Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)
1923-06-25 / nr. 12083
1 un Exemplarii in toata tara 3 Lei exemplara! In strainatate , luni 25 Iunie 1923 Kral XOTIMW 12083 Adeverii! Se împinese azi 75 de ani de când românii au cerut pentru prima oară o Constituţie de oameni liberi. .„Ei o aşteaptă şi azi! i .áttört«., AI. V. BELDIMAN 1888—1897 SONDATORI CONST. MILLE 1897—1920 LIGA Drepturilor Omului Este vădit lucru că Constituţia, »— vechie sau nouă, — care ar limita în fapt Absolutismul neînfrânat ce intră în firea guvernanţilor Jiu va putea primi aplicare. îndoială asupra acestui punct nu e permisă nici unui bărbat politic cu experienţă. A stărui în această eroare ar fi de o zadarnică obstinaţiune şi do-vadă de voită amăgire de sine însuşi. J Regimului brătienist, — atunci id acesta va cădea în falimentul atorit incapacităţii şi imoralităţii le, — îi va urma tot un regim atorial care va continua, pe faţă şi mai brutal, chinurile la care este supusă ţara de la război încoace. , Când are cineva o credinţă nu şi-o leapădă uşor. Credinţa în maniera forte va fi păstrată până la capăt şi aplicarea acestei metode va fi încercată în toate chipurile. Aceasta este desfăşurarea logică a problemei ai cărei factori ne sunt suficient cunoscuţi, precum perfect cunoscut ne este şi desnodământul ci fatal. Importă însă ca încă din vreme să ne dăm seama şi să ne luăm măsurile* ** * Prima datorie este să privim situaţia în realitatea ei întreagă, încetând d’a ne legăna în speranţe de mult răsuflate. A doua, este d’a ne organiza rezistenţa. Numai în faţa unei organizaţiuni, destul de tari şi imposantă pentru a inspira o salutară prudentă, prevederea mai sus enunţată nu s’ar mai împlini, iar primejdia întrevăzuta ar putea îi înlăturată. In ce ar consta acea organizare? Ea ar consta în crearea unei puteri de rezistenţă capabilă să lupte victorios contra anarhiei despotismului de sus şi a demagogiei de jos.Este oare cu putinţă să cream noi o asemenea putere şi în ce ar consta ea ? Puterea aceea ar fi lanţul de unire întocmit de toţi cetăţenii conştienţi de primejdia acestor două stări anarhice şi dornici de dreptate şi legalitate. Unirea ce s’ar organiza ar trebui să fie de aşa natură ca orice duce şi împotriva oricui, să întâmpine rezistenţa întregei organizaţiuni. Denunţarea cazului prin presă, asistenţa baroului, susţinerea cheltuielilor necesare pentru urmărirea funcţionarului abusiv înaintea instanţelor competente, urmărire continuată şi pe calea publicităţii şi în fine despăgubirea nedreptăţitului şi satisfacerea lui atât morală cât şi pecuniară ; dacă o schiţă sumară a mijloacelor de întrebuinţat * * *■ Solidarizarea aceasta a oamenilor de bine, a iubitorilor de dreptate şi de legalitate, întinsă la oraşe şi la sate, în lumea civilă şi militară, clerică sau mireană, ar avea cu atât mai mulţi sorţi de izbândă ministrul Iugoslaviei la Bucureşti cu cât lumea este azi mai speriată de nedreptăţi şi de abuzuri. Cu zecimile şi cu sutimile de mii ar fi aceia care s’ar adăposti într’o asemenea unire, dându-şi fiecare seama că, odată cu înscrierea lui în liga ocrotitoare, el ar fi asigurat de a nu mai cădea — ca azi — victimă neştiută şi neajutată a nedreptăţii şi ilegalităţii, ar sări toţi pentru unul. Câteva cazuri bine evidenţiate, de la început stabilite, în care asuprirea celui