Adevěrul, martie 1923 (Anul 36, nr. 11969-11999)

1923-03-23 / nr. 11991

HM,J­A ? Societatea Generali de Automobile Societatea Anonimă Română - CAPITAL 1.000.000 LEI BUCURESTI BULEVARDUL I. C. BRATIAIMU No. 82 Prospect de Emisiune In conformitate cu art. 5 din statute, Consiliul de Adiţie al Societâ­ţii Generale­­ Automobile, în şedinţa sa data 2 Februarie 1923, a hotârâ sporirea capitalului Societate! la S.ouO.ooo lei printr’o nouă emisiune de lei l.OOo.OUO, Împărţită in 0­0 de acţ uni a . 00 le fiecare. i.u sul de emisiune este de lei '0 1 de a­d une, deosebit de care se va percepe 25 lei de acţiune pentru acoperirea cheltuelilor de embune. Valoarea noilor acţiuni se va achita:­0% din suma subscrisă plus 25 lei de acţiune, la subscriere, iar res­tul la epocile ce se vor fixa de Consiliul de Adiţie. Vectori acţionari au drept de prefer­aţa care se va exercita pfinil la 81 Mar­ie 1923. Subscrierea e deschisa cu trfrepwv de la 1 Martie 192­­ şi va dura până la 80 Aprilie 1923, Con­siliul rezervându-şi dreptul a inch­de sub­scrierea şi mai de­vreme. Consiliul Îşi rezervă de asemenea dreptul da repartiţie a acţiunilor subspuse. Subscrierea se face numai la Sediul Societate­ in Bulevardul I. C. Brătianu No. 81 Intre orele 9-12 şi 30 b In zilele de acru, ___________CONSILIUL D'­ AD­INISTRAŢIE V­indecă \ I Iii ’RacQtj I Out­urat 1 gripa iIii Migrenei Nevralgii \Qiunghiuri Cereţi in 'Farmacii DrogueriL Cetăţeni Sâmbătă 24 , martie a. o. CITIŢI PUMNUL Tillul de Fentă cu Manşon pentru presiune înaltă as­faltate In interior, și ex­terior, la cald d­ametrul 70 si 100 m. m. in depo­zit la: L­AUZ — BACURIȘTI — Str. Batiste 14 bis, Tel. S3180 UZINELEi •ir Acid acetic 0°), .Naphtalină In pulbere Aciditate de vin sulfat , de cupru 98199% Pucioasă 99" * Bicarbonat de sodă Ammoniak lichid, fără apă pentru Instalaţiile de reciter­­e şi alte chimicati technice furnizeas Technisch-chemische Han­­­delsges m. b. H. Wien, I., Ftoischmarkt Teie.-Adre.: ..Technnehem Wien1 •ai. importator de maţe caută furnizori pentru niaţe uscate mate de oase şi alte feluri. Oferte şi Mostre la: ■ Edg­r Schüler, Grăbit nz a îi I ie*Herr Krasse 'Cehnstova' ia) ELVEŢIA Comerţ de Compensaţiune Care aduce câştig bun întrebări către: Postfach 2169 St. Gall 2 (Elveţia). Butoaie da fier galvanizate Ţevi de fier livrabile imediat din depozit cu preţurile fabricei Sotirescu & Co., Buucureşt Str. Moţilor 31. — Tel. 34)7u DINŢI pum­p&r urgent DINŢI. DENTURE­­ TREGI­I PARŢIALE VECHI. ARI IFICIALl p.flîird preturi foarte bune Calea Moşilor 244 ’nTMr““*9" Spotiancchi. orele 9 12 şi 2-întărirea Nervilor Dr. ERDREICH III Str. ibsscu-Vot­ă 6 Tratamente speciale Boale Ner­voase Sexuale impotenta; Stomacale Dilatatie’ Reumaticie si însrrijirea reţii comultatúmi de ta 9 — 1 «i 'e ta h—s __— ----------:—~r~z «4 anaforlul „ClifiiL Medieochirnrgical Calea Călăraşi No. 16 (în plin centru al Capitalei) Il­mrofliini I«( Bol) de ochii nâ5tPri- Rnli interne, ge­npsra iuni CnirUrilOâiS )­xuto-urmare, venero-siMitice șl boli r ° * nervoase neturbulente. .„i; sxi im I Pe c­ale venoasă, intramnscu ar sl elec­­tlfllalllBni aMÎIitiO / t io m dureros, cu mecol (Iomizare) 1 Roscost. Analiz« complecte de urină, sânge, spută suc gastric, lapte și orice produse pa­tologice. •* React. Wasserman si Sachs Georgi pentru diagnosticul sifilisului. Examene bac­­ter­olog­ie și anatomonato­­gice Autopaccinuri și stockvaccinui (antigo­­nogocic, stafilococic, polimicrobian gripal, etc. Laboratorul Central de Analiza medicala Instalati speciala ( Pentru ionisare, radiografie, radioscopie,­­ radioterapie, diatermia,electroterapie,­­ masaj vibrator, hi­droterapie. Bucătărie