Adevěrul, martie 1923 (Anul 36, nr. 11969-11999)
1923-03-23 / nr. 11991
HM,JA ? Societatea Generali de Automobile Societatea Anonimă Română - CAPITAL 1.000.000 LEI BUCURESTI BULEVARDUL I. C. BRATIAIMU No. 82 Prospect de Emisiune In conformitate cu art. 5 din statute, Consiliul de Adiţie al Societâţii Generale Automobile, în şedinţa sa data 2 Februarie 1923, a hotârâ sporirea capitalului Societate! la S.ouO.ooo lei printr’o nouă emisiune de lei l.OOo.OUO, Împărţită in 00 de acţ uni a . 00 le fiecare. i.u sul de emisiune este de lei '0 1 de ad une, deosebit de care se va percepe 25 lei de acţiune pentru acoperirea cheltuelilor de embune. Valoarea noilor acţiuni se va achita:0% din suma subscrisă plus 25 lei de acţiune, la subscriere, iar restul la epocile ce se vor fixa de Consiliul de Adiţie. Vectori acţionari au drept de preferaţa care se va exercita pfinil la 81 Marie 1923. Subscrierea e deschisa cu trfrepwv de la 1 Martie 192 şi va dura până la 80 Aprilie 1923, Consiliul rezervându-şi dreptul a inchde subscrierea şi mai devreme. Consiliul Îşi rezervă de asemenea dreptul da repartiţie a acţiunilor subspuse. Subscrierea se face numai la Sediul Societate in Bulevardul I. C. Brătianu No. 81 Intre orele 9-12 şi 30 b In zilele de acru, ___________CONSILIUL D' ADINISTRAŢIE Vindecă \ I Iii ’RacQtj I Outurat 1 gripa iIii Migrenei Nevralgii \Qiunghiuri Cereţi in 'Farmacii DrogueriL Cetăţeni Sâmbătă 24 , martie a. o. CITIŢI PUMNUL Tillul de Fentă cu Manşon pentru presiune înaltă asfaltate In interior, și exterior, la cald dametrul 70 si 100 m. m. in depozit la: LAUZ — BACURIȘTI — Str. Batiste 14 bis, Tel. S3180 UZINELEi •ir Acid acetic 0°), .Naphtalină In pulbere Aciditate de vin sulfat , de cupru 98199% Pucioasă 99" * Bicarbonat de sodă Ammoniak lichid, fără apă pentru Instalaţiile de recitere şi alte chimicati technice furnizeas Technisch-chemische Handelsges m. b. H. Wien, I., Ftoischmarkt Teie.-Adre.: ..Technnehem Wien1 •ai. importator de maţe caută furnizori pentru niaţe uscate mate de oase şi alte feluri. Oferte şi Mostre la: ■ Edgr Schüler, Grăbit nz a îi I ie*Herr Krasse 'Cehnstova' ia) ELVEŢIA Comerţ de Compensaţiune Care aduce câştig bun întrebări către: Postfach 2169 St. Gall 2 (Elveţia). Butoaie da fier galvanizate Ţevi de fier livrabile imediat din depozit cu preţurile fabricei Sotirescu & Co., Buucureşt Str. Moţilor 31. — Tel. 34)7u DINŢI pump&r urgent DINŢI. DENTURE TREGII PARŢIALE VECHI. ARI IFICIALl p.flîird preturi foarte bune Calea Moşilor 244 ’nTMr““*9" Spotiancchi. orele 9 12 şi 2-întărirea Nervilor Dr. ERDREICH III Str. ibsscu-Votă 6 Tratamente speciale Boale Nervoase Sexuale impotenta; Stomacale Dilatatie’ Reumaticie si însrrijirea reţii comultatúmi de ta 9 — 1 «i 'e ta h—s __— ----------:—~r~z «4 anaforlul „ClifiiL Medieochirnrgical Calea Călăraşi No. 16 (în plin centru al Capitalei) Ilmrofliini I«( Bol) de ochii nâ5tPri- Rnli interne, genpsra iuni CnirUrilOâiS )xuto-urmare, venero-siMitice șl boli r ° * nervoase neturbulente. .„i; sxi im I Pe cale venoasă, intramnscu ar sl electlfllalllBni aMÎIitiO / t io m dureros, cu mecol (Iomizare) 1 Roscost. Analiz« complecte de urină, sânge, spută suc gastric, lapte și orice produse patologice. •* React. Wasserman si Sachs Georgi pentru diagnosticul sifilisului. Examene bacterologie și anatomonatogice Autopaccinuri și stockvaccinui (antigonogocic, stafilococic, polimicrobian gripal, etc. Laboratorul Central de Analiza medicala Instalati speciala ( Pentru ionisare, radiografie, radioscopie, radioterapie, diatermia,electroterapie, masaj vibrator, hidroterapie. Bucătărie