slab şi neputincios ar - « 1 ______ jfl 11 td CVI Ui sJAMvr y. .. »r ----- Primind în audienţă pe reprezenaf la tot ajutorul ce-i poate da contenta comunităţii şi Uniunii evre- mxdaeauna au eşuuit îu cursul competinţelor şi al mijloace ieşti, mitropolitul primat a desa- Prildit focuri groaznice. Din nefelor băneşti datorit contribuţiunei luat în termeni categorici pătimaşa fîcire diplomaţia s’a pus din nou tuturor, ar convinge pe toţi cetăţe- campanie antisemită condusă de să-l frece. Numai de nu s’ar anii ţării aceştia de minunile ce poa plagiatorul de la Iaşi şi susţinută cu Prindete face solidaritatea socială inteli- mijloace inavuabile. Cu argumente I. T. gent organizată şi aplicată. Numai demne de nobleţă de cuget a unui aflortin p.nea organizaţie ar putea prelut, şeful spiritual al religiei or-1UU£„V* V„.-----------------de nevoilor situaţiuneei de faţă Acum, pe muncă ! C. G. Costa-Foru Duşmănirea presei Justiţia loveşte în cetăţeni Alarma dată de noi în chestia aplicării premature a dispoziţiilor ce suprimă libertatea presei iau lăsat în public ecoul pe care-l dotam. Faptul că instanţele judiciare au două măsuri în aplicarea nouii Constituţii, grăbindu-se s’o utilizeze când e vorba de a pronunţa condamnări contra ziarelor şi ziariştilor şi amânând aplicarea atunci când discuţia poartă asupra senatorilor de drept, a provocat o surprindere generală, care nu e de natură să sporească prestigiul justiţiei. Ceeace nu s’a înţeles însă de ajuns şi ceea ce trebue semnalat atenţiei publice e că severa aplicare a noului regim nu se întoarce numai contra ziariştilor faţă de cari magistratura poate avea o animozitate — ce e drept — nejustificată. Asprimea precipitată a tribunalelor se îndreaptă, ca şi textul în Bus, contra tuturor cetăţenilor. Sub ameninţarea nouilor sancţiuni care taxează drept calomnie orice afirmaţie ce mi poate fi susţinută cu dovezi materiale, nimeni nu va mai avea curajul să n© adreseze plângerile sale. Tot, jeturi!!, insultat!!, bătuţi!, toate victimele abuzurilor săvârşite de mîcît satrapi subalterni îşi vor înghiţia durerea şi revolta, de frică să nu e taxaţi drept calomniatori. Căci titorii abuzurilor şi nelegiuirilor au destulă abilitate să nu lase niciodată urme şi dovezi. Cazul de la tribunalul Dolj e cum ,nu se poate mai elocvent. Inculpatul nu a putut dovedi că i se ceruse mită de către funcţionarul reclamant. Tribunalul a pronunţatcondamnarea şi totuş am putea paria că mita s’a cerut. Atitudinea tribunalelor este deci departe de a fi moralizatoare. Eaduce la acoperirea imoralităţii. Impieducând fără motiv legal, pe cetăţeni de a ne adresa plângerile lor, impedicându-ne pe noi de a ne face o nobilă datorie susţinând aceste plângeri, justiţia lucrează contra interesului social. Şi judecătorii aceia uită că ei înşişi pot îi mâine, individual ca cetăţeni, victimele unor jicniri şi abuzuri nemeritate. Din propria lor vină, ei nu vor gazetar generos şi desînteresat care să le sară în ajutor. In graba lor cetățeni. PLEBS. Pildele continuă Nu zic „bune“ sau „rele“ ci „pildele“, foscind cititorilor grija sa le califice după cum vor socoti cu cale. Acele pilde continuă a ne veni de peste Dunăre, din regatul bulgar care era cât pe aci să devie republică dacă mai dura Stamboliiski. Dar nu de asta voi să vorbesc şi de ştirea extraordinară că magistralii