Adevěrul, ianuarie 1923 (Anul 36, nr. 11912-11940)

1923-01-31 / nr. 11940

♦ Iași FAGINA 9 FRAŢII A.sJ. ROLLER CERCEI cuBRIUAOTE şiDIAMANH en gros a en de fail BUCURESTI-STR.CARQL 50 ETAJ. Avaniojel® sunt marii puriafi focurile şi talpa cauciuc Avem­­Se vfr.iste 500.000 rădăcini fc Sparanghel Abrosi, Fischer si Ce. S. A. AJUD. — Jud Alba de jos im ‘Paturi de Por ~* ‘Paturi de IJroîîS — Telefon % ‘Paîlil’i tie COJSU găsiţi la vechea Pabrica de filolfie GUTMAti MARCUS Str.8fii Apostoli.72 Colţ prin Cai.­Rahovei Preţuri ocazionale in scurt timp FARFURII pentru Restaurante, TACÂMURI am­ara „Ursu“, OLARI d­emeflet S prma, MAŞINI de Ital, LĂMPI cu oglinzi, etc. Oba­ctr de (ol felul pentru menu Hisu Lars^marrt — Calea .oşilor fG — A ne reţine bine No­­ta En­ gr­os T.i-det­­ aaa de încredere * xpp'UtMin# n p­rovine," CUMPĂR pentru export, contra Cns«a 30P0 metri cubi trunchiuri df frasin, 20- 50cm. grosime, 3-4 metri luni, livrare Februarie— Martie, ori c* atat, une­i F. B. Oferte seri-« a se adresa: Rosen­zwain, Bulevarr’ul Brătianu No. 36. ucurești • n—^r iui |j tic'.boala de p !i­t «flm,piept seu1' * ost de «intre tils'1 3 paliditate se vin Ii­eft piln Stropii Vertes, rem. cel­e met eficace, * stie­le neres p. o rurft _ ico iei franco, dupS trimit îna nt' \ prin poștă deh Farm. Vulturului * Lugo» No. 3 * • * ——• —-—■ r--w __3 Tedic balnear la Kariabac a consult tîl în str. Arcului No 3 între oreîa 5—Q. leton 1'2° ^r. I. Weissberg 30AL1? IN 6 iIM s] Venero-Siîilitice ilorsu' —'1 7—8 n 3ft. Gheorgghe *îou No î Cilii! Afle?Bpi!! Literar ) 3 3 3 3 LASCAR ANTONIU In Anglia ?1 Belgia opunerea cu violentă la actul arbitrar al autori­tăţii este recunoscută ca o măsură menită să asigure respectul legei. Căci trebuie reţinut un lucru: funcţionarul public trebue să ştie, că are un risc personal, că poate răspunde cu persoana sa, de actele arbitrare la care s’ar deda. Având conştiinţa acestui fapt, el ar fi mai prudent în acţiunea sa, s’ar lăsa mai greu ameţit de vraja părtice­lei de putere ce o deţine, şi ar şti că intervenţiunea influentă a oame­nilor politici, pentru muşamaliza­rea afacerei, ar veni une­ori după ce sancţiunea a fost aplicată. Ni se va obiecta; nimeni nu-şi poate face dreptate singur. Foarte exact adagiu. De­cât un lucru: su­primaţi legitima apărare din doc­trina penală şi implicit cad şi cele susţinute de mine. Mi se va obiecta iarăşi; cetăţea­nul poate considera actul autorită­ţii ca injust, pe când în fapt, el era de o justeţă evidentă. La aceasta răspunsul meu e, tot atât de sim­plu: fiecare lucr­ează pe riscul şi pericolul său si aceasta nu numai când se găseşte în fata atacului in­just al unui funcţionar public, ci şi in fata aceluia al unui particular. * Garraud, vestitul penalist spune foarte bine, că rezistenţa este jus­tă, pentru că nu rezişti în contra unui act pe care autoritatea voeşte să-l execute, ci în contra violărei fetei. Administratorul de Plasă din Pri­­boeni nu aresta pentru că îi ordo­nase parchetul tribunalului, ci pen­tru că îi telefonase prefectul jude­­ţului. Iar dacă toţi prefecţii din ţa­ra aceasta vor pune credinţa în partid, mai presus de­cât respectul faţă de lege, de­sigur, că am asista la cel mai frumos