Adevěrul, august 1923 (Anul 36, nr. 12120-12145)
1923-08-09 / nr. 12127
Arta românească irt Bocu Călătoria d-nei Marilena în Statele Unite -f * ---------- ■ Sentimentele americanilor fata de România Interview cu d-na Bocu " D-na Marlan» Bocu, soţia contra- rest în casa distinsei d-ne William teiul nostru d. Sever Bocu, şi ea In- Brewster, la Cleveland la Art Galsă şi o distinsă scriitoare, s’a intors Alery, toată lumea americană, a urmărit cu un viu interes mişcarea mea, trezind atâta interes în jurul ţărei noastre, cum nu mă aşteptam, dintr'o interesantă călătorie tăcută In America. Ne-am prezintat d-sale su rugămintea să ne spate care a fost scopul călătoriei, cu ce impresii şi mai ales cu ce rezultate s’a Întors. D-na Bocu ne a primit cu multă bunăvoinţă şi ne-a dat răspunsurile ce urmează : muriţi care a fost scopul misiunei , necruţând laudele şi cu deosebire odo. In America? Imagiile şi profunda lor admiraţie — Am vrut să deschid artei naţionale şi industriei noastre casnice, un drum pentru viitor, — cu intenţia de a fixa un debuşeu stabil a acestor produse în streinătate. In America insă, trebuia găsit broderiilor şi ţesăturilor noastre mijlocul de utilizare practică, în serviciul vieţei lor zilnice şi a gustului de azi. Chestiunea acestor detalii şi maniera de a te putea face să fie apreciate, dintru început, era numai in darul unei femei şi cum arta noastră naţională, era o veche pasiune a mea, mi-am impus această grea misiune, cu tot curajul răspunderei şi cu toată Încrederea in reuşită.■— Cum ati procedat in urmărirea acestui scop?. Scopul călătoriei .— Ziarele sosite aci la noi ne-au relatat marele dv. succes in America. Vă rog mai tntdiu să ne lă- Munca unor desmoşteniţi ! •— — Trăesc intr’un orăşel din Banat la Lipova, pe malul Mureşului şi văzând zilnic zbuciumul greual femeilor noastre din popor, cu deosebire văduvele şi orfanele de războiu insuficient ajutate numai prin pensia de război, m-am gândit să le organizez un mijloc de câştig continuativ. Am început lucrul acasă la mine, cu un restâns număr de femei, apoi, numărul lor, se sporea zilnic cerând lucru la ele acasă, unde pe lângă îngrijirea gospodăriei şi copiilor, puteau utiliza timpul liber câştigând între 3.600 lei un timp de 6 săptămâni, adică preţul a 3 saci de grâu. Aceasta le-a readus Încrederea şi pofta de muncă şi în curând am văzut în jurul meu o atmosferă cu totul schimbată, femeile mele liniştite şi dornice de muncă. In timp de un an şi jumătate am putut produce un frumos număr de obiecte, lucrate de 120 femei şi fete. Cu acest produs de muncă, am plecat să fac turneul meu de Expoziţii în toate marile centre ale Americei. Cutreerând Statele-Unite —■ Şi cine v’a ajutat tn finanţarea acestei opere? — Absolut nimeni. Am lucrat tot acest plan de cruciadă, din propria mea iniţiativă şi pe stricta mea răspunedere materială şi morală. Nu voiam să angajez în proectul meu, nici un fel de autoritate înainte de a mă convinge cari pot fi sorţii de izbândă. — Şi astăzi ce credeţi? — Că a reuşit foarte frumos. Am pornit ca o patrulă în recunoaştere singură şi fără ajutor. Mai târziu greutăţile cruciadei mele, m’au făcut să trăesc ca un soldat în luptă, fără încetare, continuu încordată, ca în linia de foc şi dacă nu am murit însemnează că am învins. Rezumatul a fost o unanimă şi generală admiraţie pentru arta broderiilor noastre, din