Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)

1923-06-25 / nr. 12083

1 un Exemplarii in toata tara 3 Lei exemplara! In strainatate , luni 25 Iunie 1923 Kral XOTIMW 12083 Adeverii! Se împinese azi 75 de ani de când românii au cerut pentru prima oară o Constituţie de oameni liberi. .„Ei o aşteaptă şi azi! i .áttört«.,­­ AI. V. BELDIMAN 1888—1897 SONDATORI­­ CONST. MILLE 1897—1920 L­IGA Drepturilor Omului Este vădit lucru că Constituţia, »— vechie sau nouă, — care ar li­mita în fapt Absolutismul neînfrâ­nat ce intră în firea guvernanţilor Jiu va putea primi aplicare. îndoială asupra acestui punct nu e permisă nici unui bărbat politic cu experienţă. A stărui în această eroare ar fi de o zadarnică obstinaţiune şi do-­vadă de voită amăgire de sine în­suşi. J Regimului brătienist, — atunci id acesta va cădea în falimentul atorit incapacităţii şi imoralităţii le, — îi va urma tot un regim atorial care va continua, pe faţă şi mai brutal, chinurile la care este supusă ţara de la război încoace. , Când are cineva o credinţă nu şi-o leapădă uşor. Credinţa în ma­niera forte va fi păstrată până la capăt şi aplicarea acestei metode va fi încercată în toate chipurile.­­ Aceasta este desfăşurarea logică a problemei ai cărei factori ne sunt suficient cunoscuţi, precum perfect cunoscut ne este şi desnodământul ci fatal. Importă însă ca încă din vreme să ne dăm seama şi să ne luăm măsurile* *­­* * Prima datorie este să privim si­tuaţia în realitatea ei întreagă, în­cetând d’a ne legăna în speranţe de mult răsuflate. A doua, este d’a ne organiza re­zistenţa. Numai în faţa unei organizaţiuni, destul de tari şi imposantă pentru a inspira o salutară prudentă, pre­vederea mai sus enunţată nu s’ar mai împlini, iar primejdia întrevă­zuta ar putea îi înlăturată.­ In ce ar consta acea organizare? Ea ar consta în crearea unei pu­teri de rezistenţă capabilă să lupte victorios contra anarhiei despotis­mului de sus şi a demagogiei de jos.Este oare cu putinţă să cream noi o asemenea putere şi în ce ar consta ea ? Puterea aceea ar fi lanţul de u­­nire întocmit de toţi cetăţenii con­ştienţi de primejdia acestor două stări anarhice şi dornici de drep­tate şi legalitate. Unirea ce s’ar organiza ar tre­bui să fie de aşa natură ca orice duce şi împotriva oricui, să întâm­pine rezistenţa întregei organiza­ţiuni. Denunţarea cazului prin presă, asistenţa baroului, susţinerea chel­­tuielilor necesare pentru urmărirea funcţionarului abusiv înaintea in­stanţelor competente, urmărire con­tinuată şi pe calea publicităţii şi în fine despăgubirea nedreptăţitu­lui şi satisfacerea lui atât morală cât şi pecuniară ; dacă o schiţă su­mară a mijloacelor de întrebuinţat * * *■ Solidarizarea aceasta a oameni­lor de bine, a iubitorilor de drep­tate şi de legalitate, întinsă la oraşe şi la sate, în lumea civilă şi mili­tară, clerică sau mireană, ar avea cu atât mai mulţi sorţi de izbândă ministrul Iugoslaviei la Bucureşti cu cât lumea este azi mai speriată de nedreptăţi şi de abuzuri. Cu zecimile şi cu sutimile de mii ar fi aceia care s’ar adăposti într’o asemenea unire, dându-şi fiecare seama că, odată cu înscrierea lui în liga ocrotitoare, el ar fi asigurat de a nu mai cădea — ca azi — vic­timă neştiută şi neajutată a nedrep­tăţii şi ilegalităţii, ar sări toţi pen­tru unul. Câteva cazuri bine evidenţiate, de la început stabilite, în care asu­prirea celui