cari au stat la poruncile guvernului căzut au fost destituifi ţi vor fi daţi judecăţii de noul guvern, pe yiotiv că au nesocotit legile pe care trebuiau să le păzească ţi să le aplice. Dacă astfel au procedat unii mai/u,vu' V*o v; fi» ut* //iwvvwwv wim „vi* ■ — , gistrati bulgari n'o putem tti. Fap- dus la un rezultat pozitiv. In urma ucustonnt. — -- ■ tul ce ne interesează este că în Eul acestui fapt. țara e lipsită de acel când ti se propune, fixezi tu condi--------------------„M. — .... tjj,]e_ jar propui ]e fixează ălgaria se procedează, când se crede viguros organizm politic, pe care de- -----că un lucru e bun ori când se ere imocraţia ţărei putea să-l opuie atot laici. Prin urmare acele 40, şi de că e vătămător intereselor gene- puterniciei despotismului liberal, încă 40 sunt pure fantasmagorii. râie cu o promptitudine ţi cu o vi- Fuziunea însă nu s'a putut face. De-aceea mă tem că profetul goare straşnice. Nimeni nu rabdă Nici partidul ţărănesc, nici cel națio- nostru nu va fi primit cu osanale la nimic, nici nu amdnă, popor, parti- “f^^^^VcariTul^3 intemÎ întoarcerea în ţară va trebui dar late. Şi astfel, fiecare din ele şta să vedem şi de altele decât de plaluat libertatea de acţiune, nurlie d-lui V. Brătianu, îşi are desigur însemnătatea ei în desfăşurarea ulterioară a vieţei noade ţi chiar guverne. Fiecare spune şi lucrează pe faţă ţi repede după cum crede. Dela vorbă pdnă la faptă e cel mult ca dela lingură la gură, cu deasa răsturnare a lingurii. caractezl»idf,r ^le Un “^aordfriar stre politice. Noi credem Insă șl ter^Peram«n.t cu totul Pont« binele democraţiel nădăjduim ..................— Ică va fi că desfacerea Înţelege, excepţional, fie că ne place sau nu Vreau să zic fie că ne place sau nu la el acolo ori ca pilde pentru alţii. Dar lucrurile stau aşa, n'avem ce le face. Marii noştri proprietari au simţit până la ananghie efectul vecinătăţii noastre cu Bulgaria, ţară de mici proprietari. Iată că un fior trece acum ţi prin sufletele acelor magistraţi dela noi cari au a-ţi reproşa ceva, pufini colţi vor fi. Ca mâine isasasa3&#. 3T» NAZBATII Găinile, cocoşii sau liberalii? In „Viitorul" de aseară se dă o lămurire în chestia ouălor. Lămurirea sfârşeşte cu următoarea epatantă frază: „Dacă pentru moment pufne se găsesc mai greu, lucrul este explicabil prin „entuziasmul" de primul moment al celor ce se grăbesc să le strângă. Curând lucrurile vor reveni la normal, producția , •_I VC11X Id UUUUWI) abuz de putere, ori unde s ar pro-1 (jurSe prin încurajarea dată1 deodată? S’ar iefteni carnea... Kix. Citiţi la Utima Oră Interesantele declaraţiuni ale d-lui Ciolae Antici asupra iiverginţiilor dintre Iugoslavia şi România Cuvântul Mitropolitului ^rj!tmJentase Af 'restrişte se ’ repetă azi pe malurile %sffvTrnPrinie Cudării ? PTin meleagurile Carpa HJtZJUfui tl,or- Părintele ceresc a binevoit să I patrie, prin reprezentanţii săi S nSr vsS AAwiT«' — — şi înţelegerea reciprocă a români- salvare. Norocul celor slabi Conferinţa dela Lausanne Pentru a nu ştim câtea oară contferinţa dela Lausanne a leşinat din marin- nou, sau ca să mă slujesc de ferme- Evident că rezistenţa nată a Turciei, şi pe delături manoperele invidioase ale Greciei, sunt exact în măsura dihoniei dintre marile puteri. Acesta a fost de altmintrel mai întotdeauna norocul celor mici şi slabi. Când