Adevěrul, septembrie 1916 (Anul 29, nr. 10589-10602)
1916-09-01 / nr. 10589
&n*l a! XX!X-!ea No, 10S89 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. tth Karageorgevici, No. 8 EL L—Telető« IA BIROURILE ZIARULUI , No. 11, București Strada Sărindar No. 115 Bani Exemplarul DIRECTOR POLITIC * COISSST. MILLS Abonamente cu premisi In ............................................ . . . .«h inni ..................... . . . • » Im? Ini.............................. . . . » Pentru străinătate rreșul este îndoit TELEFONÜ: Capitala.............No. 1419 „ „ 3473 Provincia . ... n 1499 Străinătatea . . . „ 12/40 «♦» Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții săi «♦« Joi S septimisr ® 1916 a gHsas UI LM— .. LM Guvernul grec demisionat ?V ............——- -----Un cabinet Venizelos iminent — Aullll IUSUI .—---------At ă------------Marele Cartier General Hilast GORtaci cu inanul GHI pe tot Mol Dobrogean Comunicat No. 17 31 (13) Aug. 1916, ora 7 din FRONTUL DE NORD ȘI NORDVEST. Miei hîrțueli pe tot frontul. S’au luat 378 prizonieri. m * * FRONTUL DE SUD. - împușcături in tot lungul Dunării. IN DOBROGEA S’A LUAT CONTACT CU INAMICUL PE TOT FRONTUL. Vii acțiuni de patrule și avangarde. Un detașament Inamic, care înainta în lungul Dunării a fost contra-atacat și respins. A lăsat în mâinile noastre 8 tunuri germane- CE E NOU? Comunicatul cartierul general ne arată că pe frontul nordic sunt numai mici hărțueli. Pe ei sudic s’a luat contact cu marina pe tot frontul dobrogean. Eenimentele sunt deci în desfășurare prima nouă ciocnire cu inamicul n*a fost favorabilă. Am luat de la avantgardă ce înainta de-a lungl Dunărei, opt tunuri germane. Ultimele știri <de pe peritul armatei de la Salonic, arata ca aceasta a început atacul împotra bulgarogermanilor. Cleștele iîn ire se zbat bulgarii încep deci să s strîngă. Pe frontul francez se insolidează Traile cîștiguri de tere, după ce furioase contra-atacuriermane au fost respinse. Pe frontul rus generalul Brassilow continuat trage foloasele ce decurg din ultima lui victoria Ziarele rusești află în Germania că principele Wilhem de Hohenzollern, șeful ramur catolice a familiei Hohenzollernigmaringen, a șters pe regele nostr Ferdinand din listele acestei famili Cu chipul acesta regele Romînie devine și mai strîns legat de famia romînă, de țara asupra căreia domnește. Totodată prințul Willem a declarat că familia Hohelzofern nu mai aparține Casei regale mine și renunță la toate drepturi de succesiune la tron, pe cari l are după Constituția romînă .Atîâinastia romînă, cit și poporul romn vor suporta fără vreun zdrurin această renunțare, care e semnul complectei naționalizări a dinarei șî al încoronăreî operei acesta prin crearea Romîniei Mari. De altfel un ziarist arman, care din tot timpul acestui războiu și-a păstrat obiectivitatea adecărei, anume Maximilian Herea, recunoaște că regele Romîniei al Romîniei, nu putea proceda deci după cum în conștiința sa reclami interesele tărei care și-a legat carta sa de soarta lui. Ar fi putut garde a invoca pe Bismarck, care a spus, dacă nu ne înșelăm chiar prințului Carol, devenit in urmă fie al Romîniei, cînd a plecat să-i ia tronul în primire, că odată cu aeasta încetează de a fi print gawan, fiindcă nici nu ar putea faci altfel decît apăra, interesele țarei asupra căreia domnește. Cu aceeași argumentație inversă Bismarck a refuzat să sacrifice cel mai mic interes al Prusiei în favoarea interesului mare al unei țări, care avea pe tron un prinț german. Poporul român, folind cunoștință de hotărîrea prințului Wilhelm de Hohenzollern constată în mod definitiv că asupra Romîniei domnește o dinastie romînă mîndră de titlul ce-și va făuri creînd Rominia Mare și neavînd nevoie de titluri străine. Scupștina sîrbească se întrunește la Corfu. Cu toate că sterînd departe de țara care a fost cotropită de dușman, skupștina ferm convinsă de victoria finală a Quadruple e convinsă și de restabilirea unei Serbii mai mari și mai minore decit cea care a pornit la luptă înpotriva monarhiei habsburgice. O știre bună ne vine și din Atena. Ea ne spune că ministerul Zaimis a demisionat și că un guvern de concentrare, din care ar face parte și Venizelos i-ar urma. Aceasta ar fi probabil și îndrumarea Greciei spre intrarea în acțiune contra Bistrel II. leinte ale austrigare ministrul de exterNE SILIT SA DEA EXPLICAȚIUNI COLTANO. 