Adevěrul, octombrie 1916 (Anul 29, nr. 10620-10650)
1916-10-20 / nr. 10639
ir «♦ü Apare zilnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi m♦ t» inamicul mereu respins la Drapslare şi la Jiu Alfi 6 ofiţeri şi 650 de oameni de trapă făcuţi prizonieri Un bogat material de războiu capturat „DRAGALINA“ O vecile familie românească din Banat în care diki tata în fut s’a moştenit pe lînsra epoletele de ofiţer şî bravura, loialitatea, cinstea şi dragostea de neam. Şi în istoria patriei lor natală şi subjugată, vedem cum aceşti eroi au căzut pe cîmpiile Prusiei sau Italiei luptind în fruntea regimentelor. Şi exemplele erea şii prea mari, moştenirea erea prea sfîntă pentru ca în acest război, sfînt al nostru, mobilizarea să nu găsească la posturile de onoare pe generalul Dragalina împreună cu ceî doi fii —, un căpitan de artilerie şi un locotenent de marină. * * * Generalul comanda divizia I, şi el a fost primul care a trecut—doborînd graniţa ţarei în care s’a născut şi a copilărit; mergea în fruntea armatei cu ardoarea unui fiu a cărei maică bătrînă şi bolnavă îl aştepta „dincolo“ în tot minutul la fiecare răsărit de soare, pentru a-i reda viaţa şi mormintele strămoşilor pîngărite, pentru a-i face semne ,ultimele Clipe, lingă pieptul unicului fiu în viaţă. Şi s’a văzut ce a făcut armata lui de la Orşova şi Mehadia, iar hoardele barbare îngrozite şî fugărite vor povesti şi morţilor. In urmă generalul a fost pus în fruntea unei anate întregi şi pe cînd inspecta liniile avansate, pentru a da inamicului lovitura măreaţă care a urmat pe Jiu, a fost atins de o schijă de obuz care l-a scos pentru un moment de la postul lui. Dar va veni ziua răzbunărei — se va însănătoşi — şi atunci criminalii vor simţi întreaga urgie a cerului, întreg pămîntul se va cutremura şi în urmă soarele va răsări mîndru pe toate cîmpiile romîneşti. *............... # • * * Pentru această familie exemplul de sacrificiu merea deajuns. In aceiași zi cînd în munţi generalul cădea rănit, pe cîmpiile Dobrogea, fiul lui mai mare cădea străpuns de un glonte de mitralieră. Căpitanul comanda o baterie de obuziere grele și în ziua atacului general al inamicului, a ordonat ca bateria lui să fi ultima care se va urni. Sute de bombe îi acoperea fi, bateria formînd magnetul proectitelor adverse, iar căpitanul urma cu calm opera de distrugere. Pe Seară un proectil îl asfixia doborîndu-l. Poziția însă a rămas neclintită. Bateria plîngea. A doua zi de dimineaţă, pe calul ce alerga fără stălpîn in ajun, apare înaintea bateriei cel crezut mort. Zi de luptă grea, „veţi muri pe poziţie“ erea ordinul. Bateria fu ţinută pînă ce gloanţele de armă cădeau ca ploaia, căpitanul de la observatorul din linia infanteriei, ordonă la telefon locotenentuluî-ajutor, scăparea tunurilor, încăleca şi cu sabia în vînt, ca eroii legendări, se aruncă în fruntea batalioanelor din reg... infanterie la contraatac.. Un glonte îl străbătu. „Veţi muri pe poziţie“ fusese ordinul. Generalul S. aflat acolo, exclamă: „Fiul generalului Dragalina nu putea să nu fie un brav“. Căpitanul cu toracele perforate în îngrijirea bunilor noștri medici — scăpat de orîce pericol. Locotenentul de marină s’a dus iar pe front — după ce a făcut de gardă la căpătîiul tatălui 'și fratelui. * * * Aceasta-î familia Dragalina şi ca ei e întreaga tară — întregul neam, ce are dreptul la o viaţă liberă. Să fim mîndri de noi, în mijlocul unor astfel de eroi pe care să-î contemplăm ca pe nişte icoane sfinte. Gsneralul Dragalina, In mijlocul familiei sale şi între cei doi fii ai săi, căpitanul de artilerie și locotenentul de marină Dragalina a răspuns Domnule director, Vă rog aveți amabilitatea a publica următorul răspuns la povestea fantastică pusă pe