dietetică pentru diabet şi hol renale Pacienţii pot sa sa trateze cu orice medic Internist sau chirurg In secţiunile speciale se îngrijesc bolnavi atât intern, cât şi extern, de către medici specialişti, radiologi, sifilis şi boli nervoase. Orele de tratament 9-11 si 3-9 p. m. ce fusese, din moralist devine re­voluţionar transcendent, care tinde să primenească lumea şi să aducă pe pământ idealul ce concepuse. Ori cine crede în întemeierea îm­părăţiei lui D-zeu, e discipolul său. Dar cine o va întemeia? Ca fiu al lui D-zeu, el însuş va fi­ reforma­torul. Revoluţia ce voia să facă era o revoluţie morală. Dar atunci cum se împacă ea cu sfârşitul apropiat al lumei, pe care îl vestia? Ei bine, tocmai această contrazicere face măreţia operei şi reuşita ei. Ves­tind sfârşitul apropiat al lumei, Isus totdeodată stabilea şi o mo­rală, concepută în vederea unei stări statornice a omenirii. Prin ele, creştinismul întruneşte cele două condiţii de viaţă în lume: un punct de plecare revoluţionar şi putinţa de a exista şi mai departe, căci lumea voeşte să se primeneas­că, dar să şi trăiască. Şi acum pe sine se bizue Isus la întemeierea împărăţiei lui D-zeu? Pe cei săraci cu duhul, pe cei sim­pli, pe cei umili, pe femei, pe copii. D-zeu nu iubeşte ceea ce e înalt pentru oameni. Isus a devenit so­cialist. Centrul său de acţiune şi-l mută acum în Capernaum. Din a­­cest moment el se dedică cu to­tul ideilor sale, propovăduirii, îşi capătă adepţi, dar şi mulţi duş­mani. Mulţi vor să-l omoare. Se crede că atunci el ar fi zis: „Ni­meni nu e profet în ţara lui!“ Din pricina aceasta, acţiunea sa era restrânsă, dar hotărâtoare. Femeile mai cu seamă îl urmau cu drag, fericite că-l puteau îngriji. Una din ele, Maria Magdalena, femeie pier­dută dar ridicată prin Isus, i-a fost cea mai credincioasă; ea îl va în­soţi până la cruce, ea va fi vesti­­toarea învierii lui. Predica la dân­sul era dulce, plină de natural şi de parfumul câmpurilor. împărăţia viitoare fiind a săracilor, săracii îl îmbrăţişau, îl urmau pretutindeni. In ochii lui Isus, sărac devenise si­nonim cu „sfânt“. Şi prin sărac înţelegea şi pe săracii de bani şi pe săracul de duh- Isus ura pe cei bogaţi, cari erau făţarnici sau sgârciţi; ura pe învăţaţi, cari erau în mare parte făţarnici şi pedanţi. A treia fază a vieţii lui Isus în­cepe cu şede­rea lui în Ierusalim. Ierusalimul era o cetate de pedan­tism, de certuri, de uri, de micime de spirit. Fanatismul era împins la extrem, fariseii dominiau. Marea uscăciune a împrejurimilor Ierusa­limului, care face dintr’însul locul cel mai trist şi mai posomorât, con­trasta cu natural dulce şi pitorească a locului ce părăsise. Nici oamenii, nici natura nu puteau să placă blân­dului predicator din Qafilea cu oa­menii ei simpli şi cu natura ei pli­nă de viaţă şi de armonie. Mediul era protivnic vocaţiunii lui Isus, Mândria, făţărnicia tutu­ror îi făceau viaţa foarte grea. El era neînţeles în marea cetate. Apoi practicile cultului îl desgustau. Cu încetul el ajunge la convingerea că cultul evreesc trebue desfiinţat, că nu-şi mai a­re raţiunea de a fi. De atunci Isus încetează de a mai fi evreu- El este revoluţionar în cel mai înalt grad. El propune un cult nâu, liber pentru toţi oamenii, ca fii ai lui D-zeu. Proclamă drep­turile omului, religgiunea omului, mântuirea omului, nu numai a e­­vreului. Această re­giune el o înte­meiază nu pe altare, ci în inimă, e religiunea omenirii întregi. Acum ideile lui Isus se lămuresc: Legea trebue desfiinţată, el o va desfiin­ţa; Mesia a venit, el e Mesia; îm­părăţia lui D-zeu va veni în cu­rând, prin el va veni. Ce concepţie uriaşă! D-zeu, tatăl bun al tuturor, împărăţia