partea Întregului public american, care le-a sărbătorit şi le-a clasat în rândul celor mai rafinate concepţii artistice ce le poate imagina un popor. Trei luni, vAt a durat turneul expoziţiilor mele în New-York, la Hotel Plaza cum şi la alte două mari case de mode Hicksen şi Bendel la Washington la Art Center, la Filadelfia la Hote Ritz, la Detroit în casa senatorului John Newberys și la International Institut, la Chicago la Hotel Ambasador, apoi la Vinetka in casa milionăresei Philip. Hort, Lake ®.* întreaga presă americană in frunte cu marile cotidiene „Times“ și „Herald“ mi-au oferit coloanele lor cu o generoasă ospitalitate scriind articole lungi şi consacrând pagini Întregi consacrate expoziţiilor mele în legătură, cu acestea vorbind de toate aspectele României, de calităţile poporului şi ţărei noastre interesante, faţă de Regina noastră. — Se vorbeşte mult in America de o apropiată vizită a Reginei? — Mai mult ca de orişice şi cu un aşa de nerăbdător entusiasm încât nu este oraş, nu e autoritate, nu este femee şi clasă de societate, nu este organizare socială, care să nu aibă pregătit programul de primiri şi concurs larg, la toate operele de caritate ale Reginei Această vizită va fi mai mult decât serbare de recepţiune regală, un unanim omagiu pe care poporul american vrea personal, să-l depue la picioarele celei mai frumoase figuri ale Europei, cum spun ei Misiunile americane cari au urmărit opera Reginei noastre în decursul războiului, cum şi svonurile şi presa mondială, martorii oculari străini, ai episoadelor de războiu, au creiat în jurul figurei Reginei României, o neperitoare aureolă pe care nimic şi nici o putere nu o putea Întuneca,in sufletele acelor aşa de mulţi şi mari copii buni, cari tresar şi trăesc o viaţă întreagă, din mângâerea frumoasă a unui fapt fericit. Regina României aşteptat! Vizita Reginei României In America, va fi o intrare triumfală pe „Poarta de Aur”. Această puternică şi aproape miraculoasă popularitate, a Reginei României în Statele Unite, este poate cea mai fericită garanţie de demnitate naţională, prin prestigiul căreia răzbim să ne menţinem o autoritate bine stabilită, ca popor, dincolo de Ocean şi care rivalizând cu puterea dolarilor, nu ne costă nici măcar cheltuiala unor bune hotărîri! — Care e impresia dv. generală asupra Americei? — Este o ţară in care deasupra celor peste o sută de religii, trăeşte una singură solidară şi contagioasă, aceia a muncei şi un virulent microb, dolarul. Pe aceste două stânci s'au zidit cele două Americi şi marea, cumplita uzină, unde se fabrică preciziunea forţelor omeneşti Ţara muncei şi a ordinat Este o ţară în care, rasa, pune la întrecere nebunească, voltajul electric cu cel uman: în cinci luni de zile se zideşte şi se montează un bloc de locuinţe pe patru străzi, cu 28 de etaje. Acolo sutele de mii de automobile se opresc pe a 5-a Avenue din New- York, ca oprite de o baghetă magică, la un semnal electric, ca să traverseze strada trei copii; sunt șosele betonate pentru automobile pe distanță de șapte mii de kilometri, sunt birourile de bănci, cu 56 de etaje, se dă drumul la 200 de trenuri pe ceas dintr-o singură stație, se vizitează trei milioane de noi născuţi sănătoşi de două ori pe lună, în dispensării şi o scrisoare special delivrată, îţi soseşte în trei ceasuri pe o distanţă de cinci sute de kilometri. Căile