slab şi neputincios ar - « 1 ______ jfl 11 td CVI Ui sJAMvr y. .. »r ----- Primind în audienţă pe reprezen­af la tot ajutorul ce-i poate da con­­tenta comunităţii şi Uniunii evre- mxd­aeauna au eşu­­uit îu cursul competinţelor şi al mijloace­ ieşti, mitropolitul primat a desa- Prildit focuri groaznice. Din nefe­­lor băneşti datorit contribuţiunei luat în termeni categorici pătimaşa fîcire diplomaţia s’a pus din nou tuturor, ar convinge pe toţi cetăţe- campanie antisemită condusă de să-l frece. Numai de nu s’ar a­­nii ţării aceştia de minunile ce poa­ plagiatorul de la Iaşi şi susţinută cu Prinde­­­te face solidaritatea socială inteli- mijloace inavuabile. Cu argumente I. T. gent organizată şi aplicată. Numai demne de nobleţă de cuget a unui a­flortin p.nea organizaţie ar putea prelut, şeful spiritual al religiei or-1UU£„V* V„.-----------------­de nevoilor situaţiuneei de faţă Acum, pe muncă ! C. G. Costa-Foru Duşmănirea presei Justiţia loveşte în cetăţeni­ ­ Alarma dată de noi în chestia aplicării premature a dispoziţiilor ce suprimă libertatea presei iau l­­ăsat în public ecoul pe care-l do­tam. Faptul că instanţele judiciare au două măsuri în aplicarea nouii Constituţii, grăbindu-se s’o utili­zeze când e vorba de a pronunţa condamnări contra ziarelor şi zia­riştilor şi amânând aplicarea a­­tunci când discuţia poartă asupra senatorilor de drept, a provocat o surprindere generală, care nu e de natură să sporească prestigiul jus­tiţiei.­­ Ceeace nu s’a înţeles însă de a­­juns şi ceea ce trebue semnalat a­­tenţiei publice e că severa aplicare a noului regim nu se întoarce nu­mai contra ziariştilor faţă de cari magistratura poate avea o animo­zitate — ce e drept — nejustificată. Asprimea precipitată a tribunale­lor se îndreaptă, ca şi textul în­ Bus, contra tuturor cetăţenilor.­­ Sub ameninţarea nouilor sanc­ţiuni care taxează drept calomnie orice afirmaţie ce mi poate fi sus­ţinută cu dovezi materiale, nimeni nu va mai avea curajul să n© a­­­­dreseze plângerile sale. Tot, je­­­turi!!, insultat!!, bătuţi!, toate victi­mele abuzurilor săvârşite de mîcît satrapi subalterni îşi vor înghiţi­a durerea şi revolta, de frică să nu e taxaţi drept calomniatori. Căci titorii abuzurilor şi nelegiuirilor au destulă abilitate să nu lase nici­odată urme şi dovezi. Cazul de la tribunalul Dolj e cum ,nu se poate mai elocvent. Incul­patul nu a putut dovedi că i se ceruse mită de către funcţionarul reclamant. Tribunalul a pronunţat­­condamnarea şi totuş am putea paria că mita s’a cerut. Atitudinea tribunalelor este deci departe de a fi moralizatoare. Ea­­duce la acoperirea imoralităţii. Im­pieducând fără motiv legal, pe cetă­­ţeni de a ne adresa plângerile lor, impedicându­-ne pe noi de a ne face o nobilă datorie susţinând a­­ceste plângeri, justiţia lucrează con­tra interesului social. Şi judecătorii aceia uită că ei înşişi pot îi mâine, individual ca cetăţeni, victimele u­­nor jicniri şi abuzuri nemeritate. Din propria lor vină, ei nu vor ga­­zetar generos şi desînteresat care să le sară în ajutor. In graba lor cetățeni. PLEBS. Pildele continuă Nu zic „bune“ sau „rele“ ci „pil­dele“, foscind cititorilor grija sa le califice după cum vor socoti cu cale. Acele pilde continuă a ne veni de peste Dunăre, din regatul bulgar care era cât pe aci să devie republi­că dacă mai dura Stamboliiski. Dar nu de asta voi să vorbesc şi de ştirea