lui în ini­ma noastră, religiunea lui în sufle­­tul nostru, apoi venirea Mesiei şi a lumei viitoare. In ochii acestuia ‘ divin revoluţionar, ftatul dispare: femilie, patrie, nimic nu cunoaşte. Dar el ştie că nu e destul să con­cepi un lucru, trebue să-l faci să izbutească. Şi văzând în propria sa moarte, pare-se, un mijloc 4° a în­temeia această împărăţie, el se ho­tărăşte să moară pentru izbânda ei. Isus devine din ce în ce mai entu­ziast, mai înflăcărat: el nu-şi mai aparţine, aparţine omenirii. Mân­tuirea acesteia nu se putea înfăptui decât prin moartea sa. Era şi timp- Duşmanii se înmulţiseră. Isus osân­dise legea- Fariseii, de­sigur, nu puteau îngădui aceasta. Un abis îi separa de dânsul pe aceşti cntar­enii nici şi pedanţi- Ei interveniră pe lângă autorităţile supreme. Un si­nod de preoţi, sub, prezidenţia ma­relui preot Caiafa, osândi pe Isus. .Guvernatorul romani încuviinţă sentinţa. Această sentinţă grăbi succesul operei lui Isus, puse pece­te divinităţii sale. El ar fi putut să scape, dar n’a voit. Dragostea de opera sa birui. Primi să deşerte paharul până ’n fund. Fu osândit la răstignire. Pe cruce se văzu pă­răsit de apostoli. Numai câteva fe­mei plângeau, printre cari şi Maria Magdalena, în mijlocul batjocura mulţimii. Avu o singură clipă de şovăială: „Doamne, de ce m’ai pă­răsit?“ urmată apoi de o seninăta­te sufletească din ce în ce mai ma­re. El întrevăzu în moartea sa mân­tuirea lumii, şi, pierdut în adora­­ţiune­a Tatălui, el începu pe cruce viaţa divină pe care avea s’o du­că în inima omenirii, a creştină­tăţii, timp de veacuri nesfârşite. Dacă trecem acum la analiza a­­cestei opere importante, distingem în autorul ei două caractere: pe o­­mul de ştiinţă şi pe artist Ca om de ştiinţă Renan nu admite divi­nitatea lui Christ, sau cel puţin o reduce la proporţii omeneşti; ca artist el îl îndumnezeeşte. Sub ra­portul ştiinţific, i s-a reproşat că a avut id­eea preconcepută de a micşora puterea divinităţii; în schimb însă, el a pus în joc toată pătrunderea sa psihologică pentru a pune pe această figură sublimă pecetea divinităţii. E într’adevăr atâta entuziasm în descrierea auto­rului şi o dragoste atât de puter­nică în tratarea subiectului, încât întreaga carte trozneşte sub greu­tatea giganticului personaj! „Omenirea, în ansamblul ei, zice Renan, oferă un amestec de fiinţe joase, egoiste, superioare animalu­lui prin aceasta numai că egoismul lor este mai reflectat. Dar în mij­locul acestei vulgarităţi uniforme, coloana se ridică spre cer şi a­­testă o mai nobilă soartă. Isus es­te cea mai înaltă coloană, aceea care arată omului de unde vine şi încotro trebue să tinză. In el s’a condensat tot ce este înalt în na­tura noastră. In privinţa aceasta Christ ar trebui conceput nu cu in­teligenţa, ci cu însăş facultatea sa dominantă, cu bunătatea. „Devotat fără rezervă ideei sa­le, el i-a subordonat totul în aşa grad că, la sârşitul vieţii, univer­sul n’a mai existat pentru el. Prin acest act de voinţă eroică, el a cu­cerit cerul. Oricare vor fi fenome­nele neaşteptate ale viitorului, Isus nu va fi întrecut nici­odată. Cultul său se va întări fără încetare; le­genda sa va stoarce lacrimi nesfâr­şite, suferinţele sale vor mişca ini­mile cele mai împietrite, toate vea­curile vor proclama că, printre fiii oamenilor, nu s’a mai născut unul mai mare ca Isus.