Adevěrul, decembrie 1922 (Anul 35, nr. 11881-11911)

1922-12-01 / nr. 11881

­­ m Execuţiile din Atena l­a guvernul român, aşa se a­­trantă, s’a asociat la protestul contra executărei membrilor fostului guvern grec. Anglia a mers mai departe. Ea a rupt pelaţiile diplomatice. Dar aceasta nu-i va învia pe cei executaţi. Tribunalul revo­luţionar grec a lucrat repede şi rareori s’a pomenit o crimă. Judiciară mai stupidă. Ea va aduce numai noul dificultăţi asupra Greciei atât de încer-, cate, li va instreina simpatiile de cari avea nevoie şi pe cari *i le atrăsese tocmai nenoroci­rea ce o lovise. Cu groază cite­şte omenirea despre toate omu­ciderile pe cari le-au comis re­­bvoluţiunile. Dar toate câte le cunoaştem au avut grandoare şi au avut mai temeinice mo­tive decât pot avea execuţiu­­al­e de acum din Atena. Căci acestea, nu s'au comis nici în numele vre-unei idei de liber­tate s’au dreptate, nici pentru a Înlătura pe cineva care pu­tea fi o primejdie pentru Gre­cia acum, nici în primele clipe de ameţeală ale unei revolte. Ci sunt o simplă şi odioasă răzbunare a unor adversari politici.­­ Războiul pe­ care executaţii l-au făcut, dacă armata greacă ar fi fost biruitoare, ducea la cuceriri cari ar fi apropiat i­­­realul naţional grec de reali­zare şi i-ar fi trecut pe dânşii în istoria Greciei, ca pe nişte eroi naţionali. Acest război ei i-au întreprins cu aprobarea $­ sprijinul mare! Anglii, care Din informaţiile ce publicăm in corpul ziarului cititorii vor vedea că la Cluj s’au petrecut fapte gra­ve, adevărate barbarii. Au fost ma­nifestaţii antisemite cari au dege­nerat în bătăi, devastări, distru­geri, sunt răniţi, se zice mortal. — ba, în momentul când scriem ace­ste rânduri,­­primim ştirea că oua din victimele agresiunii a şi sucom­bat. N’avem încă destule amănunte ca să putem emite o apreciere e­­xactă. Ceea ce pare insă, din ca­pul locului, foarte suspect, este că autorii acestor fapte oribile au pu­­tut avea mână liberă, dela Început frtsă, a părăsit Grecia în ziua Ja Organele de pază. S5W K Ăi fe* &SŞ&VWS lor. Căci, postuma rupere a rela­­ţi­unilor diplomatice este un gest de o spăimântătoare tar­divi­tate. Ea dă actului ce s’a săvârşit la Atena, numai ca­racterul unei tragedii, cum cu­noaşte multe istoria, pentru a nu aminti decât pe cea mai re­centă, a ţarului şi pe cea mai cunoscută a nenorocitului Ma­ximilian de Habsburg, instalat împărat al Mexicului de Napo­leon III 5, abandonat apoi de acesta vendettei unui tribu­nal revoluţionar.­­ ♦ Nu e greu să tragi concluzia, că oameni de stat cari ar­ răs-p­underea conducerei, nu tre­ce să facă decât politica ţarei lor şi să nu se ia nici după sfa­turile, nici după îndemnurile­­mei sau unor puteri fie ele cât de mari. Dar o ţară mică im poate spera să-şi realizeze idealul naţional, dacă are pro­­­rincii neliberate, de­cât ca con­cursul unei mari puteri. Mai ales Grecia, şi prin situaţia ei geografică, şi prin nenorocita răspândire a conaţionalilor ei, nu poate spera altfel. însăşi existenţa statului grec a fost o­­pera marilor puteri şi se ba­­sează pe garanţia lor. }'Aceasta în concepţia obici­nuită a politicianilor cari încă