spectacol de ci­­vilizaţie: un partid la putere, iar o­­poziţia la puşcărie, pe bază de or­dine confidenţiale, daţe de­­organe­le administrative. Toate aceste ac­te, ce ar fi ? Acte de anarhie, veni­te de sus, şi cu atât mai periculoa­se din această cauză Ele au în do­sul lor forţa, căreia cu greu cetăţe­nii s’ar putea opune. Dacă generalizar­ea în întreaga ţară a actului dela Priboeni s’ar de­numi anarhie, generalizarea rezis­tenţei în contra abuzurilor, n’ar da totuşi loc la revoluţiune. Siguranţa că orice abuz ar da loc la o sancţiune imediată din par­tea celui lezat, ar face ca motivul generator al sancţiunei, provoca­rea, să dispară. Numai într’o socie­tate cu totul putreda, organele con­stituite s’ar deda şi mai departe la provocări. In asemenea caz, rezis­tenta nu s ar mai numi revolutiune, ci mişcare pentru reintrarea în le­galitate. D. Dissescu, sufletul comisiunei constituţionale, ar putea da oare­­cari lecţii în această privinţă re­­dactorilor ziarelor liberale, iar ală­turi de tratatul d-sale de drept con­stituţional. Ie-ar putea deschide pa­­gine din Thonasson neutru o mai buna înţelegere şi justificare a în­demnului d-lii I. Mihalache, la a­ a­buzul de autoritate să se răspundă cu abuz. INDU5TRIMI! ÎNTRU reclame in CARI ADRIeSATI-VÂ IA J­AMAtiCQ Concesiunea, exclusiva afi­­şagtlt­ui pe C/TJ2. Centrala Buairesa Jir Sărindar ? Sucursale tip oraşele prin­cipale d­in Întreaga ţara. Prospecte si tarife la cerere. a­n B­v 15 n TT­L Arub­a urei tenis de comitagil Ei comiteau asasinate $1 laturi tn Cadrilate? perchiziţii domiciliare Rusciak, 29. — Autorităţile po­liţieneşti şl militare din Varna şl Razgrad au reuşit sft aresteze Duminică, noaptea şl Lnul un mare număr de comitagil bul­gari cari, constituţi In bandă, se îndeletniceau cu atacarea satelor din Cadrilat­er şl Jefuirea popula­­ţiunl. Această bandă, condusă de voe­­voadi Atanase I II Ier­off şi Dobre Slavoff, amândoi originari din o­­raşul Razgrad, are la activul el 3alte crime şl Jafuri comise în timul timp In localităţile din Cadrilater. ARME ŞI MUNIŢIUNI Cu acest prilej, autorităţile bul­gare au descoperit în satul Dje­­ferli şi un mare număr, de arme şi muniţiuni cari serveau pentru înarmarea bandei. La domiciliile comb­agiilor a­­restaţi s-au găsit mai multe o­­biecte de preţ tarate din Cadri­later, salbe de ani şi o mare su­mă de bani în monedă româneas­că. La unul din comitagii s'a găsit părul pe care l'a tăiat anei tine­re din satul Ciuluca, în noaptea de 13—14 Decembrie. CEI ARESTAT MĂRTURISESC FAPTELE Sub o puternică escortă, com­i­tagii arestaţi au fost transportaţi la Varna, unde se face Instrucţia. Ei au sfârşit prin a recunoaşte jafurile şi crimele comise in Ca­drilater, Indicând casele atacate şi locuitorii asasinaţi şi jefuit I. M. SPECTACOLELE DE AZI - OPERA ROMANA : „Aida“. TEATRUL NATIONAL : Nunta liv Figaro“. TEATRUL REGINA MARIA: „Gringoire, „Niu“. TEATRUL POPULAR : Ameri­canii la noi“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Frasquita“.­­ TEATRUL CENTRAL:­­„Pe şleau *“ FUNDAŢIA CAROL : „Conferin­ţa d-lui Thevenin, despre Frédéric Mistral“. CIRCUL SIDOLI: „Spectacol variat“. TEATRUL ALHAMBRA : „Va­rietăţi“. Teatrul National va pune în cu­rând în repetiţie drama d-lui­­A. Florescu, Sanda.