Adevěrul, iunie 1916 (Anul 29, nr. 10497-10526)

1916-06-01 / nr. 10497

A­ LTIMEINFORMAŢIUNI H imele ştiri dîtt ţară mn ştif illataie gă­ pls ín pagina IV, sub lybrica ULTIMA ORA. întrunirea publica hotarita de .Acţiunea Naţională“ se va tine Duminică 5 Iunie, orele 10 jum. di­mineaţa, in sala „Dacia“. Foiţe marghilomaniste tin să de­nunţe pe autorul moral al Incur­siu­nei trupelor ruseşti, pe teritoriul ro­mân. §d. Take lonescu C­omplotul n’a fost pus la cale de d. Take lonescu cu d. Poklevski, ci a fost pus la cale acum şapte zile la Galaţi cu amiralul rus contele Wis­­solkyn, veniţi anume la Galaţi pen­tru această conspiraţie. • Aducind la cunoştinţa d-luî Take Ifonescu acest nou complot ce i­ se *­pribue, d-sa ne-a răspuns: ft — Am fost la Galaţi acum şapte ■ zile împreună cu d. Thoma Stelian L­ynae am stat cîte­va ore. Nu am a­­vut onoarea să vorbesc cu contele , Wissolkyn de aproape patru hmî de ’[nde,. Se face mare haz de o ştire care va lăsa pe m­ilţi înmărmuriţi, d. Vîrtilă Brătianu a făcut demersuri pentm a fi ales membru al Acade­mii. Fapt a mirat pe toată lumea, de oare­ce se ştie că la această in­­stitiţiane nu se împarte dividende. „ Ctnd s’a cerut titherite d-luî Vin­­titu Brătianu pentru a candida, d-sa na­­ putut prezintă altele decit 1000 buăţî rentă 5 la sută şi 2000 bucăţi tramvaie comunale. 1. Confratele nostru ,Epocă” anunţa descoperirea unei senzaţionale con­­tribande de vite . Cunoscutul domn Siceleanu comisionarul... a nemţilor da comisia centrală de export, a în­ec­cat să treacă prin contrabandă vr­o 1.200 de vite şi a fost prins.­­ Acest domn Seceleanu stă în co-­ misia centrală de export deşi a fost prins că a luat un comision de un mion de la nemţi.­­Acum e prins şi ca contrabandă. D. Vinilă Brătianu are să-l pro­­nind acut­, ca prezident al comisiu­­nei de export pentru două motive : intitu că a Seceleanu este şi d-sa an ,,contnbcmdisa sus pus” şi al doilea d. Seceleanu dunoaşte perfect WBmodu­l cam a operat d. Vintilă Bră­­t turna, şi alţi saşî puşi din comisia Ifr da export­­ deci acum indicat ca d. fl Seceleanu sâ-i prezideze. Srib titlil „Plinea noastră în Ro- P' tainia?'’ darul Cuvînt Moldovenesc T din Caşn­ău scrie următoarele : ii S’a vo’bit într’o vreme cu multă r­ămârăcimnâ despre orindvidlele no­astre ji oaste, din pricina cărora s'ar îi scos din împărăţia noastră o mulţimi de pine în Romînia, care a­­poî s’a vindut germanilor. Lucrul acestata spus de curind şi „Obştia maki 3914”, care nu de mult şi-a inceput lucrările. Cu privinţă la această gazetă ,Birjevia Viedomosti" află din izvor­­ oficial că vorbele de mai sus ti’au ami­ndet un temeiu, de oarece dela începutul războiului în Romînia nu s’a dus nici un pod de pîne din Rli­­na, D. T. Atexandrescu-Puiu s'a în­ăcrit în baroul de Ilfov. I lî dorim tot­ succesul.i . Cercul de studii genito-urinare va­­ţine şedinţă Vineri 3 Iunie 1010, ore­le 9 seara, în amfiteatrul spitalului Colţea. ___ ___ Mîîne seară. Miercuri, se va da la Sfonte-Carlo (Cişmigiu), o mare ser­bare veneţiană, cu numeroase sur­prize, în folosul copiilor orfani, cari se cresc de societatea „Acoperămîn­­tul Maicii Domnului“. Intrarea în grădină, 1 leu de per­soană, iar intrarea în bal 6 lei de persoană, , ( , Direcţiunea generală a vămilor­­» din ministerul de finanţe, a adresat punctelor de frontieră din ţară, un ordin telegrafic, prin care le face cunoscut că s’,a permis exportul po­rumbului încărcat de către­ bărb­ie , populare şi comercianţi, dacă in­­cărcarea a fost făcută pînă in ziua de 28 Main a. c.­­ Ministerul de finanţe direcţia timbrului) a încasat pe luna Aprilie 1916 din timbru şi înregistrare sur­m­a de lei 3.­492.920 bani 40 cu un minus de lei 608.517 faţă de aceiaşi lună din anul trecut. D. Inginer ordinar cl. I Rusescu Constantin M., şef de secţie cl. III, la­ căile ferate, a fost înaintat şef de secţie clasa, II-a. D. Constantin Văicăriu, inginer a­­taşat cl. III, a fost înaintat clasa II. UN DORMITOR COMPLECT DE FIER, cu paturi englezeşti; o TOALETA DE BRONZ cu oglindă d­e cristal, furnizate de cunoscuta fabrică de mobile de fier şî bronz NL GUTMANN din str. Sf Apostoli No. 72 (Telefon 36/1) precum şi Lea 10.000 în numerar şi Lea 10.000 în obiecte de valoare, se acordă gratuit tuturor aso­­rtaţilor ziarlor .Adevărul“ şi „Di­mineaţa!