30 August. — (T. f. fir). Cositele Appolny a propus în parlamentul maghiar, votarea unei legi prin care ministrul dei externe al monarhiei săi apară în faf Camerei pentru a «fa lămuriră dat fiind încăpățânarea cu care Austria refuză să convoace delegațiile. Spitalele de război. In organizația armatelor, pe timp de războiu, unul dintre cele mai principale puncte este spitalelor pentru îngrijirea instalarea răniților. Și romînii au dat probe de solicitudinea lor grăbită. Cei răniți nu sunt ei fiii lor? Nu este oare națiunea întreagă pe picior de războiul, gata de orice jertfă? Nu întind toți brațe de apărare și de răzbunare către un vrăjmaș nedrept și viclean? In sufletul tuturor nu este de cite simțire: datoria. Și românul înainte de toate, știe să-și facă ..datoria“* Este disciplina lui sufletească, imperativul categoric ce de secole a călăuzit pașii săi, ca o stea strălucitoare, în bezna restriștelor destinelor sale. Una dintre cele mai pripite și minunate instalații este acea înjghebată de către d-na Ecaterina Ghica, fiica ilustrului român și general Florescu, ași putea zice că un suflet de viteaz, veghea la granița apropiată lungă care se instalase de la moartea soțului său, fostul ministru plenipotențiar la Viena, înconjurată de un mănunchi de doamne rotmnice, din localitate și chiar vilegiaturiste, cu crucea roșie pe frunte și pe brațe, gingași și curagios batalion condus de cunoscutul și neobositul doctor Mamuka, primiți, cea dinții, cu scristii pe buze și cu flori, cea dinții glorioși răniți ai revendicărilor noastre! Providența le fu blîndă și norocul mare, cit și vitejia lor! In citeva zile, treizeci își văzură rănile închise și plecară în concediu de convalescență. Ou altă nerăbdare așteaptă cei rămași pe inimile dibace ale doctorilor — printre care și fiul ilustrului chirurg Leonte — și plopîndete brațee doamnelor infirmiere, să se vindece și să sboare, din nou, la luptă! Turtucaia o scutură de un fior de minte și de răzbunare! Ochii lor scânteiază ca niște cărbuni aprinși, brațele lor rănite se ridică amenințătoare și buzele lor murmură vorbe aspre de înfruntare și de pedepsire! A, cruzilor și lașilor dușmani, n’ați stricați în sufletul românilor destulă minte cu nerecunoștința voastră? Ați voit să uimiți omenirea și viclenia și reaua voastră credință, să răscoliți patimile iadului în potriva voastră printr’o degradată trădare?.Fiți liniștiți, ați reușit! Se cade să mulțumim și direcțiunii Cartomirul, care a pus la dispoziția țărei splendidele instalații. Împreună cu personalul de serviciu întreținut pe spesele ei. Și acela care în zile de nepăsare și de huzur, distra publicul cu vesele sale cîntece, d. Ouvrard, spală astăzi, cu mîini devotate rănile vitejilor care cer dinții, au fost aclamați în tranșeele franceze! ■« Mariana Măldărescu Cinematografele Odată cu declararea războiului nostru, au fost închise și cinematografele. Am înțeles perfect această măsură. Atît seriozitatea împrejurărior, cit și nevoile momentului, au reclamat o. Războiul modern, care atinge intreg poporul, e un lucru prea setos pentru ca el să nu primeze asupra distracțiilor și divertomentelor. Cu toate acestea omul e om și sufletul reclamă partedul de desfătare chiar și in timpurile cele mai grele. De aceia în toate țările beligerante s’au reluat toate spectacolele, nu numai cele de cinematograf. Evident că repertoriile trebue să fie potrivite împrejurărilor. Dar umorul chiar nu trebuie exclus, el înesnind suportarea greutăților ce fatal sunt legate de războiri. Oare nu auzim cu lacrămi în occhi despre humorul voinicilor noștri din focul dușman? Iată de ce ne facem ecoul rugăminților ce ne parvin ca la rîndul nostru să rugăm autoritățile in drept ca să amtorize într’un viitor apropiat ca cinematografele să rămne deschise în timpul zilei. Facem aceasta cu atît mai mult m. cu sute și mii de familii trăiesc din cinematografe, ca antreprenori, mecanici, muzicanți, funcționari, servitori, etc. etc. Se apropie chiriile și fiecare zi m care vor putea lucra pentru acești oameni o binefacere. Deschiderea Parlamentului francez Pe când la Pesta a trebuit să se închidă repede parlamentul spre a ascult3 sfâșierile „tigrilor“, provocate de invaziunea armatelor romane în Ardeal, la Paris parlamentul s'a deschis în mijlocul celei mai înălțătoare reconforțări naționale. Cel dinții eveniment pe care-l va saluta Parlamentul Republicei va fi intervenția României, căci Franța este desigur cea dinții care poate revendica pentru ea alipirea României la marile puteri antiiante. Necontestat că ideea frontului mic și menținerea armatei aliate la Salonic, atît de energic susținute de d-mi Briand, au avut o influență decisivă acțiunea Romîniei .""Jm a avut și asupra Graiei, unde Venizelos vina putere. Dezbaterile Parlamentului francez vor fi cu atît mai urmărite de români, cu cât, popor liber și devotat regimului constituțional, el vede în funcționarea parlamentului garanția or <2 anizare cît mai desăvârșite a victoriei. Nu ne îndoim că Parlamentul francez va putea avea cât de curând răspunul Parlamentului vomite la salutul său, cu atât mai mult cu cât, luând exemplu deja activitatea patriotică a Parlamentului Republicei. Camerele noastre așteaptă să-și dea trib«*, tul lor la făurirea vieleriei Emil D» Fifijfure usti litru» No. 5 Morți OFIȚERI: 1) Maiorul Răpescu; Vasile, ree Vîlcea No. 2, 1 Răniți QFTTERI: Locot. Petre Ștefan, reg. 76 infanterie; sublocot Constantimescu Paul, reg. 79 infanterie; TRUPA : Serg. Radu Gh., reg. 36 inf.; Serg. Olteniceani Neculai, reg. 36 inf.; Serg. Țugui Sandu, reg. 36 inf; Caporalul Țugui Radu, reg. 36 inf.; Caporalul Stoicn Nicolaie, reg. 36 inf.; Caporalul Dumitru ort. reg. 79 inf.; Caporalul Mihai Alexandra, reg. 1 grănieri; Caporalul Atee Ioniță, reg. 36 infanterie; soldatul Radu Grigore, din reg. 79 inf.; soldații Dinuloader, din reg. 79 inf.; soldatul Audac Amet, reg. 74 brf.; soldatul Nucă Neculai, reg. 76 bif.; soldatul Niculia Stanca, reg. 76 inf.; soldatul Mariuc Reste, din reg. 34 inf.; soldatul Radu Gh.„ din 2 grăniceri; soldatul Florea Marin, din 76 infant.; Ion Gheorghe I, din 40 infant; Stoiculeasa Florea, din 84 inf.; soldatul Petre Mîlea, din 76 inf.; soldatul Stanciui Ion, 36 inf.; sold. Olteanu Gheorghe, din 1 grăniceri; soldatul Marcu Const, din 1 grăniceri; soldatul Ion Ștefan, 36 inf.; soldatul Modircă Constantin, 36 inf.; soldatul Bragoci Nicotine, din 36 inf.; sold. Dumitru Gheorghe, din reg. 3 artilerie grea; soldatul Ionescu Stan, din 36 inf.; soldat Dumitru Tudor, 36 inf.; soldatul Corobani Radu, reg. 36 infant; soldatul Soare Ioan, reg. infant; soldat Cojocani Ion, reg. 36 inf.; soldat Mihai Constantin, reg. 36 inf.; soldată Vlad Efte, 36 inf.; soldatul Penda Tudor, 36 inf.; soldatul Biciu Alexandru, 36 inf.; sold. Nedelcu Marin, 36 inf.;i soldații ParascMv Dumitru, Ionițd Dumitru, Dined Gheorghe, Sucia Gheoghe, Constatin Petre, Pornak del Marin, Dinca Ttudor, Ion Ionj Chira Iancu, Anton Radu, Dined \ Tudor, toți din regimentul 36 inf.Si Dobre Niculai, Dumitru Gheorghe,soldați reg. 36 inf.; Alexandru Marin, Niță Gheorghe, Frunzeami Costache\ Marin Gheorghe, Petre Gheorghe, Spoială Petre, Matei Gheorghe, Petre Radu și Radu Nicolaie, soldați din reg. 75 inf.; Zamfir Costache, Cirlig Gh., Gh. Ina, Vasile Gheorghe, Șerban Stoica, Constantin Stoica și Radu Dumitru, soldați din reg. 76 inf.; Cracoceă Sandu, Gheorghe Vasilca, Sinda Sandu, soldați din reg . artilerie, grea; Voicu Niță, Moșu Ștefan, Mareș Bogdan, Florea Gheorghe, Constantin Pârvu, Pană Alexandru, soldați din reg. 79 inf.; Mihai Ilie, Azarie Dumitru, soldați reg. 36 infs; Băncilă Radu, soldat 40 inf.; Marin; Niculaie și Anton Dumitru, soldați din reg. 36 infanterie. II — ■——nN^——I I ii încetarea exportului din Rominia și Upsa din Germania ROMA, 29 August.—Ziarul Templexistată că restricțiile Germaniei, ■ cu privire la consumația cerealelor sînt, o desmințire vădită a celor publicate in mod oficial de Wolf Bureau îndată după declararea de războia a Romîniei afirmînd cum că Germania se putea lipsi de importul de cereale din Rominia. (A. T. I.) Evenimentele din Grecia Demisii guvernului Zaimis Un cabinet Venizelos iminent Londra, 30 August, Guvernul Zaimis și-a prezentat demisia (Reuter). * Londra, 30 August.—O telegramă de aseară din Atena anunță: Cifra ministerială este iminentă. Se asigură că Zaimis va demisiona. Aceasta pare să fie primul pas către un guvern de concentrare cu^Venizelos in fFLine (ReuterL