­i Mâine seară Mercuri are loc la Teatrul Carol cel Mare, premiera piesei „Omul cu urechea ruptă“ de V. Maximilian, după romanul lui E. Abont. D-nul Leonard are în a­­ceastă piesă o admirabilă creaţie. # Marti­ei Februarie va avea loc la Teatrul National premiera frumoa­sei comedii a lui Shakespeare, .Vi­sul unei nopţi de vară. * Expoziţii. — Sâmbătă după-a­­miază are loc în sălile Mozart ver­­nisajul pentru presă al aşteptatei expoziţii Iser. Duminică 4 Februarie e vernisa­jul pentru public. Se prevede un mare succes. Expoziţia talentatului pictor Pan Ioanid, admirabilul interpret al horelor noastre va mai rămâne descinsă până Marţi 6 Februarie în sala de jos a Ateneului. O diemi prea aetrde lui publicat lista studen­ţilor roşiţi la examenul de exter­nat. Am citit acea listă cu curiozi­tate. După agitaţiile ce s-au făcut pe baza proporţiei imense a studen­ţilor evrei ne-am fi aşteptat să ve­dem printre reuşiţi un număr imens de studenţi evrei şi, rătăciţi printre dânşii,, câţiva studenţi creştini. Când colo, ce să vezi ? Din 30 reuşiţii, simt 3—4 evrei, toţi ceilalţi creştini. Nu mai înţelegem nimic. Ori facultatea de medicină este nă­pădită de evrei; atunci mi înţele­gem de ce n­ ei a reuşit mai mulţi la examenul de externat. Ori numă­rul lor nu e atât de mare, atunci nu știm de ce se face atâta caz de „numerus clausus". Din această dilemă nu putem eși. Ori poate există o eșire ? # lin în şiret î­n judeţul BRAŞOV. „ O scena care a im­presionat întreg judeţul Făgăra im­presionat întreg judeţul Făgăraş s'a petrecut­ săptămâna trecută în cumbra Sâmbăta de sus. încă de acum o lună, dela căde­rea primei zăpezi, în comună şi-a făcut apariţia un uriaş mistreţ, te­rorizând pe locuitori. In prima noapte mistreţul a pă­truns până la marginea comunei, unde a distrus complect un gard d■■de unele ce despărţea două moşii. După câteva zile mistreţul a vi­zitat chiar curţile ţăranilor din co­mună. Locuitorii nu îndrăzneau să-l a­­tace fiind de mărimea unui viţel. UN ŢĂRAN IL ÎNFRUNTĂ Lunea trecută ţăranul Dumitru Folea, mergând în pădure s’a în­tâlnit cu mistreţul care imediat ce l’a observat s’a reprezit la sătean. Timpul fiind prea scurt pentru ca cel surprins să o ia la fugă, sau sa se ascundă, ţăranul a rămas ne­mişcat pe loc, pregătit să se lupte cu fiara. Ţăranul nu avea o altă armă de­cât o secure. Cu o repeziciune fulgerătoare Folea a fost perforat de la piciorul stâng până la coapsă fără însă să-l doboare la pământ. Rana produsă de animal nu a impresionat pe ţăran şi încălicând pe grumazul mistreţului la apucat de urechi şi astfel la ţinut timp de două ore, fără să mai poată mişca. Strigând după ajutoare locuitorii comunei au venit înarmaţi cu furci şi topoare, omorând pe mistreţ. Ţăranul Folea abea a putut fi luat de Pe grumazul mistreţului, mâinile lui fiind înţepenite pe u­­rechi. Animalul avea o greutate de 150 kilograme. Ţăranul rănit a fost transportat la spitalul din Făgăraş, unde se află încă spre vindecaree. Veron Principii moștenitori ai Ro­mâniei la Roma Roma, 30. CRadoT). — Prin­cipele Carol și principesa Elena a României au sosit la Roma însotiti de colonelul Condeescu si de ins­pectorul Costescu. ­­rs