“ în curent cu plata abo­namentului, la tragerea ce va avea loc în ziua de 3 Iulie 1916. ’­­Ministerul de război şi (direcţiunea taxelor militare) a făcut cunoscut corpurilor şi serviciilor,­­că toţi scutiţii revizuiţi şi dispensaţi cari şi-au înaintat cererile, însoţite de actele c© poseadă, pentru a fi înain­taţi la­ gradul de sublocat, de rezer­vă, vor fi­­concentraţi pentru instruc­ţie două luni din zile cu începere dela 1 Iunie 1916. Societatea farmaciştilor a ţinut pri­n a doua şedinţă a adunărei generale. In urma discuţiilor urmate , a­­dunarea a respins demisia vechiu- lu comitet alegîndu-1 din nou, , Direcţiunea, vămilor din ministerul de finanţe, ne comunică că a sosit al 16-lea tren cu 26 vagoane încar­­nate cu tablă de fier, din Germania. La ordinea zilei fiind: 1) Discuţiunea asupra cazurilor prezentate în şedinţa precedentă. 2) D-na dr. Moscuna-Sion: Două cazuri de ruptură spontanee a ute­rului. 3) Dr. Eugen Cristian: Plagă, prin arma de foc a rectului cu iezi un ou prostatei şi veziceî. 4) Dr. L. Strombriger: Abcese pros­­tatice cu evoluţie perineală. 5) dr. Cosma Popescu: Un caz de nefrită chronica unilaterală, dure­roasă. Nefreetomie. Vindecare. La Bodega „ZOGRAFI“ se des­fac specialităţile vinurilor d-lui G. Radovici. În plasa Armene­ni d­. comuna Singurlar din judeţul Constanţa, s’a declarat epidemia de tifos exan­­tematic. Biroul mobilizărei din direcţia sa­nitară din ministerul de războiţi, fa­ce cunoscut tuturor studenţilor în medicină, farmacie şi veterinărie, cari urmează a fi concentraţi la re­gimente, că sunt, invitaţi a face cu­noscut aceasta direcţiei a 6-a sani­tară, (str. Frațiînei 11), pentru a in­terveni să, execute concentrarea la companiile sanitare. PARCUL OTETELIŞANU Compania lirică G. Gabrielescu v Azi Marti 31 Main 1916 Sylvia Ofserstă în 3 acte de Em­, Kalman, în rolurle principale: Virginia Mi­­ciora, florica Florescu, Ana Grand, Al. Demetrescu de Sylva, N. P. Ciucur­ette, N. Kanner, etc. B­etele la Mag. Conserv­atorului. D-na Lucreţia Constantinescu, in­stitutoare la şcoala No. 1 de fete, a fost, transferată în aceiaşi calitate la şcoala No. 6 de băeţi din Iaşi. Dansuri decoltate extravagante e­­xecutate de Idolul zilei, Regina Ba­det, se văd in sublimul film SADU­­NAH, Mentouliant şi Neutralitatea, precum şi Groaza omenire!,—artile­ria grea franceză—In lupta dein A­­vocourt, atrage toată elita Capitalei la Cinema, Arenele Amici,­ Orbilor şi Cinema Venus. _____ Aflam că astăzi Marti 31 Maiu, orele 9 seara, se va strînge la spi­talul militar „Regina Elisabeta", pentru instrucţie personalul sanitar activ şi de rezervă din Capitală. Aceste şedinţe de instrucţie vor continua a doua şi a patra Vineri din fiecare lună. In­ judeţul Mehedinţi s au produs cazuri de variolă. S’art luat toate măsurile necesare. In judeţele Constanţa, Can­acra şi Durostor s’art înfiinţat­­ noul cir­cumscripţii veterinare pentru com­baterea numeroaselor cazuri de mor­­vă ivite, la animalele din acele loca­lităţi. Comitetul Asociaţiei generale a medicilor veterinari a decis, în ulti­ma şedinţă , ca Asociaţia să simţie toate cheltuelile acţiunei intentate primăriei de către medicul veterinar Dinulescu, directorul abatorului Ca­pitalei, pentru transferarea sa ile­gală. De asemenea, se va susține­ cheltu­­elile procesului intentat primăriei de către medicii veterinari din ser­viciul Capitalei­­cu privire la, dreptu­rile ce le conferă­ legea sanitara în privința salariilor. _____­­ D. general D. Iliescu, secretar ge­neral al ministerului de război, a lu­crat azi înainte de amiază cu d. lo­­cat.-colonel Filipescu, directorul pi­­­rotechniei armatei. n.­­­rană Vasile, subşef de birou în direcţiunea vămilor din ministe­rul de finanţe, a fost delegat de mi­nisterul de finanţe, să îndeplinească funcţiunea de controlor pe lingă ca­zinoul din Sinaia. Cu începere de mîine 1. Iunie, o­­rele de birou la Casa corpului didac­tic, vor fi dela 8—10 a. m. iar cassa va fi deschisă dela 10—12 a. n.. Regele a semnat decretul prin care epitropia, bsericei Ţuţeni, jude­ţul Neamţ, a fost autorizată să pri­mească legatul lăsat de Ion I. An­ton, din Tg.