Adevěrul, august 1916 (Anul 29, nr. 10558-10588)

1916-08-01 / nr. 10558

Luni 1 August i­vouiileî------------­M­ari PREMII oferite GRATUIT abonaţilor ziarelor „ADEVERUL“ şi „DIMINEAŢA“ pe al doilea semestru al Anului 1916 | ii Lei 10.000 L­ei 20.000n‘N.r.TM4" 1 premiu de 5000 Lei numerar 1 99 99 02502 " " ii yy 99 2©©@ 99 9| «Kreenm şi mai multe obiect» de valoare care se vor anunţa la timp -" Tragerea acestor premii se va face la 7"" T . ■ 1 IANUARIE 1917 :-----­sub controlul Onor. Camere de Comerţ şi Industrie din Capitală. I"Preţul abonamentului pentru fiecare ziar : „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ este des Lei 18: în anii Lei 950: 6 luni II Lei 5: 3 luni la drept la 25 cupoana H cu drept la 11 cupoane || cu drept la 5 cucoane floraii despre aiutatii (greilor —-------------------------------­Turcii nu mai au forte suficiente, totuşi sunt aduşi si in Galiţia ip VlfiNA. »— „Neue Freie Press®“ ! publică următoarea corespondentă din Berlin, datorită baronului Am­­idé­ane Armand, general în armata gem­ană. ) — „Agenţia telegrafică Wolff* ca­iro are în Germania un caracter o­­ficial, a răsplndit la 25 Iulie ştirea­­ că in curînd vor lua parte şi trupe­­turceşti în luptele din Galitia, con­­­­tra ruşilor. S’a adăogat acestei ştiri­­şi comentariul că acest fapt este o dovadă de vitalitatea războinică a­­Turciei şi o înţelegere­ depline pe­­toate fronturile de luptă a puterilor­­aliate. Această înţelegere va fi pusă­­în practică dând dovezi palpabile, pe cînd la Puterile Quadruplel fron­­rturile de luptă fiind atît de depăr­­­­tate, este exclusă o cooperare tacti­­­­că pe diferitele şi întinsele lor fron­turi.“ 4. Efectul ştirea dată de „Wolff-Bu­­rreau” este mai întîi de domeniul moral. Deriziunea guvernului oto- Irian arată voinţa nestrămutată de la lupta umăr la umăr cu puterile­­ centrale în acest uriaş razboiu. O ’parte a presei qua­drupliste se şi­­grăbise să releve triumfătoare că 'dela Galipoli şi Kut-el-Amara, Tur­­icia n’a mai avut lupte mari, ba I chiar că în cercurile diriguitoare din I Constantinopol ar domni Înclinaţia ţîmpăcărel cu Quadruple. (Deşi afincţiunea era vădit ab- Ifiurdă, totuşi cititorii acelor ziare le revedeau adevărate. Dar afirmaţiuni­­­­e acestea nu mai au acum nici un »temeiu. Turcul are nobleţă de carac­­­ter, el posedă şi virtutea recunoş­­;­ tinţei. El ştie ce datoreşte pînă a­­­cum puterilor centrale, şi că numai­­unirea strînsă şi neclintită a împă­­­tritei alianţe, faţă de Quadrupla, o­­poate întări astfel în­cit să ducă la bun sfîrşit acest război şi uriaş, a­­cest lucru îl înţelege ori şi cine. Prin­cipalul este însă modul de manifes­­­'tare al acestei voinţe.­­ ' Prin nimic mai mu­lt nu­-şî putea­­manifesta imperiul otoman, voinţa lui nestrămutată de a lupta pînă la urmă, decit prin apariţia trupelor sale pe un front depărtat al războiu­lui, unde amicii lui duc o luptă crîn­­­ţană cu inamicul comun. . Ştirea dată de „Agenţia Wollff“ in­dică Galiţia ca teren al luptelor unde vor participa şi turcii. Dar a­­cest cuvint nu trebuie luat în sen­sul lui restates, deoarece luptele din Galiţia nu sînt limitate geografice­­şte. Trebue bine înţeles văzut în ce măsură va apare noua operaţiune turcă. Ministrul de rǎzboi, Enver paşa a declarat lunile trecute că Turcia a chemat sub drapel două milioane de luptători. Dar Turcia are de lup­tat pe un întreg şir