Adevěrul, iunie 1916 (Anul 29, nr. 10497-10526)
1916-06-01 / nr. 10497
A LTIMEINFORMAŢIUNI H imele ştiri dîtt ţară mn ştif illataie gă pls ín pagina IV, sub lybrica ULTIMA ORA. întrunirea publica hotarita de .Acţiunea Naţională“ se va tine Duminică 5 Iunie, orele 10 jum. dimineaţa, in sala „Dacia“. Foiţe marghilomaniste tin să denunţe pe autorul moral al Incursiunei trupelor ruseşti, pe teritoriul român. §d. Take lonescu Complotul n’a fost pus la cale de d. Take lonescu cu d. Poklevski, ci a fost pus la cale acum şapte zile la Galaţi cu amiralul rus contele Wissolkyn, veniţi anume la Galaţi pentru această conspiraţie. • Aducind la cunoştinţa d-luî Take Ifonescu acest nou complot ce i se *pribue, d-sa ne-a răspuns: ft — Am fost la Galaţi acum şapte ■ zile împreună cu d. Thoma Stelian Lynae am stat cîteva ore. Nu am avut onoarea să vorbesc cu contele , Wissolkyn de aproape patru hmî de ’[nde,. Se face mare haz de o ştire care va lăsa pe milţi înmărmuriţi, d. Vîrtilă Brătianu a făcut demersuri pentm a fi ales membru al Academii. Fapt a mirat pe toată lumea, de oarece se ştie că la această institiţiane nu se împarte dividende. „ Ctnd s’a cerut titherite d-luî Vintitu Brătianu pentru a candida, d-sa na putut prezintă altele decit 1000 buăţî rentă 5 la sută şi 2000 bucăţi tramvaie comunale. 1. Confratele nostru ,Epocă” anunţa descoperirea unei senzaţionale contribande de vite . Cunoscutul domn Siceleanu comisionarul... a nemţilor da comisia centrală de export, a îneccat să treacă prin contrabandă vro 1.200 de vite şi a fost prins. Acest domn Seceleanu stă în co- misia centrală de export deşi a fost prins că a luat un comision de un mion de la nemţi.Acum e prins şi ca contrabandă. D. Vinilă Brătianu are să-l pronind acut, ca prezident al comisiunei de export pentru două motive : intitu că a Seceleanu este şi d-sa an ,,contnbcmdisa sus pus” şi al doilea d. Seceleanu dunoaşte perfect WBmodul cam a operat d. Vintilă Brăt turna, şi alţi saşî puşi din comisia Ifr da export deci acum indicat ca d. fl Seceleanu sâ-i prezideze. Srib titlil „Plinea noastră în Ro- P' tainia?'’ darul Cuvînt Moldovenesc T din Caşnău scrie următoarele : ii S’a vo’bit într’o vreme cu multă rămârăcimnâ despre orindvidlele noastre ji oaste, din pricina cărora s'ar îi scos din împărăţia noastră o mulţimi de pine în Romînia, care apoî s’a vindut germanilor. Lucrul acestata spus de curind şi „Obştia maki 3914”, care nu de mult şi-a inceput lucrările. Cu privinţă la această gazetă ,Birjevia Viedomosti" află din izvor oficial că vorbele de mai sus ti’au amindet un temeiu, de oarece dela începutul războiului în Romînia nu s’a dus nici un pod de pîne din Rlina, D. T. Atexandrescu-Puiu s'a înăcrit în baroul de Ilfov. I lî dorim tot succesul.i . Cercul de studii genito-urinare vaţine şedinţă Vineri 3 Iunie 1010, orele 9 seara, în amfiteatrul spitalului Colţea. ___ ___ Mîîne seară. Miercuri, se va da la Sfonte-Carlo (Cişmigiu), o mare serbare veneţiană, cu numeroase surprize, în folosul copiilor orfani, cari se cresc de societatea „Acoperămîntul Maicii Domnului“. Intrarea în grădină, 1 leu de persoană, iar intrarea în bal 6 lei de persoană, , ( , Direcţiunea generală a vămilor» din ministerul de finanţe, a adresat punctelor de frontieră din ţară, un ordin telegrafic, prin care le face cunoscut că s’,a permis exportul porumbului încărcat de către bărbie , populare şi comercianţi, dacă incărcarea a fost făcută pînă in ziua de 28 Main a. c. Ministerul de finanţe direcţia timbrului) a încasat pe luna Aprilie 1916 din timbru şi înregistrare surma de lei 3.492.920 bani 40 cu un minus de lei 608.517 faţă de aceiaşi lună din anul trecut. D. Inginer ordinar cl. I Rusescu Constantin M., şef de secţie cl. III, la căile ferate, a fost înaintat şef de secţie clasa, II-a. D. Constantin Văicăriu, inginer ataşat cl. III, a fost înaintat clasa II. UN DORMITOR COMPLECT DE FIER, cu paturi englezeşti; o TOALETA DE BRONZ cu oglindă de cristal, furnizate de cunoscuta fabrică de mobile de fier şî bronz NL GUTMANN din str. Sf Apostoli No. 72 (Telefon 36/1) precum şi Lea 10.000 în numerar şi Lea 10.000 în obiecte de valoare, se acordă gratuit tuturor asortaţilor ziarlor .Adevărul“ şi „Dimineaţa!