Adevěrul, august 1916 (Anul 29, nr. 10558-10588)
1916-08-01 / nr. 10558
Luni 1 August ivouiileî------------Mari PREMII oferite GRATUIT abonaţilor ziarelor „ADEVERUL“ şi „DIMINEAŢA“ pe al doilea semestru al Anului 1916 | ii Lei 10.000 Lei 20.000n‘N.r.TM4" 1 premiu de 5000 Lei numerar 1 99 99 02502 " " ii yy 99 2©©@ 99 9| «Kreenm şi mai multe obiect» de valoare care se vor anunţa la timp -" Tragerea acestor premii se va face la 7"" T . ■ 1 IANUARIE 1917 :-----sub controlul Onor. Camere de Comerţ şi Industrie din Capitală. I"Preţul abonamentului pentru fiecare ziar : „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ este des Lei 18: în anii Lei 950: 6 luni II Lei 5: 3 luni la drept la 25 cupoana H cu drept la 11 cupoane || cu drept la 5 cucoane floraii despre aiutatii (greilor —-------------------------------Turcii nu mai au forte suficiente, totuşi sunt aduşi si in Galiţia ip VlfiNA. »— „Neue Freie Press®“ ! publică următoarea corespondentă din Berlin, datorită baronului Amidéane Armand, general în armata gemană. ) — „Agenţia telegrafică Wolff* cairo are în Germania un caracter oficial, a răsplndit la 25 Iulie ştirea că in curînd vor lua parte şi trupeturceşti în luptele din Galitia, contra ruşilor. S’a adăogat acestei ştirişi comentariul că acest fapt este o dovadă de vitalitatea războinică aTurciei şi o înţelegere depline petoate fronturile de luptă a puteriloraliate. Această înţelegere va fi pusăîn practică dând dovezi palpabile, pe cînd la Puterile Quadruplel fronrturile de luptă fiind atît de depărtate, este exclusă o cooperare tactică pe diferitele şi întinsele lor fronturi.“ 4. Efectul ştirea dată de „Wolff-Burreau” este mai întîi de domeniul moral. Deriziunea guvernului oto- Irian arată voinţa nestrămutată de la lupta umăr la umăr cu puterile centrale în acest uriaş razboiu. O ’parte a presei quadrupliste se şigrăbise să releve triumfătoare că 'dela Galipoli şi Kut-el-Amara, Turicia n’a mai avut lupte mari, ba I chiar că în cercurile diriguitoare din I Constantinopol ar domni Înclinaţia ţîmpăcărel cu Quadruple. (Deşi afincţiunea era vădit ab- Ifiurdă, totuşi cititorii acelor ziare le revedeau adevărate. Dar afirmaţiunie acestea nu mai au acum nici un »temeiu. Turcul are nobleţă de caracter, el posedă şi virtutea recunoş; tinţei. El ştie ce datoreşte pînă acum puterilor centrale, şi că numaiunirea strînsă şi neclintită a împătritei alianţe, faţă de Quadrupla, opoate întări astfel încit să ducă la bun sfîrşit acest război şi uriaş, acest lucru îl înţelege ori şi cine. Principalul este însă modul de manifes'tare al acestei voinţe. ' Prin nimic mai mult nu-şî puteamanifesta imperiul otoman, voinţa lui nestrămutată de a lupta pînă la urmă, decit prin apariţia trupelor sale pe un front depărtat al războiului, unde amicii lui duc o luptă crînţană cu inamicul comun. . Ştirea dată de „Agenţia Wollff“ indică Galiţia ca teren al luptelor unde vor participa şi turcii. Dar acest cuvint nu trebuie luat în sensul lui restates, deoarece luptele din Galiţia nu sînt limitate geograficeşte. Trebue bine înţeles văzut în ce măsură va apare noua operaţiune turcă. Ministrul de rǎzboi, Enver paşa a declarat lunile trecute că Turcia a chemat sub drapel două milioane de luptători. Dar Turcia are de luptat pe un întreg şir de fronturi în trei părţi ale lumei, şi să