cita un caz tipic. ..E vorba de un om de 45 ani care s‘a înrolat !n Noembrie 1914 ca vo­luntar în armată. Are un fiu care e de asemenea voluntar. Aşa­dar un om care are patriotismul nu numai pe buze. După ce a fost un timp pe cîmpul de luptă, a fost izolat într un lazaret din Saarburg, ca suspect de holeră. Un fruntaş l‘a necăjit. Vo­luntarul i-a tras o bătaie şi l‘a dat afară din cameră. Fiindcă, din în­­timplare, fruntaşul făcea în acea zi pe sergentul de zi, omul nostru a fost condamnat pentru lovirea su­periorului la, zees' aaî şi trei luni în­chisoare. (Senzaţie). Acum î­i s‘a pro­­pus omului să se întoarcă pe cîmpul de luptă şi să’şi facă pedeapsa după ce se va reîntoarce de acolo. „Iată la ce cruzimi duce justiţia militară de astăzi Se întrebuinţează mereu fraza­ .Mulţumită soldaţi­lor“. Mulţumire de zece ani închi­soare ! In schimb un superior care şi-a omorit inferiorul a fost pedep­sit cu doi ani. După ce mai vorbeşte un reprezen­tant al centrului, car© declară că a­­cest­ caz e regretabil şi că ar fi fost mai bine dacă­ această sentinţă nu ar fi fost aprobată, se votează bugetul. Se primeşte propunerea ca guvernul să fie invitat să vie cu un proect de leg© pentru reducerea pedepselor din codul de justiţie militară. Liebknecht despre de­misia lui Tirpitz, Pimîndu-s© în discuţie bugetul ma­rinei, Liebknecht ia cuvîntul şi spune: „Secretarul de stat v. Capelle a a­­­juns la funcţia sa In împrejurări cari ar putea avea aparenţa, ca­­şi cum s'ar fi inaugurat un nou­ sistem la departamentul marinei, ca şi cum ar fi vorba de un război şi mal atenuat, de mai multe dispoziţiunî pacifice ale guvernului. Luptele cari afi dus la concedierea d-luî Tirpitz, erau cu­ p­aci să primejduiască pacea inter­­nă intre partidele burgheze. Aceste lupte trebuiau să ne clatine încrede­rea în conducerea războiului. In apa­rență era vorba de campania sub­marină; părea că d. V. Capelle nu va ii un războia submarin atit de sălbatec ca d. Tirpitz. De fapt această deosebi­re de vederi n'a existat'1. Președintele, declară că chestia submarinelor e definitiv rezolvată și roagă p© orator să nu mai stăruie asupra ei. LIEBKNECHT: „In orice caz tre­buie discutate cauzele cari au prici­nuit schimbarea ministrului", o PREŞEDINTELE: Miniştrii sunt numiţi de împărat. Reichstagul n'.a­­re dreptul să discute motivele cari afi determinat înlocuirea unui mi­nistru. (Protestări la socialişti). LIEBKNECHT: .,Nu vorbesc de cauzele în destul de cunoscute, ci de motivele politice cari interesează viu întregul popor german şi lumea în­treagă şi cari att fost pretutindeni comentate, de presă. Asfel da motive :pentru schimbarea unui om si a­­li­nui sistem att fost adesea discutate in Reichstag“. (Aprobări la socialişti) PREŞEDINTELE: Nu m‘-am opus discut­ărei motivelor schimbăreî de sistem. Liebknecht: „In aparentă d. Ca­pelle a obţinut portofoliul marinei pe chestia submarinelor, dar de fapt e vorba ele chestia scopului războ­iului. Acesta s’a hotărît in defavoa­rea ă-Uf Tirpitz. Lupta intre răz­boiul pentru linia Berlin- Bagdat și războiul pentru cuceriri la răsărit si la­ apus, s’a început încă înainte de isbucnirea