dietetică pentru diabet şi hol renale Pacienţii pot sa sa trateze cu orice medic Internist sau chirurg In secţiunile speciale se îngrijesc bolnavi atât intern, cât şi extern, de către medici specialişti, radiologi, sifilis şi boli nervoase. Orele de tratament 9-11 si 3-9 p. m. ce fusese, din moralist devine revoluţionar transcendent, care tinde să primenească lumea şi să aducă pe pământ idealul ce concepuse. Ori cine crede în întemeierea împărăţiei lui D-zeu, e discipolul său. Dar cine o va întemeia? Ca fiu al lui D-zeu, el însuş va fi reformatorul. Revoluţia ce voia să facă era o revoluţie morală. Dar atunci cum se împacă ea cu sfârşitul apropiat al lumei, pe care îl vestia? Ei bine, tocmai această contrazicere face măreţia operei şi reuşita ei. Vestind sfârşitul apropiat al lumei, Isus totdeodată stabilea şi o morală, concepută în vederea unei stări statornice a omenirii. Prin ele, creştinismul întruneşte cele două condiţii de viaţă în lume: un punct de plecare revoluţionar şi putinţa de a exista şi mai departe, căci lumea voeşte să se primenească, dar să şi trăiască. Şi acum pe sine se bizue Isus la întemeierea împărăţiei lui D-zeu? Pe cei săraci cu duhul, pe cei simpli, pe cei umili, pe femei, pe copii. D-zeu nu iubeşte ceea ce e înalt pentru oameni. Isus a devenit socialist. Centrul său de acţiune şi-l mută acum în Capernaum. Din acest moment el se dedică cu totul ideilor sale, propovăduirii, îşi capătă adepţi, dar şi mulţi duşmani. Mulţi vor să-l omoare. Se crede că atunci el ar fi zis: „Nimeni nu e profet în ţara lui!“ Din pricina aceasta, acţiunea sa era restrânsă, dar hotărâtoare. Femeile mai cu seamă îl urmau cu drag, fericite că-l puteau îngriji. Una din ele, Maria Magdalena, femeie pierdută dar ridicată prin Isus, i-a fost cea mai credincioasă; ea îl va însoţi până la cruce, ea va fi vestitoarea învierii lui. Predica la dânsul era dulce, plină de natural şi de parfumul câmpurilor. împărăţia viitoare fiind a săracilor, săracii îl îmbrăţişau, îl urmau pretutindeni. In ochii lui Isus, sărac devenise sinonim cu „sfânt“. Şi prin sărac înţelegea şi pe săracii de bani şi pe săracul de duh- Isus ura pe cei bogaţi, cari erau făţarnici sau sgârciţi; ura pe învăţaţi, cari erau în mare parte făţarnici şi pedanţi. A treia fază a vieţii lui Isus începe cu şederea lui în Ierusalim. Ierusalimul era o cetate de pedantism, de certuri, de uri, de micime de spirit. Fanatismul era împins la extrem, fariseii dominiau. Marea uscăciune a împrejurimilor Ierusalimului, care face dintr’însul locul cel mai trist şi mai posomorât, contrasta cu natural dulce şi pitorească a locului ce părăsise. Nici oamenii, nici natura nu puteau să placă blândului predicator din Qafilea cu oamenii ei simpli şi cu natura ei plină de viaţă şi de armonie. Mediul era protivnic vocaţiunii lui Isus, Mândria, făţărnicia tuturor îi făceau viaţa foarte grea. El era neînţeles în marea cetate. Apoi practicile cultului îl desgustau. Cu încetul el ajunge la convingerea că cultul evreesc trebue desfiinţat, că nu-şi mai are raţiunea de a fi. De atunci Isus încetează de a mai fi evreu- El este revoluţionar în cel mai înalt grad. El propune un cult nâu, liber pentru toţi oamenii, ca fii ai lui D-zeu. Proclamă drepturile omului, religgiunea omului, mântuirea omului, nu numai a evreului. Această regiune el o întemeiază nu pe altare, ci în inimă, e religiunea omenirii întregi. Acum ideile lui Isus se lămuresc: Legea trebue desfiinţată, el o va desfiinţa; Mesia a venit, el e Mesia; împărăţia lui D-zeu va veni în curând, prin el va veni. Ce concepţie uriaşă! D-zeu, tatăl bun al