“ CONST. ŞAINEANU Profesor la liceul Şincai interesele ce le sunt comune decât ceea ce îi desparte. Această con­cepţia nu-mi îngăduie să fiu de a­­cord nici cu acei politiciani ma­ghiari, de altcum aderenţi ai înţe­legerii paşnice, cari însă pretind încredere şi tratament democratic faţă de poporul maghiar pe baze unilaterale, fără de-a pretiede cu atâta energie pacificarea spirituală a maghiarilor din România şi L­n­­garia şi democratizarea conduce­rii lor interne, cu câtă sinceritate luptă pentru intelectualii români, consolidarea democratică a condu­cerii poporului român. Durere, în ce priveşte problema maghiară simt încă la suprafaţă tot cele două concepţii extremiste. Din partea maghiară se cere maximul libertăţilor şi se oferă minimul de garanţii, iar din partea româneas­că se face o legătură între maxi­mul de garanţii şi minimul de li­bertăţi. Acea parte a maghiarimii din Ungaria şi Ardeal, care nu-şi poate închipui existenţa naţională economică şi culturală fără deţi­nerea puterei politice dominante, abia face vre-o încercare de-a ni­mici influenţa diriguitoare, cel pu­ţin a societăţilor „deşteptătoare”, pe faţă revanşiste şi de-a pune capăt persecuţiilor brutale ale ele­mentelor pacifiste şi democrate. A­­cestei concepţii lipsite de sinceri­tate îi corespunde pe deplin punc­tul de vedere al ultra-şovinismului român, care iarăşi numai prin înstăpânirea altora şi în asimilarea cu forţa a minorităţilor îşi vede a­­sigurată viaţa naţională,, iar pe Un­garia crede că o va sili să-i res­pecte acest punct de vedere cu arma. Faţă de aceste extremităţi de­mocraţii români şi maghiari tre­­bue să ia lupta,­­ fiecare faţă de extremiştii propriului popor. Mi­siunea intelectualilor maghiari e să-şi convingă poporul, că în lo­cul fantazmagoriilor sângeroase trebue să tindă la o prietenie sin­ceră între naţiunile-surori şi să se reţină de la ori­ce provocări ce dau naştere neîncrederii. Declare-i „trădători“ acela, cari enunţă ace­­laş program în afară, iar înlăuntru se pot ţinea la suprafaţă, numai a­­coperind adevărata lăture a ori­zontului lor duşmănos poporului, cu fata morgana a „integrităţii“. Activitatea cu ten­dinţe lăuntrice şi de prefacere a democraţilor ma­ghiari necesarmente va convinge rom­ânimea, că în sânul maghiari­­mei este un curent de sinceră pre­facere sufletească şi că în sufletul poporului, în locul ambiţiilor de supremaţie de odinioară a prins teren idealul progresului intelec­tual şi moral. Referindu-se la a­­ceastă activitate, democraţii ro­mâni ajung în posibilitatea de­ a şi câştiga naţiunea pentru o politică ideală de naţionalităţi, care ar eli­bera cele mai bune forţe spre o viaţă culturală, în locul politicei de ură. Intelectualilor români l­ se vor înfăţişa doar probleme cu mult mai mari în această privinţă, de­cât nouă. Trebue să facă pe­­popo­­rul lor să înţeleagă, că păzitorul închisorilor nu­ e mai liber ca robul şi recunoştinţa acestui adevăr a fost cauza înapoierii culturale a popoarelor fostei monarhii. O mun­că intensivă, sistematică şi per­sistentă îi aşteaptă pe intelectualii români, care înainte de toate deser­veşte interesele propriului lor po­por. E o muncă grea, dar o uşu­rează orizontul spiritual, blând şi paşnic al poporului român. Şi dac­ă poporul maghiar va vedea, cum democraţia română propagă liber­­tăţile minoritare in schimbul fi­­delităţii către stat, atunci mari, naţiunile răutăcioase şi stupide ale iredenţei vor afla răsunet din ce în ce mai puţin în sufletul maghia­rilor. Dar şi în Ungaria, cu refe­rire la această atitudine a demo­craţiei române, gruparea pacifistă şi cu sentimente prieteneşti va ajunge faţă de agitatori la supra­faţă, deschizând adevăratele căi ale definitivei împăciuiri cu statele succesoare. S’au făcut multe în direcţia a­­ceasta, dar nu de-ajuns. Trebue să se pornească o acţiune în stil ma­re, reciproc sprijinită, de ambele nărţi, care să creieze atmosfera democraţiei şi să izoleze taberele şoviniştilor extremişti. Problema