loiale, şoselele, poşta, telefoanele, pompierii, poliţia şi traficul pe străzi, fără o întârziere de cinci minute, fără un deranjament, fără nici o neorânduială, fără zgomot şi zăpăceli, iată fantastica Loreley care atrage şi păstrează marele nostru popor de emigranţi, in chinuitorul marş iertat de energii surexcitate, unde râsul şi exuberanţa devin o veche reminiscenţă, unde părul alb este o podoabă de frumuseţă la treizeci de ani, când patria devine un îndepărtat vis trist şi nemângâiat, idol, livretul dolarilor depuşi şi biata, bătrâna Europă un exasperat şi amărît car, la care boii s’au bolnăvit şi merg la întâmplare. Proetie pentru viitor ! Ce intenţii aveţi pentru viitor, acum, când propaganda dvsa ai dus irei atât de frumoase servicii? — Să continui munca şi mai intensiv şi dacă’mi va fi posibil, acum după ce am putut fără să supăr şi să cer deja nimeni, să fac această frumoasă propagandă, ce a costat aproape două milioane de lei, scoţând toate cheltuelile, fixând în America importante legături comerciate, pentru viitor, să putem stabili un magasin permanent la New- York, unde am deja in vedere importante comenzi şi pentru care cred că voi putea coopera produsul tuturor atelierelor noastre din ţară. Deocamdată vreau să lucrez mai departe, în specialitatea ţesăturilor din Banat, organisându-mi un atelier în toată regula în Lipova. Şi nu mă voiu opri, până ce urmând pe calea, frumoasă, ce am croit în America, voiu stabili acolo un circuit regulat al desfacerei produselor artei noastre naționale. Simpatiile României WSBSm jptpfc.. . f ViTM V Ăi: ;f sî--;v. 1 r W 'y £■ . jft : ym 1 m ■ -M ■ r • “ ' ' ' * wmmmmm mc c: % m ÎMI;, ' l-,' "-UU-. •' . — iíí-«íc" yymyiMn» cwm ym ■ii* tó B-na MarillnaL Bocu Oaspeţi americani In Bucureşti Citim în „Argus“. Astăzi sosesc în Bucureşti cu un tren special de la Paris prin Varşovia două din cei mai mari financiari din Statele Unite. Prima este d. Edward T. Stotesbury, un fruntaş cetăţean din Filadelfia, preşedintele societăţii Drezel and Co.,şi al numeroaselor organivaţiuni din Filadelfia. Drezel and Company este exponentul din Filadelfia al casei J. P. Morgan din New-York. D. Edward T. Stotesbury trebue pus ca importanţă, imediat după marele bancher din New-York, Pierpont Morgan. El este „Regele” finanţelor din Statele Unite. (' Al doilea personaj care soseşte azi in Bucureşti este d. Morris R. Boeklus, şeful casei Morgan, Lewis and Boeklus din Filadelfia. Casa pe care o reprezintă d. Boeklus este cea mai mare Corporations comercială de advocaţi. D. Boeklus, de altfel, a mai vizitat odată oraşul nostru tn Aprilie 1920. Cei doui financiari americani s’au oprit In drum la Vatra Dornei, unde au avut o Întrevedere cu d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. Scopul vizitei acestor două mari personalităţi din Statele-Unite este de a-şi da seama personal de situaţiunea economică României, de a studia posibilităţile ei de desvoltare şi putem spera că vizitei lor îi vor urma în curând şi efecte salutare asupra stării financiare a României. In Albania e linişte si ordine - UN COMUNICAT OFICIAL ALBANEZ - Din Tirana, primim următoarele din partea Biuroului Presei Statului albanez. Spre marea noastră mirare şi nu fără regret, constatăm că, din când In când, ştiri din sursă dubioasă şi rău intenţionată, sunt lansate, sub formă de depeşi telegrafice, in presa