“ în curent cu plata abonamentului, la tragerea ce va avea loc în ziua de 3 Iulie 1916. ’Ministerul de război şi (direcţiunea taxelor militare) a făcut cunoscut corpurilor şi serviciilor,că toţi scutiţii revizuiţi şi dispensaţi cari şi-au înaintat cererile, însoţite de actele c© poseadă, pentru a fi înaintaţi la gradul de sublocat, de rezervă, vor ficoncentraţi pentru instrucţie două luni din zile cu începere dela 1 Iunie 1916. Societatea farmaciştilor a ţinut prin a doua şedinţă a adunărei generale. In urma discuţiilor urmate , adunarea a respins demisia vechiu- lu comitet alegîndu-1 din nou, , Direcţiunea, vămilor din ministerul de finanţe, ne comunică că a sosit al 16-lea tren cu 26 vagoane încarnate cu tablă de fier, din Germania. La ordinea zilei fiind: 1) Discuţiunea asupra cazurilor prezentate în şedinţa precedentă. 2) D-na dr. Moscuna-Sion: Două cazuri de ruptură spontanee a uterului. 3) Dr. Eugen Cristian: Plagă, prin arma de foc a rectului cu iezi un ou prostatei şi veziceî. 4) Dr. L. Strombriger: Abcese prostatice cu evoluţie perineală. 5) dr. Cosma Popescu: Un caz de nefrită chronica unilaterală, dureroasă. Nefreetomie. Vindecare. La Bodega „ZOGRAFI“ se desfac specialităţile vinurilor d-lui G. Radovici. În plasa Armeneni d. comuna Singurlar din judeţul Constanţa, s’a declarat epidemia de tifos exantematic. Biroul mobilizărei din direcţia sanitară din ministerul de războiţi, face cunoscut tuturor studenţilor în medicină, farmacie şi veterinărie, cari urmează a fi concentraţi la regimente, că sunt, invitaţi a face cunoscut aceasta direcţiei a 6-a sanitară, (str. Frațiînei 11), pentru a interveni să, execute concentrarea la companiile sanitare. PARCUL OTETELIŞANU Compania lirică G. Gabrielescu v Azi Marti 31 Main 1916 Sylvia Ofserstă în 3 acte de Em, Kalman, în rolurle principale: Virginia Miciora, florica Florescu, Ana Grand, Al. Demetrescu de Sylva, N. P. Ciucurette, N. Kanner, etc. Betele la Mag. Conservatorului. D-na Lucreţia Constantinescu, institutoare la şcoala No. 1 de fete, a fost, transferată în aceiaşi calitate la şcoala No. 6 de băeţi din Iaşi. Dansuri decoltate extravagante executate de Idolul zilei, Regina Badet, se văd in sublimul film SADUNAH, Mentouliant şi Neutralitatea, precum şi Groaza omenire!,—artileria grea franceză—In lupta dein Avocourt, atrage toată elita Capitalei la Cinema, Arenele Amici, Orbilor şi Cinema Venus. _____ Aflam că astăzi Marti 31 Maiu, orele 9 seara, se va strînge la spitalul militar „Regina Elisabeta", pentru instrucţie personalul sanitar activ şi de rezervă din Capitală. Aceste şedinţe de instrucţie vor continua a doua şi a patra Vineri din fiecare lună. In judeţul Mehedinţi s au produs cazuri de variolă. S’art luat toate măsurile necesare. In judeţele Constanţa, Canacra şi Durostor s’art înfiinţat noul circumscripţii veterinare pentru combaterea numeroaselor cazuri de morvă ivite, la animalele din acele localităţi. Comitetul Asociaţiei generale a medicilor veterinari a decis, în ultima şedinţă , ca Asociaţia să simţie toate cheltuelile acţiunei intentate primăriei de către medicul veterinar Dinulescu, directorul abatorului Capitalei, pentru transferarea sa ilegală. De asemenea, se va susține cheltuelile procesului intentat primăriei de către medicii veterinari din serviciul Capitaleicu privire la, drepturile ce le conferă legea sanitara în privința salariilor. _____ D. general D. Iliescu, secretar general al ministerului de război, a lucrat azi înainte de amiază cu d. locat.-colonel Filipescu, directorul pirotechniei armatei. n.rană Vasile, subşef de birou în direcţiunea vămilor din ministerul de finanţe, a fost delegat de ministerul de finanţe, să îndeplinească funcţiunea de controlor pe lingă cazinoul din Sinaia. Cu începere de mîine 1. Iunie, orele de birou la Casa corpului didactic, vor fi dela 8—10 a. m. iar cassa va fi deschisă dela 10—12 a. n.. Regele a semnat decretul prin care epitropia, bsericei Ţuţeni, judeţul Neamţ, a fost autorizată să primească legatul lăsat de Ion I. Anton, din Tg.