stea şi de sentinelă. Nici pierderile avute pînă acum, nu sînt de desconsiderat. Adăugăm că şi multele războaie pe cari a trebuit să le suporte Turcia în ultimele decenii, a scăzut numărul luptătorilor ei din provinciile Anatoliei; populaţia islamică a suportat aproape singură sîngeroasele perderi in rǎzboiu. Recruţii din provinciile alipite imperiului, nu dai decît contingentele trupelor neregulate, cum sunt nopţii şi cei din teritoriile Caucazului. Dacă comandantul otoman se vede in situatia de a interveni in luptele europene, aceasta este totuşi o dovadă de abnegaţiune. Decizia este însă oarecum uşurată, prin faptul că Anglia din cauza luptelor uriaşe din Franţa, a retras trupe din Egipt, aşa că aventura dela Gallipoli nu se mai poate repeta. Atît timp cit a existat acea posibilitate armata turcă a trebuit să stea acolo de pază. Acum o mare parte din armată a fost liberată şi poate că şi unele trupe ale lui Djemal paşa, care însă va mai trebui să aştepte în Siria terminarea liniei ferate de la Taurus. Deşi nu prin supoziţii se poate afla numărul forţelor turceşti de ajutor, totuşi un lucru e sigur, de nu vor fi neînsemnate, fiindcă altfel n’ar fi fost astfel menţionate în operaţiunile ce se vor întreprinde la nord. De asemeni nu sunt încă bine stabilite căile, adică liniile ferate cari duc la ele. Să ne mulţumim doar că alianţa pe teatrul de lupte galiţian nu se bizue pe o speranţă, ci pe un fapt sigur şi să ne bucurăm de minia inamicilor noştri cari s’a şi manifestat în această chestiune prin presa lor, rea sau stăruinţele în ultimul timp) le-a dat un titlu ce aî considera ca indispensabili. Sunt impiegaţi de mişcare cari actualmente au titlul de impiegaţi, birou sail rediţionarî şi cu toată vechimea, practica şi cunoştinţele lor în serviciu, urmează să fie mobilizaţi. Aşa cel puţin ar reeşi, căci de fapt există o babilonie în ce priveşte aceste mutări. Dorinţa mi-ar fi ca aceste fonduri să aibă un efect salutar pe lingă cei în măsură a modifica regulamentul (căci doar modificări se mai aduc şi acum aşa de perfect a fost întocmit regulamentul), dorinţă izvorîtă din simţ patriotic şi de dreptate. Mai în urmă, după intrare ii razboiu, va fi prea tirziu să se aducă de pe cîmpul de luptă cei mobilizaţi şi cari de abia atunci s‘ar observa că sunt indispensabili serviciului C. F R. dela cari au fost luaţi S‘a spus nu numai la noi, dar în ţări străine că perfecta funcţionare a căilor ferate este una din cele mai principale condiiuni, ca apărarea Patriei să fie eficace. Deci, e însăşi interesul şi siguranţa ţarei, ca personalul C F. R., să fii lăsat la postul lui, post de onoare, şi răspundere, ca întotdeauna. Dar afară de aceste consideraţiuni, mai este una tot aşa de principală. Cu cine oare crede guvernul că va putea administra reţeaua de căi ferate din Romînia mare, cînd o bună parte din slujbaşii vechi ai C.F.R., vor fi morţi pe cîmpul de onoare, mai ales că e lucru şi notoriu că şi în timpuri normale lipsa lor se resimte. 