europeană anunţând, de pildă, că in Albania ar fi izbucnit o revoluţie şi că desordinea ar continua să domnească aci. Deşi de un efect de scurtă durată, totuşi aceste ştiri n'ar lipsi să a ducă mare prejudiciu intereselor unui mic stat ca al nostru care, ieşit dintr'o robie de mai multe secole, are nevoie, pentru a îşi asigura existenţa şi dezvoltarea resurselor sale morale şi materiale, de simpatia şi de încrederea opiniei publice a lumii civilizate. Pentru a preveni acest neajuns avem onoarea, în numele Presei albaneze, să facem un apel la bunăvoinţa Presei din ţările civilizate ale căror organe sunt rugate să se informeze pe lângă sursele competente imcointe de a publica asemenea ştiri? In ce ne priveşte, suntem gata furniza orice informaţiuni şi lămuriri care ar fi crezute necesare pentru a stabili adevărul. Directorul Biuroului Presei Dr. Terence Toți iSgitaţia revoluţionară în Spania Barcelona, 7. Din localurile sindicatului unificat poliţia a confiscat o mare cantitate de revolvere, muniţii, maşini de fabricat bombe. Au fost arestate 17 persoane. AD EVER ÜL patina 3 | Teatru LUX Cinema | Dir. ŞT£F. MARINESCU I Premiera Opera complectă TACEREI Splendidă dramă în 5 acte La sfârsit O COMEDIE AMERICANA In 2 acte Monopol Dorian film Sa atrage atenţiunea că acest film este absolut PREMIERA___________ li chestia bisericeasca basarabeană Ce né spune d-l luliu Dragomirescu, avocat şi fost senator Ultima Informaţii Dorind să cunoaştem părerile fruntaşilor politici basarabeni ne-am adresat d-lui luliu Dragomirescu, unul din leaderii partidului poporului din Basarabia. Deşi retras deocamdată din lupte ocupat cu profesiunea sa, în cabinetul său de lucru din str. Sinadin a binevoit să ne dea aceste amănunte interesante cu date necunoscute încă marelui public. CÂTEVA AMINTIRI L’am cunoscut pe arhiepiscopul Gurie încă de pe când era arhimandrit. Ştiu că a suferit prigoniri în timpul dominaţiuniei ruseşti: arhiepiscopul este autorul „Abecedarului moldovenesc" şi-mi aduc aminte că la 21 Noembrie 1917, când „Rada Ucrainiană“ a cerut Basarabiei reprezentant în Ucraina, în „Sfatul Ţării” arhiepiscopul Gurie, a ţinut în acea zi o frumoasă şi inimoasă cuvântare moldovenească. După Unire, prima chestiune care s’a pus, fost chestia bisericească şi la 1 Aprile 1918, d-nul Marghiloman a primit delegațiunea pentru cortvocarea „Soborului Bisericesc” în frunte cu părintele Sergie Bejan. Pentru că am fost martor al tuturor acestor evenimente mi-aduc aminte că consiliul de directori al „Basarabiei Autonome", a dat la 18 Aprilie 1918, o declaraţie, în care arăta, că grija şi dreptul bisericei locale, împreună cu introducerea unirei canonice a eparhiei Basarabiei cu biserca autocefală română, vor conduce activitatea noastră, în chestiune de cultură religioasă. Naţionalizarea bisericei, este o nevoe, de îndată, fiindcă biserica în mod firesc trebue să fie izvor de cultură naţională şi sufletească. Cum vedeţi declaraţiunea aceasta, este însufleţită de un adevărat patriotism, preşedintele Consiliului de directori fiind bunul român dr. P. Cazacu. DOUA ATITUDINI Arhimandritul Gurie a excelat atunci prin numeroase declaraţii patriotice. Mi-aduc aminte, de un interview al d-sale publicat in Statul Ţării din Chişinău, 20 Mai 1918, în care arhimandritul Gurie, arată cum s’a înfăptuit înstrăinarea bisericei basarabene, rolul său din 