Adevěrul, decembrie 1922 (Anul 35, nr. 11881-11911)
1922-12-01 / nr. 11881
m Execuţiile din Atena la guvernul român, aşa se atrantă, s’a asociat la protestul contra executărei membrilor fostului guvern grec. Anglia a mers mai departe. Ea a rupt pelaţiile diplomatice. Dar aceasta nu-i va învia pe cei executaţi. Tribunalul revoluţionar grec a lucrat repede şi rareori s’a pomenit o crimă. Judiciară mai stupidă. Ea va aduce numai noul dificultăţi asupra Greciei atât de încer-, cate, li va instreina simpatiile de cari avea nevoie şi pe cari *i le atrăsese tocmai nenorocirea ce o lovise. Cu groază citeşte omenirea despre toate omuciderile pe cari le-au comis rebvoluţiunile. Dar toate câte le cunoaştem au avut grandoare şi au avut mai temeinice motive decât pot avea execuţiuale de acum din Atena. Căci acestea, nu s'au comis nici în numele vre-unei idei de libertate s’au dreptate, nici pentru a Înlătura pe cineva care putea fi o primejdie pentru Grecia acum, nici în primele clipe de ameţeală ale unei revolte. Ci sunt o simplă şi odioasă răzbunare a unor adversari politici. Războiul pe care executaţii l-au făcut, dacă armata greacă ar fi fost biruitoare, ducea la cuceriri cari ar fi apropiat irealul naţional grec de realizare şi i-ar fi trecut pe dânşii în istoria Greciei, ca pe nişte eroi naţionali. Acest război ei i-au întreprins cu aprobarea $ sprijinul mare! Anglii, care Din informaţiile ce publicăm in corpul ziarului cititorii vor vedea că la Cluj s’au petrecut fapte grave, adevărate barbarii. Au fost manifestaţii antisemite cari au degenerat în bătăi, devastări, distrugeri, sunt răniţi, se zice mortal. — ba, în momentul când scriem aceste rânduri,primim ştirea că oua din victimele agresiunii a şi sucombat. N’avem încă destule amănunte ca să putem emite o apreciere exactă. Ceea ce pare insă, din capul locului, foarte suspect, este că autorii acestor fapte oribile au putut avea mână liberă, dela Început frtsă, a părăsit Grecia în ziua Ja Organele de pază. S5W K Ăi fe* &SŞ&VWS lor. Căci, postuma rupere a relaţiunilor diplomatice este un gest de o spăimântătoare tardivitate. Ea dă actului ce s’a săvârşit la Atena, numai caracterul unei tragedii, cum cunoaşte multe istoria, pentru a nu aminti decât pe cea mai recentă, a ţarului şi pe cea mai cunoscută a nenorocitului Maximilian de Habsburg, instalat împărat al Mexicului de Napoleon III 5, abandonat apoi de acesta vendettei unui tribunal revoluţionar. ♦ Nu e greu să tragi concluzia, că oameni de stat cari ar răs-punderea conducerei, nu trece să facă decât politica ţarei lor şi să nu se ia nici după sfaturile, nici după îndemnurilemei sau unor puteri fie ele cât de mari. Dar o ţară mică im poate spera să-şi realizeze idealul naţional, dacă are prorincii neliberate, decât ca concursul unei mari puteri. Mai ales Grecia, şi prin situaţia ei geografică, şi prin nenorocita răspândire a conaţionalilor ei, nu poate spera altfel. însăşi existenţa statului grec a fost opera marilor puteri şi se basează pe garanţia lor. }'Aceasta în concepţia obicinuită a politicianilor cari încă au pretutindeni conducerea popoarelor. Căci altmintrelea, războiul este în tot cazul un mijloc politic extrem, neuman şi barbar, care trebue evitat până la ultima Urnntă şi până la ultima clipă. Dar judecătorii de azi din Atena ai greşiţilor de ori, sunt ei adversari ai războiului? Nu s’au oferit ei chiar acum, când Grecia sângerează din mii de răni, s’o arunce într’un nou război contra turcilor? E blestemul faptei rele că ea trebue să nască mereu răul. Războiul