-Neamţ, constând din­tr'un teren rural. D-niî ingineri­ ordinari cl. II Con­­durăiţeanu Mircea, Milescu Alex,­ J. Cosmieschi, Mihail N. şi leonomu Io­nel, ingineri ataşaţi în serviciul pentru construcţiunea şi consolida­rea podurilor, au­ fost numiţi şefi de secţie în acelaş serviciu. , -D. inginer-şef cl. I Tănăsescu N. I., inspector principal cl. u i» căile fe­rate, a. fost înaintat inspector prin­cipal cl. lî iar d. Cantonieri Nicolae G., inspector principal cl. IT. Pe seama exerciţiului 1916—1917 sau deschis următoarele credite: 113.000 lei pentru ministerul de in­strucţiune publică; 100.000 lei pentru ministerul de finanţe şi 4000 lei pen­tru ministerul de interne-Citim in „Cuvînt Moldovenesc“ din Chişinău. In Rominia se simte mare lipsă de săminţă de cinepă. Din pricina asta Romînia s‘a îndreptat către stăpâni­rea noastră cu cererea de a‘î dezle­ga cumpărarea de cinepă in Rusia. Stă­pini­re­a noastră a încuviinţat cererea Romîniei pe patru vagoane de săminţă de cinepă, cari au şi fost scoase din ţară. Un tinăr pictor rus, fost voluntar la „Crucea roşie“ sîrbească, aflindu­­se acum în Bucureşti, fără nici un sprijin, roagă să i se dea un­ azil, iu­­mit de modest, dar bine luminat, la ţară, în regiunea Ploe­ştî-Sinaia, pen­tru a putea lucra, ca să­ şî cîştige e­­xistenţa. Pentru chirie va face pic­turi. Persoana care doreşte a-i ajuta, se va adresa la redacţia ziarului. Duminică se deschide în localul „Tinerimea Artistică“ prima expo­ziţie de aqua-forte şi gravuri pe lemn organizată de către societatea „Graphica“. Această expoziţiune, prin impor­tanţa şi numărul planșelor expuse — 580 — este cea mai impunătoare grupare de opere gravate din cite sau realizat vreodată in occidentul Europei. Mere in 1 lume 1916 Teatru-HBZK­i GRADINA BLANDUZIA— Compa­nia de comedie Cigalia. — Pentru întiia oară : ,,Telegrafia fără fir”, comedie bufă în 3 acte, cu cuple­te de actualitate. Azi cînd telegrafia fără fir joacă un rol atît de important în relaţiile internaţionale şi în special, acum, în timpul conflictului mondial, era in­dicat un autor de vodeviluri sari găsească aplicaţia şi în teatru. Premiera de aseară a Companiei de comedii de la grădina Blanditzia ne-a arătat aplicaţia telegrafiei fă­ră fir la paza fidelităţei femeeşti. Un tînăr voind să se însoare, în­­ţelege totuşi să-şi păstreze amanta şi încă fidelă ! In acest scop pune în legătură patul său cu o sonerie electrică din buzunar, prin sistemul Marconi, şi de îndată ce patul su­porta o greutate mai mare de 60 de i.gr. — greutatea amantei sale — soneria îl înştiinţează ! E lesne de înţeles efectele de ilaritate pe care ie obţine autorul prin exploatarea a tot soiul de situaţii în legătură cu acest truc ! Iânărul plecin­d să se însoare, ca­mera­tă de h­otel , închiriată unui provincial voluminos, care de în­dată ce se culcă în pat, soneria se pune în mişcare, dă loc la aiureli comice şi tulbură pe candidatul la însurătoare în toiul vizitei sale la logodnica sa , o serie de situaţiunî la cari publicul unde­­ri voe şi spec­tatorii de aseară nu s’au reţinut a se amuza în mijlocul unei mari ila­rităţi. Comedia e bine ştiută şi jucată cu brio. D-niî Cigalia, Constantinii­ şi Popea îri rolurile capitale sunt în vervă şi intră în mişcarea firească a vodevilului.'' D-nele Natalia Vasi­liu, Maria Zvimiceani, Stoenescu, Sofia Ionescu, Badescu-Riegler, pre­cum şi d-nii Pizone şi Georgescu complectează un ansamblu animat. „Telegrafia țării fire“ e prin exce­lenţă vodevilul, pentru stagiunea de vară. — /•'. PRODUCŢIA ELEVELOR DOM­NIŞOAREI ZOE MICLESCU Luni 30 Mai a avut loc producţia elevelor domn­işoarei Zoe Mi­cifric­ii, una dintre cele maî excelente profe­soare de piaaie de la noi. Producţia din anul acesta a întărit încă, odată reputaţiunea d-rel Miclescu, punînd in evidenţă calităţile esenţiale ale acestei distinse pedagoage, care nu trenează elevele ei numai în­ vede­rea unei­­surprinzătoare abilităţi tecnice, ci dezvoltă într'însei de acel simţ muzical, acea pasiune muzica­lă, care însufleţeşte abilitatea tecni­­că, prefăcînd­ în adevărată artă. Toate elevele, dela cele m­icît da d-şoarele Any Săulescu, Alex. Ghica şi Alex. Florescu, pînă la cele cari conduse cui pas sigur de profesoara lor merg spre culmile muzicale, s­art deosebit prin corectitudinea ex­­ecu­iţi­unei şi căldura concepţiei mu­zicale. D-ra Elena Cociaş a interpretat cu multă fineţă, „Larghetto" de Chopin, atrăgîndu-­şi nenumărate aplauze. Cu multă maestrie a interpretat d-ra Corina Sfetea „Concertstück“ de Weber. Tînăra