naţionalităţilor e încă terra in­cognito, spre care două sirene, i­­redenta şi ispita asimilării, atrag massele. Intelectualii trebue să ia iniţiativa, purtând facla unei „pé­­nétration pacifique“, facla fideli­tăţii din partea maghiarilor şi a libertăţilor naţionale din partea Românilor. Intr’o bună Si frumoa­să zi o să ni se întâlnească dru­ u­­­ m. r­i/ilVKRI). murile, dar şi până atunci, lumina ce o vor răspândi aceste facle va fi din ce în ce mai puternică. DR. EMERIC KADAR Inundape din {ară Rummna CERNĂUŢI, 22. — I­n pricina desgheţului accelerat de timpul frumos, apele Prutului au înce­put sâ cr­ească cu repeziciune , rîienunţând să iasă din matcă. Pe unele locuri, unde malurile nu sunt îndeajuns de înalte, ape­le au şi­ inundat terenurile. Apele acestui râu au aruncat la mal cadavrul unul necunoscut în vârstă ca de 60 ani, a cărui iden­titate n'a putut fi încă stabilită, asupra sa negăsindu-se nici un fel de act. Autorităţile poliție­neşti fac cercetări. D. A. C. Itiza şi alegerile baroului din Iaşi IAŞI. „ Am arătat rezultatul ale­gerii de la baroul din localitate. Să reproduc azi un ecou interesant de­­la această alegere. Biroul a fost prezidat de d. avocat Nicu Apotekier, prin tragere la sorţi dintre membrii, fostului consiliu de disciplină cari nu și-au mai reinoit candidaturi­i. La un moment dat, intră in sala de vot d. A. C. Cuza, care e și avocat. D. Cuza, zărind pe d. avocat A­­poteker, esclamă: „— Nu voiu lua parte la o alegere prezidată de un jidan­­” D. avocat Sirrtionescu ripostă ime­diat: E suficient că e Român, noi nu cerem mai mult”. D. Cuza părăsi sala de vot şi pala­tul de Justiţie. La această scenă avem de adăugat un singur amănunt. E drept că d. Nicu Apotekiei s'a născut evreu, dar sunt­ mulţi ani de când a îmbrăţişat religia creştină ortodoxă română. — D. Lupte între bandiţi şi tape spre 8 SOLDAŢI RĂNIŢI; BANDIŢII ARŞI BE VII Sofia.­ Autorităţile având infor­ma­ţiuni că o numeroasă bandă­­de tâlhari se află adăpostită în ca­­ri­na Poştalar din judeţul Filipopol, au ordonat înconjurarea satului cu ar­mată. La un moment dat un­ detaşa­ment de soldaţi înaintând spre casa unde se aflau găzduiţi bandiţii i-au somat să se predea. Drept răspuns bandiţii au început să tragă în soldaţi omorând 2 din ei. Faţă de această atitudine, şi cum bandiţii se baricadase puternic şi continuau să tragă focuri la apropi­erea soldaţilor, mai rănind 6 din ei, comandantul detaşamentului a ordo­nat bombardarea casei cu un tun de munte. După mai multe lovituri casa a fost complect incendiată, iar bandi­ţii distruşi de foc. Corpurile lor com­plect carbonizate au fost scoase de sub mine, fără a li se putea stabili identitatea. Viaţa artistică OPERA ROMANA. — Faust, TEATRUL NAŢIONAL. Mati­neu. Taifun; seara: Visul unei nopţi de vară. TEATRUL REGINA MARIA.—La­birintul (­premieră). TEATRUL MIG. — Matineu şi coana Cocotelor. seara . ScU TEATRUL CAROL CEL MARE. — Dm S'ss,a Model TEATRUL CENTRAL. — Sbură­­torul. TEATRUL POPULAR. — Matineu. Cererea in căsătorie, seara. Băiat de viaţă. TEATRUL ALHAMBRA. — Va­­rietăţî. TEATRUL MAJESTIC. — Varie­tăţi. CINEMA PATITE PALACE. — Dragostea la încercare. CINEMA VLAICU. — Stanley în Africa. •* * * Viitoarea premieră a teatrului Naţional va fi Plicul de d. Li­viu Rebreanu * * * In cursul lunei A­prilie Opera Română va reprezenta „Balul mas­­cat‘­ de Verdi. Repetiţiile muzicale sunt» sub con­ducerea d-lui Tango. w ’X* *Jf Mâine seară Vineri se reprezintă la Teatrul Naţional pentru a 2-a oară Hedda Gabler ae Ibsen. * * * Duminică 25 Martie, oră 5, va a­­vea loc la Fundaţia Carol I o con­ferinţă. Va vorbi d. V. Zaborovski despre : I. W. Goethe.' * Cronica