acela uriaş care a fost dezlănţuit asupra omenire!, nu o mai lasă pe aceasta în pace. Ordinea morală a ieşit din ţâţâni. Şi patru ani după măcelul mondial civilizaţia apare încă zdruncinată din temelii. Lumea civilizată va protesta, dar cei executaţi la Atena nu vor învia. Desigur că în parte măcar lumea civilizată poartă şi deja tragedia Celor morţi, scăpaţi de urgia meschină ,a contemporanilor lor, privirea se întoarce uimită spre acea umbră de rege care crede că domneşte la Atena, care semnează darea în judecată a tatălui, aprobă execuţia sfetnici- călătorie cu aeroplanul lor acestuia pe care i-a aprobat — şi cine ştie ce va mai face pentru a-şi salva un tron care, aşa cum merg lucrurile, e iremediabil perdut. Şi de la Berlin la Viena, dela Viena la Petrograd şi de aci la Atena, vezi cum dacă vremea noastră nu mai e favorabilă monarchiilor, apoi nu mai sunt însă nici regi cari să ştie să cadă cu gestul mare potrivit rangului lor. „Adevărul” lfKrt,CR1 ! AL. V. BILKKAN 1888—189? ICKBAIOBJ t rOTf!T. riLL^ 1897-1933 ■Mk Un judecător din Glu| a spus In plină ședință : „BPo să piară lumea, dacă va muri un ziar!" Evident ! Bar lumea va pieri, dacă va muri justiția! Barbariile dela Cluj a membrilor opoziei de orice nuanţă, n’au găsit mijlocul să puie cea mai miză piedică furiei deslănţuire. Până la proba contrară avem tot dreptul să punem la îndoială buna credinţă a autorităţilor. Ba, in ce priveste devastarea ziarului „Ui Kelet“ ni se spune chiar in mod precis că agentH nușt să păzească localul si-au nărăsit postul,, spre a lăsa pe năvălitori să opereze. In al dnifea rârtd trebuie să remarcăm că mișcarea distructivă, neavând la bază nici un fapt concret, n’a putut 11 spontanele. Ea este, fără îndoială, »•■'•"uitatul alunii aurisemite, pornită foarte Intens, de câteva luni, în toată tara, si care In multe localităţi se bucură de concursul direct si activ al şefilor de autorităţi. Asupra acestei acţiuni, Întemeiată mai cu seamă pe legenda idioată a omorului ritual, am atras necontenit atentia guvernului, care însă n’a luat nici o măsură. Prin Viitorul de aseară guvernal declară că nu ştie Încă ce s'a petrecut la Cluj — strapulcă laudă, ce-i drept!—Iar ca măsură de precauţie se grăbeşte să a’mnce to*nt in spinarea d-lui... Iuliu Maniu. Cu această diplomaţie grotescă nu se va nutea scutura de răspundere. Cerem guvernului să puie capăt, imediat, nemaipomenitei rus’nî da la Cluj. Un simplu ordin SERIOS va fi de ajuns. Tot o dată cerem o anchetă CINSTITA, care să fixez© toate vinovăţiile. Nu ştim cât student! au luat parte la nisînoasa ispravă, dar bănuim grozav că sunt alţi, mult mai vinovaţi decât student?!. în orice caz, e cu totul inadmisibil ca sancţiunile cuvenite să nu urmeze, căci ar fi documentarea oficială a complicităţii de sus. NAZBATII Argumente decisive „Viitorul“ ztie că poporul Capitalei nu mai poate de bucurie văzând cum se scumpeşte mereu taxa de tramvai. Şi, ştiţi pentru ce poporul e aşa de bucuros ? Pentru că scumpirea îi asigură existenţa tramvaiului. Şi apoi, „Viitorul“ ne asigură că taxa nu e aşa de ridicată cum am bănui-o la prima vedere. E mai mică decât taxa Pf căile ferate. Decisiv argument Adăugăm, pentru definitiva limpezire a chestiei, că transportul cu tramvaiul e mult mai eftin decât cu automobilul şi aproape gratis in comparaţie cu ce plătim pentru o Cine mai are ceva de zis ! Kis. Norocul liberalilor Dezbinarea opozîţîei Államl cel mai bun al d-lui Brătianu este, actualmente, opoziţia. In adevăr, în fata hotărâre! $eful guvernului de a