Purtare — NICI BOLNAVII NU SUNT CRUŢAŢI — Cele petrecute zilele acestea la spitalul Copca sunt profund regre­tabile. Mai mulţi studenţi agitatori s'au postat, la uşile soifilor de bo­­navi, împiedicând intrarea studenţi­lor evrei. Bine­înţeles că am avut loc scandaluri, aşa că a trebuit sp­iri­­temie poliţia pentru a face ordine. Orice dimensiuni ar lua agitaţiile studenţeşti şi conflictele dintre dife­ritele grupuri, ele ar t­rebui să înce­teze la uşa spitalelor. Liniştea bolna­vilor trebue să fie suprema grijă a celor chemaţi mâne să exercite no­­bila profesiune de alinători ca sufe­rinţelor omenirii. Până şi in timpul războiului, beli­geranţii au ţinut socoteală de liniş­tea bolnavilor, iar una din cele mai grave acuzări ce s'au adus coenan­­damentelor germanilor, a fost toc­mai că nu s'au sinchisit de acest lucru. In timpul celor mai grave re­voluţii, spitalele au fost respectate. Numai printre studenţii noştri in medicină s-au găsit unii cari. să nu-şi dea seama de acest lucru atât de ele­­nşentăr. Printre bolnavi se­ pot găsi unii mai nervoşi, mai agitaţi; pot fi unii in febră, dispuşi să exagere­ze orice zgomot, orice mişcare neo­bişnuită. Şi la uşa lor au avut loc scanda­luri! încă o dovadă de proporţiile, pe, rari le pot lua pasiunile. După ce au formulat cereri in contrazi­cere cu spiritul modem al civiliza­­tiei modeme, in contrazicere cu le­gile tării. In contrazicere cu prin­cipiile cari au făcut posibilă înfiin­ţarea h­omăniei mari, studenţii agi­tatori nu s’au oprit nici măca­r In faţa locului sfânt care ar trebui să fie spitalul. A sosit In realitate momentul când tot ce­l civilizat în această ţară să se simtă obligat moraliceş­­te de a da un sfat părintesc studen­ţilor rătăciţi. D. O.­­,lumipa llustratie Mo-5 a apărut cu următorul sumar: eve­nimentele petrecute In ultima săp­tămână, Ocuparea oraşului Ruhr, Cronica feminină, Pictorul Benda­­rik, Ţara Păcei, Cronica dramatică Iaşul de odinioară, Căsătoria lui Hamlet, învăţături de V. Eftimiu, Instrumente muzicale uitate, Com­­positori vestiţi, Opera „Vasul Fan­tomă“, Ninon de Lenc­os, Un reve­lion, Distracţii, Femeia cu colierul de catifea de Dumas, precum şi 53 ilustraţiuni interesante din care o bună parte în­ culori. Coperta o for­mează o reproducere după pictorul N. Grigorescu. De vânzare , toţi de­pozitarii de­­ ziare şi la Editura Ig. Hertz, Bucureşti. Record de aviaţie .PARIS, 30. (Rador). — Din Cher­­bourg se anunţă că aviatorul francez Maniesale a zburat pe­­un avion fără motor timp de 8 ore, două minute şi 34 secunde, atcrisând noaptea la om 21.15 şi bătând astfel toate recordu­rile lumii. Kin­ntenm al apărătorilor de judecătorii O delegaţie a a­părătorilor (avo­caţi de judecătorii) din vechiul re­gat, compusă din d-nii Demo. Gr. Ge­orgian şi M. Cosmescu au depus ori 29 ianuarie un memoriu la flamera deputaţilor în care spun printre alte­le că dreptul acordat apărătorilor este ilu­zorii şi că în practică el nu a fost respectat. Memoriul mai arată că apărătorii din Basarabia şi-au menţinut, toate drepturile câştigate adică au căderea de a pleda la toate instanţele judecătoreşti din judeţul unde sunt înscrişi, iar celor din ve­chiul regat li s’a ridicat mai toate