seama mea de ziarul „la Politique“. Se spune că eîi istorisesc, cum un intoectual intervenționist, plecînd de la tarii, a lăsat scrisori în casă afirmînd că n’a fost niciodată pentru război. Povestirea am făcut-o chiar efi cunoscuţilor mei, despre un incident nofensiv care mă privea chiar pe mine. îşi închipue oricine că n’aşi fi aşa de naiv să istorisesc eu însumi fapte împotriva mea. Totul se reduce la un mic gest naiv al cumnatei mele, gest despre care eu n’am ştiut de cât în urmă, şi care îşi închipuia că, dacă eventualii năvălitori ar şti că stăpîna casei, — soţia mea şi dinsa sunt germane, — năvălitorii neprobabili mi-ar respecta avutul meu. Gestul s'a făcut fără ştirea mea şi este absolut inofensiv necuprinzid absolut nimic relativ la povestirile mele. Gestul e făcut de o germană care de la începutul războiului european n’a încetat de a scrie ziarelor germane că troi romîniî avem dreptate şi că vinovaţi sunt ungurii. Atîta tot, restul unt minciuni. Invit ziarul „la Politique" să afirme că ar exista unde-va vr’un rtnd, vr’im cuvini,vra metod a mea, prin care să-mi reneg părerile intervmţioniste. Să o afirme şi vm sta de vorbă înaintea justiţiei. Chiar îngrijorarea care în mod exagerat cuprinsese pe mulţi, pe mine mi m’a atins, deşi nu contez pe simpatiile şi recunoştinţa duşmanilor ca alţii, din nenorocire. Aştept atacul deschis împotriva mea şi ca întotdeauna asigur că nu voi rămîne nici de astă dată dator. Cu perfectă stimă şi cu mulţumiri pentru ospitalitate m. N. ANTONESCU Starea principelui Mircea BULETIN MEDICAL Starea A. S. R. Principelui Mircea se menţine aproape acelaşi ca ieri. Noaptea a fost mai liniştită. T. S. 39,7. Pulsul 130. T. D. 38,7. Pulsul 90. Slăbiciunea inimei persistă. I.. E. Romalo IJr. I. Mamidea 19 Octombre 1916. Pentru refugiaţi Un număr mare de refugiaţi a venit să caute azil in Capitala ţarei. Oamenii aceştia, cari îşi aveau casele şi rostul lor, le-au părăsit, salvindu-şi adesea numai viaţa. Nu sînt aci de cit cu ce au pe dinşii. Nu au răci adăpost, răci hrană. Prefectura poliţiei a făcut ceva. A creat cîteva aziluri şi cîteva cantine. Frumoasă şi meritoasă operă. Filantropia privată individuală, face şi ea ce poate. Multe familii, ele inşile sărace, împart casa lor cu rude sau prieteni refugiaţi. Dar după toate acestea, partea cea mai mare a operei de caritate, rămîne de făcut. Şi in acest scop trebue creată o organizaţie specială care să poată colecta bani şi care să facă o metodică acţiune de ajuforare. „Adeveriţi" a ajutat şi ajută şi el din fondul săracilor sai, — dar fondul acesta e slab şi ajutoarele ce poate acorda sint miei. Cetitorii noştri au deschis ca întotdeauna pungile lor, — dar mult, foarte mult ramine de făcut și trebue de făcut pentru aceste victime ale luptei noastre pentru cauza cea mare, im'ii mi' Pentru Eroii Infirmi D-na Numa F. Haita*, neobosita filantropă, ne trimite IOCO (una miere!) pentru fondul eroilor infirmi din războiut,ea, răspuns la articolul de azi din Dimineața — „Pentru eroii infirmi". .Mulțumirile,’ noastre. Ne daţi voe ,să spunem că dacă din cînd în cînd o razzie poliţienească poate fi utilă, cînd se repetă prea des nus poate duce la rezultat, dar creiază o atmosferă de nelinişte dăunătoare moralului public ? .. . Ne daţi voe să spunem cît se impune un mijloc mai metodic pentru distribuirea zahărului în cantităţi cit de mici, pentru ca copiii populaţiuneisărace să nu fie lipsiţi de acest aliment? - #■ Ne daţi voa să spunem că cu lipsa de medic din aceste timpuri şi cu lipsa de trăsuri,ar trebui ca noaptea telefoanele să funcţioneze pentru toată lumea, în legătură cu spitalele sau măcar cu medicii comunali ? Ne daţi voe să spunem că ar trebui înfiinţat un serviciu medical de noapte, în care medicii să facă cu rindul şi să aibă la dispoziţie şi un vehicul care să-i transporte acolo unde nevoe ar fi ? * Ne daţi voe să spunem că transportul de oameni şi mai ales de copii, în vagoane deschise, pe vremea aceasta de frig şi umezeală, nu nici uman, nici în interesul ţarei ? GURA PĂCĂTOSULUI Războiul nostru Marele Cuartier General '8 lupii o-»# i'. COMUNICAT Ho. 66 19 Oct. P) Noemb. 