1 Ceferist Manus«#?eie trimise nu se inapoiaz? V & @gulament de mobilizare privitor la €. F. Rt. ' JSînt mai bine de doî ani de zile, de cînd a început războiul euro- pean şi de cînd şi în ţară la noi Statul major lucrează pentru punerea pe baze sistematice şi practice ,a braţelor ce vor apăra ţara, adică a armatei. Regulamentul din1913 prin care se stabilea modul de mobilizare, a căzut în desuetudine, şi în 1914, 1915 şi 1916 s’a modificat pe rînd, aşa incit actualmente a căpătat fiinţă un alt regulament. Cu toate acestea nici regulamentul actual nu este perfect avînd multe lacune, chiar pentru bunul mers al organelor Statului. S’a lucrat de o comisiune de militari şi civili la acest regulament, însă după cit ştiu, numai din serviciul C. F. R., cel mai numeros din toate administraţiile, nu a fostnici un membru în această comisiune. . Or, este admisibil ca un alt funcţionar superior, fie el cît de capabil, să poată şti ce anume slujbaş al CF. R. sînt sau nu indispensabili serviciului? Astfel se petrece cam în multe privinţe în ţară la noi, doctorii amestechrulu-se în advocatură, avocaţii în inginerie şi un membru din o altă administraţiune să ştie ce-i I trebue drumului de fel ca să meargă bine ! Nu voesc a ridica vocea pentru a ne apăra pielea, mai ales cînd ca ban roman, inima mă îndeamnă să merg cu pieptul deschis şi cu inima înflăcărată să-mi apăr Patria; dar acest sfînt patriotism se întunecă ‘ cînd vezi petrecîndu-se acte de nedreptăţi fie din necunoştinţă, fie dinfavoritism. Oare de cite ori nu s’au publicat prin ziare şi reviste că cutare ministru, cutare general şi citi oameni mari din ţări străine, nu şi-ar tri- Vita fii, ginerii pe cîmpul de luptă ca să-şi apere Patria, pe cînd în ţară la noi se caută a se părtini unii cari să stea fericiţi departe de pericol, pe cînd alţii să-şi expună viaţa. Aceasta aduce, cum spusei, descurajare, întunecarea simţului patriotic, s’au scutit ca absolut indispensabili serviciului impiegaţi de birou din IV. F. R. şi S. M. R. De ce ? Oare transportarea trupelor într’un acz eventual pe Dunăre, nu s’ar putea face şi fără impiegaţii dela sus numitele servicii ? Nu, desigur, au crezut de cuviinţă membrii din comisiune, pe cînd pentru transportul trupelor pe căile ferate, a muniţiilor, alimentelor şi pentru întreţinerea bunei stări a, ţarei, nu este nevoie de impiegaţii de birou de la CF.R. Curioasă concepţie, sau necunoştinţă !.. Toţi subdirectorii de serviciu şi cei mai aproape imediaţi lor sunt indispensabili. De ce ?.. Dacă cea mai mare parte din slujbaşii de la magaziile de mărfuri sînt neindispensabili, ce rol mai pot avea directorii, subdirectorii şi toţi ceilalţi mai mari din serviciul comercial central ? Ce rol şi ce control mai pot exercita, cînd în asemenea cazuri totul e aproape stagnat ca chestie de ■comerţ. ?.. Dar, dacă ar fi să înşir aci toate categoriile de slujbaşi cari au fost scutiţi de mobilizare şi cari nu ar trebui să umplu pagina unui ziar. Voiesc numai să stabilesc cu cită uşurinţă, necunoştinţă sau părtinire s’ă lucrat la acest regulament şi care în asemenea condiţiuini, sapă o adîncă prăpastie între fiii aceleiaşi ţări. In Franţa aşa a fost la începutul războiului, cînd a găsit-o nepregătită, dar răul s’a observat la timp şi nedreptăţile şi-au căpătat soluţia pe baze echitabile. Oare, la noi duipă doi ani de zile deexperienţe, nu s’a putut înţelege acest lucru ? Ori se face o selecţie justă de cei indispensabili serviciului, ori de unde nu, să meargă cu toţii la rǎzboiu. Am spus şi o repet că nu laşitatea mă face să inzist asupra celor de mai sus, ci revolta sufletească. Cunosc slujbaşi vechi în C. F. R. şi indispensabili bunului mers al serviciului chiar în caz de mobilizare, cari nu vor fi scutiţi, pe cînd alţii de abia intraţi şi cari nici serviciul nu-l cunosc bine şi totuşi întîmpla- Vizita reginei la Giurgiu DISTRIBUIREA AJUTOARELOR LA SĂRĂCIE — VIZITAREA SPITALULUI GIURGIU. 