drepturile câştigate p­rin trio practică de 20 de ani. In ultimă esenţă apărătorii cer să fie egalaţi în tiro,n*u­ r* **u­­rit* —­­din Basarabia, LIBERT A­TF A PPF^FI DEVINE O SIMPLA FANTOMA Informatiuni Vieţei Ioc»Io destul de înăbuşită sub vechiul regim i se pune o les­pede şi mai prea . Prn adoptarea principiului de co­optare si al membrilor de drept in administratUl( comunele şi jude­ţene) se desfiinţează şi minimele prevederi aia veche* Constituţii in ce priveşte autonomia locală. Cen­trele naturide de viaţă sunt impede­­cate în desvoltarea lor liberă şi arbi­trarul centralist este lăsat fără frâu. Tendinţa aceasta a proactului e­ste cu atât mai manifestă cu cât lasă în afară de organizarea admi­nistrativă celulele naturale ale populaţiun­ii rurale — satele — la formaţiunile istorice , provinciile­­ sunt scoase din cadrul instituţiuni­lor autonome. Proectul da Constituţie impus de­liberărilor parlamentara nu se sil­eşte să răpească chiar dobândirile vremurilor grele consacrate prin revizuirea constituţională de la Iaşi din ÎSÎ7. Principiul reprezentării proporţionala este cu voinţă calcu­lată înlocuit prin expresiunea vagă „reprezentarea minorităţilor" — fără nici o normă de asigurare a realită­ţii acastei reprezentări, iar Senatu este astfel alcătuit încât prin mem­brii săi numiţi şii de drept con­­stitue o permanentă citadelă a for­ţelor reacţionare, perzându-şi cu totul caracterul unui organ al voin­ţei naţionale normal şi liber expri­­mată. Consequent acestor tendinţe, procesul nu prevede nici o garanţie atât pentru regularitatea şi liberta­tea alegerilor, cât şi pentru funcţio­narea normală a regimului parla­mentar. Astfel : Experienţa tristă pe care am a­­vist-o sub regimul vechei Constituţii de la 1966 şi mai m­es în ultimii cinci ani, poate astăzi lămuri pe oricine la ce ne putem aştepta sub regimul u­­nei Constituţiuni în acest fel „perfec­ţionate" în vederea formalizărei şi legalizărei anarhiei constituţionale în aceste scopuri şi tendinţe fi­reşte că guvernul nu se simţea o­­bligat să se oprească din dramul sâu de ilegalitate şi arbitrar în faţa unor simple forme de Partidul ţărănesc şi noua Cionstitutie Declaraţia citita ori la Camera O acţiune extra-parlamentara D. DR LUPU citeşte în numele taţională din ultimul timp. Partidul­ Ţărănesc se crede dator de, a previ.ni pentru ultima dată pe cei ce deţin in măinele lor destinele ţării si de a-şi declina orice răspundere pen­tru urmările acestei îndrătnice neso­­cotinţi a voinii naţionale şi a princie­riilor de drept constituţional. LA LUPTA Dacă totuşi guvernul va stărui în voinţa lui de a impune trecerea Constituţiei prin t­rmerii numite de el — Partidul Ţărănesc. Nu numai că nu va mai rămânea în această incintă spre a participa la acest simulacru de legiferare. Nu numai că nu va recunoaşte nici­odată ca lege fundamentală a ţării acest elaborat al Partidului Liberal, dar în momentul când mi va mai putea hram nădejdea de a stăvili această operă liberală în să­­mii adunărilor.