extraordinară că magis­tralii cari au stat la poruncile gu­vernului căzut au fost destituifi ţi vor fi daţi judecăţii de noul guvern, pe yiotiv că au nesocotit legile pe care trebuiau să le păzească ţi să le aplice. Dacă astfel au procedat unii ma­i/u,vu' V*o v; fi» ut* //iwvvwwv wim „vi* ■ — , gistrati bulgari n'o putem tti. Fap- dus la un rezultat pozitiv. In urma ucustonnt. — -- ■ tul ce ne interesează este că în Eul­ acestui fapt. țara e lipsită de acel când ti se propune, fixezi tu condi­--------------------„M. — .... tjj,]e_ jar propui ]e fixează ăl­garia se procedează, când se crede viguros organizm politic, pe care de- -----­că un lucru e bun ori când se ere­ imocraţia ţărei putea să-l opuie a­tot lai­ci. Prin urmare acele 40,­­ şi­­ de că e vătămător intereselor gene- puterniciei despotismului liberal, încă 40 sunt pure fantasmagorii. râie cu o promptitudine ţi cu o vi- Fuziunea însă nu s'a putut face. De-aceea mă tem că profetul goare straşnice. Nimeni nu rabdă Nici partidul ţărănesc, nici cel națio- nostru nu va fi primit cu osanale la nimic, nici nu amdnă, popor, parti- “f^^^^VcariTul^3 intemÎ întoarcerea în ţară va trebui dar late. Şi astfel, fiecare din ele şta să vedem şi de altele decât de pla­­luat libertatea de acţiune, nurlie d-lui V. Brătianu, îşi are desigur însemnătatea ei în desfăşurarea ulterioară a vieţei noa­de ţi chiar guverne. Fiecare spune şi lucrează pe faţă ţi repede după cum crede. Dela vorbă pdnă la fap­tă e cel mult ca dela lingură la gură, cu deasa răsturnare a lin­gurii. caractezl»idf,r ^le Un “^aordfriar stre politice. Noi credem Insă­­ șl ter^Peram«n.t cu totul Pont« binele democraţiel nădăjduim ..................— Ică va fi­ că desfacerea Înţelege, excepţional, fie că ne place sau nu Vreau să zic fie că ne place sau nu la el acolo ori ca pilde pentru alţii. Dar lucrurile stau aşa, n'avem ce le face. Marii noştri proprietari au simţit până la ananghie efectul vecinătăţii noastre cu Bulgaria, ţară de mici proprietari. Iată că un fior trece a­­cum ţi prin sufletele acelor magis­traţi dela noi cari au a-ţi reproşa ceva, pufini colţi vor fi. Ca mâine isasasa3&#­. 3T» NAZBATII Găinile, cocoşii sau liberalii? In „Viitorul" de aseară se dă o lămurire în chestia ouălor. Lămuri­rea sfârşeşte cu următoarea epatan­tă frază: „Dacă pentru moment pufn­e se gă­sesc mai greu, lucrul este explicabil prin „entuziasmul" de primul mo­ment al celor ce se grăbesc să le strângă. Curând lucrurile vor re­veni la normal, producția , •_I VC11X Id UUUUWI) abuz de putere, ori unde s ar pro-1 (ju­rSe prin încurajarea dată1 deodată? S’ar iefteni carnea... Kix. Citiţi la Utima Oră Interesantele declaraţiuni ale d-lui Ciolae Antici asupra iiverginţiilor dintre Iugoslavia şi România Cuvântul Mitropolitului ^rj!tmJentase Af 'restrişte se ’ repetă azi pe malurile %s­ffvTrnPrinie Cud­ării ?­ PTin meleagurile Carpa HJtZJUfui tl,or- Părintele ceresc a binevoit să I patrie, prin reprezentanţii săi S nSr vsS AAwiT«' — — şi înţelegerea reciprocă a români- salvare. Norocul celor slabi Conferinţa dela Lausanne Pentru a nu ştim câtea oară con­­t­­ferinţa dela Lausanne a leşinat din marin-­ nou, sau ca să mă slujesc de ferm­e- Evident că rezistenţa nată a Turciei, şi pe delături mano­perele invidioase ale Greciei, sunt exact în măsura dihoniei dintre ma­rile puteri. Acesta a fost de altmin­­trel­ mai în­totdeauna norocul celor