măcelului. Aci se cioc­nesc interesele diferitelor clase de capitaliști. După ce războiul a fost înscenat cu lozinca ,,împotriva ţa­rismului", s’a schimbat curînd di­rectiva spre apus"... ■ Preşecţinele: „Expresia „după ce războiul a fost înscenat cu sco­pul cutare“ e o insultă adusă gu­vernului. Te chem la ordine şi te rog să nu mai vorbeşti despre sco­pul războiului“. Liebknecht : „După ce s’a ales apusul ca directiva războiului’’... Președintele : Repet apelul meu. Liebknecht: „Trebuie să discut această chestie, ca să pot arăta cu­rentele opuse din sinul guvernului, cari au dus la schimbarea dela de­partamentul marinei’. Liebknecht vrea să arate apoi pe Larg cum cercurile reacţionare, cari urmăresc nu slăbirea Rusiei, ci cea a statelor apusene democratice, au înscenat chestia­ Baragong şi au agi­tat pentru înăsprirea războiului submarin, având în această direcţie sprijinul lui Tirpitz. E însă mereu întrerupt de preşedintele care con­sulta în cele din urmă adunarea. Cu mare majoritate s’a votat suprima­rea glasului lui Liebknecht. Şi de astădată mai mulţi socialişti su­de­kumişti au votat alături de parti­dele burgheze şi reacţionare, con­tra tovarăşului lor. Liebknecht a aruncat atunci în­­tregei adunări cuvintele — Să vă fie ruşine!...­­ Budgetul marinei a fost votat. Justiţia germană La bugetul ministerului de justi­ţie, STADTHAGEN, îuînd din nou­ cuvîntul, a făcut un aspru rechizito­­riu felului cum se împarte acum­, dreptatea în Germania şi rolului ce‘şî fab unele tribunale. A citat în­tre altele următoarele cazuri: Cîţva muncitori car! au împărţit nişte ron volante conţinînd o critică a tacticei majorităţii socialiste, au fost daţi în judecată pentru „aţîţarea la violenţe împotriva diferitelor cla­se ale populaţiane!“. Procurorul a socotit că acei muncitori vor să dea afară din partidul socialist persoa­nele cari aparţin majorităţii prin violenţe şi a cerut să fie condamnaţi la cite doi ani închisoare. Inculpaţii au fost achitaţi. Dar darea lor in ju­­­­decată d o monstruozitate. I „S’a răspindit o foaie volantă în care se spunea între altele: „Orice războiu ar fi imposibil dacă munci­torii ar vrea şi dacă ar pune voinţa lor in serviciul păcel. Muncitori, u­­niţi-vă !“ Pentru răsplndirea acestui manifest un muncitor a fost con­damnat la 6 i­ni Închisoare. Mai In­teresant e că s’a interzis presei să pomenească de acest proces şi de sentinţa dată. „Tovarăşul meu Crispin, preşedin­tele clubului socialist din Stuttgart, a fost condamnat la două luni închi­soare. In sentinţă se spune că agra­vant la darea pedepsei a fost faptul că Crispin a aprobat atitudinea mi­noritarei socialiste din chestia credi­telor de razboi). Aşa­dar, judecăto­rii au început să se amestece în ches­tiuni interne de partid. „Simti multe cazuri de condam­nări pentru manifestaţii violente iu contm scumpirei traiului. Publicul nu ştie nimic despre aceste cazuri, cenzura interzicîm l­a publicarea lor. Rog pe d. ministru de justiţie să ne comunice, ce condamnări au fost pentru demonstraţiile din Chem­nitz, Berlin şi alte oraşe. Nu e ade­vărat că la Chemnitz s’au dat pe­­defise uşoare. Un număr de