de fronturi în trei părţi ale lumei, şi să stea şi­ de sentinelă. Nici pierderile avute pînă acum, nu sînt de desconsiderat. Adă­­ugăm că şi multele războaie pe cari a trebuit să le suporte Turcia în ul­timele decenii, a scăzut numărul luptătorilor ei din provinciile Ana­­toliei; populaţia islamică a suportat aproape singură sîngeroasele perderi in rǎzboiu. Recruţii din provinciile alipite imperiului, nu da­i decît con­tingentele trupelor neregulate, cum sunt nopţii şi cei din teritoriile Cau­­cazului. Dacă comandantul otoman se ve­de in situatia de a interveni in lup­tele europene, aceasta este totuşi o dovadă de abnegaţiune. Decizia este însă oarecum uşurată, prin faptul că Anglia din cauza luptelor uriaşe din Franţa, a retras trupe din Egipt, aşa că aventura dela Gallipoli nu se mai poate repeta. Atît timp cit a exi­stat acea posibilitate armata turcă a trebuit să stea acolo de pază. Ac­um­ o mare parte din armată a fost libe­rată şi poate că şi unele trupe ale lui Djemal paşa, care însă va mai trebui să aştepte în Siria termina­­rea liniei ferate de la Taurus. Deşi nu prin supoziţii se poate afla numărul forţelor turceşti de ajutor, totuşi un lucru e sigur, de nu vor fi neînsemnate, fiindcă altfel n’ar fi fost astfel menţionate în operaţiunile ce se vor întreprinde la nord. De a­­semeni nu sunt încă bine stabilite că­ile, adică liniile ferate cari duc la ele. Să ne mulţumim doar că alian­ţa pe teatrul de lupte galiţian nu se bizue pe o speranţă, ci pe un fapt si­gur şi să ne bucurăm de mini­a ina­micilor noştri cari s’a şi manifestat în această chestiune prin presa lor, rea sau stăruinţele în ultimul timp) le-a dat un titlu ce aî considera ca indispensabili. Sunt impiegaţi de mişcare cari ac­tualmente au titlul de impiegaţi, birou sail rediţionarî şi cu toată vechimea, practica şi cunoştinţele lor în serviciu, urmează să fie mo­bil­izaţi. Aşa cel puţin ar reeşi, căci de fapt există o babilonie în ce priveşte aceste mutări. Dorinţa mi-ar fi ca aceste fonduri să aibă un efect salutar pe lingă cei în măsură a modifica regula­mentul (căci doar modificări se mai aduc şi acum aşa de perfect a fost întocmit regulamentul), dorinţă izvo­­rîtă din simţ patriotic şi de drep­tate. Mai în urmă, după intrare ii razboiu, va fi prea tirziu să se adu­că de pe cîmpul de luptă cei mobili­zaţi şi cari de abia atunci s‘ar ob­serva că sunt indispensabili servi­­ciului C. F R. dela cari au fost luaţi S‘a spus nu numai la noi, dar­­ în ţări străine că perfecta funcţio­nare a căilor ferate este una din cele mai principale condiiuni, ca apăra­rea Patriei să fie eficace. Deci, e însăşi interesul şi siguran­ţa ţarei, ca personalul C F. R., să fii lăsat la postul lui, post de onoare, şi răspundere, ca întotdeauna. Dar afară de aceste considera­­ţiuni, mai este una tot aşa de prin­cipală. Cu cine oare crede guvernul că va putea administra reţeaua de căi ferate din Romînia mare, cînd­ o bu­nă parte din slujbaşii vechi ai C.F.R., vor fi morţi pe cîmpul de onoare, mai ales că e lucru şi notoriu că şi în timpuri normale lipsa lor se re­simte. 