1916 orele / dim. FRONTUL DE NOR $i NORD-VEST: Dela Tulgheş la Tabla Bufii nimic nou. La Bratocea, Predeluş mici acţiuni. In Valea Prahovei s’a respins un atac inamic, la Unghia Hare, lupta in curs la flancul sting. La Dragoslavele am progresat la aripa stingă şi am luat 36 prizonieri. Pe stingă Oltului lupta urmează violent. * * * . Cu urmărirea continuă fără dreget. 1 s-au luat încă 6 ofiţeri şi 606 oameni de trupă prizonieri precum şi mult material. * * * FRONTUL DE SUD : Situaţia neschimbată. Interview cu d. C. Diamandy, ministrul nostru la Petrograd KIEW. — Corespondentul din Petrograd al ziarului ,,Kiewskata Mi*V telegrafiază . Am avut un interview cu ministrul Rom.fnie? la Petrograd, d. Diamandy, care mi-a declarat următoarele: — Atitudinea politică, a Romînieî era, fixată de mai înainte. Dar una e politica ,şi alta e strategia. A trebuit, să aşteptăm momentul favorabil pentru intervenţia noastră. Primul ministru francez, Briard, vorbind de, unitatea de front, a luat acest termen într'un sens larg, dar romînii şi ruşii au unitate de front in înţelesul literal al cuvintului. Frontul acesta se întinde dela Riga pînă în Dobrogea. Reuşita sau nereuşita intr'una din părţile acestui front, intim, se resimte în situaţia militară a tuturor părţilor. Aici e nevoie de colaborarea cea mai strinsă a ambilor aliaţi. Legăturile noastre, de vecinătate, actuala noastră tovărăşie de arme, trebuie să joace un mare rol, în viitor, întru apropierea celor două popoare şi să întărească legăturile lor reciproce. Chiar şi acum, în urma sterei comunicaţiei prin Salonic, întreg importul şi exportul nostru trece prin Rusia. Noi dorim sincer restabilirea Serbiei, în ale cărei legături cu noi, în timp de cinci secole de istorie, n'a apărut nici cea mai uşoară umbră. Puterile centrale şi Bulgaria, şi-ar fi propus, evident, s'o facă şi pe Romînia să aibă soarta Serbiei Ele caută, să ne stringă. In cleşte şi să puie mina pe bogăţiile naturale, ale Romîniei, de caft. att atîta nevoie, Duşmanul a îngrămădit la graniţa noastră nordică vre-o 400.000 de oameni din cele mal bune trupe ale lul. Totuşi, succeselelui sint mrpo neînsemnate In raport cu sacrificiile făcute Ofensiva de la Verdun PARIS, li Octombrie. — (Intîrziată). — Iată cîteva amănunte asupra strălucitei ofensive dela Verdun: Trupele cari au dat asaltul se compuneaă din trei diviziuni formate din regimente de elîtă de zruavi, de trăgători, un regiment din Maroc, de vînători nedeștri șî de sine puteri. Ete atacară la orele 11.40 şi ocupară Douaumont şi toate lucrările dimprejur la orele 2.30. Acolo găsiră o pradă considerabilă, compusă din arme şi municiuni. Generalii Jethe şi Petain cari au asistat la această ofensivă, felicitară trupele pentru avintul lor admirabil. Victoria de la Verdun a stimulat ardoarea soldaţilor pe toate fronturile. Cercurile militare cred că armata franceză nu a arătat niciodată o dispoziţie mai bună pentru a continua războiul şi a face maximul de sforţări. Ziaril „Berliner Tageblatt“ scrie: „Se credea cu neputinţă ca Franţa să fi adunat pe un alt punct decit pe Somme, muniţiunile necesare pentru o ofensivă puternică. Dar această ţară a posibilităţilor limitate a făcut acum imposibilităţi teoretic® de o realitate strigătoare. Se vede clar că ultima ofensivă puternică de