pianistă a dat do­vadă de un talent remarcabil­. De asemenea d-ra. Cecilia Schulder s’a­ dovedit ca o excelentă Interpretă a lui Bach, chvtînd­ .,Preture et Fu­gue“. Mult aplaudată a fost d-şoara, Em­a Brănişteanu­, care a executat cu abilitate tecnică şi o însemnată simţire muzicală, „Pastorala“ de Mo­zart. D-ra Valeria Adania a cintat c­u multă fineţă „Fileuse” de Raff şi a recoltat de asemenea aplauze. Bine ari mai fost: d-ra Ecaterina Moisiu­­n ..Danse des Elfos“ de Sa­­polnicofff- d-ra Hehn ..Prelude la mi­nor" de Bach, şi d-rra Eliza Söffe în „Nocturne la min“, de Chopin. A plăcut, mult d-şoara Maria Mi­­cleacu­ într'o Ario de Bach. Bine d-soara Roza Ascher în sona­ta op. 120 de Schubert,. A fost o zi frumoasă, pentru eleve, dar mai ales pentru distinsa, profe­soară care cu o perzistentă, neobo­sită lucrează, la, perfecţionarea con­tinuă a elevelor eî. Producţie artistică CLASA D-LUI AL. MIHALESCU Elevii d-lui Al. Mihalescu, societar al Teatrului Naţional, art dat ori du­pă amiază în sala „Vesta“, prima producţie de fine de an. Intr’o scenă din actual­ul din­ „Co­pila din flori“, de Ventura, d-ra Ar­­myn Veturia şi-a evidenţiat reale însuşiri scenice. Mult degajament şi viu joc de sce­nă a arătat, d-ra Lion­iu Nora intr’o scenă din „Vicleniile lui Scapin“ de Meolifere. Elementul cel maî de seamă din clasa d­.Uiî Mihalescu, e desigur d-ra Şerbănescu Lucia. Un temperament artistic demn de luat in seamă. D. Stănescu Ion ca şi d-niî Grăun­ţei» şi Savu s’au­ achitat corect de robirii e­­­ncred­i­n­­ţa­te. Negreşit nu se poate vorbi nici de talente, nici cel puţin de calităţi sce­nice sigure şi bine precizate—fiind vorba de elevii anului întîi. Dar ceea ce nu se poate trece cu vederea, e că s’a muncit mult, şi cu folos, şi in fiecare atitudine, gest, sart vorbă, ale elevilor vedeai, mina în­drumătoare a profesorului. — Vy — Panica în Bucovina Un cititor al nostru ne pune la dispoziţie următoarea scrisoare pri­mită astăzi din Burd­ujeni: Funcţionarii­­vamali de la polica ai­ fost trezi(f. cri noapte de­ bătaia tobelor care se auzea, in Suceava SÎ Iţran) unde autorităţile aduceau la cunoştinţa populaţiei seist strin­gă vilelor şi­ să le transporte spre Duma, căci se apropie, ruşii. Ordinul a fost executat imediat şi ert toată ziua numeroase transpor­turi de vile au plecat spre sudul Ca­co­vinei. La Iţcani a­ sosit, azi noapte un tren de refugiati din Cernăuţi. Po­pulaţia Bucovinei e­ cuprinsă de pa­nică și fac. pregătiri ca să părăsea­scă, din nou­ căminurile, și­ să­ se refu­gieze. 3_______ Şedinţa agitată în Camera italiană G­uvennul Salandra pus in minoritate —­r ROMA, 26 Mai. — Camera. D. Chie­­sa, republican, cere să se suspende discuţia budgetului ministerului de interne, spre a permite guvernului să facă, în forma ce o va crede con­venabilă, comunicările necesare cu privire la situaţia militară şi la măsurile, cari să asigure victoria. D. Modigliani, socialist oficial, deşi pornind de la premise diferite, se a­­sociază propunerea Chiesa şi adaogă că dacă guvernul crede oportun o şedinţă secretă, socialiştii ar primi aceasta. Toată lumea trebue să se unească în gîndul de a fi învingă­tori. D. Bisolati, socialist reformist, ob­servă că guvernul nu va putea spu­ne Camerei despre situaţiunea mi­litară mai mult decit ceea ce a adus la cunoştinţa ţăreî prin comunica­tele oficiale. Ţara are forţe mai mult decit suficiente spre a stăpîni situa­ţia. Aceasta trebue să liniştească. Dificultatea este de a se afla mijlo­cul de a pune guvernul în măsură să facă parlamentului comunicarea care ar putea-o face şi a parlamen­ta asupra condiţiunei discuţîunei a­­cestor comunicări fără prejudiciu pentru interesele ţăreî. Propune deci să se continue lucrările parlamen­tului pină ce guvernul va face pro­puneri concrete. (Aprobări). Preşedintele consiliului, Salandra, relevă nobilul limbagiu al d-lui Bis­­solati şi adaogă : trebue să ne im­punem liniştea cea mai mare şi mai perfectă seninătate. Sunt fericit de a zice în şedinţă publică că războiul, deşi grav precum am ştiut ele la în­ceput că trebuia să fie războiul, iar duşmanul deşi viguros şi tare, nu e motiv pentru ca ţara să sa alarmeze. (Aprobări foarte vii). * D. Salaudia relevă apoi inoportu­nitatea deliberărilor grăbite. Mai presus de toate trebue să resimţim datoria de a infiltra