mici şi slabi. Când boerul se ceartă cu cucoana la parter, în subsol e mare bucurie şi dezordine. Jupâ­­neasa şi cu bucătăreasa fac ce vor­­ sau nu fac nimic. Faptul că cei ce se necăjesc şe a­­meninţă mai mult la Lausanne, deo­camdată fără efect ori mai bine zis cu efect contrar, sunt englezii, do­vedeşte că între Anglia şi una sau mai multe alte ţări mari trebue să existe grave neînţelegeri. Iar tur­cul trage concluzia. Poate că în cele din urmă tot el va plăti, ca de obicei, dar nu-i teamă să nu tre­buiască a se sparge mai întâi oa­lele cuvenite. Asta ar fi partea cea tragică. Orientul ăsta molcom şi nepăsă­tor e ca o bucată de lemn din care întotdeauna au eșit scântei ce-au Inul consacrat, a ajuns iarăşi la un marei revoluţii dela 1848 11 Iunie (st. v). 1848: Proclama­rea revoluţiei în Ţara Românea­scă. Săteni revărsându-se prin toate barierele Bucureştilor, oră-Vasari şi măsurile guvernului vot punct mort. Lucrul, care la început n ne cam îngrija, începe să devie co­meritul: al găinilor, al ’ cocoşilorUsau TMc, ceea ce nu ne linişteşte totuşi sen­ din cele mai îndepărtate ma­­al liberalilor? deoarece m chestii de acestea el halaie vin de’mprejm­ie palatul Bl-Dacă secretul îl are guvernul ct*­ poate sfârşi tragic. In orice caz bu­­bescului, unde Nicolae Golescu îl vemi să aplice farmecul şi vacilor: nul şi frumosul oraş Lausanne riscă face pe Vodă să semneze proedul de ce n’am avea vaci cu 2—3 viţei să devie fabula istoriei, aşa, fără „tinerii Constituţii" nici o vină, încăpăţâ­reformele cerute de spiritul epocei. Ca aceasta se împiedecă de-acu­m înainte vrednica de plâns nevoie de a se cere reforme cu mâna arma­tă şi vor fi fericiţi copiii şi străne­poţii noştri de necesitatea în care s’a aflat astăzi poporul român". # Un limbagiu nou rostit de oameni noui breslaşilor, ţăranilor şi „com­patrioţilor“ nedreptăţiţi prin vechi silnicii. Un limbagiu nou. Tuturora 11 se spune: „Pace vouă! Libertate vouă!“ Li se vorbeşte de neatârnare în dregătorii şi legiuiri, de ştergerea cămătăriilor şi mitelor, de răsplă­­tirea vredniciei ori de unde ar veni ea, li se vorbeşte de înlăturarea „oamenilor farisei“. Iar cu Sfânta Scriptură li se arată că Dumnezeu a făcut pe tot omul slobod. Ordinele, decretele, circulările, regulamentele, rapoartele poartă drept en­tite deviza: „In numele Poporului Român—Dreptate. Fră­ţie !“ Când se pomeneşte odată de în­frânare, nu e vorba de ’ncătuşare (a graiului sau a scrisului) ci „de ţinerea în frâu a croitorilor de rău ai fericirii publie". Şi iată cum se desluşesc unele puncte ale Constituţiei româneşti într’o scurtă cuvântare „în înţele­sul popular lăsută“ de Ion Ropo­viei zis şi loan Papiu *): „2. Egalitatea drepturilor politice, adu­că drepturi de o­potrivă la to­t împământenit­l României, fără deo­sebire de straie, de naștere, de reli­gie sau de limbă* Cunoscut este tu *) Apărută în broşură, în tipogra­fia lui C. A. Rosetti şi Wimterbalder (1848) şi reprodusă în tomul II al lucrării. „Anul 1848 în­ Principatel« Române, acte și documente publica­­te cu ajutorul Comitetului pentru rădicarea monumentului luî loan C. I Brătianu“ (pag. 205^-219). „■------** tur­or, că pdnă acum numai o părti­cică a locuitorilor patriei noastre, a­­died numai aceia cari se trăgeau din familie boerească, pitărească, păhăr­­nicească, serdărească ţi mai ştia Dumnezeu ce, aveau drept de a putea intra In dregătorii