teatrală «ie Kmilia NADAJDI „HEDDA GABLER“ DE IBSEN la Teatru! Raţionau In dorinţa lui de a se înfăţişa singur mai mult ca artist decât ca filosof, Ibsen spunea Intr’o zi unui amic: „Pe când scriam, creerul meu a putut să fie străbătut de o idee ori alta. Dar toate acestea nu simt decât accesorii Principalul întro lucrare de scenă e acţiunea, e viaţa ’. S’ar părea că „Itedda Gabler” n’a fost scrisă decât pentru a dovedi această afirmaţie a scriitorului nor­vegian, căci în nici o alta lucrare a lui filosoful nu e mai puţin apa­rent decât în aceasta. Zadarnic s’a căutat în „Hedda Gabler” vreo teză. Nu i s’a găsit nici teză, nici pro­blemă. Nu e decât o acţiune bizară, lipsită de logica, deconcertantă, care se învârteşte în jurul unui per­sonaj anormal ca Hedda — exem­plar singularizat chiar în galeria „nebunilor” lui Ibsen. Cei ce ar voi să aşeze cu orice preţ piesa aceasta în Cadrul operei ibseniene, i, l’ar putea găsi cel mult în vecinătatea „Raţ­îi sălbatice", conceptul ibse­­nian al adevărului cu orice preţ, când e aplicat unui bicinic ca Hialmar Ekdal, produce d­e maiorul din „Raţa sălbatecă”. Puterea voin­ţei — alt concept ibsenian — când e împrumutat unui personaj anor­mal şi pervers ca d-na Tesman, produce dezastrele din Hedda Ga­bler. Hedda suferă de o hipertrofie a voinţei, din pricină că a fost deprin­să să i se satisfacă toate capriciile Tatăl ei, generalul Gabler, o purta cu el căt­are şi a învăţat"-« să tragă cu pistolul. De aceea e gata, oricând sâ întrebuinţeze pistolul în viaţă. Când, în dragostea ei cu genialul dar detracatul Ejlert acesta devine exigent, ea îndreaptă pistolul asu­­pră-i. Se mărită cu un savant „spe­cialist”, naiv şi plicticos, fără a-1 iubi şi numai fiindcă crede în vii­torul strălucit al acestuia. Mai târ­ziu genialul Ejlert, detracatul, e pe cale de a rena­şte sub influenţa binefăcătoare a bunei Thea, fosta prietenă a Heddei. Dar Hedda nu su­feră lucrul acesta, şi-l împinge pe Ejlert în stricăciune, parte din ipo­­tinctul pervers de a face rău, parte din dorinţa de a-l vedea liber şi stă­pân pe voinţa lui. Când acesta ca­de iar în josnicie, Hedda îi dă pisto­lul să se împuşte, în speranţa că a­­cesta o va face frumos —, căci ea e o estetă care pretinde frumosul în toate. Dar Ejlert se împuşcă în chip josnic şi Hedda e profund umi­lită în decepţia ei de a fi găsit în­­sfârşit un „om” capabil de acte cu­­ragioase şi măreţe. Când apoi Hedda cade în mâinile cinicului Bracke care o vrea, mândria o face sâ se împuşte. Povestea e bizară şi oarecum me­lodramatică. Nu reţinem din ea de­cât contrastul Gibsenian acesta­—din­tre două concepţii de viaţă. De o parte individualismul exagerat şi egoist al Heddei, de altă parte al­truismul dus până la jertfă al mă­tuşei lui Tesman. E un contrast pre­zentat cu o rară măestrie. Teatrul Naţional a montat „Hedda Gabler“ cu o deosebită atenţie şi in­terpretarea s’a bucurat de luminile d-luî Paul Gusty, unul din cei mai mari admiratori dela noi al lui Ib­sen. D-na Filotti, în rolul titular, a pus multă râvnă artistică, deşi n’are mijloacele die virtuozitate necesitate de complexitatea rolului. O admi­rabilă Thea a fost d-na Almajan Bu­­zescu, care şi-a făcut frumos rein­trarea la Teatrul Naţional. Toţi cei­lalţi interpreţi, d-na Gusti, d-nul So­­reaivu, Demetriad, Livescu şi-au tra­sat rolurile cu preciziune, asigurând un ansamblu plin de atmosferă, lu­­cru p­entru care merită toate lau­­dele. IOSIF NĂDEJDE , t­elefoanele NOASTRE Direcţia 57/72 Centrala 6 67 şi 46/79 * 100 milioane franci pentru acoperirea cumpărăturilor din Franţa Textul proectului de lege francez Graţie amabilităţii Oficiului co­mercial