30 Iulie. — Azi, la orele 5.45 d. a., a sosit cu un tren special în gara Giurgiu, regina Maria însoţită de d-na Lahovary şi de d-nii locot.-colonel Baliff, aghiotant regal, Al. Constantinescu, ministrul domeniilor, Bălănescu, secretar general la Domenii şi Fotin Enescu, directorul Casei centrale a băncilor populare. In gară regina a fost întimpinată de prefectul judeţului d. Dimitrie Iuca, precum şi de d-nii colonel Manolescu-Mladian, comandantul garnizoanei şi Scarlat Stărncescu, primarul oraşului Giurgiu. S’a format dela gară spre oraş un cortegiu în capul căruia se afla prefectul judeţului, apoi regina cu d-na Lahovary, în automobil regal, şi în alte două automobile restul suitei. Pe tot drumul dela gară pînă la grădina „Aleiul“, unde unna să se facă distribuirea ajutoarelor la săraci, i s’a făcut suveranei ovaţiuni de către populaţiune, care se afla înşirată pe trotuare. In pavilionul din grădina „Aleîul“, regina a fost primită de un comitet de doamne şi de către membrele „Cruce roşii", cari i-au oferit numeroase jerbe de flori. In faţa pavilionului se aflau persoanele oficiale, ofiţerii superiori din garnizoană şi cercetaşii cohortei „Mihai Viteazu". Regina a început distribuirea ajutoarelor, cari au variat dela 40 lei pînă la 100. Copiilor li s’a dat bonboane. S’a distribuit în total 20.000 lei. Regina a lăsat apoi 0000 lei spre a fi distribuit! în urmă, celorlalţi .După distribuirea ajutoarelor regina a trecut în casinoul comunal din grădină, unde s’a servit şampanie. Aci suverana s’a întreţinut cu doamnele din comitet, cu prefectul Iuca şi cu colonelul Manolescu-Mîadian. Regina a trecut apoi afară şi a oferit cercetaţilor sandvişuri cu icre negre. După aceea s’a urcat pe terasa casinouluî unde suverana a admirat mult pitoreştile poziţiunî din dreapta şi stînga Dunărei. Dela grădină a trecut la spitalul din localitate, unde d. dr. Procopiu, medicul spitalului, împreună cu doamnele de la „Crucea roşie“ a întimpinat pe suverană şi i-a dat toate explicaţiile. Regina s-a interesat de starea bolnavilor, vizitînd toate saloanele şi oferind bolnavilor flori, bomboane şi tutun. E de remarcat faptul că regina, deşi i s-a adus la cunoştinţă că e un salon cu bolnavi de febră tifoidă, totuşi a ţinut să viziteze pe aceşti bolnavi adăogînd „că ştie să se ferească de microbi". La orele 7 regina a părăsit spitalul mulţumind d-luî dr.Procopiu. A mulţumit apoi prefectului judeţului, primarului oraşului şi colonelului Mladian pentru frumoasa primire ce i s’a făcut şi la orele 7 şi un sfert a părăsit cu automobilul oraşul, însoţită de suita cu care venise. In tot timpul vizitei reginei ordinea a fost bine menţinută, graţie măsurilor luate de locţiitorul poliţaiului, directorul polţiei, Mihail St. Rădulescu. — Idem.1 Biserica din Cartierul Veseliei Locuitorii din cartierul Veseliei- Filaret, se străduesc să aibă o biserică în cartierul lor. Pentru aceasta ei s’au constituit în societatea „Sfîntul Ioan Botezătorul“ şi au făcut diferite demersuri, pentru a-şi vedea mai curind îndeplinit scopul