-Neamţ, constând dintr'un teren rural. D-niî ingineri ordinari cl. II Condurăiţeanu Mircea, Milescu Alex, J. Cosmieschi, Mihail N. şi leonomu Ionel, ingineri ataşaţi în serviciul pentru construcţiunea şi consolidarea podurilor, au fost numiţi şefi de secţie în acelaş serviciu. , -D. inginer-şef cl. I Tănăsescu N. I., inspector principal cl. u i» căile ferate, a. fost înaintat inspector principal cl. lî iar d. Cantonieri Nicolae G., inspector principal cl. IT. Pe seama exerciţiului 1916—1917 sau deschis următoarele credite: 113.000 lei pentru ministerul de instrucţiune publică; 100.000 lei pentru ministerul de finanţe şi 4000 lei pentru ministerul de interne-Citim in „Cuvînt Moldovenesc“ din Chişinău. In Rominia se simte mare lipsă de săminţă de cinepă. Din pricina asta Romînia s‘a îndreptat către stăpânirea noastră cu cererea de a‘î dezlega cumpărarea de cinepă in Rusia. Stăpinirea noastră a încuviinţat cererea Romîniei pe patru vagoane de săminţă de cinepă, cari au şi fost scoase din ţară. Un tinăr pictor rus, fost voluntar la „Crucea roşie“ sîrbească, aflinduse acum în Bucureşti, fără nici un sprijin, roagă să i se dea un azil, iumit de modest, dar bine luminat, la ţară, în regiunea Ploeştî-Sinaia, pentru a putea lucra, ca să şî cîştige existenţa. Pentru chirie va face picturi. Persoana care doreşte a-i ajuta, se va adresa la redacţia ziarului. Duminică se deschide în localul „Tinerimea Artistică“ prima expoziţie de aqua-forte şi gravuri pe lemn organizată de către societatea „Graphica“. Această expoziţiune, prin importanţa şi numărul planșelor expuse — 580 — este cea mai impunătoare grupare de opere gravate din cite sau realizat vreodată in occidentul Europei. Mere in 1 lume 1916 Teatru-HBZKi GRADINA BLANDUZIA— Compania de comedie Cigalia. — Pentru întiia oară : ,,Telegrafia fără fir”, comedie bufă în 3 acte, cu cuplete de actualitate. Azi cînd telegrafia fără fir joacă un rol atît de important în relaţiile internaţionale şi în special, acum, în timpul conflictului mondial, era indicat un autor de vodeviluri sari găsească aplicaţia şi în teatru. Premiera de aseară a Companiei de comedii de la grădina Blanditzia ne-a arătat aplicaţia telegrafiei fără fir la paza fidelităţei femeeşti. Un tînăr voind să se însoare, înţelege totuşi să-şi păstreze amanta şi încă fidelă ! In acest scop pune în legătură patul său cu o sonerie electrică din buzunar, prin sistemul Marconi, şi de îndată ce patul suporta o greutate mai mare de 60 de i.gr. — greutatea amantei sale — soneria îl înştiinţează ! E lesne de înţeles efectele de ilaritate pe care ie obţine autorul prin exploatarea a tot soiul de situaţii în legătură cu acest truc ! Iânărul plecind să se însoare, camerată de hotel , închiriată unui provincial voluminos, care de îndată ce se culcă în pat, soneria se pune în mişcare, dă loc la aiureli comice şi tulbură pe candidatul la însurătoare în toiul vizitei sale la logodnica sa , o serie de situaţiunî la cari publicul underi voe şi spectatorii de aseară nu s’au reţinut a se amuza în mijlocul unei mari ilarităţi. Comedia e bine ştiută şi jucată cu brio. D-niî Cigalia, Constantinii şi Popea îri rolurile capitale sunt în vervă şi intră în mişcarea firească a vodevilului.'' D-nele Natalia Vasiliu, Maria Zvimiceani, Stoenescu, Sofia Ionescu, Badescu-Riegler, precum şi d-nii Pizone şi Georgescu complectează un ansamblu animat. „Telegrafia țării fire“ e prin excelenţă vodevilul, pentru stagiunea de vară. — /•'. PRODUCŢIA ELEVELOR DOMNIŞOAREI ZOE MICLESCU Luni 30 Mai a avut loc producţia elevelor domnişoarei Zoe Micifricii, una dintre cele maî excelente profesoare de piaaie de la noi. Producţia din anul acesta a întărit încă, odată reputaţiunea d-rel Miclescu, punînd in evidenţă calităţile esenţiale ale acestei distinse pedagoage, care nu trenează elevele ei numai în vederea uneisurprinzătoare abilităţi tecnice, ci dezvoltă într'însei de acel simţ muzical, acea pasiune muzicală, care însufleţeşte abilitatea tecnică, prefăcînd în adevărată artă. Toate elevele, dela cele micît da d-şoarele Any Săulescu, Alex. Ghica şi Alex. Florescu, pînă la cele cari conduse cui pas sigur de profesoara lor merg spre culmile muzicale, sart deosebit prin corectitudinea execuiţiunei şi căldura concepţiei muzicale. D-ra Elena Cociaş a interpretat cu multă fineţă, „Larghetto" de Chopin, atrăgîndu-şi nenumărate aplauze. Cu multă maestrie a interpretat d-ra Corina Sfetea „Concertstück“ de Weber. Tînăra pianistă