trece cu orice preţ Constituţia prin Parlament si de a strânge astfel viitoarea desvoltare a ţării in normele de guvernare ale partidului liberal, opoziţia se prezintă dezbinată şi fără o acţiune unitară. In asemenea împrejurări nu-l va H greu givernuluî să-şî treacă si Consiliului, si legile financiare, si reforma administrativă, impunând tării un regim perfect acomodat intereselor partidului liberal. Papiul e cu atît mai regretabil cu căi, toate partidele din opoziţie sânt de acord că Parlamentul actual e ilegal, că el nu reprezintă realmente ţara şi că, ceea ce încearcă astăzi liberalii constitue, o adevărată lovitură de stat. Partidul național vede lucmurile foarte bine atunci când la rezoluţia comitetului său executiv declară că: JDoreşte 0 colaborare politică ca \toate ' perfidele dmn opo*ff*e r vf \miă pemru imaturarea guvernului si Parlamentului actual şi pentru înfăptuirea unui guvern care să asigure degeri libere" Aceasta e. un adevăr, edea de urmat. Dar prin ce mijloace ar putea fiînfăptuită această colaborare ?: Până' ma-atta vedem că partidele P*®3®}!® ItaşUori din opoziţie nu se înţeleg, şi prin aceasta dau ele singure an preţios sprijin guvernului liberal. Pat» Indiscreţi® Revista săptămânală „Contimporanul“ a deschis o anchetă, între intelectuali, asupra pedepsei cu moartea. Să remarcăm, în treacăt,, că n’au fost pentru pedeapsa cu moartea de cât doi... poeţi, —e drept, amândoi liberali. Intre ei, însă, unul se infătişează deosebit prin situaţia lui familială şi politică. E tânărul Ionică Pirat, poet şi dermnat, nepotul cel mai iubit al d-lui Ionel Brătianu. Nepoţelul acesta a avut un răspuns care ar rămâne numai o simplă butadă de tineret cu pretenţii de bizarerie crudă, dacă n’ar manifesta imprudent concepţia mai mari’orul din familie. D. Prlat a zis : „sunt pentru aplicarea pedensei cu moartea dar contra codificărei ei. In lege ar fi odioasă“. E in această frază scăpată Indiscret din inconda guralivă a tânărului Pirat, formularea unui sistem îa a cărui desfășurare el a avut prilejul să asiste de aproape. Nu ne îndoim că nepoţelul va îî primit dela cei în drept mustrarea ce se cuvine conilor cari dau de gol tâinele de familie.... Dar, credem că indiscreţia merită a fi adusă îa cunoştinţa generală pentru a se trage concluziile publice trebuitoare. Dcît de VICTOR ION PORA Cronica artistică goneşte goliciunea şi mizeria. Şi-apoi mai este o chestiune asupra căreia stăpânii Ateneului nu şi-au oprit privirile niciodată. Ateneul nu poate, nu trebue să-şi deschidă porţile bricui. E o chestie de demnitate pentru instituţie, acea _________________ de a nu primi să se manifesteze de filmare din partea sindicatului, cât artiştii cu o anume greutate. Până atunci, însă, constatăm că Ateneul trebue să fie şi o garanţie această tovărăşie artistică şi-a întat primirea unui expozant să fie chis activitatea aşa de frumos găsesc şi când publicul nu mai vizi prin ea însăşi o jumătate de consa- găduită anul trecut. Sala de expotează. Ierare, ziţii din strada Corăbieî , nu mai .