au pretutindeni conducerea po­poarelor. Căci altmintrelea, războiul este în tot cazul un mijloc politic extrem, neuman şi barbar, care trebue evitat până la ultima Urnntă şi până la ultima clipă. Dar judecătorii de azi din Atena ai greşiţilor de ori, sunt ei adversari ai răz­boiului? Nu s’au oferit ei chiar acum, când Grecia sângerează din mii de răni, s’o arunce în­­tr’un nou război contra turci­lor? E blestemul faptei rele că ea trebue să nască mereu răul. Războiul acela uriaş care a fost dezlănţuit asupra omeni­re!, nu o mai lasă pe aceasta în pace. Ordinea morală a ieşit din ţâţâni. Şi patru ani după măcelul mondial civilizaţia a­­pare încă zdruncinată din te­melii. Lumea civilizată va protesta, dar cei executaţi la Atena nu vor învia. Desigur că în parte măcar lumea civilizată poartă şi deja tragedia Celor morţi, scăpaţi de urgia meschină ,a contemporanilor lor, privirea se întoarce uimită spre acea umbră de rege care crede că domneşte la Atena, care sem­nează darea în judecată a ta­tălui, aprobă execuţia sfetnici-­­ călătorie cu aeroplanul­ lor acestuia pe care i-a aprobat — şi cine ştie ce va mai face pentru a-şi salva un tron care, aşa cum merg lucrurile, e ire­mediabil perdut. Şi de la Berlin la Viena, dela Viena la Petro­grad şi de aci la Atena, vezi cum dacă vremea noastră nu mai e favorabilă monarchiilor, apoi nu mai sunt însă nici regi cari să ştie să cadă cu gestul mare potrivit rangului lor. „Adevărul” lfKrt,CR1 ! AL. V. BILK­KAN 1888—189? ICKBAIOBJ t rOTf­!T. riLL^ 1897-1933 ■Mk Un judecător din Glu| a spus In plină ședință : „BPo să piară lumea, dacă va muri un ziar!" Evident ! Bar lumea va pieri, dacă va muri justiția! Barbariile dela Cluj a membrilor opoz­iei de orice nu­­anţă, n’au găsit mijlocul să puie cea mai miză piedică furiei deslănţuire. Până la proba contrară avem tot dreptul să punem la îndoială buna credinţă a autorităţilor. Ba, in ce priveste devastarea ziarului „Ui Kelet“ ni se spune chiar in mod precis că agentH nușt să păzească localul si-au nărăsit postul,, spre a lăsa pe năvălitori să opereze. In al dnifea rârtd trebuie să re­marcăm că mișcarea distructivă, neavând la bază nici un fapt con­cret, n’a putut 11 spontanele. Ea este, fără îndoială, »•■'•"uitatul alu­nii aurisemite, pornită foarte Intens, de câteva luni, în toată tara, si ca­re In multe localităţi se bucură de concursul direct si activ al şefilor de autorităţi. Asupra acestei ac­ţiuni, Întemeiată mai cu seamă pe legenda idioată a omorului ritual, am atras necontenit atentia guver­nului, care însă n’a luat nici o mă­sură. Prin Viitorul de aseară guvernal declară că nu ştie Încă ce s'a pe­trecut la Cluj — strapulcă laudă, ce-i drept!