ţărei seninăta­tea şi liniştea, faţă de eveni­mente ţara avind forţele materiale şi morale necesare­ spre a le face faţă. (Foarte vii aprobări). Roagă pe deputatul Chiesa să nu insiste mai mult, iar Camera să continue lucră­rile sale. Guvernul doreşte ca să se procea­­dă luni la discuţiunea douăspreze­­cimilor provizorii, dind astfel prilej de a se cerceta pe larg politica ge­nerală militară a guvernului. Dacă se va propune şedinţe excepţionale sau numirea de comisiuni speciale, aceste propuneri vor fi matur cerce­­tate de guvern şi de Cameră. D. Salandra a încheiat spunînd : Parlamentul are datoria de a da ţâ­rei o pildă de forţă morală, precum generalii, soldaţii noştri, cari se bat la graniţă, dau pildă de forţă mate­rială. (Aprobări foarte vîri). #■ D. Chiesa retrage propunerea sa avind încredere că guvernul nu va intirzia să arate parlamentului calea de ales. Incidentul e închis. Camera procede la discuţia bud­getului coloniilor. Ministrul Martini declară că condiţiile Tripolitaniei se îmbunătăţesc, cit despre Cirenaica crede în complecta pacificare apro­piată a provinciei. (Ştefani). * ROMA, 28 Mai. — Camera. Discu­ţi­unea d­ouăsprezecimilor provizorii. Preşedintele consiliului, d. Salan­dra, declară: Discuţiunea douăsprezecimilor pro­­vizorii pentru exerciţiul financiar 1916-16 cuprinde toată politica gu­vernului şi ia o însemnătate singu­lară din cauza momentului istoric ce traversăm. In ce priveşte măsuri­le financiare extraordinare pentru războiu şl măsurile tributare pregă­tite cu fericit succes spre a ţine sus creditul nostru, în acest moment în care ţara are cea mai mare trebuinţă de el, va vorbi ministrul tezaurului. De asemenea asupra celorlalte ces­­tiuni eventuale şi administrative ce ar putea fi ridicate vor răspunde mi­niştrii competinţî, dar guvernul din, du-şi socoteala de aşteptarea legiti­mă a Camerei, crede oportun, con­­trariu procedărilor obicinuite, să preceadă discuţiunea cu citeva de­­claraţiuni asupra situaţiunii inter­naţionale militare, anume două puncte asupra cărora Hreşte conver­­gează atenţiunea neliniştită a ţăreî şi parlamentului. Acum două­ luni Camera a dat cu o foarte mare majoritate călduroasa ei consimţire la directivele politicei noastre internaţionale, expus de mi­­nistrul de­ externe. Aceste directive nu s‘au schimbat; nici un fapt nou nu s‘a verificat care să poată provo­ca o schimbare. Putem totuşi cu si­guranţă afirma că solidaritatea rea­lă, în cooperarea cu aliaţii noştri, a avut în acest scurt periool de timp motive şi ocaziuni de a se consolida într'o comunitate perfectă de sco­puri, care se manifestă prin coope­rarea continuă a forţelor. Războiul, lung şi aspru, însă drept în cit nimeni dintre luptătorii pen­­tr­u independenţa naţiunilor civili­zate, nu se pot căi de a-i fi acceptat, impune, spre a se obţine victoria, o unire din ce în ce mai complectă a spiritelor şi armelor. Sintem­ datori să avem şi avem comunitatea bucu­riilor şi durerilor cu aliaţii; sîntem datori să avem şi avem ceea ce valorează şi maî mult, scopuri concrete mai apropiate şi mai depăr­tate; a­m dat şi am primit cu gene­rozitate mutuală tot ajutorul posi­bil al instrumentelor de­ războiu, a căror consumaţiune întrece orice orice prevedere omenească. Puterni­ca ofensivă inamică contra noastră an­ga­jând o parte din forţele lui, a permis un asalt victorios al puternicilor noş­tri aliaţi; prin urmare este de dorit să nu permită inamicului de data a­­ceasta să exploateze repede poziţiu­­nea In» centrală şi privilegiată. Astfel evenimea­terţe au probat su­­presaa necesitate şî contimsa solida­ritate, tare este pe cale de a se per* feepossa din ce In ess mai mult; e*v trebue să se manifesteza in cele mai mici ca şi In cefe «a! mari măsuri de caracter economic şi fi­­nffiîCisr, de oarece rezisenţa armate­lor depind© de rezistent» organiz­at­e lor naţionale. Ştefani In conferinţa, ce ,sie va­ întruni la Paris, du­pă pregătirea şi schi­m­b­u­rile oportune de vederi, guvernul italian va fi reprezentat prin ministerul fi­nanţelor. Se vor ltta acolo de mereu» definitive asupra măsurilor ecomnil­­co de caracter internaţional de utili­tate imediată în timpul războiului.Se ta, pregăti acolo de asemenea un re­gim economic viitor eu. privire la rare lut se m puica, lua, ni­of tai anga­jament definiţie, aprobarea, parla­mentului