lor.Societatea a fărut progrese în scurtul timp de cînd fiinţează. Pe ziua de Luni 15 August (Sta Marie) la ora 11 dimineaţa societatea va sfinţi drapelul, la Mitropolie.Naş al drapelului va fi de George Corbescu, prefectul Capitalei. La serviciul religios vor participa toate societăţile din Capitală împreună cu drapelele lor. De la Mitropolie vor porni în corpore cu muzica în frunte la sala Coloseului „Opler” unde va avea loc o frumoasă serbare de vară care va ţine pînă după miezul nopţei. Traduceri de acte din orice limbă şi legalizarea oficială la ministere şi consulate, se poate face prin „Informatorul”, biuroul de consultaţiuni în afaceri administrative, comerciale şi militare al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa’’ din Şcolare A apărut „Spre reforma şcoalei săteanului”, o broşură a d-lui P. Zaharescul profesor, fost inspector general al învăţămîntului secundar. atelierele societies actuimi .»Aerevérul* 'v» ta**'* — i Starea agricolă al@Mnatei la sfârşitul Sumei iulie 1918 st. nA S porulPgîHillel jlli, El găseşte renii D I8HH Franzbranntwein pentru că manea multă, ruinează p® cei mai mulţi oameni, muncitorilor le este indispensabil g DIANA !ranairainiEWBin ca fricţiune pentru a continua a doua zi cu uşurinţă munca. Şi funcţionari de birou cari lucrează prea mult, întrebuinţează cu succes numai renumitul Diana Franzbranntwein 1 Se găseşte pretutindeni numai o*.. Sticla Mică 1.— lei ,, Mijlocie 1.75 „ . „ Mică 3.50 „ DIANA Societate act « - BUCUREŞTI Strada Foişor ,V.tanî „INFORMATORUL“ cu IN AFACERI Administrative, Comerciale şi unitare al ziarelor „AREVERUL“ şi „DIMINEAŢA“ Bucureşti—Str- Sărindar No. 8. -Telefon 403 Se însărcinează cu darea de lămuriri şi consultaţiuni în afaceri comerciale precum şi cu facerea formalităţilor necesare în chestiuni ce depind de autorităţile administrative, militare şi financiare, cu aranjarea drepturilor la pensie pentru funcţionarii publici. Cu consultaţiuni în materie de recrutare şi amnestie. Cu facerea formelor în vederea obţinerei avantajelor legii pentru încurajarea industriei naţionale în favoarea Fabricelor şi a Morilor sistematice şi ţărăneşti. Mijlociri de împrumuturi pe hipoteci de moşii, case, precum şi vînzarea lor. ^ Brevete de invenţiuni. Traduceri de acte şi legalizarea lor la Consulate şi ministere. Taxele biroului sunt modeste. A se adresa verbal sau prin scris pe adresa de mai sus alăturîndu-se mărci pentru răspuns. Lucia Iulie a fost caracterizată în întreaga ţară printr’o perioadă de căldură şi de secetă excesivă care a furat pînă către jumătatea sa, apoi printr’o scoborîre simţitoare a temperaturei şi prin ploi frequente însoţite de puternice manifestaţiuni electrice, de grindină neobicinuit de mare şi de vijelii cari au produs stricăciuni foarte însemnate în unele regiuni ale ţăreî. Cu toată temperatura excepţional fa ridicată din prima decadă şi Începutul celei de a doua, clnd mai pretutindeni s’au înregistrat zilnic temperaturi maxime între 35 gr. şi 10 gr., ridicîndu-se pe alocuri în cimpie pînă la 42 gr. şi chiar 43 gr., totuşi din cauza răcirei produse de ploile din a doua jumătate a lunii,emperatura coborindu-se mult în această perioadă, a făcut ca mijlocia sa lunară să fie apropiatăde cea normală, iar prin unele părţi chiar ceva mai cobonită. Ploile căzute în