1905, în chestia Umbrei moldoveneşti, cum la 1906, a scos un ziar „Luminătorul” redactat în româneşte şi un abecedar moldovenesc iar pentru activitatea sa moldovenească a fost pedepsit de arhiepiscopul Serafim, cu exilul, mi se pare la Smolensk şi spune textual: „îndată ce s’a proclamat unirea politică a Basarabiei cu Ţara Mamă soarta bisericei basarabene era hotărâtă. Ea trebue să se întoarcă la sânul Mitropoliei Modovei, de unde a fost smulsă, acum un veac şi mai bine. „Şi după ce arată meşteşugurile acelora cari susţin că biserica din Basarabia ar cădea In erezie, dacă s'ar rupe de Moscova, spune: „Erezia insă au săvirşit-o ei, când au rupt biserica Moldovei pe păstoriţii din Basarabia. Ceea ce se face astăzi, nu e decât îndreptarea unei greşeli ca să nu-i zicem atlfel“. După cum vedeţi declaraţiile arhimandritului Gurie sunt patriotice şi categorice. In ziarul Sfatul Ţării din 2 iunie 1918, arhimandritul arată, că episcopul urmează să fie numit de către Sinodul Bisericesc împreună cu parlamentul român, in cari vor intra una sută de reprezentanţi ai Basarabiei. La 14 Iunie 1918 s’ar fi discutat, spun ziarele timpului, chestiunea organzărei bisericei la Iaşi, în şedinţa secretă, pe când era ministru al cultelor d. Mehedinţi şi D. IULIU DRAGOMIRESCU la 16 Iunie 1918 Sfântul Sinod al bisericei române dă o carte pastorală: „Către Clerul şi Norodul Basarabiei", în care se spune că alegerea erarhilor bisericei basarabene se va face de marele colegiu electoral, atunci când vor face parte din el şi aleşii norodului basarabean. Acest limbagiu a fost ţinut, sub regimul Basarabiei condiţionate, adică în urma primei declaraţii de unire din Martie 1918. ATITUDINEA EPISCOPULUI GURIE De aceea a fost surprinzătoare atitudinea ulterioară a episcopului Gurie, care s’a ales în afară de prescripţiunile sinodale şi constituţionale, dând naştere primului conflict, care a fost aplanat prin indulgenţa guvernului trecut, al generalului Averescu. — Ai citit interviewuil arhiepiscopului din „Adevărul” unde declară că e independent, de orice chiriarhie. — Cu atât mai trufaşă mi se pare această declaraţie a Episcopului nostru, cu cât este în flagrantă contradicţie cu atitudinea patriotică a fostului arhimandrit. Arhimandritul de cri, să judeca dar, pe Episcopul de astăzi. POLITICIANII SI BISERICA BASAr.Azisi — Ce credeţi dv.. tu-î dalei mină să aibă această atitudine” — „Am spus şi În parlamentul trecut unde am constatat lucrurile ca mai toate datele de mai sus, că e foarte vinovată slăbiciunea tuturor guvernelor, care au umplut parlamentele cu elemente neselecționate și care sunt greu îndurate, de opinia publică, a acestei admirabile provincii. Amestecul acestor elemente în politica activă şi presiunile, pe cari şi le permit apoi asupra guvernelor, în actele de guvern şi de administraţie, aduc cel mai mare rău ţării. Este vremea ca să se recurgă, şi în politică la acele elemente, capabile şi pregătite cam în Basarabia, printr-o greşită procedare, au fost traute în rezervă Emisarii de la Centru, ai diferitelor partide politice, cari se rătăcesc prin aceste regiuni dovedesc totala lipsă de răspundere şi de seriositate, când încurajează elementele suspecte ale localităţilor noastre şi rezolvă, între două „Zacusce" cele mai vitale probleme ale neamului. Pe noi ne lasă perplexi demagogia lor. Ascultăm aici de glasul conştiinţei