trebuind să, fie pentru, a­­ceasta rezervată. Guvernul, care socoteşte că este de prima hit datorie de a­ ţine sus spiri­tul ţarei şi de­ a-l inspira deplină, în­credere în sine însuşi şi in forţele ei de uscat şi de­ apă, pregătite pentru apărarea, sa. şi pentru Infrîngerea i­­namicu­lui, înţelege, de asemenea, că cel may, rău metod ar fi, de a-î crevi fuziuni. cu privire la alternativele fatale ale unui răzbat, atît de mare şi de a nu-l prezenta, sit­uaţiunea mi­litară aşa. cum. ea este în realitate. Numai astfel se va­ putea, dejuca ac­ţiunea nefastă chiar şi inconştientă a acelor cari răsplndesc alarme şi prevederi întunecoase, şi cari, sca­pă c­u atît mai lesne de dispoziţ­unile preventive şi punitive cu cit este du­reros a constata, acţiunea lor se ex­plică nu numai, în mijlocul, poporului, ci chiar în sferele cele mai înalte so­ciale şi politice unde ar trebui, să fie corectată, şi înăbuşită de îndată prin­­tr'o riguroasă reacţiune a acestor cercuri. In vreme ce cea mai mare sforţare războinică a. noastră se, îndrepta spre Orient spre a­ învinge rezistenţa te­nace ce obstacolele naturale şi apă­rările pregătite de multă vreme i­a-­ inte opunea obţinerii unor obiective teritoriale cari să fie în raport direct­iv. obiectivele ultime, ale războiului, inamicul, folosindu-se de un răgaz pe celelalte fronturi, pregătea în contra noastră, o viguroasă mişcare ofensivă îngrămădind in colţul Trentinului numeroase trupe şi o enormă can­titate­ de artilerii. Învederat inamicul an ales pentru, ofensivă linia­răci La­­garina şi platourile Trenta, fie pen­tru că in Trentin ofensiva inamică găsea sprijin solid in fortificat,luni­­pregătite d­e maî, înainte şi in te­renul înconjurător, fie din cauza unei mai mici, eficacităţi a poziţiunilor noastre defensive; jfie din cauza mai micei adincimi a masivului muntos şi ameninţării eventuale a cîm­piei ce­ se află dedesubt. Acesta era­ punctul cel mai vulnerabil al graniţei, care in 1866 fusese h­otărltă pentru a lăsa porţile deschise casei noastre bunei plăceri a inamicului ereditar. Aceste condiţiuni defavorabile au­ făcut cu putinţă primele şi nenegabi­­lele succese ale ofensivei, inamice. Cu, toate acestea trebue să recunoaştem bărbăteşte că o apărare mai bine pre­gătită ar fi oprit-o cel puţin mai multă vreme şi mai departe de li­ziera zonei muntoase. Astfel se explică impresiun­ea du­reroasă a ţăreî aflînd că, după un an de război­, inamicul, ajunse să uite piciorul pe un petic din teritoriul naţional, mic fără îndoială, dar sfint, ca orice petic din teritoriul patriei. Dar, suntem­ de acum intr'a patra săptămână, dela, începutul lup­tei severe, şi valul năvălitor a fost oprit, culegînd in mod eficace oa­meni şi material, aşa­ că el a putut face puţin drum după primul suc­ces prea uşor. Momentul cel critic a trecut, pentru, că inamicul, oprit, prin rezistenţa eroică la aripi, a în­grămădit sforţări foarte puternice in contra, poziţiunilor noastre, cen­trale, dar noi putem privi rezultatul final cu, senina încredere. Năvălito­rul nu se va putea prevala In contra ■ forţelor numeroase şi din belşug a­­provizionate cu material şi muniţi-­­­uni ce, l-am, opus Lipsurile lor fireşti , posibile ale poziţiunilor pe care, apă- , ra­rea noastră trebue să, se explice , suprează spiritul neinfrnit al solda­ţilor noştri, rezistenţa lor la oboseli, * intrepiditatea­ lor nu contra prime-­­ idlet.­­ Aceia dintre dv., domnilor, cari vor voi­ să meargă în zona unde se­­ dă lupta şi unde se pregătesc prin-­­ tr’o energie exemplară apropiatele­­ evenimente militare, vor aduce de sigur, cum am adus şi eu, aceeaşi­­ impresiune întăritoare, se vor îna­poia cu spiritul ridicat, maî tare,­­ vor naşte in ţară scinteia spiritului­­ de hotărlre, de jertfă, de credinţă, ca- t re inspiră de la şef­ la soldaţi, pe­­ copiii săi cei mai buni, aceia cari luptă şi aceia cari mor. Dacă veţi cere alte informaţiuni, I alte judecăţi, alte prevederi, guver-­­ nul vi le va da cu sinceritate depll-­i nă, absolută, fără a altera nici oda- , tă adevărul, insă in măsura in care ele nu ar părea după judecata lui vătămătoare pentru Interesele ţă­­rei. De altfel dv. nu, puteţi voi ca prin discuţiunile noastre vre-o vătă­mare oarecare să vie ţăreî, vre-o scădere oarecare forţe,* morale ce trebue să ne susţină şi prin urmare „ vre-un avantagiu oarecare inamicu- i lui. Dv. înşi­vă veţi simţi, nu mă în­doiesc, precum s’a simţit iu totdea­una şi In alte parlamente, nu de si­ , gur maî devotate de cît Camera­­ noastră către patrie, limitele în cari (l trebue să se ţie discuţiunile noastre. 