francez, care a binevoit să ne comunice proiectul de lege francez relativ la Împrumutul ro­mân de 100 milioane franci, sun­tem în măsură să reproducem în Întregime atât proiectul acesta de lege — despre care am mai în­treţinut pe cititorii noştri, — cât şi expunerea de motive care 11 în­soţeşte. Iotă acest document No. 4833 CAMERA DEPUTAŢILOR A două spre­zecea legislatură SESIUNEA DIN 1922 Anexă la procesul verbal de la şedinţa a doua din 8 iulie 1922. PROIECT DE LEGE Pentru autorizarea de avansuri până la suma de una sută de milioane franci guvernului ro­mân, prezentat în­ numele d-lui Alexandre Millerand, preşedintele republicei franceze de d. Raymond Poincaré, preşedintele consiliului de miniştri, ministrul afacerilor­ străine şi de d. Charles de La­ Steyrie, ministrul finanţelor. EXPUNEREA DE MOTIVE DOMNILOR, Guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a obţine de la guver­nul Republiei franceza deschide­rea de credite până la suma de una sută milioana franci pentru a acoperi cumpărările de mate­rial de efectuat în Franţa. Guvernul francez socoate că nu ar putea refuza guvernului ro­mân facilităţile de trezorerie ce cere, dat fiind garanţiile de ram­bursare care sunt oferite şi a­­vând în vedere interesul capital pe care îl prezintă pentru ţara noastră desvoltarea unei puteri a cărei existenţă este un element esenţial pentru menţinerea păcei şi siguranţei în Europa Orien­tală. Guvernul are, prin urmare, o­noarea de a supune înaltei dv. aprobări proiectul de lege al că­rui conţinut urmează. PROECT DE LEGE Preşedintele Republicii fran­ceze Decretează: Proectul de lege al carui conţi­nut urmează să fie prezentat Ca­merei Deputaţilor de preşedintele Consiliului, ministrul afacerilor străine şi de Ministrul finanţelor cari sunt însărcinaţi de a expune motivele şi de a susţine discuţi­­unea lui. ARTICOLUL ÎNTÂI: Ministrul finanţelor este auto­rizat să consimtă guvernului ro­mân, asupra resurselor trezoreriei şi până la suma de una sută mi­lioane franci, avansuri rambursa­bile, garantate în prealabil şi pur­tând o dobândă de 5 la sută. ARTICOLUL : Este autorizată deducţiunea la debitul comptului special „Cesi­une de material la guverne stră­ine", până la suma de una sută milioane, din totalul cesiunilor de material care vor putea­­ fă­cute guvernului român şi care vor fi plătite cu avansuri de con­simţit in executarea articolului precedent. Această autorizaţiune specială se va adăuga celei care va fi a­­cordată neutru cesiunile de ma­terial prin legea de finanţe de la exerciţiul 1923. Făcut la Paris, 7 Februarie 1923. Semnat: A. MILLERAND Prin Preşedintele Republicei Preşedintele Consiliului, mi­nistrul afacerilor strătine Semnat: R. Polneai®? Ministrul finanţelor Semnat: Oh. de Lasteyria Direcţiunea regională P. T. T. din Cluj, a publicat concursuri pentru ocuparea postului de diriginte la oficiul poştal şi telefonic din Mu­­geni, judeţul Odorheiu, precum şi pentru ocuparea postului de diri­ginte la oficiul poştal şi telefonic la Mănăstiril Unguresc, judeţul Cojocna. Condiţiunile detailate de admitere sunt publicate în „Moni­torul Oficial“ cu data de 22 Martie. Nafson Gsby Bucureşti, Calea Victoriei ,« Colecţiune» sa­u Modele de Rochi, Tailleur-uri şi Mon­­teau-uri de Primăvară, va fi presentată Vivien 23 c. ora 4 p.m. Această co­ecţiune In primele zile va îi văzută exlusiv de clientela rasei. D. dr. Câinii Negrea, profesor la facultatea de drept din Cluj, a fost numit membru­ în comisiunea de unificare legislativă la subco­­misiunea pentru procedura civilă. Chapellerie Georges a în­fiinţat un atelier special de lingerie bărbătească cu u­ti­mele noutăţi în mătăsuri şi Zefiruri. La