de ale Statului, iar partea cea mai mare, adică sătenii, orăşenii şi meseriaţii nu puteau să intre la nici un fel de slujbă. De aci încolo vor avea drept să intre la ori­ce dregătorii de ale Statului după hărnicia lor. 3. Contribuţia generală, dajdia, ca­re până acum o plăteau numai cei apăsaţi, de aci încolo s’o plătească toţî fiii patriei deopotrivă şi fără da nici o deosebire de stare sau de rang. 8. Libertatea absolută a tiparului, adică tiparul să aibă desdvârţită slo­bozenie a tipări tot felul de cărţi ţi scrisori, cari ar sluji spre folosul ţi fericirea patriei şi a fiilor ei, care va să zică tot omul, care se simte destoinic, poate să-ţi dea un tipar pă­rerile ţi mustrările sale asupra unei greşeli, ce ar aduce patriei stricăciu­ne ţi necinste. Intru asemenea ţi a­­supra foloaselor, care ar putea adu­ce patriei îmbunătăţire. 13. Emancipaţia clacaţilor, ce nu fac proprietari prin despăgubire, a­­died toţi acei fraţi al noştri cari pâ­nă acum făceau clacă pentru moţi­­oarele ce le aveau dela stăpânii ace­lora, spre a se hrăni după ele, din a­­cest an încolo nu vor mai face pen­tru ele nici un fel de clacă şi iobăgie, ci se vor învoi cu proprietarii, după cum se va hotărî în obşteasca aduna­re. * 18. Desfiinţarea pedepsei degrada­toare cu bătaia, adică toate înjosi­toarele pedepse cu bătaia, ce se în­trebuinţau până acum spre ruţinea omenirii, precum bicele pe spate, ver­gile pe talpă, pe totdeauna sunt şter­se pentru toţi locuitorii României ţi mai vârtos pentru, soldaţi. 21. Emanciparea israeliţilor ţi drepturi politice pentru orice com­­­patrioţi de altă credinţă. Constituţia noastră răzimată pe temeiul Evan­gheliei, pe dreptul naturii, pe drep­tate şi pe frăţietate, vrea să vand pa tot sufletul ce viează in sânul scum­pei noastre patrii că se foloseşte de drepturi asemenea cu fiii României, prin urmare ea, adică Constituţia, îl face pe tot­ fii ai patriei... Oamenii Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească (adică în Vala­­hia şi Oltenia) se numesc: scriito­rii I. Eliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexa Sttire­­scu, Neculae Bălcescu, Cesar Bo­­liac, Creţianu, Ioan Voinescu II, Goleştii (Ştefan, Nicolae, Alexan­dru şi Radu), fraţii Brătien (Dumi­­tru şi Ion), C. A. Rosetti, Magheru. Sunt printre ei şi ofiţeri: maiorul Tell, căpitanul Pleşoianu, locote­nentul Grigore Serurie..... sânt prin­tre ei şi „compatrioţi de altă cre­dinţă“: un Winterhalter, un Isco­­vescu, un Rosenthal; sânt şi femei; Maria C. A. Rosetti şi soaţa cetă­ţeanului Rally Davidon , sunt şi preoţi, printre cari vestitul Popa Şapcă, binecuvântătorul drapelului revoluţionar. Aceştia de bunii seamă, fac ca proclamaţiile şi „desluşirile“ să ai­bă alura profetico-evanghelică. • „Iată zorile zilei de mult dorite ne-au adus cu sine pe Mântuitorul nostru, adică pe tânăra noastră Constituţie ! „Salutaţi-o, fraţilor, din adâncul inimii, ca şi cel din corabia lui Noe pe porumbelul aducător de odraslă înfrunzită! Strânger­e la pieptul vostru, ca şi muma duioasă pe fiul singur! Inchinaţi-vă la dânsa ca la scăpătoarea voastră din lanţurile robiei! Astăzi luceafărul mântuirii, tânăra Constituţie, zic, a străbătut prin incuetorile Tartarului şi a frânt cătuşele robiei aristocratice la care gemea poporul Român". « • Barbu Lăzăreanu­­ şi lângă In Lipscanî şi lângă biserica Sfântului Gheorghe—în vibrările prelungi, prin