—Iar ca măsură de pre­cauţie se grăbeşte să a’mnce to*nt in spinarea d-lui... Iuliu Maniu. Cu această diplomaţie grotescă nu se va nutea scutura de răspundere. Cerem guvernului să puie capăt, imediat, nemai­pomenitei rus’nî da la Cluj. Un simplu ordin SERIOS va fi de ajuns. Tot o dată cerem o anchetă CIN­STITA, care să fixez© toate vino­văţiile. Nu ştim cât­ student! au luat par­te la nisînoasa ispravă, dar bă­nuim grozav că sunt alţi, mult mai vinovaţi de­cât student?!. în orice caz, e cu totul inadmisibil ca sanc­­ţiunile cuvenite să nu urmeze, căci ar fi documentarea oficială a complicităţii de sus. NAZBATII Argumente decisive „Viitorul“ ztie că poporul Capitalei nu mai poate de bucurie văzând cum se scumpeşte mereu taxa de tram­vai. Şi, ştiţi pentru ce poporul e aşa de bucuros ? Pentru că scumpirea îi asigură existenţa tramvaiului. Şi apoi, „Viitorul“ ne asigură că taxa nu e aşa de­ ridicată cum am bănui-o la prima vedere. E mai mică decât taxa Pf­ căile ferate. Decisiv argument Adăugăm, pentru definitiva limpe­zire a chestiei, că transportul cu tramvaiul e mult mai eftin decât cu automobilul şi aproape gratis in comparaţie cu ce plătim pentru o Cine mai are ceva de zis ! Kis. Norocul liberalilor Dezbinarea opozîţîei Állam­l cel mai bun al d-lui Bră­­tianu este, actualmente, opoziţia. In adevăr, în fata hotărâre! $eful gu­vernului de a trece cu orice preţ Constituţia prin Parlament si de a strânge astfel viitoarea desvoltare a ţării in normele de guvernare ale partidului liberal, opoziţia se pre­zintă dezbinată şi fără o acţiune u­nitară. In asemenea împrejurări nu-l va H greu gi­vernuluî să-şî treacă si Consiliului, si legile fi­nanciare, si reforma administrativă, impunând tării un regim perfect a­comodat intereselor partidului li­beral. Papiul e cu atît mai regretabil cu căi, toate partidele din opoziţie sânt de acord că Parlamentul ac­tual e ilegal, că el nu reprezintă re­almente ţara şi că, ceea ce încearcă astăzi liberalii constitue, o adevăr­a­tă lovitură de stat. Partidul național vede lucmurile foarte bine atunci când la rezolu­ţia­­ comitetului său executiv de­clară că: JDoreşte 0 colaborare politică ca \toate ' perfidele dmn opo*ff*e r vf \miă pemru imaturarea guvernu­lui si Parlamentului actual şi pen­tru înfăptuirea unui guvern care să asigure degeri libere" Aceasta e. un adevăr, edea de ur­mat. Dar prin ce mijloace ar putea fi­­înfăptuită această colaborare ?: Până' ma-atta vedem că partidele P*®3®}!® ItaşUori din opoziţie nu se înţeleg, şi prin aceasta dau ele singure an preţios sprijin guvernului liberal. Pat» Indiscreţi® Revista săptămânală „Contimpo­­ranul“ a deschis o anchetă, între intelectuali, asupra pedepsei cu moartea. Să remarcăm, în treacăt,, că n’au fost pentru pedeapsa cu moartea de cât doi... poeţi, —­e drept, amândoi liberali. Intre ei, însă, unul se infătişează deosebit prin situaţia lui familială şi politică. E tânărul Ionică Pirat, po­et şi dermn­­at, nepotul cel mai iubit al d-lui Ionel Brătianu. Nepoţelul acesta a avut un răs­puns care ar rămâne numai o sim­plă butadă de tineret cu pretenţii de bizarerie crudă, dacă n’ar mani­festa imprudent concepţia mai ma­­ri’or­­ul din familie. D. Prlat a zis : „sunt pentru apli­carea pedensei cu moartea dar con­tra codificărei ei. In lege ar fi o­­dioasă“. E in această frază scăpată Indis­cret din inconda guralivă a tânăru­lui Pirat, formularea unui sistem îa a cărui desfășurare el a avut pri­­lejul să asiste de aproape. Nu ne îndoim că nepoţelul va îî primit dela cei în drept mustrarea ce se cuvine conilor cari dau de gol tâinele de familie.... Dar, cre­dem