zemstva oraşului Orheiu a fost numită o nouă comisiune in­terimară compusă din d-nii: Leon Scopovschi ca preşedinte; Ion Fi­lip, vicepreşedinte, preotul Simion Luscalov, Serghei Trofimov si An­drei Găină, membri. D-l GOGU MATEI mare pro­prietar domiciliat in CRAIOVa a contractat o asigurare de piată pentru suma de Lei 500.090 (cinci sute mii) la Societatea BELGO­­ROMÂNĂ de Asigurări si Reasi­gurări „CREDITUL SOCIAL". Societatea „Apărătorii Patriei“ invită pe acei membri care nu şi-au complectat actele pentru împroprietărire să se prezinte de urgenţă la biroul societăţii, Ca­lea Victoriei n-rul 2, spre a şi le complecta. La caz contrariu, nu se vor putea înainta autorităţilor în drept. Societatea „Principele Mircea“ pentru protecţia copiilor în Româ­nia, anunţă că biletele reprezenta­ţiei a IV a revistei feerie „Când dracul petrece“ fiind cu totul e­­puizate se va da după cererea ge­nerală a V reprezentaţie Sâmbătă 24 Martie la Teatrul Naţional. Bi­letele se găsesc la Feder­aî în sea­ra reprezentaţiei la Casa Tea­trului. D-l GEORGE D. FISCHER, boale de ochi şi urechi, Str. Paris 27. Consultat»: 11—12 şi 4—6. „Liga drepturilor şi datoriilor fe­meii “ va ţine azi Joi, 22 Martie, o­­rele 8 seara, o întrunire publică in sala Dacia, în vederea susţinerii re­vendicărilor feministe. La această întrunire vor vorbi : d-nii dr. Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional român; Alex. Vaida-Voevod, fost prim-ministru; Grigore Iunian, deputat; Aurel Lá­zár, deputat; d-na E. de Reuss Ian­­culescu, preşedinta „Ligii D. C. F.“; d-na Calypso C. Botez, preşedinta „Consiliului naţional al femeilor române*1; d-ra Veturia-Mileva Mar­­covici, secretara generală a „Ligii D. D. F.“; d-ra dr. Alexandra Stoica, preşedinta filialei Ploeşti; d-na Lu­cia Teodorescu-Nichifor, preşedinta filialei Bârlad; d-na Steliana Cior­­tescu; o delegată a ţărănoilor din judeţele Vlaşca şi Ilfov. 4 Informaţiuni Printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a aprobat sporirea taxe­lor de locaţie prevăzute de tariful local de onături C. F. R., In staţiu­nile Bucureşti-Nord, Dealul Spirei, Filaret, Mogoşoaia, Obor, Ploeşti, Iaşi, Reni, Braşov, Cluj, Arad şi Craiova, In modul următor : pen­tru primele 24 ore dela expirarea termenului liber câte 30 lei de oră şi vagon, pentru următoarele 24 ore câte 45 lei de oră şi vagon, iar pentru* restul timpului până la complecta încărcare sau descărcare,­­ câte 60 lei de oră şi vagon. De asemenea s’a aprobat ca în staţiunile indicate mai sus, după expirarea termenelor scutite de magazinaj, toate taxele la magazi­­naj prevăzute în acelaş tarif de măr­furi, să se tripleze. Aceste sporuri vor intra in vi­goare la 1 Aprilie 1923. D-nii Comercianţi din întreaga ţară se pot aproviziona convenabil cu mărfuri de MERCERII şi ANI­LINĂ en gros în calităţi şi preţuri avantagioase de la firma STANCIU & Co. str. Gabroveni No. 20. Te­lefon 35/32. Duminică 25 Martie, la orele 10 dimineaţa, va avea loc la biserica Sf. Treime-Teiu, solemnitatea de­corării comitetului şcolar din par­­tea locului. La această solemnitate vor par­ticipa şi d-nii dr. C. Angelescu, ministrul i­stracţiunii, şi dr. Costi­­nescu, preşedintele comisiei inte­rimare. Academia Română va ţinea şe­­dinţă publică Vinerea viitoare, 23 Martie curent, la ora 3 d. a. D. N. Iorga va face o comunicare cu subiectul Materiale nouă privi­toare la Unirea Principatelor şi ro­lui lui Victor Place. * Magazinul „RULETĂ“ Str. Arătiei 2 (P­aţa Sf. Gheorghe) Anunţă onorata sa clientelă că primeşte zilnic transporturi cu ultimele nou­tăţi în TESATURA BONE­­TAR­E, GAR­ATURI MERCERIE, Confecţiuni Copii etc Telefon 911 ”

Next