boerul se ceartă cu cucoana la parter, în subsol e mare bucurie şi dezordine. Jupâneasa şi cu bucătăreasa fac ce vor sau nu fac nimic. Faptul că cei ce se necăjesc şe ameninţă mai mult la Lausanne, deocamdată fără efect ori mai bine zis cu efect contrar, sunt englezii, dovedeşte că între Anglia şi una sau mai multe alte ţări mari trebue să existe grave neînţelegeri. Iar turcul trage concluzia. Poate că în cele din urmă tot el va plăti, ca de obicei, dar nu-i teamă să nu trebuiască a se sparge mai întâi oalele cuvenite. Asta ar fi partea cea tragică. Orientul ăsta molcom şi nepăsător e ca o bucată de lemn din care întotdeauna au eșit scântei ce-au Inul consacrat, a ajuns iarăşi la un marei revoluţii dela 1848 11 Iunie (st. v). 1848: Proclamarea revoluţiei în Ţara Românească. Săteni revărsându-se prin toate barierele Bucureştilor, oră-Vasari şi măsurile guvernului vot punct mort. Lucrul, care la început n ne cam îngrija, începe să devie comeritul: al găinilor, al ’ cocoşilorUsau TMc, ceea ce nu ne linişteşte totuşi sen din cele mai îndepărtate maal liberalilor? deoarece m chestii de acestea el halaie vin de’mprejmie palatul Bl-Dacă secretul îl are guvernul ct* poate sfârşi tragic. In orice caz bubescului, unde Nicolae Golescu îl vemi să aplice farmecul şi vacilor: nul şi frumosul oraş Lausanne riscă face pe Vodă să semneze proedul de ce n’am avea vaci cu 2—3 viţei să devie fabula istoriei, aşa, fără „tinerii Constituţii" nici o vină, încăpăţâreformele cerute de spiritul epocei. Ca aceasta se împiedecă de-acum înainte vrednica de plâns nevoie de a se cere reforme cu mâna armată şi vor fi fericiţi copiii şi strănepoţii noştri de necesitatea în care s’a aflat astăzi poporul român". # Un limbagiu nou rostit de oameni noui breslaşilor, ţăranilor şi „compatrioţilor“ nedreptăţiţi prin vechi silnicii. Un limbagiu nou. Tuturora 11 se spune: „Pace vouă! Libertate vouă!“ Li se vorbeşte de neatârnare în dregătorii şi legiuiri, de ştergerea cămătăriilor şi mitelor, de răsplătirea vredniciei ori de unde ar veni ea, li se vorbeşte de înlăturarea „oamenilor farisei“. Iar cu Sfânta Scriptură li se arată că Dumnezeu a făcut pe tot omul slobod. Ordinele, decretele, circulările, regulamentele, rapoartele poartă drept entite deviza: „In numele Poporului Român—Dreptate. Frăţie !“ Când se pomeneşte odată de înfrânare, nu e vorba de ’ncătuşare (a graiului sau a scrisului) ci „de ţinerea în frâu a croitorilor de rău ai fericirii publie". Şi iată cum se desluşesc unele puncte ale Constituţiei româneşti într’o scurtă cuvântare „în înţelesul popular lăsută“ de Ion Ropoviei zis şi loan Papiu *): „2. Egalitatea drepturilor politice, aducă drepturi de opotrivă la tot împământenitl României, fără deosebire de straie, de naștere, de religie sau de limbă* Cunoscut este tu *) Apărută în broşură, în tipografia lui C. A. Rosetti şi Wimterbalder (1848) şi reprodusă în tomul II al lucrării. „Anul 1848 în Principatel« Române, acte și documente publicate cu ajutorul Comitetului pentru rădicarea monumentului luî loan C. I Brătianu“ (pag. 205^-219). „■------** turor, că pdnă acum numai o părticică a locuitorilor patriei noastre, adied numai aceia cari se trăgeau din familie boerească, pitărească, păhărnicească, serdărească ţi mai ştia Dumnezeu ce, aveau drept de a putea intra In dregătorii de ale Statului, iar