cursul acestei luni au fost generale sau aproape generale, mai abundente, cu furtuni electrice, grindină şi vijelie numai la 12, 16, 20 şi dela 26 la 28, iar parţiale, puţine şi mai întotdeauna în Moldova la 2, 6, 11, 17 şi dela 21 la 25. Cantitatea de apă obţinută în mijlociu pentru ţara întreagă a fost de 64 mm, valoare aproape egală cu cea normală care pentru luna iulie este de 62 mm. Această cantitate mijlocie de apă este datorită mai mult ploilor din Moldova şi unora din cele mai abundente căzute în estul Munteniei, căci în regiunea de cimpie şi mai ales în centrul şi către apusul ţărei a fost secetă simţitoare care se menţine în această regiune încă din cursul lunei precedente. Pe marile subdiviziuni ale ţării cantităţile mijlocii de apă au fost: 77 mm în Moldova, 42 mm în Dobrogea, 69 mm în Muntenia şi 36 mm în Oltenia; în mod normal în aceste regiuni cad în iulie respectiv cite 67 mm, 44 mm, 64 mm şi 55 mm. Timpul frumos, căldurile dogoritoare şi seceta din prima decadă a acestei luni au fost foarte prielnice pentru secerişul şi strînsul cerealelor sau al fineţelor şi în deosebi pentru treerat, în schimb au fost foarte dăunătoare pentru porumb, mai ales celui din regiunea de cimpie, unde începuse să sufere încă din cursul lunii precedente. De asemeni au suferit şi celelalte semănături ca nutreţurile mai tirzii, fasolea şi alte plante prftşitoare a căror epocă de a lega a corespuns tocmai cu perioada de secetă a acestei luni. Secerişul tuturor cerealelor^ Început In fllîmpie încă «flin luna precedentă, a continuat pretutindeni în tot cursul ■lunii Iulie. In Muntenia, în Dobrogea, în mare parte a Moldovei centrale şi de jos se terminase chiar în perioada frumoasă din prima jumătate a lunei, incepîndu-se treeratul în multe părţi, P° cînd în partea nordică a Moldovei secerişul a continuat pînă la sfîrşitul lunel cînd abia începuse la acela al ovăzului. Treeratul care a început mal din vreme s'a si terminat în foarte multa părţi din t'.rrple, timpul ffini prielnic; numai In Moldova a fost Întrerupt din cînd în cînd de ploile mal dese şi repezi ce au căzut în ultima decadă. Producţiumea cerealelor variază atît In cantitate cît şi în calitate după regiuni şi chiar după localităţi. Griul a dat în mijlociu intre t10 şi 20 hectolitri la hectar; bine înţeles că sunt locuri unde s’a obţinut maî mult, iar în altele maî puţin. Calitatea este în general foarte bună, pe alocuri chiar superioară celei de anul trecut, rugina nu a influenţat decit foarte puţin sau de loc la formarea bobului. Cu toate aceste în Moldova de sus din cauza ploilor excesive din luna precedentă, a ruginei şi a timpului nu tocmai prielnic de la epoca secerişului din Iulie, calitatea griului este mult maî slabă, avînd bobul şiştav şi sbîrcit. Orzul de toamnă şi cel de primă vară pare a fi dat o producţiune mijlocie, iar ovăzul mai mult şi de calitate mai superioară ca de obicei. A mai contribuit la deprecierea cailităţei şi reducerea bantităţeî cerealelor şi ploile repezi din ultima decadă (dela 26 la 30 Iulie) cari au făcut pe alocuri ca griul să încolţească în clăi sau în girezi ; asemeni vijeliile, uraganul şi grindina dela 5, 12 şi 15 Iulie, semnalate în mare parte a ţăreî, au produs multe stricăciuni risipind snopii, clăile și girezile, scuturînd și distrugând cereale ce erau