pe Somme nu a fost decit o amăgire, pentru a putea da într’un alt punct adevărata lovitură“. — (Ag. Radio) Ne ^ati¥©e|i|e0|arajj|jg (uj g]r Edward Grey Easpuadadle războiului actual.Aliații vor merge piua la capăt Împreună. — Un flagel cum e conflictul actual nu trebue să se repete. — Oare trebue să fie opera neutrilor LONDRA, 19 Octombrie. — (Telegramă cuidata de 11 Octombrie). — Sir Ei. Grey, vorbind la asociaţia presei străine, din Londra, spus: In toamna asta s’au rostit mai multe discursuri importante: cel dinţiiii, d® către 4 Briard, în, Camera franceză; pe urmă, a fost interviews! lui Lloyd George; aî treilea discurs a fost rostit de lordul Asquith, în Camera comunelor, iar al patrulea, a fost ura comunicat oficial al mirasterului de toteme din Rusia. Toate aceste decoraţiemi au făcut cunoscut kmreî sentimentul aliaţilor, şi eu subscriu acum ki întregime la tot ce sl« spus in acestedeclaratiimî. Nu voiu vorbi despre condiţiiMti- te de pace, deoarece ele trebue să fie formulate de toţi aliaţii împreună şi nu deosebit; voi vorbi numai despre scopul general pe care aliaţii îşi propun sa-l atingă. Pentru aceasta, vă voi cere sa nu pierdeţi nici un moment de vedere originile războiului. Nu, poţi să vorbeştî cum se cuvine despre av»-2.is.tă scfw»?t*f a pN •?! ’i'e uit irin d meTci) în minte cauaa reală 'a acestui război. h' -ft'H f^SUST Vor spune unii: ,La ce bun sa vorbîm iarăşi despre lucruri vechi pe cari le cunoaşte toată lumea.“. Vioiu răspunde: Nu e prea mult să vorbeşti merei s cre ele, fiindcă ele ating coradiţiuni de păcel.. * Germunhd, oamenii ei de stat vorbesc de pace, declarind că Germania trebue să aibă garanţi contra reimnoirei agresiunilor, ale căror victime pretind că sunt. Aceasta ar fi fost logic dacă in adevăr Germania ar fi fost victima acestei agresiuni, dar fiindcă tocmai ea a fost aceea care a impus războiul Ewo pe, se cuvine ca alaţii să-şi asigure garanţii pentru viitor. Nimeni nu se gindea ca să atace Germania, dar ca să se îndreptăţească teza sa că războiul ia fost impus. Germania pretextează că Rusia a fost cea Sufli care a mobilizat armatele sale. Rusia, însă nu a mobilizat decit alune, cînd Germania a refuzat conferinţa propusă, după ce Germania dăduse ordinul de mobilizare şi după ce această ştire fusese ortografiată la Petrograd. Era o repetare a celor ce se petrecuseră in 1870. Germania luase toate măsurile in privinţa războiului şi manevra ei tindea să provoace o alta f oră să ia măsuri defensive, ca să poată pretinde că această măsură constitue un ultimatum şi făcea războiul inevitabil. E sistemul întrebuinţat şi pentru invazia în Belgia. Germania îşi construise toate reţelele de căi ferate strategice în acest scop; statul său major pregătise planul de atac cu trecerea prin Belgia, sub cuvîntul că toate celelalte naţiuni aveau intenţia s’o atace prin Belgia. Aş dori ca un tribunal independent şi imparţial să poată examina validitatea acestor declaraţion germane: că mobilizarea rusă a fost o natură agresivă, nu de apărare; că o altă putere decit Germania chibzuise să atace prin Belgia. Cînd patru puteri propun o conferinţă şi o a cincea le respinge, înseamnă oare că războiul ii impun cele patru puteri cari propun conferinţa, sau înseamnă că-l impune puterea care refuză conferinţa? împăratul Rusid a proms să se refere la tribunalul dela Fraga. Cînd un suveran face această propunere şi cînd Un alt suveran nu ţine seamă de ea, care este acela care impune războită.? In chiar ajunul războiul Franţa şi-a luat angajamentul să respecte neutralitatea Belgiei, dacă o respectă şi Germania. Ce mi-am noi acet angajament şi cine e răspunzător de violarea neutraltăţi Belgiei? Chiar acum în urmă, prin mijlocirea unuui