că indiscreţia merită a fi adu­să îa cunoştinţa generală pentru a se trage concluziile publice trebui­toare. Dcît de VICTOR ION PORA Cronica artistică goneşte goliciunea şi mizeria. Şi-apoi mai este o chestiune asu­pra căreia stăpânii Ateneului nu şi-au oprit privirile nici­odată. Ate­neul nu poate, nu trebue să-şi des­chidă porţile bri­cui. E o chestie de demnitate pentru instituţie, ace­a _________________ de a nu primi să se manifesteze de filmare din partea sindicatului, cât artiştii cu o anume greutate. Până atunci, însă, constatăm că Ateneul trebue să fie şi o garanţie această tovărăşie artistică şi-a în­­tat primirea unui expozant să fie chis activitatea aşa de frumos gă­sesc şi când publicul nu mai vizi­ prin ea însăşi o jumătate de consa- găduită anul trecut. Sala de expo­tează. Ierare, ziţii din strada­ Corăbieî , nu mai .„Şi după ce s’au adunat fendu- Asta s’ar chema într’adevăr o Triajul este o absolută nevoe, vine în ajutorul artiştilor, iar cere­rile, s’a clădit frumosul palat de pe foarte călduroasă încurajare. Ina- Societatea Ateneului are destui lalte puncte din statut au rămas li-' calea Victoriei, menit să se dărâ-iinte şi după „expoziţia colectivă“ membri în stare să-l facă. teră moartă. Reducerea subvenţiei; me încet şi sigur înainte de a îm- vor fi, ca şi până acum expoziţii şi măsuţa aceasta e tot atât de ne- — ori cât ar fi ea de condamnabilă pli^î total măcar un punct di personale ori colective, în săli pră­­cesară pentru prestigiul localului, nu poate constitui nici scuză nîcij statut. I tite cu zeci de mii de lei pe lună. Pe de necesară este scăderea explicaţie pentru indolenta manifes-' Fireşte, şi anul acesta a tâşnit­­mai scump decât la întreprinderile preţurilor de speculă, încălzirea. Iu­­tată de conducătorii Sindicatului din cupola Ateneului un program­ particulare) dar în schimb murda- minarea, în sfârşit europenizarea şi­ artelor frumoase, de activitate. El cuprinde toate ra-,re, incomode, friguroase şi cu o iu- M°r de expoziţii. I­n acolo o lipsă de stăruinţă şi de o murile manifestărilor artistice, in- m'nă electrică insuficientă şi prost. Citeva digresii. Plasatele pentru Flacăra“ şi Zamfiropol Dali Dati vn leu Pentru Ateneu r’ăspunderea morfei lor vio­lente, — ca care menţine încă clusiv cele plastice. Iată dar că ne alocurea pedeapsa cu moar-. interesează.^ care nici odată nu a oprit hotărât deschiderea unei ex­­n „_irnx poziții avlectivs, pentru încurajare. Cr?!?îi«An«2?i ^ E cineva surprins? Fiți pe pace, iar a fost ea în„ăs- motivul a* Răstimpul e fi xat între Iunie și Od­lator crime judiciar© irepa-. tombrie, adică exact in sezonul — —- -- imort, când cuuipărători! buni împărţită pe timp de seară. Pentru asta s’a cerşit odinioară leul cetăţeanului ? ■ văr să f­i notat dacă n’ar porni din vre-o neglijenţă a vre-unui funcţio­nar oarecare ori din vre-o infor­maţie greşită a „Rampei“ ci ar e­­m­ana direct dela ministrul artelor, d. C. Banu, scriitorul şi directorul de revistă literară. Aşteptăm o con­drum pe care alţii ar putea înainta.' său, executat, ca şi celelalte dou. Căci, în def nitîv, ce-i Hpseşte de pictorul S. Maur. Sindicatului