a dat dovadă de un talent remarcabil. De asemenea d-ra. Cecilia Schulder s’a dovedit ca o excelentă Interpretă a lui Bach, chvtînd .,Preture et Fugue“. Mult aplaudată a fost d-şoara, Ema Brănişteanu, care a executat cu abilitate tecnică şi o însemnată simţire muzicală, „Pastorala“ de Mozart. D-ra Valeria Adania a cintat cu multă fineţă „Fileuse” de Raff şi a recoltat de asemenea aplauze. Bine ari mai fost: d-ra Ecaterina Moisiun ..Danse des Elfos“ de Sapolnicofff- d-ra Hehn ..Prelude la minor" de Bach, şi d-rra Eliza Söffe în „Nocturne la min“, de Chopin. A plăcut, mult d-şoara Maria Micleacu într'o Ario de Bach. Bine d-soara Roza Ascher în sonata op. 120 de Schubert,. A fost o zi frumoasă, pentru eleve, dar mai ales pentru distinsa, profesoară care cu o perzistentă, neobosită lucrează, la, perfecţionarea continuă a elevelor eî. Producţie artistică CLASA D-LUI AL. MIHALESCU Elevii d-lui Al. Mihalescu, societar al Teatrului Naţional, art dat ori după amiază în sala „Vesta“, prima producţie de fine de an. Intr’o scenă din actualul din „Copila din flori“, de Ventura, d-ra Armyn Veturia şi-a evidenţiat reale însuşiri scenice. Mult degajament şi viu joc de scenă a arătat, d-ra Lioniu Nora intr’o scenă din „Vicleniile lui Scapin“ de Meolifere. Elementul cel maî de seamă din clasa d.Uiî Mihalescu, e desigur d-ra Şerbănescu Lucia. Un temperament artistic demn de luat in seamă. D. Stănescu Ion ca şi d-niî Grăunţei» şi Savu s’au achitat corect de robirii encredinţate. Negreşit nu se poate vorbi nici de talente, nici cel puţin de calităţi scenice sigure şi bine precizate—fiind vorba de elevii anului întîi. Dar ceea ce nu se poate trece cu vederea, e că s’a muncit mult, şi cu folos, şi in fiecare atitudine, gest, sart vorbă, ale elevilor vedeai, mina îndrumătoare a profesorului. — Vy — Panica în Bucovina Un cititor al nostru ne pune la dispoziţie următoarea scrisoare primită astăzi din Burdujeni: Funcţionariivamali de la polica ai fost trezi(f. cri noapte de bătaia tobelor care se auzea, in Suceava SÎ Iţran) unde autorităţile aduceau la cunoştinţa populaţiei seist stringă vilelor şi să le transporte spre Duma, căci se apropie, ruşii. Ordinul a fost executat imediat şi ert toată ziua numeroase transporturi de vile au plecat spre sudul Cacovinei. La Iţcani a sosit, azi noapte un tren de refugiati din Cernăuţi. Populaţia Bucovinei e cuprinsă de panică și fac. pregătiri ca să părăsească, din nou căminurile, și să se refugieze. 3_______ Şedinţa agitată în Camera italiană Guvennul Salandra pus in minoritate —r ROMA, 26 Mai. — Camera. D. Chiesa, republican, cere să se suspende discuţia budgetului ministerului de interne, spre a permite guvernului să facă, în forma ce o va crede convenabilă, comunicările necesare cu privire la situaţia militară şi la măsurile, cari să asigure victoria. D. Modigliani, socialist oficial, deşi pornind de la premise diferite, se asociază propunerea Chiesa şi adaogă că dacă guvernul crede oportun o şedinţă secretă, socialiştii ar primi aceasta. Toată lumea trebue să se unească în gîndul de a fi învingători. D. Bisolati, socialist reformist, observă că guvernul nu va putea spune Camerei despre situaţiunea militară mai mult decit ceea ce a adus la cunoştinţa ţăreî prin comunicatele oficiale. Ţara are forţe mai mult decit suficiente spre a stăpîni situaţia. Aceasta trebue să liniştească. Dificultatea este de a se afla mijlocul de a pune guvernul în măsură să facă parlamentului comunicarea care ar putea-o face şi a parlamenta asupra condiţiunei discuţîunei acestor comunicări fără prejudiciu pentru interesele ţăreî. Propune deci să se continue lucrările parlamentului pină ce guvernul va face propuneri concrete. (Aprobări). Preşedintele consiliului, Salandra, relevă nobilul limbagiu al d-lui Bissolati şi adaogă : trebue să ne impunem liniştea cea mai mare şi mai perfectă seninătate. Sunt fericit de a zice în şedinţă publică că războiul, deşi grav precum am ştiut ele la început că trebuia să fie războiul, iar duşmanul deşi viguros şi tare, nu e motiv pentru ca ţara să sa alarmeze. (Aprobări foarte vii). * D. Salaudia relevă apoi inoportunitatea deliberărilor grăbite. Mai presus de toate trebue să resimţim datoria de a infiltra ţărei seninătatea