1 Ceferist Manus«#?eie trimise nu se inapoiaz? V & @gulament de mobilizare privitor la €. F. Rt. ' JSînt mai bine de doî ani de zile, de cînd a început războiul euro-­­ pean şi de cînd şi în ţară la noi Statul major lucrează pentru pune­rea pe baze sistematice şi practice ,a braţelor ce vor apăra ţara, adică a armatei. Regulamentul din­­1913 prin care se stabilea modul de mobilizare, a căzut în desuetudine, şi în 1914, 1915 şi 1916 s’a modificat pe rînd, aşa incit actualmente a căpătat fi­inţă un alt regulament. Cu toate acestea nici regulamen­tul actual nu este perfect avînd multe lacune, chiar pentru bunul mers al organelor Statului. S’a lucrat de o comisiune de mili­tari şi civili la acest regulament, în­să după cit ştiu, numai din servi­­­ciul C. F. R., cel mai numeros din toate administraţiile, nu a fost­­nici un membru în această comi­siune. . Or, este admisibil ca un alt funcţionar superior, fie el cît de capabil, să poată şti ce anume sluj­baş al C­­F. R. sînt sau nu indispen­sabili serviciului? Astfel se petrece cam în multe pri­vinţe în ţară la noi, doctorii ames­­techrulu-se în advocatură, avocaţii în inginerie şi un membru din o­­ altă administraţiune să ştie ce-i I trebue drumului de fel ca să meargă bine ! Nu voesc a ridica vocea pentru a ne apăra pielea, mai ales cînd ca ban roman, inima mă îndeamnă să merg cu pieptul deschis şi cu inima înflăcărată să-mi apăr Patria; dar acest sfînt patriotism se întunecă ‘ cînd vezi petrecîndu-se acte de ne­dreptăţi fie din necunoştinţă, fie din­­favoritism. Oare de cite ori nu s’au­ publicat prin ziare şi reviste că cutare minis­tru, cutare general şi citi oameni mari din ţări străine, nu şi-ar tri- V­ita fii, ginerii pe cîmpul de luptă ca să-şi apere Patria, pe cînd în ţa­ră la noi se caută a se părtini unii cari să stea fericiţi departe de peri­col, pe cînd alţii să-şi expună viaţa. Aceasta aduce, cum spusei, descu­rajare, întunecarea­ simţului pa­triotic, s’au scutit ca absolut indispensa­bili serviciului impiegaţi de birou din IV. F. R. şi S. M. R. De ce ? Oa­re transportarea trupelor într’un acz eventual pe Dunăre, nu s’ar pu­tea face şi fără impiegaţii dela sus numitele servicii ? Nu, desigur, au crezut de cuviin­ţă membrii din comisiune, pe cînd pentru transportul trupelor pe căile ferate, a muniţiilor, alimentelor şi pen­tru întreţinerea bunei stări a, ţarei, nu este nevoie de impiegaţii de birou de la C­­F.­R. Curioasă concepţie, sau necuno­­ştinţă !.. Toţi subdirectorii de serviciu şi cei mai aproape imediaţi lor sunt indispensabili. De ce ?.. Dacă cea mai mare parte din slujbaşii de la magaziile de măr­furi sînt ne­indispensabili, ce rol mai pot avea directorii, subdirecto­rii şi toţi ceilalţi mai mari din ser­viciul comercial central ? Ce rol şi ce control mai pot e­­xercita, cînd în asemenea cazuri to­tul e aproape stagnat ca chestie de ■comerţ. ?.. Dar, dacă ar fi să înşir aci toate categoriile de slujbaşi cari au fost scutiţi de mobilizare şi cari nu­ ar trebui să umplu pagina unui ziar. Voiesc numai să stabilesc cu cită uşurinţă, necunoştinţă sau părtinire s’ă lucrat la acest regulament şi care în asemenea condiţiuini, sapă o adîncă prăpastie între fiii ace­leiaşi ţări. In Franţa aşa a fost la începutul războiului, cînd a găsit-o nepregă­tită, dar răul s’a observat la timp şi nedreptăţile şi-au căpătat soluţia pe baze echitabile. Oare, la noi duipă doi ani de zile de­­experienţe, nu s’a putut înţelege acest lucru ? Ori se face o selecţie justă de ce­i indispensabili serviciului, ori de un­de nu, să meargă cu toţii la rǎz­boiu. Am spus şi o repet că nu laşita­tea mă fa­ce să inzist­ asupra celor de mai sus, ci revolta sufletească. Cunosc slujbaşi vechi în C. F. R. şi indispensabili bunului mers al serviciului chiar în caz de mobilizare, cari nu vor fi scutiţi, pe cînd alţii de abia intraţi şi cari nici serviciul nu-l cunosc bine şi totuşi întîmpla- V­izita reginei la Giurgiu DISTRIBUIREA AJUTOARELOR LA SĂRĂCIE — VIZITAREA SPITA­LULUI GIURGIU. 