văzduh, ale clopotu­lui Metropoliei—li se citeşte, de că­tre Magheru şi loan Cătină, Ii se­­ citeşte „fraţilor de toate stările“ o proclamaţie în care Poporul Ro­mân decretează: o asemenea organizaţie — __ , lupta victorios pentru restabilirea­todoxe a desolidarizat biserica şi vieţei normale după care suspinăm clerul de nebuneasca agitaţiune, cu toţii în zadar. In răspunsul dat delegaţilor e­ Bunul simţ ne spune că starea vrei, mitropolitul primat a vorbit nu normală nu ne va reveni depărtând numai ca un preot pătruns de spiri­du­ne şi mai mult de starea legală, tul generos şi tolerant al Bibliei, ci impunând-o acelora al căror dar şi ca un gânditor politic în cer­temperament îi împinge să se aba­ cat şi foarte instruit. Asigurările tă dela dânsa cu orice preţ. date reprezentanţilor populaţiei e­* * unui îndemn de frăţie şi bună în- Can * 'limea se YmS!î dc pEcat.e’ i --------------------. -In aceste condiţiuni Liga Dreptu-­ţelegere către creştinii ce propagă f ro^, ,nwK zdruncinată din I căutat tn toate starile societ&tR. rilor Omului este binevenită. ura religioasă în numele credinței. e ’ ^-zeu obișneste să-l 1­8. împuţinarea Jlstei civile; ardi-Organizaţia de care o asemenea Mitropolitul nu s’a mulțumit mi-­dtB^udf'^ro^^ Moise^sS’ hga este susceptibilă va, corespun- mal „ arăta netemeinicia acu­zați^ M^omitVS^yrmurita de 1. Independența*sa administrativă și legislativă pe temeiul tratatelor ini Mir­ce­a și Vlad V, si neamestec al nici unei Puteri din afară in cele din năuntru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice. 3. Constituţia generală. 4. Adunanţă generală compusă din reprezentanţi ai tuturor stărilor so­­cietăii. ~4­ ‘ 3. Domnul ţării ales pe cines carea de orice mijloc de corupere 7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţiu­nea ce ocupă. 8. Libertatea absolută a tiparului. 9. Orice recompensă să vie dela iar 10. Dreptul fiecărui Judeţ de a’şi alege dregătorii săi, drept care pur­cede din dreptul poporului Întreg de a’şî alege Domnul. 11. Gvardie naţională. 12. Emancipaţia mănăstirilor In­­chinate. 13. Emancipaţia clăcaşilor, ce fac proprietari prin despăgubire. 14. Desrobirea Ţiganilor prin des­lor de orice credinţă. Persecutarea n vi„«i,s .j . sau excluderea evreilor din şcoa- Sl'a °TP lele publice duce dimpotrivă la in- TM r r - formt străinare si duşmănie. TM ^ ,Tl^Put In tine, înaltul prelat a declarat f­a‘altmi„n, că agitaţia pornită de o intimă mi- nim­ păgubire noritate pătimaşă nu găseşte nici ^1 faimos prin noi înstae“ A­mm “■ Reprezentant al ţării la Conf. un ecou in mijlocul populaţiei Si că tantinopole dintre Români, ţărănimea nu poate fi impună azi Sili? 16 Infracțiune egală ,i Întreagă la sălbătăcii medievale. «î u ^ i kP-Pcnt,ra *°l Romfnnul de amândouă Cine ar putea contesta intelencm- țle de 40 la sută’ restul trebmnd sexele. formalistă, judecătorii au uitat că ma țf- autoritatea a-'e*tor cuvinte , să'1 luam­ 20 de ,a statul nostru 5Î 17- Desfiinţarea rangurilor titula. înainte de orice sunt Şi ei nişte Im­presare 2 clarifica 40 PTM*1­0 ind^e' 5Î s’a pus te ce nn an funcţiuni. ne erau necesare pentru clarifica­ noul Majhomet aşteptatele. . 18- Desfiinţarea pedepsei degrădă­­toare cu bătaia. 19. Desfiinţarea, atit in faptă cftt şi in vorbă, a pedepsei cu moartea. 20. Aşezăminte penitenciare, tnde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să iasă Îmbunătăţiţi. 