0 Facultatea dv. de critică este din. f, contra nelimitată, cum şi dacă voiţi, f facultatea dv. de a osîndi acţiunea­­, guvernului. Dar, dacă veţi trebui să pronunţaţi vre-o condamnare, ea să­­ fie pronunţată cu demnitate prin- n tr-o discuţiune repede.­­­. Momentul de faţă este al faptelor nu al vorbelor. Guvernul trebue sa­­ lucreze cu toată vigoarea, neîncetat, ^ spre a da armatei şi flotei mijloa­cele neapărate pentru a călăuzi şi a sprijini ţara lr.tr‘0 încercare }(rea. Dacă dv. nu-1 judecaţi astăzi, cum­­ l’ati judecat de mai multe ori, la fi înălţimea sarcineî Iul, trebue să s­puneţi pe acela care prin Consiliu- * ţiune are competinţă in. măsură de­­ a-l înlocui pe guvern cît mai cu­rind. Nimeni nu va putea să ne tă­găduiască această singură mtndrie şi aşteptăm aceasta de la dreptatea dv., adică de a fi dat patriei cu ab­solut evotament şi perfectă drepta- f te de conştiinţă tot ce putem ca e-­­­nergii intelectuale şi morale, şi maî­­ ales ca iubire nesfirşită. (Foarte vil , aprobări, aplauze). 1 D. Borem­ili recunoaşte cabinetu­­l din Salandra-Sonino meniul de a fi voit războiul, de a-l fi condus d­e te­nacitate şi lealitate, dar socoteşte de neapărată trebuinţă ca guver­nul să fie întărit prin cooperarea şi concordia tuturor celor mai bune energii naţionale. D. Meda, catolic, în numele său şi al mai multor amici, declară că va vota în favoarea cabinetului considerinl o criză ca neoportună. D. Schanzer, de asemenea în numele amicilor săi, declară că nu poate da guvernului încrederea, care poate fi acordată numai unui cabinet care dă garanţia necesară de acţiune şi de energie, ţintind la concordia adevărată a spiritelor şi intereselor naţionale. I­. Gallenga declară ca va vota in contra cabinetului, deoarece so­coteşte de trebuinţă că este nece­sară colaborarea tuturor partidelor. D. Arlotta, declară că deoarece a fost amicul sincer şi dezinteresat al cabinetului care a voit războiul, nu vede azi motivul de a-şi schimba atitudinea. Va vota prin urmare în favoarea cabinetului. * Urm­ează votarea care s’a tele­­grafiat. Se adoptă în fine conform propunerii d-lui Rubini a douăspre­­zece cîie provizorie pentru Iulie 1916. Şedinţa se ridică. (Ştefani) ROMA 28.— Telegrafwă urgentă: Cawnera. — Cu prilejul discuţiuneî asup­­ra douăsprezecimelor pro­vizoriî, d. Saiandra decla­ră că primeşte ordinul de zi propus de deputatul Luciani şi astfel conce­put : „Camera avînd încrede­­re în acţiunea guvernu­lui, adoptă dousprezeci mile provizorii". D. Salandra roagă să se voteze pe paragrafe or­dinea de zi propusă. După maî multe d­eclaraţiunî, Camera respinge prin a­­pel nominal cu 197 voturi contra 158 prima parte a ordinei de zi şi anume: „Camera avînd încredere în acţiunea guvernului". (Ştefani) * D. ANTONIO SALANDRA Dela Asociaţia Generală a comercianţilor de cereale — CAERE M­EMBRII A­SOCI­A­­ŢIUNEI — Se aduce la cunoştinţa comer­cianţilor de cereale din întreaga ţară, că în urma suspendărei ex­portului de porumb, Asociația fiind obligată a da o cantitate de po­rumb pentru consumaţiunea Inter­nă şi luînd înţelegere cu organele competente a stabilit următoarele: Comercianţii de cereale cari po­sedă porumb din recolta 1914 şi an­terioare, sunt obligaţi a da consu­mului intern o cotă de 15 la sută din cantitatea constatată de orga­nele oficiale ale Comiisiuneî Cen­trale, avînd în schimb dreptul la export asupra restului. Comercian­ţii cari au contractat şi li s’a constatat porumb recolta 1915 sunt obligaţi a da consumului intern» o cotă de 50 la sută din can­titatea constatată, restul de 50 la sută avînd de asemenea dreptul la export. Asociaţia va trimite tuturor co­mercianţilor deţinători de porumb, contracte pentru cota internă pe a­­ceste baze, cari contracte urmează a fi semnate şi înapoiate imediat A­­sociaţiei Comercianţilor de cereale, pentru ca aceasta să poată proceda la întocmirea tablourilor de încăr­care a restului de porumb destinat pentru export. Se atrage atenţiunea comercian­ţilor că nesemnarea contractelor pentru cota internă, va avea drept