30 Iulie. — Azi, la orele 5.45 d. a., a sosit cu un tren special în gara Giurgiu, regina Maria înso­ţită de d-na Lahovary şi de d-nii locot.-colonel Baliff, aghiotant regal, Al. Constantinescu, ministrul dome­niilor, Bălănescu, secretar general la Domenii şi Fotin Enescu, direc­torul Casei centrale a băncilor populare. In­ gară regina a fost întimpinată de prefectul judeţului d. Dimitrie Iuca, precum şi de d-nii colonel Ma­­nolescu-Mladian, comandantul gar­nizoanei şi Scarlat Stărncescu, prima­rul oraşului Giurgiu. S’a format dela gară spre oraş un cortegiu în capul căruia se afla pre­fectul judeţului, apoi regina cu d-na Lahovary, în automobil regal, şi în alte două automobile restul suitei. Pe tot drumul dela gară pînă la grădina „Aleiul“, unde unna să se facă distribuirea ajutoarelor la să­raci, i s’a făcut suveranei ovaţiuni de către populaţiune, care se afla înşirată pe trotuare. In pavilionul din grădina „Aleîul“, regina a fost primită de un comitet de doamne şi de către membrele „Cruce­ roşii", cari i-au oferit nu­meroase jerbe de flori. In faţa pavilionului se aflau per­soanele oficiale, ofiţerii superiori din garnizoană şi cercetaşii cohor­tei „Mihai Viteazu". Regina a început distribuirea aju­toarelor, cari au variat dela 40 lei pînă la 100. Copiilor li s’a dat bon­­boane. S’a distribuit în total 20.000 lei. Regina a lăsat apoi 0000 lei spre a fi distribuit! în urmă, celorlalţi .După distribuirea ajutoarelor re­gina a trecut în casinoul comunal din grădină, unde s’a servit şam­panie. Aci suverana s’a întreţinut cu doamnele din comitet, cu pre­fectul Iuca şi cu colonelul Manole­­scu-Mîadian. Regina a trecut apoi afară şi a oferit cercetaţilor sandvişuri cu icre negre. După aceea s’a urcat pe terasa casinouluî unde suverana a admirat mult pitoreştile poziţiunî din dreapta şi stînga Dunărei. Dela grădină a trecut la spitalul din localitate, unde d. dr. Procopiu, medicul spitalului, împreună cu doamnele de la „Crucea roşie“ a în­­timpinat pe suverană şi i-a dat toa­te explicaţiile. Regina s-a interesat de starea bol­navilor, vizitînd toate saloanele şi oferind bolnavilor flori, bomboane şi tutun. E de remarcat faptul că regina, deşi i s-a adus la cunoştinţă că e un salon cu bolnavi de febră tifoidă, totuşi a ţinut să viziteze pe aceşti bolnavi adăogînd „că ştie să se fe­rească de microbi". La orele 7 regina a părăsit spi­talul mulţumind d-luî dr.­­Procopiu. A mulţumit apoi prefectului jude­ţului, primarului oraşului şi colone­lului Mladian pentru frumoasa pri­mire ce i s’a făcut şi la orele­ 7 şi un sfert a părăsit cu automobilul oraşul, însoţită de suita cu care venise. In tot timpul vizitei reginei ordi­nea a fost bine menţinută, graţie măsurilor luate de locţiitorul poli­ţaiului, directorul polţiei, Mihail St. Rădulescu. — Idem.