de nu-şî poate îmnl'ni Revista ..Flacăra” vrând să cop­­acum nici im punct de statut ? Mii­ trîbue şi ea la răspândirea ace­stui leacele materiale ? Dar în afară de gen în România, a deschis un con­­cererea pentru faimoasa subvenţie curs de placare, dela minister, ce-a mai făcut co­ , Lucrările expuse în localul re­­mitetul in vederea strângerii de dactieî intr’o mare măsură, poi fonduri? Or! poate şi-a bazat toa- face dovada evidentă a energiilor lă activitatea pe dania de la stat? pe care te avem în această noaâ Ar fi regretabil şi pentru pomi- direcţie plastică. Sânt acolo câteva toi şi pentru sindicat.^ lucrări ce împlinesc destul de bine Socetat­e de presa cu mai pu- i cerinţele puţine dar dificile ale pla-> ţin! membri, poate, dar cu energie, catului. Găsestî limpezicmnc în bărbăteasca, au ajuns la situaţia d©jtratare, cu mase de culori de de­­invidiat m care se gasesc, fara a­­parte vizibile, m­u­s dezarmonce, aj jutor bănesc oficial. | sinteză şi expresivitate în subiect şi Nu găseşte S n-dicatul artelor fru-1 mal ales sânt uşor de executat gra« moase că ar fi de învăţat ceva f-ce$te. 1 de-aici? 1 „Flacăra“ a făcut astfel un bufi *• I început. Iniţiatorului — d. Ion Mî-Placatul, o perfecţionare . nem-'nulescu —­i se cuvine toată lauda­ tească şi caracteristică a vechiului afiş ilustrat european, bazată tot atât de mult pe necesităţile şi con­diţiile comerciale cât şi pe cele ar» “* "energie mai condamnabilă decât „Rampa" ridică o dreaptă ches- toate reducerile de subvenţii. To­­ţiune. E vorba de activitatea sau tuşi nimeni nu renunţă la rangul mai exact, neactivitatea Sindîcatu- său în sindicat pentru ca să facă Dar Maison d’Art, de pildă, oferă lui artelor frumoase. Se afirmă, cu loc altora mai, doritori de­ muncă un interior comod şi cald, în care această ocazie, că ministerul artei şi de înfăptuiri folositoare breslei, nu-l pândesc pe artist din toate lor a redus acum, dela 50 de mii, când cineva nu se mai simte la colţurile pneumoniile şi pleureziile la 10 mii lei subvenţia pe care i-o înălţimea răspunderii ce are, se dă lip­lada Ateneu, i** vizitator nul acordase. Făptui ar merita într’ade- de­oparte şi nu mai încurcă un sat ziele acestea al 3-lea plasat an­ (Citiţi continuarea In pag. I-ari­tistice, a ajuns azi a fi un gen foar­­tă a publicului din Capitală a­desi­te cu trecere in Occident. dvs o mică expoziţie de uleiuri. Cateva încercări mentoase sau, Dasa a avut un trecut artist, făcut şi la noi, iar „Rampa“ a afi-i aii Intr’o sălită dela Maison d’Art,­­şi numai pentru câteva zile. 4 Zamftropol Dali, o veche cunoştin* Ţărăniştii in Parlament îată-i #pe ţărănişti In Par-|trarea ţărăniştilor în Parlament, lament Nu tte îndoim că vor fii face ca jertfa de până acum să fie avut motive temeinice pentru a-1 zadarnică. Ea s’ar putea să rupă ceasta. D'n­otiunea votată ele nu şi bruma de armonie ce exista în­­rezultă. D'.\bîscutia asupra el. a-,tre grupările democratice, uşurea-tata cât am putut afla dintr’însa aci' ză situaţiunea guvernului şi făgă' la Bucureştii se pare că decisivă, diueşte să devie punctul de pornire pentru luarel acestei hotărâri a fost situ, Basarabiei. Se pare c­ă " populaţia basarabea­nă exasperrji. nu înţelege ca ale­şii el. sir Mii cari pot striga, cari pot a.