partea cea mai mare, adică sătenii, orăşenii şi meseriaţii nu puteau să intre la nici un fel de slujbă. De aci încolo vor avea drept să intre la orice dregătorii de ale Statului după hărnicia lor. 3. Contribuţia generală, dajdia, care până acum o plăteau numai cei apăsaţi, de aci încolo s’o plătească toţî fiii patriei deopotrivă şi fără da nici o deosebire de stare sau de rang. 8. Libertatea absolută a tiparului, adică tiparul să aibă desdvârţită slobozenie a tipări tot felul de cărţi ţi scrisori, cari ar sluji spre folosul ţi fericirea patriei şi a fiilor ei, care va să zică tot omul, care se simte destoinic, poate să-ţi dea un tipar părerile ţi mustrările sale asupra unei greşeli, ce ar aduce patriei stricăciune ţi necinste. Intru asemenea ţi asupra foloaselor, care ar putea aduce patriei îmbunătăţire. 13. Emancipaţia clacaţilor, ce nu fac proprietari prin despăgubire, adied toţi acei fraţi al noştri cari până acum făceau clacă pentru moţioarele ce le aveau dela stăpânii acelora, spre a se hrăni după ele, din acest an încolo nu vor mai face pentru ele nici un fel de clacă şi iobăgie, ci se vor învoi cu proprietarii, după cum se va hotărî în obşteasca adunare. * 18. Desfiinţarea pedepsei degradatoare cu bătaia, adică toate înjositoarele pedepse cu bătaia, ce se întrebuinţau până acum spre ruţinea omenirii, precum bicele pe spate, vergile pe talpă, pe totdeauna sunt şterse pentru toţi locuitorii României ţi mai vârtos pentru, soldaţi. 21. Emanciparea israeliţilor ţi drepturi politice pentru orice compatrioţi de altă credinţă. Constituţia noastră răzimată pe temeiul Evangheliei, pe dreptul naturii, pe dreptate şi pe frăţietate, vrea să vand pa tot sufletul ce viează in sânul scumpei noastre patrii că se foloseşte de drepturi asemenea cu fiii României, prin urmare ea, adică Constituţia, îl face pe tot fii ai patriei... Oamenii Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească (adică în Valahia şi Oltenia) se numesc: scriitorii I. Eliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexa Sttirescu, Neculae Bălcescu, Cesar Boliac, Creţianu, Ioan Voinescu II, Goleştii (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu), fraţii Brătien (Dumitru şi Ion), C. A. Rosetti, Magheru. Sunt printre ei şi ofiţeri: maiorul Tell, căpitanul Pleşoianu, locotenentul Grigore Serurie..... sânt printre ei şi „compatrioţi de altă credinţă“: un Winterhalter, un Iscovescu, un Rosenthal; sânt şi femei; Maria C. A. Rosetti şi soaţa cetăţeanului Rally Davidon , sunt şi preoţi, printre cari vestitul Popa Şapcă, binecuvântătorul drapelului revoluţionar. Aceştia de bunii seamă, fac ca proclamaţiile şi „desluşirile“ să aibă alura profetico-evanghelică. • „Iată zorile zilei de mult dorite ne-au adus cu sine pe Mântuitorul nostru, adică pe tânăra noastră Constituţie ! „Salutaţi-o, fraţilor, din adâncul inimii, ca şi cel din corabia lui Noe pe porumbelul aducător de odraslă înfrunzită! Strângere la pieptul vostru, ca şi muma duioasă pe fiul singur! Inchinaţi-vă la dânsa ca la scăpătoarea voastră din lanţurile robiei! Astăzi luceafărul mântuirii, tânăra Constituţie, zic, a străbătut prin incuetorile Tartarului şi a frânt cătuşele robiei aristocratice la care gemea poporul Român". « • Barbu Lăzăreanu şi lângă In Lipscanî şi lângă biserica Sfântului Gheorghe—în vibrările prelungi, prin văzduh, ale