­­1 Biserica din Cartierul Veseliei Locuitorii din cartierul Vese­li­ei- Filaret, se străduesc să aibă o bise­rică în cartierul lor. Pentru aceas­ta ei s’au constituit în societatea „Sfîntul Ioan Botezătorul“ şi au fă­cut diferite demersuri, pentru­ a-şi vedea mai curind îndeplinit scopul lor.Societatea a­ fărut progrese în scurtul timp de cînd fiinţează. Pe ziua de Luni 15 August (S­ta Marie) la ora 11 dimineaţa societa­tea va sfinţi drapelul, la Mitropo­lie.Naş al drapelului va fi de George Corbescu, prefectul Capitalei. La serviciul religios vor participa toate societăţile din­ Capitală îm­preună cu drapelele lor. De la Mitropolie vor porni în cor­pore cu muzica în frunte la sala Co­­loseului „Opler” unde va avea loc o frumoasă serbare de vară care va ţine pînă după miezul nopţei. Traduceri de acte din orice limbă şi legalizarea oficia­lă la ministere şi consulate, se poate face prin „Informatorul”, biuroul de consultaţiuni în afaceri administra­tive, comerciale şi militare al ziare­lor „Adevărul“ şi „Dimineaţa’’ din Ş­colare A apărut „Spre reforma şcoalei săteanului”, o broşură a d-lui P. Za­­harescul profesor, fost inspector ge­neral al învăţămîntului secundar. atelierele societies actuimi .»Aerevérul* 'v» ta**'* — i Starea agricolă al@Mn­atei la sfârşitul Sumei iulie 1918 st. nA S porulPgîHillel jlli, El găseşte renii D I8HH Franzbranntwein pentru că manea multă, ruinează p® cei mai mulţi oameni, muncitorilor le este indispensabil g D­IANA !ranairainiEWBin ca fricţiune pentru a continua a doua zi cu uşurinţă munca. Şi funcţionari de birou cari lucrează prea mult, în­trebuinţează cu succes numai renu­mitul Diana Franzbranntwein 1 Se găseşte pretutindeni numai o*.. Sticla Mică 1.— lei ,, Mijlocie 1.75 „ . „ Mică 3.50 „ DIANA Societate act « - BUCUREŞTI Strada Foişor ,V.tanî „INFORMATORUL“ c­u­ IN AFACERI Administrative, Comerciale şi un­itare al ziarelor „AREVERUL“ şi „DIMINEAŢA“ Bucureşti—Str- Sărindar No. 8. -Telefon 40­3 Se însărcinează cu darea de lămuriri şi consulta­­ţiuni în afaceri comerciale precum şi cu fa­cerea formalităţilor necesare în chestiuni ce depind de autorităţile administrative, militare şi financiare, cu aranjarea drepturilor la pensie pentru funcţionarii publici. Cu consultaţiuni în materie de recrutare şi amnestie. Cu facerea formelor în vederea obţinerei avantajelor legii pentru încurajarea industriei naţionale în favoa­rea Fabricelor şi a Morilor sistematice şi ţă­răneşti. Mijlociri de împrumuturi pe hipoteci de mo­şii, case, precum şi vînzarea lor. ^ Brevete de inve­nţiuni. Traduceri de acte şi le­galizarea lor la Consulate şi ministere. Taxele biroului sunt modeste. A se adresa ver­bal sau prin scris pe adresa de mai sus alăturîn­­du-se mărci pentru răspuns. Lucia Iulie a fost caracterizată în întreaga ţară printr’o perioadă de căldură şi de secetă excesivă care a furat pînă către jumătatea sa, apoi printr’o scoborîre simţitoare a tem­­peraturei şi prin ploi frequente înso­ţite de puternice manifestaţiuni e­­lectrice, de grindină neobicinuit de mare şi de vijelii cari au produs stri­căciuni foarte însemnate în unele re­giuni ale ţăreî. Cu toată temperatura excepţional fa ridicată din prima decadă şi Înce­putul celei de a doua, clnd mai pre­tutindeni s’au înregistrat zilnic temperaturi maxime între 35 gr. şi 10 gr., ridicîndu-se pe alocuri în cim­­pie pînă la 42 gr. şi chiar 43 gr., to­tuşi din cauza răcirei produse de ploile din a doua jumătate a lunii,­­emperatura coborindu-se mult în a­­ceastă perioadă, a făcut ca mijlocia sa lunară să fie apropiată­­de cea normală, iar prin unele părţi chiar ceva mai cobonită. Ploile căzute