„Şi după ce s’au adunat fendu- Asta s’ar chema într’adevăr o Triajul este o absolută nevoe, vine în ajutorul artiştilor, iar cererile, s’a clădit frumosul palat de pe foarte călduroasă încurajare. Ina- Societatea Ateneului are destui lalte puncte din statut au rămas li-' calea Victoriei, menit să se dărâ-iinte şi după „expoziţia colectivă“ membri în stare să-l facă. teră moartă. Reducerea subvenţiei; me încet şi sigur înainte de a îm- vor fi, ca şi până acum expoziţii şi măsuţa aceasta e tot atât de ne- — ori cât ar fi ea de condamnabilă pli^î total măcar un punct di personale ori colective, în săli prăcesară pentru prestigiul localului, nu poate constitui nici scuză nîcij statut. I tite cu zeci de mii de lei pe lună. Pe de necesară este scăderea explicaţie pentru indolenta manifes-' Fireşte, şi anul acesta a tâşnitmai scump decât la întreprinderile preţurilor de speculă, încălzirea. Iutată de conducătorii Sindicatului din cupola Ateneului un program particulare) dar în schimb murda- minarea, în sfârşit europenizarea şi artelor frumoase, de activitate. El cuprinde toate ra-,re, incomode, friguroase şi cu o iu- M°r de expoziţii. In acolo o lipsă de stăruinţă şi de o murile manifestărilor artistice, in- m'nă electrică insuficientă şi prost. Citeva digresii. Plasatele pentru Flacăra“ şi Zamfiropol Dali Dati vn leu Pentru Ateneu r’ăspunderea morfei lor violente, — ca care menţine încă clusiv cele plastice. Iată dar că ne alocurea pedeapsa cu moar-. interesează.^ care nici odată nu a oprit hotărât deschiderea unei exn „_irnx poziții avlectivs, pentru încurajare. Cr?!?îi«An«2?i ^ E cineva surprins? Fiți pe pace, iar a fost ea în„ăs- motivul a* Răstimpul e fi xat între Iunie și Odlator crime judiciar© irepa-. tombrie, adică exact in sezonul — —- -- imort, când cuuipărători! buni împărţită pe timp de seară. Pentru asta s’a cerşit odinioară leul cetăţeanului ? ■ văr să fi notat dacă n’ar porni din vre-o neglijenţă a vre-unui funcţionar oarecare ori din vre-o informaţie greşită a „Rampei“ ci ar emana direct dela ministrul artelor, d. C. Banu, scriitorul şi directorul de revistă literară. Aşteptăm o condrum pe care alţii ar putea înainta.' său, executat, ca şi celelalte dou. Căci, în def nitîv, ce-i Hpseşte de pictorul S. Maur. Sindicatului de nu-şî poate îmnl'ni Revista ..Flacăra” vrând să copacum nici im punct de statut ? Mii trîbue şi ea la răspândirea acestui leacele materiale ? Dar în afară de gen în România, a deschis un concererea pentru faimoasa subvenţie curs de placare, dela minister, ce-a mai făcut co , Lucrările expuse în localul remitetul in vederea strângerii de dactieî intr’o mare măsură, poi fonduri? Or! poate şi-a bazat toa- face dovada evidentă a energiilor lă activitatea pe dania de la stat? pe care te avem în această noaâ Ar fi regretabil şi pentru pomi- direcţie plastică. Sânt acolo câteva toi şi pentru sindicat.^ lucrări ce împlinesc destul de bine Socetate de presa cu mai pu- i cerinţele puţine dar dificile ale pla-> ţin! membri, poate, dar cu energie, catului. Găsestî limpezicmnc în bărbăteasca, au ajuns la situaţia d©jtratare, cu mase de culori de deinvidiat m care se gasesc, fara aparte vizibile, mus dezarmonce, aj jutor bănesc oficial. | sinteză şi expresivitate în subiect şi Nu găseşte S n-dicatul artelor fru-1 mal ales sânt uşor de executat gra« moase că ar fi de învăţat ceva f-ce$te. 1 de-aici? 1 „Flacăra“ a făcut astfel un bufi *• I început. Iniţiatorului — d. Ion Mî-Placatul, o perfecţionare . nem-'nulescu —i se cuvine toată lauda tească şi caracteristică a vechiului afiş ilustrat european, bazată tot atât de mult pe necesităţile şi condiţiile comerciale cât şi pe cele ar» “* "energie mai condamnabilă decât „Rampa" ridică o dreaptă ches- toate reducerile de subvenţii. Toţiune. E vorba de activitatea sau tuşi nimeni nu renunţă la rangul mai exact, neactivitatea Sindîcatu- său în sindicat pentru ca să facă Dar Maison d’Art, de pildă, oferă lui artelor frumoase. Se afirmă, cu loc altora mai, doritori de muncă un interior comod şi cald, în