clopotului Metropoliei—li se citeşte, de către Magheru şi loan Cătină, Ii se citeşte „fraţilor de toate stările“ o proclamaţie în care Poporul Român decretează: o asemenea organizaţie — __ , lupta victorios pentru restabilireatodoxe a desolidarizat biserica şi vieţei normale după care suspinăm clerul de nebuneasca agitaţiune, cu toţii în zadar. In răspunsul dat delegaţilor e Bunul simţ ne spune că starea vrei, mitropolitul primat a vorbit nu normală nu ne va reveni depărtând numai ca un preot pătruns de spiridune şi mai mult de starea legală, tul generos şi tolerant al Bibliei, ci impunând-o acelora al căror dar şi ca un gânditor politic în certemperament îi împinge să se aba cat şi foarte instruit. Asigurările tă dela dânsa cu orice preţ. date reprezentanţilor populaţiei e* * unui îndemn de frăţie şi bună în- Can * 'limea se YmS!î dc pEcat.e’ i --------------------. -In aceste condiţiuni Liga Dreptu-ţelegere către creştinii ce propagă f ro^, ,nwK zdruncinată din I căutat tn toate starile societ&tR. rilor Omului este binevenită. ura religioasă în numele credinței. e ’ ^-zeu obișneste să-l 18. împuţinarea Jlstei civile; ardi-Organizaţia de care o asemenea Mitropolitul nu s’a mulțumit mi-dtB^udf'^ro^^ Moise^sS’ hga este susceptibilă va, corespun- mal „ arăta netemeinicia acuzați^ M^omitVS^yrmurita de 1. Independența*sa administrativă și legislativă pe temeiul tratatelor ini Mircea și Vlad V, si neamestec al nici unei Puteri din afară in cele din năuntru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice. 3. Constituţia generală. 4. Adunanţă generală compusă din reprezentanţi ai tuturor stărilor societăii. ~4 ‘ 3. Domnul ţării ales pe cines carea de orice mijloc de corupere 7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţiunea ce ocupă. 8. Libertatea absolută a tiparului. 9. Orice recompensă să vie dela iar 10. Dreptul fiecărui Judeţ de a’şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul poporului Întreg de a’şî alege Domnul. 11. Gvardie naţională. 12. Emancipaţia mănăstirilor Inchinate. 13. Emancipaţia clăcaşilor, ce fac proprietari prin despăgubire. 14. Desrobirea Ţiganilor prin deslor de orice credinţă. Persecutarea n vi„«i,s .j . sau excluderea evreilor din şcoa- Sl'a °TP lele publice duce dimpotrivă la in- TM r r - formt străinare si duşmănie. TM ^ ,Tl^Put In tine, înaltul prelat a declarat fa‘altmi„n, că agitaţia pornită de o intimă mi- nim păgubire noritate pătimaşă nu găseşte nici ^1 faimos prin noi înstae“ Amm “■ Reprezentant al ţării la Conf. un ecou in mijlocul populaţiei Si că tantinopole dintre Români, ţărănimea nu poate fi impună azi Sili? 16 Infracțiune egală ,i Întreagă la sălbătăcii medievale. «î u ^ i kP-Pcnt,ra *°l Romfnnul de amândouă Cine ar putea contesta intelencm- țle de 40 la sută’ restul trebmnd sexele. formalistă, judecătorii au uitat că ma țf- autoritatea a-'e*tor cuvinte , să'1 luam 20 de ,a statul nostru 5Î 17- Desfiinţarea rangurilor titula. înainte de orice sunt Şi ei nişte Impresare 2 clarifica 40 PTM*10 ind^e' 5Î s’a pus te ce nn an funcţiuni. ne erau necesare pentru clarifica noul Majhomet aşteptatele. . 18- Desfiinţarea pedepsei degrădătoare cu bătaia. 19. Desfiinţarea, atit in faptă cftt şi in vorbă, a pedepsei cu moartea. 20. Aşezăminte penitenciare, tnde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să iasă Îmbunătăţiţi. 