nesecerate sau numai în poloage. Porumbul este foarte slab în toată Muntenia, mai ales cel din cimpie semănat tirziu, unde suferea de secetă încă din luna precedentă căldurile excesive din această luni cari au fost tocmai în epoca înfloritului, l'a compromis cu totul incit în unele judeţe din centrul şi din estul Munteniei şi din Oltenia a rămas mic, pipernicit şi s‘a uscat aşa că nu va fi nici pentru mâncare In unele părţi din Dolj unde a ma putut rezista, ploile şi timpul răcoros din a doua jumătate a lunii a îndreptat mare parte din porumb aşa cine speră a avea o producţiune mijlocie. . In districtele din estul Munteniei iparie din Ilfov, Ialomiţa, Brăila Buzău, R.-Sănat), în o parte a Dolbrogei, In mai toată Moldova şi chiar în unele regiuni de către munte din ■ Muntenia porumbul se prezintă destul de bine la finele lunei cu toatii , că a suferit de secetă şi în aceste părţi a putut rezista ,avînd în luni, cît şi acum ploi mai dese şi căldur mai puţin excesive ca în cimpie. In general porumbul semănat de timpuriu, pus nî condiţiuni bune de cultură şi bine întreţinut, se prezin ■ tă binişor in toată ţara; el a legat pretutindeni şi s’a mai îndreptat fi urma ploilor din a doua jumătate i lunii; aşa că se speră că va da o producţiune mulţumitoare cu deo - sebire în Moldova şi in unele judeţi din estul Munteniei. Sfeclele de zahăr și cele de nutre , se prezintă destul de bine în Moldova, pe cită vreme în cîmpie sunt slabe şi producțiunea va fi mult mai redusă. Zarzavaturile din cîmpie sunt compromise din cauza secetei, iar fasolea din cultura mare n’a legat, inel va da o recoltă foarte slabă. Viile au continuat ca să sufene pretutindeni d.* boalele criptogamieie ivite încă ,din ura precedentă '"per conespora vi dium) ; în unele părţ sunt distruse cu totul. Acele îngrijiţi ■ bine, tratate la timp şi mai des si I prezintă binişor, ele îşi menţin rodul In unele podgorii viile au fost distruse sau au suferitstricăciuni însemnate şi din cauza grindinei căzute în cursul acestei luni dar mai alas de acea dela 12 Iulie. Fînaţele naturale s’au continuat a cosi, a strînge şi clădi pretutindeni începîndu-se chiar şi la cele din regiunea dealurilor sau dela munte. Ele au dat pretutindeni o producţiune abondentă de fin, totuşi subit regiuni de prin Suceava şi chiar alte părţi ale ţăreî, unde fie din cauza răcelilor din primăvară, fie a secetei de mai tirziu fîneţele au produs foarte puţin aşa că începe a se simte lipsa de hrană pentru rite. Fîneţele artificiale anuale ca meiul, părîngul, sorgul, porumbul, etc. semănate maî tîrziu au rămas mici din cauza secetei şi vor da o producţiune slabă. Făşunele s’au uscat din cauza căldurii şi a secetei din această lună; chiar şi miriştele sînt lipsite de iarbă,aşa că în multe regiuni vitele duc lipsa de hrană suficientă. Tutunul a început a se recolta şi înşira foile de jos; productiunea sa va fi mai slabă întrucît răsadul a suferit de mană, iar după c© s’a plantat a urmat seceta care ’l-a împiedecat în dezvoltare. Pomii fructiferi au avut de suferit mult după urma vijeliilor şi grindinilor cari pe lingă alte stricăciuni au scuturat poamele înainte de timp. In cursul acestei luni s’au copt merele şi perele timpurii şi unele varietăţi de prune, cari în regiunea dealurilor au început a se recolta. După ploile din a doua jumătate