care această ocazie, că ministerul artei şi de înfăptuiri folositoare breslei, nu-l pândesc pe artist din toate lor a redus acum, dela 50 de mii, când cineva nu se mai simte la colţurile pneumoniile şi pleureziile la 10 mii lei subvenţia pe care i-o înălţimea răspunderii ce are, se dă liplada Ateneu, i** vizitator nul acordase. Făptui ar merita într’ade- deoparte şi nu mai încurcă un sat ziele acestea al 3-lea plasat an (Citiţi continuarea In pag. I-aritistice, a ajuns azi a fi un gen foartă a publicului din Capitală adesite cu trecere in Occident. dvs o mică expoziţie de uleiuri. Cateva încercări mentoase sau, Dasa a avut un trecut artist, făcut şi la noi, iar „Rampa“ a afi-i aii Intr’o sălită dela Maison d’Art,şi numai pentru câteva zile. 4 Zamftropol Dali, o veche cunoştin* Ţărăniştii in Parlament îată-i #pe ţărănişti In Par-|trarea ţărăniştilor în Parlament, lament Nu tte îndoim că vor fii face ca jertfa de până acum să fie avut motive temeinice pentru a-1 zadarnică. Ea s’ar putea să rupă ceasta. D'notiunea votată ele nu şi bruma de armonie ce exista înrezultă. D'.\bîscutia asupra el. a-,tre grupările democratice, uşurea-tata cât am putut afla dintr’însa aci' ză situaţiunea guvernului şi făgă' la Bucureştii se pare că decisivă, diueşte să devie punctul de pornire pentru luarel acestei hotărâri a fost situ, Basarabiei. Se pare că " populaţia basarabeană exasperrji. nu înţelege ca aleşii el. sir Mii cari pot striga, cari pot a.păsul el, suferinţele eu pentru citau la dispoziţie tribuna Parlamentului, să facă o politică d^briiirită şi să dea un caracter^..îi;* jBgtfcSreî mormântali care face m V" Ozava situaţia Basarabiei. Dar hotărârea, ţărăniştilor e luată sub rezerva ca guvernul să nu aducă în dezbatere Constituţia. In caz că guvernul o va aduce totuşi, ceia ce azi pare sigur, ţărăniştii vor părăsi din nou şi definitiv Camerile. Dacă d. Ionel Brătianu va realiza fngăduiala sa că Constituţia va fi unul din primele proiecte, de nu chiar primul, pe cari le va supune discutamnei corpurilor legiuitoare, atunci ţărăniştii se vor găsi în situaţia de a fi intrat pe o uşă, pentru a eşi pe alta, în situaţiunea de a reintra în frontul opoziţiei, îndată după ce l-au părăsit. Această perspectivă ne pare un motiv suficient pentru ca să sfătuim pe toţi, amicii democraţiei, ca să tempereze criticile şi să evite chestiunile personale. Altfel, cine ştie unde poate ajunge diviziunea opoziţiei, care serveşte cu siguranţă mai mult guvernul, decât îl serveşte intrarea sau îl deserveşte abţinerea ei dela lucrările Parlamentului. ■ • • Sancerus I # ' # * înţelegem Neastă dorinţă a populaţiei basabene. înţelegem chiar toate regre pe cari ţărăniştii le au avut c* au făcut gestul pripit de a se jrr.tr'ge din Camere. El pot socoti,astăzi când văd cum. au decurs luvni.de, că Jertfa lor a fost i'XutMă. TNoî înşine, o putem mărturisi , nu. n’am prea înţeles abţinerea opoziţiei de la lucrările parlamentar. Dar pentru a nu turbura araionii aparentă şi acordul ce se desemna prin acest gest între partidele democratice. • ne-am interzis orice niţică. Ne-am spus că în definita politică greşită e mai bună decât ,ncî o politică, cu con£e o politică. Dar reindiţia casa al unei lupte între acele grupuri care iarăşi numai guvernului îi poate folosi. iShbBmfim ia Lausanne După cam ara da aşteptat, sosirea delegaţiunii use la Lausanne a dat o nouă fativătură discuţiilor. Experienţe î; ' Genova a dovedit atât intranr.