21. Emancipaţia israeliţilor şi drepturi politice pentru orice compatrioţi de altă credinţă. Mai era şi un al douăzeci şi doilea articol, al cărui text (cu un desluşitor considerent) st una astfel: Convocarea îndată a anei Adu-Vi - nante generale extraordinare con- Îm declaraţiunile stituante, alese spre a reprezenta d-lui Vinciei asupra evenimen- toate interesele sau meseriile na. . _____ 1 . _ Hunii, care va ti datoare a face cine zhe ce altă categorie de cetă-1 . “JIk“YT I ,i„uiu s i i w De* constitutiunea tării pe temeiul ace# “* - --------- -1 ProP^- de Pot conlucra la înfăptui. | claratliJo Nlncldl^ ver pune stor 2f articole» decretate de poto(eni vor primi o veste neplăcută de la Sofia, fără a mai socoti pe politiciani cari sunt cu grija'n sân cei dintâi. E un vecin foarteincomod. Ce bine ar fi dacă Vam, putea schimba cu Abisinia, cu Turkestanul sau un altul la fel. Dar nu se poate, vai! ”tbSA,.e5„„ J. oTM ,taa ă*Pte' ml Inal’o no Win ,» li dlnrolo Slni^ «îffV -*»«* Mimimtă va lăsa ia In orice caz, o luptă între aceste cuta mod loial tratatele șl a- nrintr’n ° ° incfteLa formațiuni democratice, ar fi o luptă cordurie încheiate de guvernul Pra^la ihi- ^ ",eap!l'1 fratricidă, anterior ranuntnrii* ra la "ecare Io am, din dreptul Pan. între ambele său, să.^ ^ ăd . ^ extraTMnTMri cari, venind in Adu- ~ ^ ' hanta extraordinariL să introducă - -la: : Dem. Bolintineanu Constantin Daniel Rosenthal Ion Eliade Rădulescu Ţărănişti şi naţionalişti Ce-i leagă încă Clarificarea aceasta a situaţiunei Index rel de până acum dintre cele două partide nu va schimba nimic din situaţia politică. Fără acord formal, linia de conduită viitoare a partidului ţâşnesc şi a partidului naţional se va desfăşura paralel. Despărţite formal, aceste două formaţiuni politice rămân totuşi legate printr-un ideal comun, printr-o concepţie democratică comună, prin acelaş crez al democraţiei şi al legalităţeî. Păstrându-şi fiecare bazele doctrinare Muntele dejrilat D. V. Brătianu în pelerinaj • rea ,situaţiei bisericei în raport cu la propaganda antisemită. In plus ele a vor avea o influentă liniştitoare a- wf supra evreilor şi una edificatoare Vi^tuă pentru creştinii cari de bimă ere-deU dinfă socoteau că agitaţia destăşu- , ,aiu, nevoit să se rată se bucură de sprijinul clerului. p^t întriaS d § E* I D-sa are două planuri : să se împrumute pur şi simplu, în primul rând, iar în al doilea să decidă pe capitaliştii pistruiaţi, de orice lege şi credinţă ar fi ei, să vie îneca cu banii, în condiţiile mai sus arătate. De împrumut credem că e mai bine să-şi ia orice nădejde. Asta ar fi o minune prea încornorată. Rămâne colaborarea cu cointeresare. T. , , Ea are însă un enorm cusur : că nu ‘A1 ni se Propune ci o propunem. Vă că tratativele pentru fuziunes parti* j ■, » « v m v i dului naţional cu cel ţărănesc n’au seeama de această prăpăstioasă ...........................— deosebire? Dacă nu, să v o spun eu. I Raporturile intra Iugoslavia ;in Bulgaria — PRESA BULGARA SI DE CIMARATIBUS lui ningici — Sofia, 23. (Rador). — Preta — ■ I ■■■ ■ * Cu aeroplanul la Polul Nord Lafayette, 23. — Ziarele anunță £fcr locotenentul aviator francez Depayen’1 va încerca în curând să atingă, In avion, Polul Nord, pornind din Băii* Fecioarei, situată în insula Danelor, la Spitzberg.J iik!!&ilJ ---------- •