tuturor, împărăţia lui în inima noastră, religiunea lui în sufletul nostru, apoi venirea Mesiei şi a lumei viitoare. In ochii acestuia ‘ divin revoluţionar, ftatul dispare: femilie, patrie, nimic nu cunoaşte. Dar el ştie că nu e destul să concepi un lucru, trebue să-l faci să izbutească. Şi văzând în propria sa moarte, pare-se, un mijloc 4° a întemeia această împărăţie, el se hotărăşte să moară pentru izbânda ei. Isus devine din ce în ce mai entuziast, mai înflăcărat: el nu-şi mai aparţine, aparţine omenirii. Mântuirea acesteia nu se putea înfăptui decât prin moartea sa. Era şi timp- Duşmanii se înmulţiseră. Isus osândise legea- Fariseii, desigur, nu puteau îngădui aceasta. Un abis îi separa de dânsul pe aceşti cntarenii nici şi pedanţi- Ei interveniră pe lângă autorităţile supreme. Un sinod de preoţi, sub, prezidenţia marelui preot Caiafa, osândi pe Isus. .Guvernatorul romani încuviinţă sentinţa. Această sentinţă grăbi succesul operei lui Isus, puse pecete divinităţii sale. El ar fi putut să scape, dar n’a voit. Dragostea de opera sa birui. Primi să deşerte paharul până ’n fund. Fu osândit la răstignire. Pe cruce se văzu părăsit de apostoli. Numai câteva femei plângeau, printre cari şi Maria Magdalena, în mijlocul batjocura mulţimii. Avu o singură clipă de şovăială: „Doamne, de ce m’ai părăsit?“ urmată apoi de o seninătate sufletească din ce în ce mai mare. El întrevăzu în moartea sa mântuirea lumii, şi, pierdut în adoraţiunea Tatălui, el începu pe cruce viaţa divină pe care avea s’o ducă în inima omenirii, a creştinătăţii, timp de veacuri nesfârşite. Dacă trecem acum la analiza acestei opere importante, distingem în autorul ei două caractere: pe omul de ştiinţă şi pe artist Ca om de ştiinţă Renan nu admite divinitatea lui Christ, sau cel puţin o reduce la proporţii omeneşti; ca artist el îl îndumnezeeşte. Sub raportul ştiinţific, i s-a reproşat că a avut ideea preconcepută de a micşora puterea divinităţii; în schimb însă, el a pus în joc toată pătrunderea sa psihologică pentru a pune pe această figură sublimă pecetea divinităţii. E într’adevăr atâta entuziasm în descrierea autorului şi o dragoste atât de puternică în tratarea subiectului, încât întreaga carte trozneşte sub greutatea giganticului personaj! „Omenirea, în ansamblul ei, zice Renan, oferă un amestec de fiinţe joase, egoiste, superioare animalului prin aceasta numai că egoismul lor este mai reflectat. Dar în mijlocul acestei vulgarităţi uniforme, coloana se ridică spre cer şi atestă o mai nobilă soartă. Isus este cea mai înaltă coloană, aceea care arată omului de unde vine şi încotro trebue să tinză. In el s’a condensat tot ce este înalt în natura noastră. In privinţa aceasta Christ ar trebui conceput nu cu inteligenţa, ci cu însăş facultatea sa dominantă, cu bunătatea. „Devotat fără rezervă ideei sale, el i-a subordonat totul în aşa grad că, la sârşitul vieţii, universul n’a mai existat pentru el. Prin acest act de voinţă eroică, el a cucerit cerul. Oricare vor fi fenomenele neaşteptate ale viitorului, Isus nu va fi întrecut niciodată. Cultul său se va întări fără încetare; legenda sa va stoarce lacrimi nesfârşite, suferinţele sale vor mişca inimile cele mai împietrite, toate veacurile vor proclama că, printre fiii oamenilor, nu s’a mai născut unul mai mare ca Isus.