naţionale in aceste regiuni, unde ar fi mai bine să nu ne mai turbure demagogii pe car nici cultura, nici pregătirea lor, nu-i indică pentru resolvarea unor astfel de chestii. — In faţa ideei de Stat românesc, noi cari ne facem datoria aici suntem gata să abjurăm orice trecut politic şi să, ne dispensăm de orice viitor. — în congresul partidului poporului veţi cerceta şi chestia bisericească locală ? — Nu e prevăzută în program. Dar chiar dacă vor încerca, unele elemente locale asupra cărora ar trebui să fim mai bine edificaţi, să pună pe tapet chestiuni care nu pot avea un caracter politic, şeful partidului poporului d. General Averescu, care va conduce congresul va avea destulă înţelepciune să le dea caracterul cuvenit. «mm- BOGDAN DRAGOS ârgetoianu I,Plecarea temnicerului* Ziarul Neamul Românesc n’are de loc cuvinte dulci pentru Arietoianu. Sub titlul „Plecarea temnicerului” ziarul d-lui Iorga publică un articol mai lung, din care detaşăm aceste pasagii: Plecarea d-lui Cârgeţoianu din viaţa politică are o îndoită semnificaţie, întâi aceia că fostul ministru de interne, în toată evoluţia sa politică reprezintă cea mai cinică sforţare de a se folosi de activitatea politică pentru a-şi asigura un maximum de foloase personale, pentru a părăsi apoi fără nici un scrupul o activitate, de care nu l-a legat nici o credinţă, nici o convingere ci numai lacoma voinţă de a-şi creia o viaţă de dulce şi uşoară lenevie, pe care lipsa d-sale de ocupare serioase şi producătoare nu i-o putea da. ...D. Argetoianu are renumele că a fost „doctorul comuniştilor”. El a fost marele temnicer al celor câţiva comunişti cari zbârnâiau pe străzi. Poate că primejdia comunistă a fost inventată chiar de oamenii lui pentru a-i da prilejul să se releveze ca un fel de sbilţ al politicianismului român. In tot cazul porecla i s’a prefăcut în renume, vorba poetului, încetul cu încetul s’a creiat o magie în jurul acestui fălcos personagiu şi pumnul său masiv devenise — spun unii — o necesitate pentru ţară. ...Dar temnicerul pleacă. „Ocupaţiile multiple“ îl cheamă dela locul său de ultimă speranţă a oligarhiei româneşti... Ziarul d-lui Iorga îşi exprimă părerea că prin plecarea „temnicerului” partidul poporului va intra în faza descompunerii. O condamnare senzaţională D. FISCHER CONDAMNAT LA O LUNA ÎNCHISOARE Botoşani 7. — Găsindu-se 70 de saci cu făină alterată la moara d-lui Abraham Fischer, acesta a fost dat in judecată. Procesul judecându-se astăzi, d. a. Fischer a fost condamnat la o lună de zile închisoare, şi o amendă de 59.000 lei. Sentinţa s-a dat cu drept de apel. Condamnarea aceasta a produs o mare senzaţie in oraş, dat fiind că persoana e atât de cunoscută şi gravitatea pedepsei. Cor. Prinderea unei hoaţe internaţionale Arad, 7. — Poliţia a arestat azi o femee foarte elegantă, ce-şi zicea d-na Schlesinger, sosită de la Budapesta. Este vorba de o periculoasă hoaţă făcând parte dintr-o bandă de hoţi internaţional. Ea intrase la un bijutier spre a-i vinde o mare cantitate de bijuterii. Femeia a fost înaintată parchetIn rezervoarele portului Constanţa se aflau in ziua de 6 August 132 mii tone produse petrolifere destinate exportului. Dela 1 Aprilie şi până'n prezent, s’au exportat prin portul Constanţa 73 mai 937 tone produse petrolifere, faţă de 116 mii 878 tone cât s’au exportat in perioada corespunzătoare a anului trecut. Intr’un