persoa­ne a fost încântate acolo chiar curţii cu jur. Rog să ni se comunice cîţi au fost condamnaţi pentru de­monstraţiile cu prilejul lipsei de unt. Cum a fost arestată Ro­za Luxemburg Deputatul socialist LANDSBERG a citat şi el următoarele cazuri de a­­buzuri ale justiţiei: ,,O femeie din Düsseldorf a răspîn­­dit versiunea falsă că primarul s­-ar fi­ procurat pline, fără cartelă. Pen­tru aceasta, femeia a fost condamna­tă la un an închisoare. O femeie, condamnată la un an în­chisoare pentru afluare la violenţe şi care a fost lăsată In libertate deo­camdată, se pomeneşte în ajunul, zi­lei fixate pentru intrarea In închi­soare cu duba în faţa casei. E luată pe sus şi transportată la închisoare. E vorba de Roza Luxemburg. Am crezut că un protest contra a­­cestei procedări va avea ca urmare pedepsirea subalternului care a făcut acest lucru. Profestul meu a avut ca urmare că prefectul poliţiei din Ber­lin mi-a comunicat că în dubă se gă­­seauă numai şase femei cari trebuiau transportate la­ închisoare pentru a­tentate la bunele miravuri. (Senza­ţie). Nu pot să pricep cum cineva care are un pic de cinste poate insul­ta astfel o femeie numai fiindcă o consideră primejdioasă din punct de vedere politic. Dacă ese cineva com­promis din această afacere, apoi de sigur că nu e victima. Cultura unui popor se măsoară, după cum se ştie, după consideraţia de care se bucură femeia la­ acel popor. Cred că după părerea tuturor prietenilor poporului nostru, trebuie făcut ceva ca poporul nostru să nu fie greşit judecat, din cauza unor astfel ile întlmplărî“. Excluderea lui Liebknecht Venind în discuţie budgetul mi­nisterului de finanţe, Liebknecht a voit să vorbească despre împrumu­turile de războiu. S’a produs un in­cident, pe care ziarele îl redau în următoarea versiune, admisă de cenzură: „Deputatul Liebknecht care a luat cuvîntul la budget, a făcut împrumuturilor de războiu şi reali­zărilor lor o critică inspirată aproa­pe de duşmănie faţă de patrie. Au­ditoriul a fost cuprins de o extremă enervare. Deputaţii s’au strîns In jurul tribunei cerind cu impetuozi­tate să se retragă cuvîntul lui Lie­­bknecht Se auzeau strigăte: Mişe­lul­e ! La balamuc! „Semicercul din faţa tribunei era plin de deputaţi care gesticulau fu­rioşi, turbaţi aproape de indignare. De­odată s’a văzut cum progresis­tul Hubrich­ a sărit pe tribună, a smuls lui Liebknecht hârtiile din mină, aruncindu-te jos. A fost răs­plătit pentru aceasta cu aplauze furtunoase din partea deputaţilor şi a tribunelor şi cu strigăte: Tră­iască Hubrich! „Socialistul Ditimann­ a ridicat hîrtiile şi n­e-a predat lui Liebknecht. ,în vremea aceasta­, preşedintele Kaempf, a exprimat regretul său ca un german să vorbească astfel şi i-a suprimat cuvîntul. Deoarece Liebknecht n’a voit să părăsească tribuna şi-şi continua cuvîntarea, a fost exclus de la şedinţă pentru ne­socotirea regulamentului. Totuşi Liebknecht nu voia să părăsească tribuna. ..Progresistul Müller-Meiningen a încercat zădarnîc să-l tragă pe Liebknecht jos de pe tribună. „Preşedintele Kaempf a pus ca­păt acestei scene, constatînd că Reichstagul nu mai e în număr şi a ridicat şedinţa“. „Vorwärts" neavind voie să pu­blice dare de seamă proprie asupra acestui incident, a refuzat să publi­ce și versiunea de mai sus, trans­misă de biroul Reichstagului. Menţinerea actualului mers al tre­­nurilor TRENURILE DE PLĂCERE Căile ferate aduc la cunoştința că pînă la alte dispoziţiuni, cu în­cepere de la 1 Mai a.