­­ Partidul Ţărănesc conform cu declaraţiile sale anteri­oare şi cu hotărârile Congresului de la Iaşi, se va adresa direct opiniei publice şi va duce lupta cu ultima energie, împreună cu toate forţele vii ale poporului, spre a dărâma a­­cest eşafodaj de minciună şi silnicie. partidului ţărănesc următoarea: DECLARAŢIE Consecvent ct­ atitudinea ce i s’a impus atât în urma procedeului ne­constituţional prin care a fost adus la cârmă actualul guvern cât şi din pricina fraudăreî şi violentării vo­inţei naţionale din care a isvorftt Parlamentul liberal—partidul ţără­nesc declară din nou că nu recu­noaşte legalitatea acestui Parlament şi cu atât mai puţin dreptul lui de a impune ţării o Constituţie. In aceste condiţiuni, oricare ar fi şi oricum ar fi Constituţia elaborată de el, ea este condamnată din ger­mene ca produs al unei lovituri de Stat oligarhice, şi va fi considerată de Partidul Ţărănesc—ca nulă şi ne­avenită. Dacă mai exista însă vre-o urmă de îndoială în opinia publică inde­pendentă asupra­ scopurilor şi ten­dinţelor urmărite de guvernul libe­ral în impunerea cu astfel de proce­dee a unei Constituţii de partid—şi pe care noi le-am înţeles de la înce­put;—şi dacă prin urmare atitudi­nea hotărâtă protivnică a partidu­lui ţărănesc mai puea fi neînţeleasă pro­fetul depus în şedinţa trecută, prin conţinutul lui desvglue com­plect tendinţa de suprimare făţişă a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti1 şi consolidarea şi perpetuarea pri­vilegiilor clasei dominante prin o nouă robi­re a forţelor vii ale Naţiu­­nei în folosul unei minorităţi banca­re cu puteri politice discreţionare— permanentizând astfel la cârma ţă­rii partidul lib­eral. ÎNGRĂDIREA ARBITRARULUI Prin procesul de faţă: Nu numai că nici unul din nea­junsurile Constituţiei dela 1866 n'a fost înlăturat. Nu numai că n'a fost creată nici o garanţie pentru impedicarea ve­chilor abuzuri şi arbitrarului guver­­namental îngăduit de vechia Cos­tituţie — ci dimpotrivă­­, aproape toate inovaţiunile urmăresc un sin­gur scop: coate declaraţunile solem­ne despre libertatea şi drepturile ce­tăţeneşti să rămână un cuvânt, de­şert, Nu­­ se, stabileşte nici o sancţiune împotriva încălcării acestor drepturi; nici un mijloc de apărare legală nu e pus la dispoziţia cetăţeanului. Mai mult organizarea puterii jude­cătoreşti este astfel combinată, în­cât de fapt libertatea, averea­, cins­tea şi chiar viaţa cetăţenească nu vor avea scutii unei judecăţi ne­părtinitoare şi independente, când nu va conveni unui guvern pe care noul proect de"­ Constituţie îl scoate de sub controlul parlamentar şi ce­tăţenesc apărăndu-l de orice răs­pundere. Pentru BALUL MASCAT De Sâmbătă 10 Februarie Zinificatul ZIARIŞTILOR Oferă 10.000 lei premii în banii Celor m­ai frumoase cos­tume, fie Doamne şi Domni Premiul 1: 5000 Sec. Premiul II : 3000 lei. Premiul III : 1000 lei* Premiul IV : 500 leî. Premiul V : SCO ieî. Nu concurează de­cât costumele noul. .Monitorul Oficial“ de azi 30 Ia­nuarie publică un tablou­ de Inert*­eri-transmiteri, rectificări şi sporiri de pensiuni. D. dr. Ioan I. Niţescu, profesor a­­gregat la catwtm de fiziollolgîe uma­nă, de la facultatea de medicină din Cluj, a fost ridicat la rangul de pro­fesor titular în aceeaș catedră. D. dir. Victor Papil­ian profesor e­-a­gregat la catedra de anatomie des­criptivă și topografică dela faculta­tea de medicină din Gluij, a fost ri­dicat la rangul de profesor