şi liniştea, faţă de evenimente ţara avind forţele materiale şi morale necesare spre a le face faţă. (Foarte vii aprobări). Roagă pe deputatul Chiesa să nu insiste mai mult, iar Camera să continue lucrările sale. Guvernul doreşte ca să se proceadă luni la discuţiunea douăsprezecimilor provizorii, dind astfel prilej de a se cerceta pe larg politica generală militară a guvernului. Dacă se va propune şedinţe excepţionale sau numirea de comisiuni speciale, aceste propuneri vor fi matur cercetate de guvern şi de Cameră. D. Salandra a încheiat spunînd : Parlamentul are datoria de a da ţârei o pildă de forţă morală, precum generalii, soldaţii noştri, cari se bat la graniţă, dau pildă de forţă materială. (Aprobări foarte vîri). #■ D. Chiesa retrage propunerea sa avind încredere că guvernul nu va intirzia să arate parlamentului calea de ales. Incidentul e închis. Camera procede la discuţia budgetului coloniilor. Ministrul Martini declară că condiţiile Tripolitaniei se îmbunătăţesc, cit despre Cirenaica crede în complecta pacificare apropiată a provinciei. (Ştefani). * ROMA, 28 Mai. — Camera. Discuţiunea douăsprezecimilor provizorii. Preşedintele consiliului, d. Salandra, declară: Discuţiunea douăsprezecimilor provizorii pentru exerciţiul financiar 1916-16 cuprinde toată politica guvernului şi ia o însemnătate singulară din cauza momentului istoric ce traversăm. In ce priveşte măsurile financiare extraordinare pentru războiu şl măsurile tributare pregătite cu fericit succes spre a ţine sus creditul nostru, în acest moment în care ţara are cea mai mare trebuinţă de el, va vorbi ministrul tezaurului. De asemenea asupra celorlalte cestiuni eventuale şi administrative ce ar putea fi ridicate vor răspunde miniştrii competinţî, dar guvernul din, du-şi socoteala de aşteptarea legitimă a Camerei, crede oportun, contrariu procedărilor obicinuite, să preceadă discuţiunea cu citeva declaraţiuni asupra situaţiunii internaţionale militare, anume două puncte asupra cărora Hreşte convergează atenţiunea neliniştită a ţăreî şi parlamentului. Acum două luni Camera a dat cu o foarte mare majoritate călduroasa ei consimţire la directivele politicei noastre internaţionale, expus de ministrul de externe. Aceste directive nu s‘au schimbat; nici un fapt nou nu s‘a verificat care să poată provoca o schimbare. Putem totuşi cu siguranţă afirma că solidaritatea reală, în cooperarea cu aliaţii noştri, a avut în acest scurt periool de timp motive şi ocaziuni de a se consolida într'o comunitate perfectă de scopuri, care se manifestă prin cooperarea continuă a forţelor. Războiul, lung şi aspru, însă drept în cit nimeni dintre luptătorii pentru independenţa naţiunilor civilizate, nu se pot căi de a-i fi acceptat, impune, spre a se obţine victoria, o unire din ce în ce mai complectă a spiritelor şi armelor. Sintem datori să avem şi avem comunitatea bucuriilor şi durerilor cu aliaţii; sîntem datori să avem şi avem ceea ce valorează şi maî mult, scopuri concrete mai apropiate şi mai depărtate; am dat şi am primit cu generozitate mutuală tot ajutorul posibil al instrumentelor de războiu, a căror consumaţiune întrece orice orice prevedere omenească. Puternica ofensivă inamică contra noastră angajând o parte din forţele lui, a permis un asalt victorios al puternicilor noştri aliaţi; prin urmare este de dorit să nu permită inamicului de data aceasta să exploateze repede poziţiunea In» centrală şi privilegiată. Astfel evenimeaterţe au probat supresaa necesitate şî contimsa solidaritate, tare este pe cale de a se per* feepossa din ce In ess mai mult; e*v trebue să se manifesteza in cele mai mici ca şi In cefe «a! mari măsuri de caracter economic şi finffiîCisr, de oarece rezisenţa armatelor depind© de rezistent» organizate lor naţionale. Ştefani In conferinţa, ce ,sie va întruni la Paris, după pregătirea şi schimburile oportune de vederi, guvernul italian va fi reprezentat prin ministerul finanţelor. Se vor ltta acolo de mereu» definitive asupra măsurilor ecomnilco de caracter internaţional de utilitate imediată în timpul războiului.Se ta, pregăti acolo de asemenea un regim economic viitor eu. privire la rare lut se m puica, lua, niof tai angajament definiţie, aprobarea, parlamentului trebuind