­c„ itinerariul actual al trenurilor se menține con­form mersurilor prevăzute în li­vretele actuale de mersul trenuril, lor cu următoarele adăugi!: Tenurile de vară se vor pune în circulaţie: PE ZIUA DE 1 MAI Trenurile de persoane No. 105 şi 106 între Ploeşti şi Predeal. Trenurile de persoane No. 259 şi 260 între Piatra-Olt şi Crment (Ve­restorony), iar vagonul de dormit de la trenurile No. 175 şi 176 se va ataşa la trenurile 163/259 şi 260/164 PE ZIUA DE 1 IULIE Trenurile accelerate No. 37 ,şi 28 între Bucureşti-­Predeal; trenul de persoane No. 225 între P­loeşti- Predeal; trenul­­de persoane No. 226 între Predeal-­Bucureşti şi tre­nurile mixte No. 301 şi 302 între Iaşi-Ungheni. PE ZIUA DE 14 IULIE Trenurile accelerate No. 7/48/7 şi 8/47/8 între Buzău şi Constanţa, vor circula zilnic. Trenurile de vară vor circula pi­nii la 1 Octombrie, afară de trenu­rile No. 7/48/7 şi 8/47/8 care vor circula zilnic pînă la 14 Octombrie. Trenurile accelerate No. 9 şi 10 intre Bucureşti şi Predeal pe tim­pul de la 1 Iulie până la inclusiv 30 Septembrie, vor avea numai va­goane de cllasa I. —-"■ —- ■■■ " -I- - De la Comisiunea Centrală pentru aprovizio­narea comunelor şi con­trolul preţurilor Toţi proprietari! şi comercianţi! care sínt repartizat! a da grîu mo­rarilor pentru consumul intern, sínt rugaţi a-i transporta imediat cu propriile lor mijloace la gara cea maî apropiată şi ar­ preda pe adre­sa morarului în kgu vrac, cerind dîntarul oficial al garei spre a se putea justifica de cantitatea preda­tă, ca să fie plătit. Se aduce de asemenea la cunoş­tinţa tuturor proprietarilor, precum şi morarilor cari nu s’au conformat, predînd cantităţile pentru consumul intern, că dacă în termen de cel mult trei zile, nu vor respecta ob­ligaţiunile luate, li se vor aplica dis­­poziţiunile lege­ de rechiziţiune, în­cuviinţate de consiliul de miniştri prin jurnalul No. 822 din 29 Mar­tie 1916. TeaMziei TE­A­TR­UL LEON POPESCU. — Compania lirică „Grigoriu“,­­pen­tru întîia oară Gomola, operetă în 3 acte. — Muzica de If. Rein­hardt. Autorul „Fetiţe­ dulci" a avut încă odată miînă fericită. Pe un li­bret brodat pe logodna dintre o ba­roană văduvă şi un pictor divorţat de prima sa nevastă, manechin la o mare casă de mode femeeşti, Rein­hardt a scris o partiţie foarte me­lodioasă, a cărei singură preocupa­re e de a place. Gelozia baroanei faţă de fosta soţie a logodnicului ei şi redeşteptarea dragostei acestuia pentru Gonda, face ca în cele din urmă baroana să ia de soţ pe un verişor al ei, iar Gonda sa reia via­ţa cu pretorul ei. Două valsuri, dintre cari unul pa­sionat, cu o linie melodică mai mult de caracter italian, străbat şi domi­nă partiţiunea, insimtîndu-se în au­zul spectatorilor. Restul partiţiunei conţine, afară de numere de muzi­că veselă şi dansantă, o romanţă sentimentală a sondei