-••nța cât și abilitatea de- 4 'iei tn discuţiile diplojr.oîico, Vje« *• »or pare a fi de a ob% ■■ * seu* * -■ eşecului nu-î intimidează cî sunt întotdeauna dispuşi să reziste până la capăt. De astădată ruşii au un tovarăş in deshateni: Turcii. E o tovărăşia cu toate Îndatoririle reciprocităţii şi cu toate avantagiile. Simţindu-se tntă Turcii au luat o atitudine mai fermă şi din clipa aceea piedici care păreau excluse s’au ivit in toate chestiunile. Huşii, prin delegatul Rakovski, au declarat din capul locului că înţeleg să participe la toate dezbaterile şi că invitaria lor la conferinţă le dă acest drept, pe picior de egalitate cu toate statele. A fost o mică lovitură care nu a fost încă discutată in şedinţa plenară. Participarea Ruşilor Negrii aduşi din colonii pentru divertismentul clientelei localurilor de noapte din Londra, au importat in capitala Marei Britanii dansurile lor obscene executate in sgomotul unei muzici săltice. Tineretul lumii elegante sa convertit iutei la religia unei moderne Terpsichore, şi exemplul rău, a fost imitat pe continentul ca îmbătrânise în ritmul valsului bunicilor. E un nou progres al civilizaţiei. Când unul din copiii noştri se apuca să bată cu un lemn într’o tinichea şiceilalţi copii ţipau, pentru că nu puteau face acelaş lucru, nici nu ne închipuiam că ei sunt înaintemorgatorii unei mode, care va prinde atât de uşor. Plecai de-acasă gonit de sgomotul lor infernal şi te linişteai într’un local unde swartul era mai scump, „fiind cu muzică“. Astăzi preferi , sgomotul de-acasă, sgomotuluî din dazz-band-ul face ravagii preturaş, evident şi nu te mai poţi înţelege cu la discuţine teritoriale, financiare şi „rf„+pn mn wxra«îo „v economise şi în specîal la discuţia asupra zonelor fie influenţă ar mări rezistenţa Turcilor şi ar spori consirderebil gravitatea situaţiei puterilor europene. Reacesa aceste puteri încearcă să scurteze cât mai mult durata prezentei Ruşilor. In acest scop se vor părăsi toate celelalte che-.tiuni pentru a fies’epa in tornă praba problema strâmtorilor, singura discuţie la care RusT sunt admişi Puterile speră că în cazul că ace-astă discuţie va fi dusă în bun sfârşit — şi lucrul nu este exclus — delegaţia rusă să părăsească Elveţia. Rămâne însă de văzut dacă Sovietele vor corespunde acestuî ca’cri sau dacă vor pretinde Să ia paris la toate dezbaterile. Lucrul e fie cea mal mails atât centru soarta conferinţei, est «1 pentru interesele mare’ul capitalism cp-’sran. Sostrna Ruşilor la Lausanne adauă asrnet un e’eireut sensefioual la conferinţa, care pâ-'ă aerm s’a desfesurat tatr’o atmosferă atât de calmă. E. FIL TELEFOAPJ NOASTRE direcţiî* Secretariat*.! » Provincia ELE 57''72 6S7 JML 73 46/7» 10/66 Carnetul nostru jazz-band un prieten in tovărăşia căruia vrei noaptea să bei un pahar de vin. Pereche înlănţuite tremură isteric pe luciul parchetului încadrat între mese şi te ameţeşti de ameţeala lor, precum înebuneşti în zgomotul strident al unor muzicanţi care par să-şi bată joc de toată lumea. Şi când te gândeşti că tot mai trăeşti în vremurile când la Ateneu răsună melodicie acorduri ale IU! Beethoven, la operetă se leagănă valsul lui Lehar şi cine ştie ce fată bătrână cântă la pianul cu două lumânări: „Priore d’une vierge“, a. a. h. refacere^ eemsomîcn, a Statelor-Unite INTERVENŢIA CAPITALULUI A Budapesta, 29. — Toţi consulii Statelor Unite din Europa centrală şî din ţările balcanice. — un număr de .16 — s'au întrunit azi îa Budapesta îrtr’o conferinţă cu scopul de a schimba părerile şi datele culese până acum in privinţa situaţiei economice din ţările centrale. După conferinţă se vor face