a lunii s’a început facerea ogoarelor şi arăturilor pentru semănăturile de toamnă în cea mai mare parte a ţăreî, dar cu deosebire In cîmpie şi în Dobrogea. Pe alocuri în Ialomiţa s’a semănat în aceste ogoare rtteiu şi porumb de nutreţ care a răsărit repede şi bine. (Observatorul astronomic şi meteorologic) Contingentarea petrolului — FIXAREA UNUI CONTINGENT PENTRU PETROLUL DESTINAT CONSUMAŢIEI INTERNE ŞI EXPORTULUI — S’a crezut un conaent că exportul petrolului combustibil (residuri de petrol şi huile rafinate şi distilate) fusese interzis. In realitate acest export n’a fost prohibit ci numai suspendat timp de clteva zile pentru ca ministerul de industrie şi comerţ, în înţelegere cu comisiunea specială a petrolului pe care a instituit’o şi care funcţionează pe lingă acest departament, să aibă timpul necesar si de a controla fabricarea petrolului în general, de a-şî da seama de stocurile de combustibil (rezidurî de petrol, păcură şi huilie rafinate şi distilate)) necesare consumaţiunei interne a tăreî, pe cari le posedăm actualmente şi să aibă de asemenea vreme ca să constitue o „rezervă intangibilă”, reprezentînd consumaţia interioară timp de 3 luni (adică vreo 15000 vagoane de reziduri şi 300 vagoane de hurtie). Aceste lucrări sunt deja aproape terminate şi rezerva de care vorbim este de acum asigurată. Totuşi pentru a asigura pe de o parte consumul intern zilnic şi pentru a stabili pe de altă parte o complectă echitate în liberarea permiselor de export d. Al. Radovici, ministru al industriei şi comerţului, a luat excelenta dispoziţie de a fixa un contingent de fabricaţie ,pentru diferitele rafinerii. In virtutea acestei dispoziţii rafineriile vor trebui, proporţional cu capacitatea lor, să furnizeze canti- tăţî minimale cari le vor fi fixate, atît de combustibil cît şi de huile minerale pentru consumaţia internă. Pe baza acestui contingent va fi ■ reglementat şi exportul. D. Al. Radovici, ministrul indus■ trnei şi comerţului care s’a ocupat în mod foarte activ de această importantă şi delicată chestiune, a avut în acest scop mai multe întrevederi cu reprezentanţii societăţilor petrolifere. O înţelegere definitivă a fost stabilită arz. Un tablou a fost alcătuit ■ pentru contingentele respective și măsura luată va începe să fie aplicată către sfîrșitul săptămînei viitoare. — ' ■miBii I f am Cilii Itt! _ SOCIETATE ANONIMA. - CAPITAL LEI 12.000.000. — DEPLIN VARSAT. — I -BiiCURESTî-BRAILA ~G&iftTI—COHSTANȚA—PLOESTI- -CRfliQtfA—B&LClQ I ORICE OPERAȚIUNI DE BANCA, S. A. 1 Vânzări şi cumpărări de efecte public române şi străine. — Avansuri dasupra efecte publice. — Acţiuni şi cupoane nescăzute. — Emisiuni de cecuri. ■— Scrisuri de credit şi plăţi telegrafice în ţară şi în străinătate. — Scont de portofoliu şi serviciu de Encasso în condiţiunile |j cele mai favorabile. — Conturi de depozite la vedere şi cu termen fjx conservarea de valori, etc. i — OPERAŢIUNI DE ESEA3LE -I -îsrnou DE VOIAJ - 1 care se ocupă de vânzarea de bilete de călătorie de vagoane de de dormit în toată lumea. Biroul de voiaj este, in mod gratuit la dispoziția publicului pentru orice informație TÎNSTALATIE SI CASE 51 FER -pentru închirieri de compartimente care prezintă toată sigural contra furtului si incediului. | | COMPARTIMENTE DELA LEI 18, PE AN ~~ | | tetrant tvse-staet&Jonesou