în cursul acestei luni au fost generale sau aproape gene­rale, mai abundente, cu furtuni elec­trice, grindină şi vijelie numai la 12, 16, 20 şi dela 26 la 28, iar par­ţiale, puţine şi mai în­totdeauna în Moldova la 2, 6, 11, 17 şi dela 21 la 25. Cantitatea de apă obţinută în mij­lociu pentru ţara întreagă a fost de 64 mm, valoare aproape egală cu cea normală care pentru luna iulie este de 62 mm. Această cantitate mijlocie de apă este datorită mai mult ploilor din Moldova şi unora din cele mai abundente căzute în es­tul Munteniei, căci în regiunea de cimpie şi mai ales în centrul şi că­tre apusul ţărei a fost secetă simţi­toare care se menţine în această re­giune încă din cursul lunei prece­dente. Pe marile subdiviziuni ale ţării cantităţile mijlocii de apă au fost: 77 mm în Moldova, 42 mm în Do­­brogea, 69 mm în Muntenia şi 36 mm în Oltenia; în mod normal în aceste regiuni cad în iulie respectiv cite 67 mm, 44 mm, 64 m­m şi 55 mm. Timpul frumos, căldurile dogori­toare şi seceta din prima decadă a acestei luni au fost foarte prielnice pentru secerişul şi strînsul cereale­lor sau al fineţelor şi în deosebi pentru treerat, în schimb au fost foarte dăunătoare pentru porumb, mai ales celui din regiunea de cim­pie, unde începuse să sufere încă din cursul lunii precedente. De asemeni au suferit şi celelalte semănături ca nutreţurile mai tirzii, fasolea şi alte plante prftşitoare a căror epocă de a lega a corespuns tocmai cu perioada de secetă a ace­stei luni. Secerişul tuturor cerealelor^ Început In fllîmpie încă «flin luna precedentă, a continuat pretutindeni în tot cursul ■lunii Iulie. In Muntenia­, în Dobrogea, în mare parte a Moldovei cen­trale şi de jos se terminase chiar în pe­rioada frumoasă din prima jumăta­te a lunei, incepîndu-se treeratul în multe părţi, P° cînd în partea nor­dică a Moldovei secerişul a conti­nuat pînă la sfîrşitul lunel cînd abia începuse la acela al ovăzului. Treeratul care a început mal din vreme s'a si terminat în foarte mul­ta părţi din t'.rrple, timpul ffini prielnic; numai In Moldova a fost Întrerupt din cînd în cînd de ploile mal dese şi repezi ce au căzut în ul­tima decadă. Producţiumea cerealelor variază atît In cantitate cît şi în calitate după regiuni şi chiar după locali­tăţi. Griul a dat în mijlociu intre t10 şi 20 hectolitri la hectar; bine înţeles că sunt locuri unde s’a obţinut maî mult, iar în altele maî puţin. Calita­tea este în general foarte bună, pe alocuri chiar superioară celei de a­­nul trecut, rugina nu a influenţat decit foarte puţin sau de loc la for­­marea bobului. Cu toate aceste în Moldova de sus din cauza ploilor ex­cesive din luna precedentă, a rugi­­nei şi a timpului nu tocmai prielnic de la epoca secerişului din Iulie, ca­litatea griului este mult maî slabă, avînd bobul şiştav şi sbîrcit. Orzul de toamnă şi cel de primă­ vară pare a fi dat o producţiune mijlocie, iar ovăzul mai mult şi de calitate mai superioară ca de obi­­cei­. A mai contribuit la deprecierea cailităţei şi reducerea b­antităţ­eî ce­realelor şi ploile repezi din ultima decadă (dela 26 la 30 Iulie) cari au făcut pe alocuri ca griul să­ încol­ţească în clăi sau în girezi ; ase­meni vijeliile, uraganul şi grindina d­ela 5, 12 şi 15 Iulie, semnalate în mare parte a ţăreî, au produs mul­te stricăciuni risipind snopii, clăile și girezile, scuturînd și distrugând ce­reale ce erau nesecerate