in actul al treilea şi o adaptaţiune, în tran­scripție de Felix Mottl, a neperi­­toarei romanţe a lui Martini „Plai­­sir d’amour“. La aceste numere muzicale se adaugă nu mai puţin de trei di­vertismente de balet cari dau în­tregului spectacol un fast şi un pi­toresc, la care cadrul a trei de­coruri nouă de o strălucire neobi­­cînuită, se asociază spre a rivaliza în colorit cu costumele sclipitoare a peste 20 de balerine. Văzând toată această desfăşurare de deco­ruri, costume şi dansatoare, ne-am gândit că s’ar putea profita de a­­cest corp de balet­­spre a încerca montarea unor divertismente șî po­eme dansante— ceea ce nu ar da, de sigur, greș ca noutate pentru publicul nostru.... „Gonda“ se bucură de o inter­pretare de primul ordin: cinci ele­mente de frunte ale Companiei, sînt la lucru: d-na Jippa în rolul ti­tular pentru a da o mare strălucire vocală Gondeî; d-na Mavrodi în rolul baroanei­ văduve, dîndu-i ver­va şi prestanţa sa, iar elementul bărbătesc reprezentat, în marele său complect, ,prin treimea: Maxi­­m­ilian-Leonard-Carussy, fiecare în elementul său, înveselind şi ani­mând ansamblul, la care se adaugă tânărul tenor, d-nu Bărcănescu în rolul verişorului. Cu o montare şi interpretare de acest fel, „Gonda“ se prezintă ca un record al succesului. D. Frank dirijează cu autoritatea­­care i se cunoaşte. — E. D. F. Acordul economic dintre Romînia şi Germania BERLIN, 29 Martie. — Ştirea din Bucureşti după care o convenţie ar fi fost iscălită între guvernele ro­mân şi german în scop de a inlesni transactiunile comerciale intre cele două ţări, e absolut adevărată. Această convenţie a fost iscălită în ziua de 7­­Aprilie st. n. col., la Berlin, de către secretarul de stat la ministerul de externe şi minis­trul Romînieî. Prin această înţelegere, cele două guverne s’au obligat să per­mită exportul produselor lor spre a satisface nevoile lor reciproce; s’afl făcut rezerve în ceea ce priveşte materialul de războiu. Acest acord lămureşte ca autorizaţia de export e independentă de orice fel de com­pensaţie specială. Cele două guver­­ne au­ luat angajamentul de a per­mite într’un mod reciproc şi egal un principiu, tranzitul mărfurilor din alte ţări. Prin această înţelegere, cele două guverne au de gind să resta­bilească cit va fi cu putinţă relaţi­­unile economice între Germania şi România, relatiura care au suferit în urma războiului, şi de a le înlesni într’un mod conform cu interesele lor reciproce. (Wolffbureau). CE SPUNE PRESA GERM­AIKA BERLIN, 30 Martie. — Toate ga­zetele comentează aranjamentul co­mercial germano-romiîn, relevînd marea iu! importanță economică. *! politică. ■ * „Tageblatt“ scrie: „Prin apropi­erea economică intre Rondai* 0 puterile centrale, oamenii de stat de la București au dovedit că Ştiu să aprecieze la adevărata ei valoa­re presiunea economică ce Rusia a încercat s-o exerseze asupra ve­cinei sale, ca un simplu Mut. Aran­jamentul ger­mano-român care este o nouă lovitură puternică contra politicei engleze de înfometare, a provocat satisfacţia generală în Germania şi o profundă consterna­re la adversari! noştri. * „Lokianzeiger“, „Boersenktirier* şi celelalte