21. Emancipaţia israeliţilor şi drepturi politice pentru orice com­patrioţi de altă credinţă. Mai era şi un al douăzeci şi doi­lea articol, al cărui text (cu un des­­l­­uşitor considerent) st una astfel: Convocarea îndată a anei Adu-Vi - nante generale extraordinare con- Îm declaraţiunile stituante, alese spre a reprezenta d-lui Vinciei asupra evenimen- toate interesele sau meseriile na­­.­­ . _____ 1 . _ Hunii, care va ti datoare a face cine zhe ce altă categorie de cetă-1 . “JIk“YT I ,i„uiu s i i w De* constitutiunea tării pe temeiul ace­# “* - --------- -1 ProP^- d­e Pot conlucra la înfăptui. | claratliJo Nlncldl^ ver pune stor 2f articole» decretate de poto­(eni vor primi o veste neplăcută de la Sofia, fără a mai socoti pe poli­­ticiani cari sunt cu grija'n sân cei dintâi. E un vecin foarte­­incomod. Ce bine ar fi dacă Vam, putea schimba cu Abisinia, cu Turkestanul sau un altul la fel. Dar nu se poate, vai! ”tbSA,.e5„„ J. oTM ,t­aa ă*Pte' ml Inal’o no Win ,» li dlnrolo Slni^ «îffV -*»«­* Mimimtă va lăsa ia In orice caz, o luptă între aceste cuta mod loial tratatele șl a- nrintr’n ° ° incfteLa formațiuni democratice, ar fi o luptă cordurie încheiate de guvernul Pra^la ihi- ^ ",eap!l'1 fratricidă, anterior ranuntnrii* ra­ la "ecare Io am, din dreptul Pan. între ambele său, să.^ ^ ă­­­d . ^ extraTMnTMri­ cari, venind in Adu- ~ ^ ' hanta extraordinariL să introducă - -la: :­ Dem. Bolintineanu Constantin Daniel Rosenthal Ion Eliade Rădu­lescu Ţărănişti şi naţionalişti Ce-i leagă încă Clarificarea aceasta a situaţiunei Index rel de până acum dintre cele două partide nu va schimba nimic din si­tuaţia politică. Fără acord formal, linia de conduită viitoare a partidu­lui ţâşnesc şi a partidului naţional se va desfăşura paralel. Despărţite formal, aceste două formaţiuni poli­tice rămân totuşi legate printr-un ideal comun, printr-o concepţie de­mocratică comună, prin acelaş crez al democraţiei şi al legalităţeî. Păs­­trându-şi fiecare bazele doctrinare Muntele dejrilat D. V. Brătianu în pelerinaj • rea ,situaţiei bisericei în raport cu la propaganda antisemită. In plus ele a vor avea o influentă liniştitoare a- wf supra evreilor şi una edificatoare Vi^tuă­­ pentru creştinii cari de bimă ere-­­deU dinfă socoteau că agitaţia destăşu- , ,aiu, nevoit să se rată se bucură de sprijinul clerului. p^t întriaS d § E* I D-sa are două planuri : să se împrumute pur şi simplu, în pri­mul rând, iar în al doilea să decidă pe capitaliştii pistruiaţi, de orice lege şi credinţă ar fi ei, să vie în­eca cu banii, în condiţiile mai sus arătate. De împrumut credem că e mai bine să-şi ia orice nădejde. Asta ar fi o minune prea încornorată. Ră­mâne colaborarea cu cointeresare. T. , , Ea are însă un enorm cusur : că nu ‘A1 ni se Propune ci o propunem. Vă că tratativele pentru fuziunes parti* j ■, » « v m v i dului naţional cu cel ţărănesc n’au seeama de această prăpăstioasă ...........................— deosebire? Dacă nu, să v o spun eu. I Raporturile intra Iugoslavia ;in Bulgaria — PRESA BULGARA SI DE CIMARATIBUS lui ningici — Sofia, 23. (Rador). — Preta — ■ I ■■■ ■ * Cu aeroplanul la Po­­lul Nord Lafayette, 23. — Ziarele anunță £fcr locotenentul aviator francez Depayen’1 va încerca în curând să atingă, In avion, Polul Nord, pornind din Băii* Fecioarei, situată în insula Dane­lor, la Spitzberg.J iik!!&ilJ ---------- •

Next