“ CONST. ŞAINEANU Profesor la liceul Şincai interesele ce le sunt comune decât ceea ce îi desparte. Această concepţia nu-mi îngăduie să fiu de acord nici cu acei politiciani maghiari, de altcum aderenţi ai înţelegerii paşnice, cari însă pretind încredere şi tratament democratic faţă de poporul maghiar pe baze unilaterale, fără de-a pretiede cu atâta energie pacificarea spirituală a maghiarilor din România şi Lngaria şi democratizarea conducerii lor interne, cu câtă sinceritate luptă pentru intelectualii români, consolidarea democratică a conducerii poporului român. Durere, în ce priveşte problema maghiară simt încă la suprafaţă tot cele două concepţii extremiste. Din partea maghiară se cere maximul libertăţilor şi se oferă minimul de garanţii, iar din partea românească se face o legătură între maximul de garanţii şi minimul de libertăţi. Acea parte a maghiarimii din Ungaria şi Ardeal, care nu-şi poate închipui existenţa naţională economică şi culturală fără deţinerea puterei politice dominante, abia face vre-o încercare de-a nimici influenţa diriguitoare, cel puţin a societăţilor „deşteptătoare”, pe faţă revanşiste şi de-a pune capăt persecuţiilor brutale ale elementelor pacifiste şi democrate. Acestei concepţii lipsite de sinceritate îi corespunde pe deplin punctul de vedere al ultra-şovinismului român, care iarăşi numai prin înstăpânirea altora şi în asimilarea cu forţa a minorităţilor îşi vede asigurată viaţa naţională,, iar pe Ungaria crede că o va sili să-i respecte acest punct de vedere cu arma. Faţă de aceste extremităţi democraţii români şi maghiari trebue să ia lupta, fiecare faţă de extremiştii propriului popor. Misiunea intelectualilor maghiari e să-şi convingă poporul, că în locul fantazmagoriilor sângeroase trebue să tindă la o prietenie sinceră între naţiunile-surori şi să se reţină de la orice provocări ce dau naştere neîncrederii. Declare-i „trădători“ acela, cari enunţă acelaş program în afară, iar înlăuntru se pot ţinea la suprafaţă, numai acoperind adevărata lăture a orizontului lor duşmănos poporului, cu fata morgana a „integrităţii“. Activitatea cu tendinţe lăuntrice şi de prefacere a democraţilor maghiari necesarmente va convinge românimea, că în sânul maghiarimei este un curent de sinceră prefacere sufletească şi că în sufletul poporului, în locul ambiţiilor de supremaţie de odinioară a prins teren idealul progresului intelectual şi moral. Referindu-se la această activitate, democraţii români ajung în posibilitatea de a şi câştiga naţiunea pentru o politică ideală de naţionalităţi, care ar elibera cele mai bune forţe spre o viaţă culturală, în locul politicei de ură. Intelectualilor români l se vor înfăţişa doar probleme cu mult mai mari în această privinţă, decât nouă. Trebue să facă pepoporul lor să înţeleagă, că păzitorul închisorilor nu e mai liber ca robul şi recunoştinţa acestui adevăr a fost cauza înapoierii culturale a popoarelor fostei monarhii. O muncă intensivă, sistematică şi persistentă îi aşteaptă pe intelectualii români, care înainte de toate deserveşte interesele propriului lor popor. E o muncă grea, dar o uşurează orizontul spiritual, blând şi paşnic al poporului român. Şi dacă poporul maghiar va vedea, cum democraţia română propagă libertăţile minoritare in schimbul fidelităţii către stat, atunci mari, naţiunile răutăcioase şi stupide ale iredenţei vor afla răsunet din ce în ce mai puţin în sufletul maghiarilor. Dar şi în Ungaria, cu referire la această atitudine a democraţiei române, gruparea pacifistă şi cu sentimente prieteneşti va ajunge faţă de agitatori la suprafaţă, deschizând adevăratele căi ale definitivei împăciuiri cu statele succesoare. S’au făcut multe în direcţia aceasta, dar nu de-ajuns. Trebue să se pornească o acţiune în stil mare, reciproc sprijinită, de ambele nărţi, care să creieze atmosfera democraţiei şi să izoleze taberele şoviniştilor extremişti. Problema