să, fie pentru, aceasta rezervată. Guvernul, care socoteşte că este de prima hit datorie de a ţine sus spiritul ţarei şi de a-l inspira deplină, încredere în sine însuşi şi in forţele ei de uscat şi de apă, pregătite pentru apărarea, sa. şi pentru Infrîngerea inamicului, înţelege, de asemenea, că cel may, rău metod ar fi, de a-î crevi fuziuni. cu privire la alternativele fatale ale unui răzbat, atît de mare şi de a nu-l prezenta, situaţiunea militară aşa. cum. ea este în realitate. Numai astfel se va putea, dejuca acţiunea nefastă chiar şi inconştientă a acelor cari răsplndesc alarme şi prevederi întunecoase, şi cari, scapă cu atît mai lesne de dispoziţunile preventive şi punitive cu cit este dureros a constata, acţiunea lor se explică nu numai, în mijlocul, poporului, ci chiar în sferele cele mai înalte sociale şi politice unde ar trebui, să fie corectată, şi înăbuşită de îndată printr'o riguroasă reacţiune a acestor cercuri. In vreme ce cea mai mare sforţare războinică a. noastră se, îndrepta spre Orient spre a învinge rezistenţa tenace ce obstacolele naturale şi apărările pregătite de multă vreme ia- inte opunea obţinerii unor obiective teritoriale cari să fie în raport directiv. obiectivele ultime, ale războiului, inamicul, folosindu-se de un răgaz pe celelalte fronturi, pregătea în contra noastră, o viguroasă mişcare ofensivă îngrămădind in colţul Trentinului numeroase trupe şi o enormă cantitate de artilerii. Învederat inamicul an ales pentru, ofensivă liniarăci Lagarina şi platourile Trenta, fie pentru că in Trentin ofensiva inamică găsea sprijin solid in fortificat,lunipregătite de maî, înainte şi in terenul înconjurător, fie din cauza unei mai mici, eficacităţi a poziţiunilor noastre defensive; jfie din cauza mai micei adincimi a masivului muntos şi ameninţării eventuale a cîmpiei ce se află dedesubt. Acesta era punctul cel mai vulnerabil al graniţei, care in 1866 fusese hotărltă pentru a lăsa porţile deschise casei noastre bunei plăceri a inamicului ereditar. Aceste condiţiuni defavorabile au făcut cu putinţă primele şi nenegabilele succese ale ofensivei, inamice. Cu, toate acestea trebue să recunoaştem bărbăteşte că o apărare mai bine pregătită ar fi oprit-o cel puţin mai multă vreme şi mai departe de liziera zonei muntoase. Astfel se explică impresiunea dureroasă a ţăreî aflînd că, după un an de război, inamicul, ajunse să uite piciorul pe un petic din teritoriul naţional, mic fără îndoială, dar sfint, ca orice petic din teritoriul patriei. Dar, suntem de acum intr'a patra săptămână, dela, începutul luptei severe, şi valul năvălitor a fost oprit, culegînd in mod eficace oameni şi material, aşa că el a putut face puţin drum după primul succes prea uşor. Momentul cel critic a trecut, pentru, că inamicul, oprit, prin rezistenţa eroică la aripi, a îngrămădit sforţări foarte puternice in contra, poziţiunilor noastre, centrale, dar noi putem privi rezultatul final cu, senina încredere. Năvălitorul nu se va putea prevala In contra ■ forţelor numeroase şi din belşug aprovizionate cu material şi muniţi-uni ce, l-am, opus Lipsurile lor fireşti , posibile ale poziţiunilor pe care, apă- , rarea noastră trebue să, se explice , suprează spiritul neinfrnit al soldaţilor noştri, rezistenţa lor la oboseli, * intrepiditatea lor nu contra prime- idlet. Aceia dintre dv., domnilor, cari vor voi să meargă în zona unde se dă lupta şi unde se pregătesc prin- tr’o energie exemplară apropiatele evenimente militare, vor aduce de sigur, cum am adus şi eu, aceeaşi impresiune întăritoare, se vor înapoia cu spiritul ridicat, maî tare, vor naşte in ţară scinteia spiritului de hotărlre, de jertfă, de credinţă, ca- t re inspiră de la şef la soldaţi, pe copiii săi cei mai buni, aceia cari luptă şi aceia cari mor. Dacă veţi cere alte informaţiuni, I alte judecăţi, alte prevederi, guver- nul vi le va da cu sinceritate depll-i nă, absolută, fără a altera nici oda- , tă adevărul, insă in măsura in care ele nu ar părea după judecata lui vătămătoare pentru Interesele ţărei. De altfel dv. nu, puteţi voi ca prin discuţiunile noastre vre-o vătămare oarecare să vie ţăreî, vre-o scădere oarecare forţe,* morale ce trebue să ne susţină şi prin urmare „ vre-un avantagiu oarecare inamicu- i lui. Dv. înşivă veţi simţi, nu mă îndoiesc, precum s’a simţit iu totdeauna şi In alte parlamente, nu de si , gur maî devotate de cît Camera noastră către patrie, limitele în cari (l trebue să se ţie discuţiunile noastre. 