­păsul el, suferinţele eu pentru citau la dispoziţie tri­buna Parlam­entului, să facă o poli­tică d^briiirită şi să dea un ca­­racter^..îi;* jBgtfcSreî mormântali care face m V" Ozava situaţia Ba­sarabiei. Dar hotărârea, ţărăniştilor e lua­tă sub rezerva ca guvernul să nu aducă în dezbatere Constituţia. In caz că guvernul o va aduce totuşi, ceia ce azi pare sigur, ţărăniştii vor părăsi din nou şi definitiv Camerile. Dacă d. Ionel Brătianu va realiza fngăduiala sa că Constituţia va fi unul din primele proiecte, de nu chiar primul, pe cari le va supune discutamnei corpurilor legiuitoare,­­ atunci ţărăniştii se vor găsi în si­tuaţia de a fi intrat pe o uşă, pen­tru a eşi pe alta, în situaţiunea de a reintra în frontul opoziţiei, îndată după ce l-au părăsit. Această pers­pectivă ne pare un motiv suficient pentru ca­ să sfătuim pe toţi, ami­cii democraţiei, ca să tempereze criticile şi să evite chestiunile per­sonale. Altfel, cine ştie unde poa­te ajunge diviziunea opoziţiei, care serveşte cu siguranţă mai mult gu­vernul, decât îl serveşte intrarea sau îl deserveşte abţinerea ei dela lucrările Parlamentului. ■ • • Sancerus I # ' # * înţelegem N­eastă dorinţă a po­pulaţiei bas­­abene. înţelegem chiar toate regr­­­e pe cari ţărăniştii le au avut c* au făcut gestul pripit de a se jrr.tr'ge din Camere. El pot socoti,astăzi când văd cum. au decurs luvni.de, că Jertfa lor a fost i'XutMă. TNoî înşi­ne, o putem mărturisi , nu. n’am prea înţeles abţinerea o­poziţiei de la lucrările parlamentar. Dar pentru a nu tur­bura araion­ii aparentă şi acordul ce se desemna prin acest gest între partidele de­mocratice. • ne-am inter­zis ori­ce niţică. Ne-am spus că în definita politică greşită e mai bună decât ,ncî o politică, cu con­­£e o politică. Dar rein­diţia ca­sa al unei lupte între acele grupuri care iarăşi numai guvernului îi poate folosi. iShbBmfim ia Lausanne După cam ara da aşteptat, sosirea delegaţiunii use la Lausanne a dat o nouă fativătură discuţiilor. Expe­rienţe î; ' Genova a dovedit a­­tât intranr.-••nța cât și abilitatea de- 4 'iei tn discuţiile diplo­­jr.oîico, Vje« *• »or pare a fi de a ob­­% ■■ * seu* * -■ eşecului nu-î intimidează cî sunt în­totdeauna dispuşi să reziste până la capăt. De astădată ruşii au un tovarăş in deshateni: Turcii. E o tovărăşia cu toate Îndatoririle reciprocităţii şi cu toate avantagiile. Simţindu-se tntă­ Turcii au luat o atitudine mai fermă şi din clipa aceea piedici care păreau ex­cluse s’au ivit in toate chestiunile. Huşii, prin delegatul Rakovski, au declarat din capul locului că înţeleg să participe la toate dezbaterile şi că invitaria lor la conferinţă le dă a­­cest drept, pe picior de egalitate cu toate statele. A fost o mică lovitură care nu a fost încă discutată in şe­dinţa plenară. Participarea Ruşilor Negrii aduşi din colonii pentru di­vertismentul clientelei localurilor de noapte din Londra, au importat in capitala Marei Britanii dansurile lor obscene executate in sgomotul unei muzici săltice. Tineretul lumii elegante sa con­vertit