consecinţă rechiziţionarea întregei cantităţi de porumb constatată. Pînă la îndeplinirea tuturor for­malităţilor, dacă între timp Băncile Populare se prezintă pentru a cere porumb în unele localităţi, comer­cianţii de cereale vor putea să pre­dea porumbul în limitele cotelor in­terne mai sus stabilite încheind procese-verbale semnate de un controlor al Băn­cei Populare sau de şeful găreî respective. Asociaţiunea generală a co­mercianţilor şi exportatori­lor de cereale din Romînia­ O nouă contrabandă în județul Dîmboviţa D. maior D. Rădu­lescu­, şeful sta­tului major al cor­pului de grăniceri, a raportat astăzi comandamentului de grănicer, că în noaptea, de Sim­­băta grănicerii au surprins o con­trabandă de 8.200 capete de vite, — cireada d-lui Dimitrie Seceleanu — cari încercau să, treacă, frontiera prin punctul Strunga judeţul Dîm­boviţa. Cireada împreună cu ruu-făcăto­­rii a fost dusă sub exortă pină la Morenî, unde d. maior Rădulescu a dresat adele cuvenite. Procesul verbal împreună cu ac­tele au fost depuse astăzi la coman­damentul corpului grănicerilor. D. general Rimniceanui va relata cazul guvernului. MILITARE Rezerviştii concentraţi de jumăta­te de an la divizionul 3 de obuziere din Turtucaia, nu se pling că lunga concentrare îi minează, cei mai mulţi­ fiind familişti. Ei roagă să fie înlo­cuiţi prin activi şi să fie desconcen­­tra­­i. .'fonnia lirică 1. Hifiihii. Marţi, 31 Marft 1916­­ ..Sylvia " Operetă în 3 acte de Emil Kalman In rolurile principale Virgina Mi­­cșora, Florica Florescu, Ana Grand, Al. Demetrescu de Sylva, N. F. Ciu- Curette, N. Fanner, etc. '? Miercuri 1 Iunie h t: Florireasa Joi 2 Iunie Femeia Ideală Vineri 3 Dini® S y l v i a* »­Sîmbătă 1 Iunie Farmecul unu! Film " Duminică 5 Iunie Florireasa Luni 6 Iunie » „ " pentru prima oară „JU­ANITA“ (Donna Juanita) Biletele la magazinul Conserva­torului, calea Victoriei. Gradina Blanduzia Compania dc Comedii „Ionel F. Clgallia” Marţi, 31 Mahi Telegrafia fără iir Comedie bufă, localizare in 3 acte cu cuplete de actualitate Miercuri, 1 Iunie Telegrafia fara fir Comedie bufă, localizare in 3 ace cu cuplete de actualitate Joi, 2 Iunie Telegrafia fara fir Comedie bufă, localizare In 3 acte cu cuplete de actualitate Vineri, 3 Iunie Telegrafia fără fir Comedie bufă, localizare în 3 acte­­cu cuplete de actualitate Sîmbătă, 1 Iunie Telegrafia fără fir Comedie bufă, localizare in 3 acte cu cuplete de actualitate Duminică, 5 Iunie Telegrafia fără fir Comedie bufă, localizare în 3 acte cu cuplet© de actualitate Biletele de vînzare la Agenţia ,î*an Feder, caisa Victoriei 54, Ml Ml IM Compania de operă comică şi operetă Carmen-Syîva ,­ Direcţia­­ A de Herz Astăzi Marţi 31 Mai M"li® uitMcfte Vineri, 3 Iunie PREMIERA Voiajul în China Duminică 5 Iunie MATINEU ARMURIERUL Biletele la casa teatrului', Si CitUTil © menajeră bună care să se priceapă $1 Ia cur­sul pentru o casă mar©. Se preferă o persoană care a mai fost slujită, având referințe. A se adresa la zia» rul „Adeveru!" ora 1$ din zi. CASE și TitliEfil în cartierul „ApxeRe Mi- \ serale14 cu mîesnirî­­ de plată, vinde „Căminul Propriu“ Biroul: Splaiul Maior Gin- j rescu 2. T-sslef. 3171 | ADEVERII!» Curierul spectacole»» MARŢI, 31 MAIU TEATRUL REGINA MARIA.''­ Com­­pania de operetă „Carmen Sylva". Direcţiunea A. de Ilerz. Păpuşa. GRADINA BLANDUZIA. — Compa­nia Cigalia: „Telegrafia fară fir". CINEMA „LUX". — „Amazoana morţii“, senzaţională dramă pasi­onală în 3 acte cu frumoasa arti­stă creolă Leda Gyr şi cu marele Mario Bonard. SELECT CINEMA CENTRAL—Fre­­miena Mare bătălie de la „Marna şi "Verdim". (Povestirile unui Pollu"). CINEMATOGRAFELE Amicii Orbi­lor şi Venus : „Oriana“, cu artiştii comediei franceze, Cursele deî® Băneasa, Prinţul Alexandru al Serbiei la Corfu și Mento­liant. TEATRUL CAROL CEL MARE. — Cap. V. (Ochii Fascinator!) 5 mari acte. (in sală e răcoare). Mizeria in Capitală PENTRU INIMILE GENEROASE Intr’o magazie din via Stravoje* No. 21. zace­m cea maî cumplită mi­zerie un biet, meseriaș bâtrîn, pă­răsit ile puteri, olog, lipsit de orice sprijin. Bătrîna lui tovarășă doi ■viaţă, o mnbră de, feme«, imploră a­jutorul cari­tatei .publice ,pentru a nu pieri de foame, după o viaţă, de muncă, cinstită. Persoanele carita­bile sunt rugate să se adreseze la adresa­ indicată pentru G. Solomon, Paul d­Misanu­

Next