corespondent american, Kronprintul de atingea pierderile de vieţi omeneşti, pricinuite de război. Da, tocmai fiindcă noi ştiam ce suferinţe, ce mizerii va aduce războiul cu sine, făcusem toate sfortferile ca să împiedecăm războiul în 1914. Şi tocmai fiindcă Ştim, printro tarbdă experienţă, ccai sunt rezultatele acestui războiţi, suntem hotarâţi ca acest războiţi să nu se termine, fără să nu fi luat toate măsurile cu putinţă ca generaţiile ce vor veni după noi să nu fie eupune din nou umă asemenea flagel. In această luptă noi punem toate resursele noastre, toată munca noastră, iar acum după ce am avut timpul, să echipăm şi să exersăm armate mari, dăm de asemenea cel mai bun singe al naţiuneî şi vărsăm acest singe împreună cu aliaţii, stimulati cum suntem de energia pe care o desfăşură cu toţii în apărarea ţarei lor respective. Vărsăm acest sîttge, pentru că ştim: calea noastră este cauza tuturor; şi pentru că pe viitor, vom rămîne în picioare sau vom cădea împreună, fără să ne despărţim unii de alţii, fiindcă simţim că unitatea este esenţial necesară pentru a repurta victoria şi pentru a asigura existenţa şi propăşirea noastră în viitor. Fluturirea noaSt,nie este su mergem pînă la capăt ca aliaţii noştri, iar după războiu, sint încredinţat că amintirea curajul pe care îl desfăşurăm in comun şi care ne face să trecem împreună prin atitea încercări în mersul spre victorie, va alcătui legătura veşnică a alianţei de simpatie dintre popoarele noastre şi guvernele lor. * Acum, îngăduiţi-mi ura cuvînt asupra unui alt subiect. Să privim viitorul. După războiul, ce vor putea face neutrii? Unui corespondent care mi-a scris în această privinţă, i-am răspuns: Ceamai bună operă pentru neutri, în vremea de faţă, este să se silească să împiedice reînoirea unui asemenea războiu. Dacă naţiunile ar fi fost unite în iulie 1914, dacă ar fi lucrat cu hotărâre şi grabă pentru a pretinde ca conflictul să fie supus unei conferinţe sau tribunaluluide la Maga, şi ca-tratatul de neutralitate al Belgiei să fie observat, n’ar fi fost războini.Noi putemsă ne aşteptăm ca beligeranţii să stea multă vreme să se gîndească ce se va întîmpla după ce se va obţine victoria; dar neutrii nu sunt In acelaş caz. Constatat că nu numai preşedintele Wilson, ci şi Hugues, candidatul la prezidenţie, patronează o ligăcare are de sesp, nu să pratervie, ci să stabilească dupărăzboiu o asociaţie internaţională, care va avea rolul său pentru ca pacea să fie asigurată în viitor.Nu trebue să ne facem iluzii asupra scopului practic al acestei ligi, dar trebue să dorim ca toate puterile să se pună în măsură de-a face ca pacea să fie respectată în lumea întreagă.Reuters Lordul Itloselorj despre România LONDRA, 17 Octombrie. — Primarul Londrei, f&cînd un apel pentru strîngerea fondurilor de ajutorare pentru Romînia, publică următoarea scrisoare a lordului Rosebary, tot prim-ministru şi preşedinte al administraţiei fondurilor: — „Noi toţi trebue să simţim o mare simpatie, pentru Romînia şi dorinţa arzătoare de a-i veni in ajutor, în momentul ered inamicii noştri dau canina el un mare atac. Româniî sunt din ilustra rasă ro- mană; el luptă pentru a libera pa fraţii lor de rasă de sub jugul străin. Noi nu ne îndoim că întreaga Anglie va da un răspuns frumos acestui apel“. (Reuter) Hori preşedinte al Consiliului austriac PARIS, 14 Oct (Intîrziată.). — Se consideră ca sigură numirea d-hd Koerber ca preşedinte al consiliu- lui de miniştri austriac, care totuşi, nu ar accepta puterea decit cu oarecari condiţiunî. EI reprezintă elementele pangarmaniste cu desăvîrşire devotate Germaniei şi contelui Tisza. Această numiră ar însemna clar că Austria • este mai mult ca orleted sub dominaţia germană. _ (Ag. Rad*4