0 Facultatea dv. de critică este din. f, contra nelimitată, cum şi dacă voiţi, f facultatea dv. de a osîndi acţiunea, guvernului. Dar, dacă veţi trebui să pronunţaţi vre-o condamnare, ea să fie pronunţată cu demnitate prin- n tr-o discuţiune repede.. Momentul de faţă este al faptelor nu al vorbelor. Guvernul trebue sa lucreze cu toată vigoarea, neîncetat, ^ spre a da armatei şi flotei mijloacele neapărate pentru a călăuzi şi a sprijini ţara lr.tr‘0 încercare }(rea. Dacă dv. nu-1 judecaţi astăzi, cum l’ati judecat de mai multe ori, la fi înălţimea sarcineî Iul, trebue să spuneţi pe acela care prin Consiliu- * ţiune are competinţă in. măsură de a-l înlocui pe guvern cît mai curind. Nimeni nu va putea să ne tăgăduiască această singură mtndrie şi aşteptăm aceasta de la dreptatea dv., adică de a fi dat patriei cu absolut evotament şi perfectă drepta- f te de conştiinţă tot ce putem ca e-nergii intelectuale şi morale, şi maî ales ca iubire nesfirşită. (Foarte vil , aprobări, aplauze). 1 D. Boremili recunoaşte cabinetul din Salandra-Sonino meniul de a fi voit războiul, de a-l fi condus de tenacitate şi lealitate, dar socoteşte de neapărată trebuinţă ca guvernul să fie întărit prin cooperarea şi concordia tuturor celor mai bune energii naţionale. D. Meda, catolic, în numele său şi al mai multor amici, declară că va vota în favoarea cabinetului considerinl o criză ca neoportună. D. Schanzer, de asemenea în numele amicilor săi, declară că nu poate da guvernului încrederea, care poate fi acordată numai unui cabinet care dă garanţia necesară de acţiune şi de energie, ţintind la concordia adevărată a spiritelor şi intereselor naţionale. I. Gallenga declară ca va vota in contra cabinetului, deoarece socoteşte de trebuinţă că este necesară colaborarea tuturor partidelor. D. Arlotta, declară că deoarece a fost amicul sincer şi dezinteresat al cabinetului care a voit războiul, nu vede azi motivul de a-şi schimba atitudinea. Va vota prin urmare în favoarea cabinetului. * Urmează votarea care s’a telegrafiat. Se adoptă în fine conform propunerii d-lui Rubini a douăsprezece cîie provizorie pentru Iulie 1916. Şedinţa se ridică. (Ştefani) ROMA 28.— Telegrafwă urgentă: Cawnera. — Cu prilejul discuţiuneî asupra douăsprezecimelor provizoriî, d. Saiandra declară că primeşte ordinul de zi propus de deputatul Luciani şi astfel conceput : „Camera avînd încredere în acţiunea guvernului, adoptă dousprezeci mile provizorii". D. Salandra roagă să se voteze pe paragrafe ordinea de zi propusă. După maî multe declaraţiunî, Camera respinge prin apel nominal cu 197 voturi contra 158 prima parte a ordinei de zi şi anume: „Camera avînd încredere în acţiunea guvernului". (Ştefani) * D. ANTONIO SALANDRA Dela Asociaţia Generală a comercianţilor de cereale — CAERE MEMBRII ASOCIAŢIUNEI — Se aduce la cunoştinţa comercianţilor de cereale din întreaga ţară, că în urma suspendărei exportului de porumb, Asociația fiind obligată a da o cantitate de porumb pentru consumaţiunea Internă şi luînd înţelegere cu organele competente a stabilit următoarele: Comercianţii de cereale cari posedă porumb din recolta 1914 şi anterioare, sunt obligaţi a da consumului intern o cotă de 15 la sută din cantitatea constatată de organele oficiale ale Comiisiuneî Centrale, avînd în schimb dreptul la export asupra restului. Comercianţii cari au contractat şi li s’a constatat porumb recolta 1915 sunt obligaţi a da consumului intern» o cotă de 50 la sută din cantitatea constatată, restul de 50 la sută avînd de asemenea dreptul la export. Asociaţia va trimite tuturor comercianţilor deţinători de porumb, contracte pentru cota internă pe aceste baze, cari contracte urmează a fi semnate şi înapoiate imediat Asociaţiei Comercianţilor de cereale, pentru ca aceasta să poată proceda la întocmirea tablourilor de încărcare a restului de porumb destinat pentru export. Se atrage atenţiunea comercianţilor că nesemnarea contractelor pentru cota internă, va avea drept consecinţă rechiziţionarea întregei