sau numai în poloage. Porumbul este foarte slab în toa­tă Muntenia, mai ales cel din cim­pie semănat tirziu, unde suferea de secetă în­că din luna precedentă căldurile excesive din această luni cari au fost tocmai în epoca înflo­ritului, l'a compromis cu totul incit în unele judeţe din centrul şi din estul Munteniei şi din Oltenia a rămas mic, pipernicit şi s‘a uscat aşa că nu va fi nici pentru mâncare In unele părţi din Dolj unde a ma putut rezista, ploile şi timpul răcoros din a doua jumătate a lunii a îndrep­tat mare parte din porumb aşa ci­ne speră a avea o producţiune mij­locie. . In districtele din estul Munteni­ei iparie din Ilfov, Ialomiţa, Brăila Buzău, R.-Sănat), în o parte a Dolbro­­gei, In mai toată Moldova şi chiar în unele regiuni de către munte din ■ Muntenia porumbul se prezintă des­tul de bine la finele lunei cu toatii , că a suferit de secetă şi în aceste­­ părţi a putut rezista ,avînd în luni, cît şi acum ploi mai dese şi căldur mai puţin excesive ca în cimpie.­­ In general porumbul semănat de timpuriu, pus nî condiţiuni bune de­­ cultură şi bine întreţinut, se prezin ■ tă binişor in toată ţara; el a lega­t pretutindeni şi s’a mai îndreptat fi urma ploilor din a doua jumătate i­­ lunii; aşa că se speră că va da o producţiune mulţumitoare cu deo - sebire în Moldova şi in unele judeţi­­ din estul Munteniei. Sfeclele de zahăr și cele de nutre , se prezintă destul de bine în Mol­dova, pe cită vreme în cîmpie sun­t slabe şi producțiunea va fi mul­t mai redusă. Zarzavaturile din cîmpie sunt com­promise din cauza secetei, iar faso­lea din cultura mare n’a legat, inel va da o recoltă foarte slabă. Viile au continuat ca să sufen­e pretutindeni d.* boalele criptogamiei­e ivite încă ,din ura precedentă '"per c­onespora vi dium­) ; în unele părţ sunt distruse cu totul. Acele îngrijiţi ■ bine, tratate la timp şi mai des si I prezintă binişor, ele îşi menţin rodul In unele podgorii viile au fost d­i­s­truse sau au suferit­­stricăciuni în­semnate şi din cauza grindinei că­zute în cursul acestei luni dar mai alas de acea dela 12 Iulie. Fînaţele naturale s’au continuat a cosi, a strînge şi clădi pretutindeni începîndu-se chiar şi la cele din re­giunea dealurilor sau dela munte. Ele au dat pretutindeni o producţiu­­ne abondentă de fin, totuşi sub­it re­giuni de prin Suceava şi chiar alte părţi ale ţăreî, unde fie din cauza răcelilor din primăvară, fie a secetei de mai tirziu fîneţele au pro­dus foarte puţin aşa că începe a se simte lipsa de hrană pentru rite. Fîneţele artificiale anuale ca me­iul, părîngul, sorgul, porumbul, etc. semănate maî tîrziu au rămas mici din cauza secetei şi vor da o produc­ţiune slabă. Făşunele s’au uscat din cauza căl­durii şi a secetei din această lună; chiar şi miriştele sînt lipsite de iar­bă,aşa că în multe regiuni vitele duc lipsa de hrană suficientă. Tutunu­l a început a se recolta şi înşira foile de jos; productiunea sa va fi mai slabă întrucît răsadul a suferit de mană, iar după c© s’a plantat a urmat seceta care ’l-a îm­piedecat în dezvoltare. Pomii fructiferi au avut de suferit mult după urma vijeliilor şi grindi­nilor cari pe lingă alte stricăciuni au scuturat poamele înainte de timp. In cursul acestei­ luni s’au copt me­rele şi perele timpurii şi unele varie­tăţi de prune, cari în regiunea dea­lurilor au început a se recolta. După ploile din a doua jumătate a