naţionalităţilor e încă terra incognito, spre care două sirene, iredenta şi ispita asimilării, atrag massele. Intelectualii trebue să ia iniţiativa, purtând facla unei „pénétration pacifique“, facla fidelităţii din partea maghiarilor şi a libertăţilor naţionale din partea Românilor. Intr’o bună Si frumoasă zi o să ni se întâlnească dru u m. ri/ilVKRI). murile, dar şi până atunci, lumina ce o vor răspândi aceste facle va fi din ce în ce mai puternică. DR. EMERIC KADAR Inundape din {ară Rummna CERNĂUŢI, 22. — In pricina desgheţului accelerat de timpul frumos, apele Prutului au început sâ crească cu repeziciune , rîienunţând să iasă din matcă. Pe unele locuri, unde malurile nu sunt îndeajuns de înalte, apele au şi inundat terenurile. Apele acestui râu au aruncat la mal cadavrul unul necunoscut în vârstă ca de 60 ani, a cărui identitate n'a putut fi încă stabilită, asupra sa negăsindu-se nici un fel de act. Autorităţile polițieneşti fac cercetări. D. A. C. Itiza şi alegerile baroului din Iaşi IAŞI. „ Am arătat rezultatul alegerii de la baroul din localitate. Să reproduc azi un ecou interesant dela această alegere. Biroul a fost prezidat de d. avocat Nicu Apotekier, prin tragere la sorţi dintre membrii, fostului consiliu de disciplină cari nu și-au mai reinoit candidaturii. La un moment dat, intră in sala de vot d. A. C. Cuza, care e și avocat. D. Cuza, zărind pe d. avocat Apoteker, esclamă: „— Nu voiu lua parte la o alegere prezidată de un jidan” D. avocat Sirrtionescu ripostă imediat: E suficient că e Român, noi nu cerem mai mult”. D. Cuza părăsi sala de vot şi palatul de Justiţie. La această scenă avem de adăugat un singur amănunt. E drept că d. Nicu Apotekiei s'a născut evreu, dar sunt mulţi ani de când a îmbrăţişat religia creştină ortodoxă română. — D. Lupte între bandiţi şi tape spre 8 SOLDAŢI RĂNIŢI; BANDIŢII ARŞI BE VII Sofia. Autorităţile având informaţiuni că o numeroasă bandăde tâlhari se află adăpostită în carina Poştalar din judeţul Filipopol, au ordonat înconjurarea satului cu armată. La un moment dat un detaşament de soldaţi înaintând spre casa unde se aflau găzduiţi bandiţii i-au somat să se predea. Drept răspuns bandiţii au început să tragă în soldaţi omorând 2 din ei. Faţă de această atitudine, şi cum bandiţii se baricadase puternic şi continuau să tragă focuri la apropierea soldaţilor, mai rănind 6 din ei, comandantul detaşamentului a ordonat bombardarea casei cu un tun de munte. După mai multe lovituri casa a fost complect incendiată, iar bandiţii distruşi de foc. Corpurile lor complect carbonizate au fost scoase de sub mine, fără a li se putea stabili identitatea. Viaţa artistică OPERA ROMANA. — Faust, TEATRUL NAŢIONAL. Matineu. Taifun; seara: Visul unei nopţi de vară. TEATRUL REGINA MARIA.—Labirintul (premieră). TEATRUL MIG. — Matineu şi coana Cocotelor. seara . ScU TEATRUL CAROL CEL MARE. — Dm S'ss,a Model TEATRUL CENTRAL. — Sburătorul. TEATRUL POPULAR. — Matineu. Cererea in căsătorie, seara. Băiat de viaţă. TEATRUL ALHAMBRA. — Varietăţî. TEATRUL MAJESTIC. — Varietăţi. CINEMA PATITE PALACE. — Dragostea la încercare. CINEMA VLAICU. — Stanley în Africa. •* * * Viitoarea premieră a teatrului Naţional va fi Plicul de d. Liviu Rebreanu * * * In cursul lunei Aprilie Opera Română va reprezenta „Balul mascat‘ de Verdi. Repetiţiile muzicale sunt» sub conducerea d-lui Tango. w ’X* *Jf Mâine seară Vineri se reprezintă la Teatrul Naţional pentru a 2-a oară Hedda Gabler ae Ibsen. * * * Duminică 25 Martie, oră 5, va avea loc la Fundaţia Carol I o conferinţă. Va vorbi d. V. Zaborovski despre : I. W. Goethe.' * Cronica teatrală «ie Kmilia NADAJDI „HEDDA GABLER“ DE IBSEN la Teatru! Raţionau In dorinţa lui de a se înfăţişa singur mai mult ca artist decât ca filosof, Ibsen spunea Intr’o zi unui amic: „Pe când scriam, creerul meu a putut să fie străbătut de o idee ori alta. Dar toate acestea nu simt decât accesorii Principalul întro lucrare de scenă e acţiunea, e viaţa ’. S’ar părea că „Itedda Gabler” n’a fost scrisă decât pentru a dovedi această afirmaţie a scriitorului norvegian, căci în nici o alta lucrare a lui filosoful nu e mai puţin aparent decât în aceasta. Zadarnic s’a căutat în „Hedda Gabler” vreo teză. Nu i s’a găsit nici teză, nici problemă. Nu e decât o acţiune bizară, lipsită de logica, deconcertantă, care se învârteşte în jurul unui personaj anormal ca Hedda — exemplar singularizat chiar în galeria „nebunilor” lui Ibsen. Cei ce ar voi să aşeze cu orice preţ piesa aceasta în Cadrul operei ibseniene, i, l’ar putea găsi cel mult în vecinătatea „Raţîi sălbatice", conceptul ibsenian al adevărului cu orice preţ, când e aplicat unui bicinic ca Hialmar Ekdal, produce de maiorul din „Raţa sălbatecă”. Puterea voinţei — alt concept ibsenian — când e împrumutat unui personaj anormal şi pervers ca d-na Tesman, produce dezastrele din Hedda Gabler. Hedda suferă de o hipertrofie a voinţei, din pricină că a fost deprinsă să i se satisfacă toate capriciile Tatăl ei, generalul Gabler, o purta cu el cătare şi a învăţat"-« să tragă cu pistolul. De aceea e gata, oricând sâ întrebuinţeze pistolul în viaţă. Când, în dragostea ei cu genialul dar detracatul Ejlert acesta devine exigent, ea îndreaptă pistolul asupră-i. Se mărită cu un savant „specialist”, naiv şi plicticos, fără a-1 iubi şi numai fiindcă crede în viitorul strălucit al acestuia. Mai târziu genialul Ejlert, detracatul, e pe cale de a renaşte sub influenţa binefăcătoare a bunei Thea, fosta prietenă a Heddei. Dar Hedda nu suferă lucrul acesta, şi-l împinge pe Ejlert în stricăciune, parte din ipotinctul pervers de a face rău, parte din dorinţa de a-l vedea liber şi stăpân pe voinţa lui. Când acesta cade iar în josnicie, Hedda îi dă pistolul să se împuşte, în speranţa că acesta o va face frumos —, căci ea e o estetă care pretinde frumosul în toate. Dar Ejlert se împuşcă în chip josnic şi Hedda e profund umilită în decepţia ei de a fi găsit însfârşit un „om” capabil de acte curagioase şi măreţe. Când apoi Hedda cade în mâinile cinicului Bracke care o vrea, mândria o face sâ se împuşte. Povestea e bizară şi oarecum melodramatică. Nu reţinem din ea decât contrastul Gibsenian acesta—dintre două concepţii de viaţă. De o parte individualismul exagerat şi egoist al Heddei, de altă parte altruismul dus până la jertfă al mătuşei lui Tesman. E un contrast prezentat cu o rară măestrie. Teatrul Naţional a montat „Hedda Gabler“ cu o deosebită atenţie şi interpretarea s’a bucurat de luminile d-luî Paul Gusty, unul din cei mai mari admiratori dela noi al lui Ibsen. D-na Filotti, în rolul titular, a pus multă râvnă artistică, deşi n’are mijloacele die virtuozitate necesitate de complexitatea rolului. O admirabilă Thea a fost d-na Almajan Buzescu, care şi-a făcut frumos reintrarea la Teatrul Naţional. Toţi ceilalţi interpreţi, d-na Gusti, d-nul Soreaivu, Demetriad, Livescu şi-au trasat rolurile cu preciziune, asigurând un ansamblu plin de atmosferă, lucru pentru care merită toate laudele. IOSIF NĂDEJDE , telefoanele NOASTRE Direcţia 57/72 Centrala 6 67 şi 46/79 * 100 milioane franci pentru acoperirea cumpărăturilor din Franţa Textul proectului de lege francez Graţie amabilităţii Oficiului comercial francez, care a