titular la aceeaş catedră. „Monitorul Oficial” de azi 30 Ia­nuarie, publică un tabou de perso­nal din direcţia generală P. T. T. înaintat pe ziua de 1Octombrie 1922. D. dr. Titu Vasil­iu, profesor agre­gat la catedra de anatomie patologi­că la universitatea din Cluj, a fost ri­dicat la rangul de profesor titular la aceiaş catedră. Duminică, 28 ianuarie a avut loc la Floreşti-Ilfov înmormânta­rea lui Ionel Mihăescu, fostul pa­ginator al ziarelor ,„Adevărul“ şi „Dimineaţa“. « O delegaţie de lucrători din ate­lierele noast . », fost la Floreşti unde a condus la locul de veci pe fostul lor coleg. ‘ S’a acordat personalului direcţiu­­nei căilor ferate particulare cu înce­pere dela 1 Octomb­rie 1922, primele ce se p­lătesc pensonalui lui C. F. R. micşorate cu suplimentil de scuimipe­­te şi ajutorul familiar acordat func­ţionarilor. Aceste prime se vor plăti de direc­ţiunea generală C. F. R. din fondul format din sumele încasate ca taxe de 20 şi 30 la sută asu­pra tarifelor. Au fost numiţi în funcţia de profe­sori la şcoala de notari din Turnu- Severin, următorii domni: D. Gh. Trocan, pentru cursurile de drept administrativ şi constituţional. D. Marius Vorvoreanuu, pentru con­ferinţe practice de administraţie şi contabilitate. D. Iulian Predescu, pen­tru dreptul şi procedura penală. D. Virgil Bradescu, pentru procedura civilă. D. dr. Glavici, pentru cursuri­le de higienă şi medicină populară. D. Alexandrescu Belizarie, pentru legea telegrafică şi telefonică. D. Cer­nat­arm, pentru cursurile de limba română, istorie, geografie, etc. D. Er­nest, Gigroiu, pentru cursurile de a­­gricu­ltură. D. Gh. Trocan, a fost de­legat a îndeplini şi funcţiunea de di­­regulament rector al şcolii­ de notari. In depunerea proectului. Călcând Aceste numiri sunt provizorii până deci peste normele regulamentare, la numirea titularilor. proectul a fost depus fără să fie în. ............. soţit de Itîesagiul Regal şi fără să D-nii Inspectori şcolari de circu­m­­fie macar isvorît din iniţiativa par- scripţie­i Sachelarescu, G. Stoenes­­lamentului. cu şi P. Serdinescu au fost delegaţi SUGRUMAREA LIBERTĂŢILOR **» Ion R&­d- inspector Lupu Anto­nescu cu controlul şcolilor primara Partidul ţărănesc a a­dus la cunoş­­dia Transilvania, tiinta guvernului, a Parlamentului " , si a opiniei publice ca in ca­litatea sa de exponent politic al, maselor populare din sate şi oraşe nu se poate solidariza cu a­­ceastă îndrăzneaţă încercare de su­grumare a libertăţilor publice si de falsificare a tuturor normelor pe care e întemeiat un Stat de drept Aceste libertăţi publice dobândite prin frământări sociale şi lupte de veacuri ale popoarelor care formea­ză civilizaţia omenirei, sunt singura garanţie de desvoltare nu numai a vieţei morale a unui popor dar şi a propăşirei sale materiale., In situaţia gravă în care se află, ţara atât din punctul de vedere al împrejurărilor externe, cât şi diin punctul de vedere al desăvârşitei desorganizări economice şi financia­re şi al adâncei tulburări a conş­tiinţei cetăţeneşti, în urma guver­­­elor lipsite de bază legală și consti­ ■.(LAMAsCa­­pmakinsi eetSnM­o off* fctgĂMpcCfifl­­enăttb Buiuretă Jtr. Jétrittdar r­iuwriate tn­­ipare din Pivlf&dsp târfe h

Next