lunii s’a început facerea ogoarelor şi arăturilor pentru semănăturile de toamnă în cea mai mare parte a ţă­reî, dar cu deosebire In cîmpie şi în Dobrogea. Pe alocuri în Ialomiţa s’a semănat în aceste ogoare rtteiu şi po­rumb de nutreţ care a răsărit repede şi bine. (Observatorul astronomic şi meteorologic) Co­ntingentarea petrolului — FIXAREA UNUI CONTINGENT PENTRU PETROLUL DESTINAT CONSUMAŢIEI INTERNE ŞI EX­PORTULUI — S’a crezut un conaent că exportul petrolului combustibil (residuri de petrol şi huile rafinate şi distilate) fusese interzis. In realitate acest export n’a fost prohibit ci numai suspendat timp de clteva zile pentru­ ca ministerul de industrie şi comerţ, în înţelegere cu comisiunea specială a petrolului pe care a instituit’o şi care funcţio­nează pe lingă acest departament, să aibă timpul necesar si de a con­trola fabricarea petrolului în gene­ral, de a-şî da seama de stocurile de combustibil (rezidurî de petrol, pă­cură şi huilie rafinate şi distilate)) necesare consumaţiu­nei interne a tă­reî, pe cari le posedăm actualmente şi să aibă de asemenea vreme ca să constitue o „rezervă intangibilă”, reprezentînd consumaţia interioară timp de 3 luni (adică vre­o 15000 va­goane de reziduri şi 300­ vagoane de hurtie). Aceste lucrări sunt deja a­­proape terminate şi rezerva de care vorbim este de acum asigurată. Totuşi pentru a asigura pe de o parte consumul intern zilnic şi pen­tru a stabili pe de altă parte o com­plectă echitate în liberarea permise­lor de export d. Al. Radovici, mini­stru al industriei şi comerţului, a luat excelenta dispoziţie de a fixa un contingent de fabricaţie ,pentru diferitele rafinerii. In virtutea acestei dispoziţii ra­­fineriile vor trebui, proporţional cu capacitatea lor, să furnizeze canti-­­ tăţî minimale cari le vor fi fixate, atît de combustibil cît şi de huile minerale pentru consumaţia inter­nă. Pe baza acestui contingent va fi ■ reglementat şi exportul.­­ D. Al. Radovici, ministrul indus­■ trnei şi comerţului care s’a ocupat în­­ mod foarte activ de această impor­tantă şi delicată chestiune, a avut­­ în acest scop mai multe întrevederi­­ cu reprezentanţii societăţilor petro­­lifere. O înţelegere definitivă a fost stabi­lită arz. Un tablou a fost alcătuit ■ pentru contingentele respective și­­ măsura luată va începe să fie apli­cată către sfîrșitul săptămînei vii­toare. — ' ■miBii I f am Cilii Itt! _ SOCIETATE ANONIMA. - CAPITAL LEI 12.000.000. — DEPLIN VARSAT. — I -BiiCURESTî-BRAILA ~G&iftTI—COHSTANȚA—PLOESTI- -CRfliQtfA—B&LClQ I ORI­CE OPERAȚIUNI DE BANCA, S. A­. 1 Vânzări şi cumpărări de efecte public române şi străine. — Avansuri d­asupra efecte publice. — Acţiuni şi cupoane nescăzute. — Emisiuni de cecuri. ■— Scrisuri de credit şi plăţi telegrafice în ţară şi în străi­nătate. — Scont de portofoliu şi serviciu de Encasso în condiţiunile |j cele mai favorabile. — Conturi de depozite la vedere şi cu termen­ ­ fjx conservarea de valori, etc. i — OPERAŢIUNI DE ESEA3LE -I -îsrnou DE VOIAJ - 1 care se ocupă de vânzarea de bilete de călătorie de vagoane de de dormit în toată lumea. Biroul de voiaj este, in mod gratuit la dispoziția publicului pentru orice informație TÎNSTALATIE SI CASE 51 FER -pentru închirieri de compartimen­te care prezintă toată sigur­al contra furtului si incediului. | | COMPARTIMENTE DELA LEI 18,­ PE AN ~~ | | tetrant tvse-stae­t&Jonesou

Next