iutei la religia unei moderne Terpsichore, şi exemplul rău, a fost imitat pe continentul ca îmbătrâni­se în ritmul valsului bunicilor. E un nou progres al civilizaţiei. Când unul­ din copiii noştri se apu­ca să bată cu un lemn într’o tini­chea şi­­ceilalţi copii ţipau, pentru că­ nu puteau face acelaş lucru, nici nu ne închipuiam că ei sunt înainte­­morgatorii unei mode, care va prin­­de atât de uşor. Plecai de-acasă gonit de sgomotul lor infernal şi te linişteai într’un lo­cal unde swartul era mai scump, „fiind cu muzică“. Astăzi preferi , sgomotul de-acasă, sgomotuluî din d­­­azz-band-ul face ravagii pretu­raş, e­­vident şi nu te mai poţi înţelege cu la discuţine teritoriale, financiare şi „rf„+pn mn wxra«îo „v economise şi în specîal la discuţia a­­supra zonelor fie influenţă ar mări rezistenţa Turcilor şi ar spori consi­­rderebil gravitatea situaţiei puterilor europene. Reacesa aceste puteri în­cearcă să scurteze cât mai mult du­rata prezentei Ruşilor. In acest scop se vor părăsi toate celelalte che-.tiuni pentru a fies’epa in tornă praba problema strâmtori­­lor, singura discuţie la care RusT sunt admişi Puterile speră că în ca­­zul că ace-a­stă discuţie va fi dusă în bun sfârşit — şi lucrul nu este ex­clus — delegaţia rusă să părăsească Elveţia. Rămâne însă de văzut da­că Sovie­­tele vor corespunde acestuî ca’c­ri sau dacă­ vor pretinde Să ia paris la toate dezbaterile. Lucrul e fie cea mal mails atât centru soarta conferinţei, est «1 pentru in­teresele mare’ul capitalism cp-’sran. Sostrna Ruşilor la Lausanne adau­ă asrnet un e’eireut sensefioual la con­ferinţa, care pâ-'ă aerm s’a desfesu­­rat tatr’o atmosferă atât de calmă. E. FIL T­ELEFOAPJ NOASTRE direcţiî* Secretariat*.! » Provincia ELE 57''72 6S7 JML 73 46/7» 10/66 Carnetul nostru jazz-band un prieten in tovărăşia căruia vrei noaptea să bei un pahar de vin. Pereche înlănţuite tremură isteric pe luciul parchetului încadrat între me­se şi te­ ameţeşti de ameţeala lor, precum înebuneşti în zgomotul stri­dent al unor muzicanţi care par să-şi bată­ joc de toată lumea. Şi când te gândeşti că tot mai tră­­eşti în vremurile când la Ateneu ră­sună melodici­e acorduri ale IU! Bee­thoven, la operetă se leagănă valsul lui Lehar şi cine ştie ce fată bătrână cântă la pianul cu două lumânări: „Priore d’une vierge“, a. a. h. refacere^ eemsomîcn, a Statelor-Unite INTERVENŢIA CAPITALULUI A­ Budapesta, 29. — Toţi consulii Sta­telor Unite din Europa centrală şî din ţările balcanice. — un număr de .16 — s'au întrunit azi îa Buda­pesta îrtr’o conferinţă cu scopul de a schimba părerile şi datele culese până acum in privinţa situaţiei e­­conomice din ţările centrale. După conferinţă se vor face pro­puneri reprezentantuilui marelui ca­­pital american, arătându-se moda­lităţile unei acţiuni, care ar împie­dica prăbuşirea statelor centrale. Blocul balcanic la Lausanne , sperietoare pentru turci şi un prilej de intrigi pentru alţii „Mo d’amour" balcanic.