interview acordat ziarului „Argus”, preşedintele Camerei de comerţ d. Ştefan Cerchez a declarat că se vor aplica cu cea mai mare sinceritate, convenţiunile de la Londra şi Manchester, cu privire la reglementarea datoriilor comercianţilor români în străinătate. Cererea creditorilor străini, ca guvernul sau Banca Naţională să se garanteze creanţele lor, este de prisos, deoarece comisia nu va elibera certificatul constatator al creanţei lor, decât după ce se va convinge că datoria este bine garantată şi că ratele se vor plăti la timp. In ce priveste contradictiunile dintre sus-zisele conventiuni si legea noastră, ele vor fi modificate imediat la deschiderea Corpurilor legiuitoare. „Partidul Poporului** publică următorul comunicat: Data congresului partidului poporului a fost fixată pentru zilele de 27, 28 şi 29 Septembrie. Organizaţiile din provincie sunt înştiinţate, că nu pot delega decât patru persoane de fiecare, nefiind posibilitate mai mare de găzduire. Acei caii ar dori să participe peste numărul fixat, sunt rugaţi a se adresa d-lui Neaga la Chişinău. Oficiosul guvernului publică următorul comunicat: Unele ziare de la noi şi altele străine, anunţă începerea unor tratative directe între Mica înţelegere Si Ungaria, tratative cari ar fi consecinţa Conferinţei de la Sinaia. Se adaugă că tratativele se vor face direct între d-nii Benesi Bethlen. După Informaţiune Pe cari noi le deţinem din sursă autorizată, ştirea aceasta este inexactă. Nu este vorba să se facă nici un fel de tratative directe între Mica înţelegere şi Ungaria. • În comuna Kalmneţ, jud. Botin, au fost prinşi mai mulţi ţărani cari se îndeletniceau on contrabands de mătase la Ceminţ. Pentru fruntaşii partidului averesean se spune că ceia ce a grăbit ,retragerea Ad-lid Argetoianu ar fi o declaraţie făcută de d. Oromola, imediat după înapoierea sa din străinătate. Guvernatorul Băncii Naţionale şi membru în comisia de anchetă a chestiei bonului de tezaur, ar fi declarat că „rezultatul anchetei este foarte defavorabil şi foarte grav pentru d. Argetoianu". Declaraţia aceasta a fost adusă la cunoştinţa d-lui Argetoim si ea a grăbit desnodămăntul fatal. Guvernul sovietic rus a comunicat in mod oficial marilor puteri aliate că va semna conventiunea care reglementează viitorul regim al Dardanelelor. Semnarea se va face la Constantinopol, unde vor sosi in curând plenipotenţiari ruşi, delegaţi să îndeplinească această formalitate. D. G.C. Mârzescu, ministrul sănătăţii, muncii şi ocrotirilor sociale a dat delegaţiune d-lui general Popişteanu, directorul general al oficiului I. O. V., să reprezinte ministerul la inaugurarea mai multor orfelinate destinate orfanilor de război, din Ardeal. La 15 August se va inaugura orfelinatul din Câmpul lui Mihai, la 16 August orfelinatul din Satu-Mare, la 18 August cel din Oradea Mare, la 19 August orfelinatul din Cluj şi la 20 August orfelinatul de la Dej. Prtidul naţionalist-democrat va ţine la Craiova o întrunire a federaţiei naţionaliste din Oltenia şi Banat, in primele zile ale lunei Septembrie, la Tg. Jiu. D. dr C. Angelescu însoţit de I. P. Ghiţescu directorul general al învăţământului primar a vizitat în zilele de 5 şi 6 August şcolile din judeţul Dorohoi, iar în ziua de 7 August, lucrările căminului studenţesc din Iaşi care urmează a se deschide la 1 Octombrie. D. Argeşanu’4 loan, actual director clasa