binevoit să ne comunice proiectul de lege francez relativ la Împrumutul român de 100 milioane franci, suntem în măsură să reproducem în Întregime atât proiectul acesta de lege — despre care am mai întreţinut pe cititorii noştri, — cât şi expunerea de motive care 11 însoţeşte. Iotă acest document No. 4833 CAMERA DEPUTAŢILOR A două sprezecea legislatură SESIUNEA DIN 1922 Anexă la procesul verbal de la şedinţa a doua din 8 iulie 1922. PROIECT DE LEGE Pentru autorizarea de avansuri până la suma de una sută de milioane franci guvernului român, prezentat în numele d-lui Alexandre Millerand, preşedintele republicei franceze de d. Raymond Poincaré, preşedintele consiliului de miniştri, ministrul afacerilor străine şi de d. Charles de La Steyrie, ministrul finanţelor. EXPUNEREA DE MOTIVE DOMNILOR, Guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a obţine de la guvernul Republiei franceza deschiderea de credite până la suma de una sută milioana franci pentru a acoperi cumpărările de material de efectuat în Franţa. Guvernul francez socoate că nu ar putea refuza guvernului român facilităţile de trezorerie ce cere, dat fiind garanţiile de rambursare care sunt oferite şi având în vedere interesul capital pe care îl prezintă pentru ţara noastră desvoltarea unei puteri a cărei existenţă este un element esenţial pentru menţinerea păcei şi siguranţei în Europa Orientală. Guvernul are, prin urmare, onoarea de a supune înaltei dv. aprobări proiectul de lege al cărui conţinut urmează. PROECT DE LEGE Preşedintele Republicii franceze Decretează: Proectul de lege al carui conţinut urmează să fie prezentat Camerei Deputaţilor de preşedintele Consiliului, ministrul afacerilor străine şi de Ministrul finanţelor cari sunt însărcinaţi de a expune motivele şi de a susţine discuţiunea lui. ARTICOLUL ÎNTÂI: Ministrul finanţelor este autorizat să consimtă guvernului român, asupra resurselor trezoreriei şi până la suma de una sută milioane franci, avansuri rambursabile, garantate în prealabil şi purtând o dobândă de 5 la sută. ARTICOLUL : Este autorizată deducţiunea la debitul comptului special „Cesiune de material la guverne străine", până la suma de una sută milioane, din totalul cesiunilor de material care vor putea făcute guvernului român şi care vor fi plătite cu avansuri de consimţit in executarea articolului precedent. Această autorizaţiune specială se va adăuga celei care va fi acordată neutru cesiunile de material prin legea de finanţe de la exerciţiul 1923. Făcut la Paris, 7 Februarie 1923. Semnat: A. MILLERAND Prin Preşedintele Republicei Preşedintele Consiliului, ministrul afacerilor strătine Semnat: R. Polneai®? Ministrul finanţelor Semnat: Oh. de Lasteyria Direcţiunea regională P. T. T. din Cluj, a publicat concursuri pentru ocuparea postului de diriginte la oficiul poştal şi telefonic din Mugeni, judeţul Odorheiu, precum şi pentru ocuparea postului de diriginte la oficiul poştal şi telefonic la Mănăstiril Unguresc, judeţul Cojocna. Condiţiunile detailate de admitere sunt publicate în „Monitorul Oficial“ cu data de 22 Martie. Nafson Gsby Bucureşti, Calea Victoriei ,« Colecţiune» sau Modele de Rochi, Tailleur-uri şi Monteau-uri de Primăvară, va fi presentată Vivien 23 c. ora 4 p.m. Această coecţiune In primele zile va îi văzută exlusiv de clientela rasei. D. dr. Câinii Negrea, profesor la facultatea de drept din Cluj, a fost numit membru în comisiunea de unificare legislativă la subcomisiunea pentru procedura civilă. Chapellerie Georges a înfiinţat un atelier special de lingerie bărbătească cu utimele noutăţi în mătăsuri şi Zefiruri. La zemstva