­,,Voiaje de note" la Terrîtil La.vtan­ne, 27 ’Haem.brle Primele lucrări ale conferinţei de la Lausanne n’au adus nici un fapt definitiv: aliaţii n’au admis nici una din cererile turcilor, şi aceştia, la­­ rândul lor n’au acceptat nici una­­din condiţiile impuse de aliaţi. To­tul a fost sau amânat, sau — adică şi restul tot amânat este. Dacă nu s’a făcut încă nimic pre­cis în prima săptămână a conferin­ţei, un fapt, — care întrece in im­portantă poate chiar ceea ce ar fi fost să se hotărască­­• un fapt foarte important este chipul in care s’au prezentat aliaţii. Şi cei mari, şi cei mici s'au pre­­ziintat la conferinţă şi în conferin­ţă nu numai bloc, cum s’a zis. Blo­cul ar fi fost poate suficient — dar ei s’au prezentat într’o armonie atât de deplină şi atât de... neaşteptată, în­cât surpriza n’a fost numai pen­tru turci, dar chiar şi pentru a­­liaţi. Aceasta a făcut obiect satisfac­ţiei tuturor, în primele zile, — şi să sperăm ca aceasta va fi nota până la sfârşit. S’au încercat să se mai încearcă încă şi acum intrigi numeroase. Una merită, în special, să fie rele­vată. » $ & Alaturî de grup ai martor aliaţi, s’a al­a'et ne un s’ngur front, gru­pul statelor balcanice, în rândul că­rora România­ Mare a luat loc de data aceasta, fără şovăirile şi fără.. ifosele din 1912. Formaţiunea acestui bloc, care urmăreşte scopuri imediate, la con­ferintă, a dat loc la­­ unele discuti­­uni şi tinde a deveni un obiect de intrigă — poate nu atât de mult un lumea dalomat'că, ne cât în lumea gazetărească de aici. (Nu uitat! că aici lucrează în total ceva mai pu­­t'îi de 15 dînlomati si ceva mai mult de 200 de ziarişti!..). Ei bine, press ’tatlan* s nu­ a* Daritia acestui bloc o ..tor'tura d« teatru“. — presa franceză a deft* nit-o ca o „manevră“ a lordul Curzon. In presa acestor două naţiuni a* Bate s’au publicat interview-urî prin care se arăta că biokul este menit să-i sperie şi mai mult ne turei, furnizându-Ie un motiv serios: toată lumea s’a unit în potriva lor, şi s’a, înţeles pe contul lor. S’au publicat şi dralaratiuni din lagărul rus — bi­ne înţeles declaraţiuni defavorabi­le : „blokul acesta este îndreptat „jumătate contra turcilor, jumătate „contra noastră“ — a d-d-v-at Wo­­rowsky. Deci... rău s’a făcut CU man'festarea aceasta, căci se dă un motiv mal mult rus'lor ss tur* di or să se sustie între dânșii. Si atunci expl’catii: nu pot fi în­cântat! cel mari când se vorbește de un bloc, care, între altele, are de scop ca rezolve între ele„. unele chestiuni! ,W * * pi- i. Dar s’au produs si scene. Ziariștiî francezi vorb’nd cu Ts­mtd l’au întrebat ce crede despre acest .manage d’amour" a! state­lor balcanice._ întrebarea- și tonul acesta au vexat grozav .ne­­colegul. *de­sla*: M'llet’d. care imediat a dat reor­­ia punând următoarea întebare: — Ce credeți despre acel voyogi de nicc la Terrítet unde cel s’au du­s să capete bene dicțiunea Mussolinid * Ut­­t Sânt mici de tritt luCrar’ks aces'ffia S'i nu an aîtă valoare de 'cât­ acea de a furniza un subiect de cri nică. Cum însă lucrările conferințe' s’au transportat acum într’un dome­niu cam îndepărtat, ziarist^. — §1 unii din diplomați, — caută să se Cifiti contîndarea fu una II a. Chestia zilei Teorie şi practică — Lăsăm­ să-şi voteze Constituţia” Ieri ştiu eu că, ia o adică, d. Brătianu tot cu Constituţia mea 3 să-şi facă treaba !

Next