propuneri reprezentantuilui marelui capital american, arătându-se modalităţile unei acţiuni, care ar împiedica prăbuşirea statelor centrale. Blocul balcanic la Lausanne , sperietoare pentru turci şi un prilej de intrigi pentru alţii „Mo d’amour" balcanic.,,Voiaje de note" la Terrîtil La.vtanne, 27 ’Haem.brle Primele lucrări ale conferinţei de la Lausanne n’au adus nici un fapt definitiv: aliaţii n’au admis nici una din cererile turcilor, şi aceştia, la rândul lor n’au acceptat nici unadin condiţiile impuse de aliaţi. Totul a fost sau amânat, sau — adică şi restul tot amânat este. Dacă nu s’a făcut încă nimic precis în prima săptămână a conferinţei, un fapt, — care întrece in importantă poate chiar ceea ce ar fi fost să se hotărască• un fapt foarte important este chipul in care s’au prezentat aliaţii. Şi cei mari, şi cei mici s'au preziintat la conferinţă şi în conferinţă nu numai bloc, cum s’a zis. Blocul ar fi fost poate suficient — dar ei s’au prezentat într’o armonie atât de deplină şi atât de... neaşteptată, încât surpriza n’a fost numai pentru turci, dar chiar şi pentru aliaţi. Aceasta a făcut obiect satisfacţiei tuturor, în primele zile, — şi să sperăm ca aceasta va fi nota până la sfârşit. S’au încercat să se mai încearcă încă şi acum intrigi numeroase. Una merită, în special, să fie relevată. » $ & Alaturî de grup ai martor aliaţi, s’a ala'et ne un s’ngur front, grupul statelor balcanice, în rândul cărora România Mare a luat loc de data aceasta, fără şovăirile şi fără.. ifosele din 1912. Formaţiunea acestui bloc, care urmăreşte scopuri imediate, la conferintă, a dat loc la unele discutiuni şi tinde a deveni un obiect de intrigă — poate nu atât de mult un lumea dalomat'că, ne cât în lumea gazetărească de aici. (Nu uitat! că aici lucrează în total ceva mai put'îi de 15 dînlomati si ceva mai mult de 200 de ziarişti!..). Ei bine, press ’tatlan* s nu a* Daritia acestui bloc o ..tor'tura d« teatru“. — presa franceză a deft* nit-o ca o „manevră“ a lordul Curzon. In presa acestor două naţiuni a* Bate s’au publicat interview-urî prin care se arăta că biokul este menit să-i sperie şi mai mult ne turei, furnizându-Ie un motiv serios: toată lumea s’a unit în potriva lor, şi s’a, înţeles pe contul lor. S’au publicat şi dralaratiuni din lagărul rus — bine înţeles declaraţiuni defavorabile : „blokul acesta este îndreptat „jumătate contra turcilor, jumătate „contra noastră“ — a d-d-v-at Worowsky. Deci... rău s’a făcut CU man'festarea aceasta, căci se dă un motiv mal mult rus'lor ss tur* di or să se sustie între dânșii. Si atunci expl’catii: nu pot fi încântat! cel mari când se vorbește de un bloc, care, între altele, are de scop ca rezolve între ele„. unele chestiuni! ,W * * pi- i. Dar s’au produs si scene. Ziariștiî francezi vorb’nd cu Tsmtd l’au întrebat ce crede despre acest .manage d’amour" a! statelor balcanice._ întrebarea- și tonul acesta au vexat grozav .necolegul. *desla*: M'llet’d. care imediat a dat reoria punând următoarea întebare: — Ce credeți despre acel voyogi de nicc la Terrítet unde cel s’au dus să capete bene dicțiunea Mussolinid * Utt Sânt mici de tritt luCrar’ks aces'ffia S'i nu an aîtă valoare de 'cât acea de a furniza un subiect de cri nică. Cum însă lucrările conferințe' s’au transportat acum într’un domeniu cam îndepărtat, ziarist^. — §1 unii din diplomați, — caută să se Cifiti contîndarea fu una II a. Chestia zilei Teorie şi practică — Lăsăm să-şi voteze Constituţia” Ieri ştiu eu că, ia o adică, d. Brătianu tot cu Constituţia mea 3 să-şi facă treaba !