gazete văd in acest *a­ranjament o probă strălucită căi cercurile competinte românești nu se mai îndoesc de victoria defini­tivă a puterilor centrale. (Wellfc­­bureau) ’ Sinuciderea dela Văcăreşti Am arătat i­eri, că pe câmpul din dosul penitenciarului Văcăreşti sa găsit corpul neînsufleţit al unui tâ­năr plutonier. ■ Cadavrul prezenta o rană profun­dă în tîmpla dreaptă. In primul moment, s’a crezut că este vorba de o crimă, cu atât maî mult cu cit nu se găsise nici o armă lingă cadavru. Mai tirziu, însă, s’a stabilit că ne­fericitul tânăr și-a pus singur capăt zilelor. Aceasta recse dintrio scrisoare ce s’a găsit asupra lui, din care i s’a stabilit identitatea și cauza care Ta îndemnat la sinucidere. Sinucisul se numetse Constantin Va­siliu, desenator la ministerul lu­crărilor publice, şi plutonier în reg. 14 infanterie din Roman. Nefericitul tînăr, spunea, în scri­soarea pe care a lăsat1©­a că se sinu­cide din cauza, dragostei şi că i s’a urît cu viaţa. t­înărul plutonoieri era logodit de câteva luni, însă, părinţii lui, s’au opus la căsătoria lor, pînă după răz­­b­oiu­. Faptul acesta a determinat pe tâ­nărul plutonier să ia funesta hotă­râre. Mi­ta Popra (LYRIC) Compania lirici „GRI8QRIO* Asociația Maximilian & Leanard Joi 31 Martie 1918 Pentru prima oară în matined Pericola seara BORDA Vineri 1, SîmbătS 3 Aprilie 1SU G O N D A Duminecă 3 Aprilie 1918 Matineu MINERUL Seara G O N D A Biletele se găsesc la agenţia t­*fc trală română, calea Victoriei­­Pasa* ii ui. Combustibilul ANGLO ROMÂN furnizeasS prompt Lemne 4« Fee CER, I FAG, COJITE brichete «i lignit Cintar garantat, trans­port in căruțe plumbuita Birou: Str. Smîrdan No* 29 — Telefon 47/9 și 49 —* — —li----------- ■■ -I ^ De la Conservator Sâmbătă 2 Aprilie, orele 9 seara, va avea loc al doilea concert al Con­servatorului de muzică din Capitală. Se va cînta concertul în do major de Beethoven pentru piano şi orches­­tră p. I d-ra Fischer Hildegard; Cla­­­sa maestră Saegia; Concertul de Max Bruch pentru vioară şi orches­tră p. I şi N­. D. Todorescu Alex. Clasa prof. Clenck şi după cererea­­ generală uvertura din Tannhäuser şi Actul lll-lea, integral cu d-na Cor­­nescu şi d-nii V. Rabega şi A. Lu­­pescu, solişti din clasa de cînt şi­­ operă a d-lui Popovici-Bayreuth, di­­r­ectorul Conservatorului. Corul și orchestra Conservatorului sub conducerea maestrului Castaldi. Min­im Marig (FOST COMEDIA) Compania Dramatica MARIO­ARA VOICULESCU * BU­­LANDRA Joi, 31 Martie închiderea stagiunei de iarnă Matinei VIJELIA Seara VIJELIA Biletele de vânzare la Casa Teatru­lui „COm­edia“ de la 19— 1 dim. și 3 — 10 seara. — Telefon a apărut a Săptămâna r­ăzboiului Fenomenalul Film (SUS HRISTOS se reprezintă numai la Cinema , Model“ Strada Tatu 110, (Matache Măcelaru). 1 H CINEMA „LUX”, HENRY KRAU­S­­ - DE LA COMEDIA FRANCEZA — ? Creatorul rolului Jean Vall«Dan din gran­­dioasa operă „MIZERABILII“ de­­ Victor Hugo, apare pentru prima oară VOT AZI JOI 31 MARTIE 1916 *VS - IN DRAMA I’SIN­OLOMCA -„IMII! $­ Mur (MICHEL PAUPER) I de marele românie? HENRY BECQUE CU ÎNTREG ANSAMBLUL COMEDIEI FRANCUSE MENTOULTAN | JURNALUL RĂZBOIULUI 1 Pop«

Next