cantităţi de porumb constatată. Pînă la îndeplinirea tuturor formalităţilor, dacă între timp Băncile Populare se prezintă pentru a cere porumb în unele localităţi, comercianţii de cereale vor putea să predea porumbul în limitele cotelor interne mai sus stabilite încheind procese-verbale semnate de un controlor al Băncei Populare sau de şeful găreî respective. Asociaţiunea generală a comercianţilor şi exportatorilor de cereale din Romînia O nouă contrabandă în județul Dîmboviţa D. maior D. Rădulescu, şeful statului major al corpului de grăniceri, a raportat astăzi comandamentului de grănicer, că în noaptea, de Simbăta grănicerii au surprins o contrabandă de 8.200 capete de vite, — cireada d-lui Dimitrie Seceleanu — cari încercau să, treacă, frontiera prin punctul Strunga judeţul Dîmboviţa. Cireada împreună cu ruu-făcătorii a fost dusă sub exortă pină la Morenî, unde d. maior Rădulescu a dresat adele cuvenite. Procesul verbal împreună cu actele au fost depuse astăzi la comandamentul corpului grănicerilor. D. general Rimniceanui va relata cazul guvernului. MILITARE Rezerviştii concentraţi de jumătate de an la divizionul 3 de obuziere din Turtucaia, nu se pling că lunga concentrare îi minează, cei mai mulţi fiind familişti. Ei roagă să fie înlocuiţi prin activi şi să fie desconcentrai. .'fonnia lirică 1. Hifiihii. Marţi, 31 Marft 1916 ..Sylvia " Operetă în 3 acte de Emil Kalman In rolurile principale Virgina Micșora, Florica Florescu, Ana Grand, Al. Demetrescu de Sylva, N. F. Ciu- Curette, N. Fanner, etc. '? Miercuri 1 Iunie h t: Florireasa Joi 2 Iunie Femeia Ideală Vineri 3 Dini® S y l v i a* »Sîmbătă 1 Iunie Farmecul unu! Film " Duminică 5 Iunie Florireasa Luni 6 Iunie » „ " pentru prima oară „JUANITA“ (Donna Juanita) Biletele la magazinul Conservatorului, calea Victoriei. Gradina Blanduzia Compania dc Comedii „Ionel F. Clgallia” Marţi, 31 Mahi Telegrafia fără iir Comedie bufă, localizare in 3 acte cu cuplete de actualitate Miercuri, 1 Iunie Telegrafia fara fir Comedie bufă, localizare in 3 ace cu cuplete de actualitate Joi, 2 Iunie Telegrafia fara fir Comedie bufă, localizare In 3 acte cu cuplete de actualitate Vineri, 3 Iunie Telegrafia fără fir Comedie bufă, localizare în 3 actecu cuplete de actualitate Sîmbătă, 1 Iunie Telegrafia fără fir Comedie bufă, localizare in 3 acte cu cuplete de actualitate Duminică, 5 Iunie Telegrafia fără fir Comedie bufă, localizare în 3 acte cu cuplet© de actualitate Biletele de vînzare la Agenţia ,î*an Feder, caisa Victoriei 54, Ml Ml IM Compania de operă comică şi operetă Carmen-Syîva , Direcţia A de Herz Astăzi Marţi 31 Mai M"li® uitMcfte Vineri, 3 Iunie PREMIERA Voiajul în China Duminică 5 Iunie MATINEU ARMURIERUL Biletele la casa teatrului', Si CitUTil © menajeră bună care să se priceapă $1 Ia cursul pentru o casă mar©. Se preferă o persoană care a mai fost slujită, având referințe. A se adresa la zia» rul „Adeveru!" ora 1$ din zi. CASE și TitliEfil în cartierul „ApxeRe Mi- \ serale14 cu mîesnirî de plată, vinde „Căminul Propriu“ Biroul: Splaiul Maior Gin- j rescu 2. T-sslef. 3171 | ADEVERII!» Curierul spectacole»» MARŢI, 31 MAIU TEATRUL REGINA MARIA.'' Compania de operetă „Carmen Sylva". Direcţiunea A. de Ilerz. Păpuşa. GRADINA BLANDUZIA. — Compania Cigalia: „Telegrafia fară fir". CINEMA „LUX". — „Amazoana morţii“, senzaţională dramă pasională în 3 acte cu frumoasa artistă creolă Leda Gyr şi cu marele Mario Bonard. SELECT CINEMA CENTRAL—Fremiena Mare bătălie de la „Marna şi "Verdim". (Povestirile unui Pollu"). CINEMATOGRAFELE Amicii Orbilor şi Venus : „Oriana“, cu artiştii comediei franceze, Cursele deî® Băneasa, Prinţul Alexandru al Serbiei la Corfu și Mentoliant. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Cap. V. (Ochii Fascinator!) 5 mari acte. (in sală e răcoare). Mizeria in Capitală PENTRU INIMILE GENEROASE Intr’o magazie din via Stravoje* No. 21. zacem cea maî cumplită mizerie un biet, meseriaș bâtrîn, părăsit ile puteri, olog, lipsit de orice sprijin. Bătrîna lui tovarășă doi ■viaţă, o mnbră de, feme«, imploră ajutorul caritatei .publice ,pentru a nu pieri de foame, după o viaţă, de muncă, cinstită. Persoanele caritabile sunt rugate să se adreseze la adresa indicată pentru G. Solomon, Paul dMisanu