oraşului Orheiu a fost numită o nouă comisiune interimară compusă din d-nii: Leon Scopovschi ca preşedinte; Ion Filip, vicepreşedinte, preotul Simion Luscalov, Serghei Trofimov si Andrei Găină, membri. D-l GOGU MATEI mare proprietar domiciliat in CRAIOVa a contractat o asigurare de piată pentru suma de Lei 500.090 (cinci sute mii) la Societatea BELGOROMÂNĂ de Asigurări si Reasigurări „CREDITUL SOCIAL". Societatea „Apărătorii Patriei“ invită pe acei membri care nu şi-au complectat actele pentru împroprietărire să se prezinte de urgenţă la biroul societăţii, Calea Victoriei n-rul 2, spre a şi le complecta. La caz contrariu, nu se vor putea înainta autorităţilor în drept. Societatea „Principele Mircea“ pentru protecţia copiilor în România, anunţă că biletele reprezentaţiei a IV a revistei feerie „Când dracul petrece“ fiind cu totul epuizate se va da după cererea generală a V reprezentaţie Sâmbătă 24 Martie la Teatrul Naţional. Biletele se găsesc la Federaî în seara reprezentaţiei la Casa Teatrului. D-l GEORGE D. FISCHER, boale de ochi şi urechi, Str. Paris 27. Consultat»: 11—12 şi 4—6. „Liga drepturilor şi datoriilor femeii “ va ţine azi Joi, 22 Martie, orele 8 seara, o întrunire publică in sala Dacia, în vederea susţinerii revendicărilor feministe. La această întrunire vor vorbi : d-nii dr. Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional român; Alex. Vaida-Voevod, fost prim-ministru; Grigore Iunian, deputat; Aurel Lázár, deputat; d-na E. de Reuss Ianculescu, preşedinta „Ligii D. C. F.“; d-na Calypso C. Botez, preşedinta „Consiliului naţional al femeilor române*1; d-ra Veturia-Mileva Marcovici, secretara generală a „Ligii D. D. F.“; d-ra dr. Alexandra Stoica, preşedinta filialei Ploeşti; d-na Lucia Teodorescu-Nichifor, preşedinta filialei Bârlad; d-na Steliana Ciortescu; o delegată a ţărănoilor din judeţele Vlaşca şi Ilfov. 4 Informaţiuni Printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a aprobat sporirea taxelor de locaţie prevăzute de tariful local de onături C. F. R., In staţiunile Bucureşti-Nord, Dealul Spirei, Filaret, Mogoşoaia, Obor, Ploeşti, Iaşi, Reni, Braşov, Cluj, Arad şi Craiova, In modul următor : pentru primele 24 ore dela expirarea termenului liber câte 30 lei de oră şi vagon, pentru următoarele 24 ore câte 45 lei de oră şi vagon, iar pentru* restul timpului până la complecta încărcare sau descărcare, câte 60 lei de oră şi vagon. De asemenea s’a aprobat ca în staţiunile indicate mai sus, după expirarea termenelor scutite de magazinaj, toate taxele la magazinaj prevăzute în acelaş tarif de mărfuri, să se tripleze. Aceste sporuri vor intra in vigoare la 1 Aprilie 1923. D-nii Comercianţi din întreaga ţară se pot aproviziona convenabil cu mărfuri de MERCERII şi ANILINĂ en gros în calităţi şi preţuri avantagioase de la firma STANCIU & Co. str. Gabroveni No. 20. Telefon 35/32. Duminică 25 Martie, la orele 10 dimineaţa, va avea loc la biserica Sf. Treime-Teiu, solemnitatea decorării comitetului şcolar din partea locului. La această solemnitate vor participa şi d-nii dr. C. Angelescu, ministrul istracţiunii, şi dr. Costinescu, preşedintele comisiei interimare. Academia Română va ţinea şedinţă publică Vinerea viitoare, 23 Martie curent, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face o comunicare cu subiectul Materiale nouă privitoare la Unirea Principatelor şi rolui lui Victor Place. * Magazinul „RULETĂ“ Str. Arătiei 2 (Paţa Sf. Gheorghe) Anunţă onorata sa clientelă că primeşte zilnic transporturi cu ultimele noutăţi în TESATURA BONETARE, GARATURI MERCERIE, Confecţiuni Copii etc Telefon 911 ”