I, a fost înaintat director general clasa II pe ziua de 1 Aprilie 1923 şi însărcinat cu atribuţiunea de subdirector general la Casa centrală a asigurărilor sociale. Sovietul comisarilor poporului (consiliul de miniştri) din Moscova, a hotărât să se numească 3 dictatori, care având puteri nelimitate să reprime răscoala anti-bolşevică din Turchestan, care în ultimul timp a luat proporţii îngrijitoare. Sovietul comisarilor poporului din Turchestan, va fi subordonat celor trei dictatori trimişi din Moscova. D. Petrescu-Comnen a fost delegat de ministerul muncii să reprezinte ţara noastră la congresul muncitoresc care va avea loc la Berna, încursul lunei viitoare. Oficiosul guvernului publică următoarea plângere : Suntem siliţi să punem in evident felii cu totul Incomplet In care agenţiile noastre telegrafice înţeleg să facă serviciul ştirilor din străinătate. Se petrec In apus evenimente politica importante, fără ca agenţiile noastre să le comunice abonaţilor lor, cari sunt siliţi să se informeze din presa străină. Aşa cum se face azi serviciul de informaţiuni telegrafice, e ca şi Inexistent. E absolută nevoia de o reorganizare a acestor agenţii, pentru ca să corespundă menirei lor. E vechiu cântecul acesta — dar ’a dovedit că cine ar trebui să-l asculte, refuză. In cursul zilei de mâine va sosi In Capitală o delegaţia de 30 de ofiţeri de rezervă şi activi din armata poloneză cari vin să vizite la ţara noastră. Excursia are un caracter privat, iar participanţii vin Îmbrăcaţi civil. Adunarea naţională din Angora se va redeschide la 12 August, când se va ocupa cu ratificarea tratatului de pace încheiat la Lavesane. . Anteproectele de reorganizare a cultelor, a bisericei ortodoxe nationale, a seminariilor teologice şi activităţii clericilor, fiind alcătuite de Comisiunile ce au funcţionat pe lângă ministerul cultelor, au fost înaintate d-lui ministru Band pentru a le da forma definitivă. Ciocnirea dintre ţărani şi autorităţi în comuna Terpezita (Dolj) CRAIOVA, 7. — In comuna Terpezita din Judeţul Dolj, s’a produs o violentă ciocnire Intre săteni şi autorităţi, cari au luat apărarea proprietarului Alex L ▼anovicL deoarece acesta sra Împiedicat de către ţărani, să construiască o fântână, care ar fi secat Izvorul altei f&nt&ni a ţăranilor, făcută de mal multă vreme. Administratorul plăşii Vela, d. Const. Vlădescu, care căuta să aplaneze conflictul, a fost rănit ca un pumnal de către locuit rul N. Pleşoianu. Autorităţile a'au retras spre s evite vărsări de sânge. S’au luat măsuri pentru calmarea spiritelor, incendii de păduri in Ardeal ARAD, y, — Se semna* teamă declararea unui mare incendiu, de păduri intre Siria și Agres. 4 Lipsesc alte amănunțite. Motor „DIESEL“ NOU 150 Cai Oberursel VINDE BANCA INDUSTRIALA Paris 4 Agent dePiață Si voiajor, numai reflectanți absolut serioşi, caută firma Max Krainik & Go, București Str Paris 23 pITma * Turnătorie Sistematică „HEHCUSES" Execută orice piesă din bronz sau alamă. Str. Iulia Hasdău 5. Dr. Odessei Odeseanu Boli interne, de stomac Sifilis intern Str. Colţei 17 11—1 şi 4—7 Dr. A.Iancu Fost medic de spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase CONSULT. 810 a.m. şi 1-3 şi 5—8 Str Carol No. 52. Teleto^ 38ia Băefi muncitori Pentru expediţie se caută. A se adresa la Administraţia ziareior noastre. Cenuşă de plumb Stereotipie de vânzuri la Mm. ziarelor noastre