Adevěrul, august 1923 (Anul 36, nr. 12120-12145)

1923-08-09 / nr. 12127

­ Arta românească irt Bocu Călătoria d-nei Marilena în Statele Unite -f * ---------- ■ Sentimentele americanilor fata de România Interview cu d-na Bocu " D-na Marlan» Bocu, soţia contra- rest în casa distinsei d-ne William teiul nostru d. Sever Bocu, şi ea In-­­ Brewster, la Cleveland la Art Gal­­să şi o distinsă scriitoare, s’a intors A­lery, toată lumea americană, a ur­­­mărit cu un viu interes mişcarea mea, trezind atâta interes în jurul ţărei noastre, cum nu mă aşteptam, dintr'o interesantă călătorie tăcută In America. Ne-am prezintat d-sale su rugămintea să ne spate care a fost scopul călătoriei, cu ce impre­sii şi mai ales cu ce rezultate s’a Întors. D-na Bocu ne a primit cu multă bunăvoinţă şi ne-a dat răspunsurile ce urmează : muriţi care a fost scopul misiunei , necruţând laudele şi cu deosebire o­­do. In America? I­magiile şi profunda lor admiraţie — Am vrut să deschid artei naţio­nale şi industriei noastre casnice, un drum pentru viitor, — cu intenţia de a fixa un debuşeu stabil a aces­tor produse în streinătate. In America insă, trebuia găsit broderiilor şi ţesăturilor noastre mijlocul de utilizare practică, în serviciul vieţei lor zilnice şi a gustului de azi. Chestiu­nea acestor detalii şi maniera de a te putea face să fie apreciate, din­tru început, era numai in darul unei femei şi cum arta noastră na­ţională, era o veche pasiune a mea, mi-am impus această grea misiune, cu tot curajul răspunderei şi cu toată Încrederea in reuşită.­­■— Cum ati procedat in urmări­rea acestui scop?. Scopul călătoriei .— Ziarele sosite aci la noi ne-au relatat marele dv. succes in Ame­rica. Vă rog mai tntdiu să ne lă- Munca unor desmoşteniţi­ ­! •— — Trăesc intr’un orăşel din Banat la Lipova, pe malul Mureşu­lui şi văzând zilnic zbuciumul greu­­al femeilor noastre din popor, cu deosebire văduvele şi orfanele de războiu insuficient ajutate numai prin pensia de război, m-am gân­dit să le organizez un mijloc de câş­tig continuativ. Am început lucrul acasă la mine, cu un restâns nu­măr de femei, apoi, numărul lor, se sporea zilnic cerând lucru la ele acasă, unde pe lângă îngrijirea gospodăriei şi copiilor, puteau uti­liza timpul liber câştigând între 3.600 lei un timp de 6 săptămâni, adică preţul a 3 saci de grâu. Aceasta le-a readus Încrederea şi pofta de muncă şi în curând am văzut în jurul meu o atmosferă cu totul schimbată, femeile mele liniş­tite şi dornice de muncă. In timp de un an şi jumătate am putut produce un frumos număr de obiecte, lucrate de 120 femei şi fete. Cu acest produs de muncă, am plecat să fac turneul meu de Expo­ziţii în toate marile centre ale A­­mericei. Cutreerând Statele-Unite —■ Şi cine v’a ajutat tn finanţa­rea acestei opere? — Absolut nimeni. Am lucrat tot acest plan de cruciadă, din propria mea iniţiativă şi pe stricta mea răs­­punedere materială şi morală. Nu voiam să angajez în proectul meu, nici un fel de autoritate îna­inte de a mă convinge cari pot fi sorţii de izbândă. — Şi astăzi ce credeţi? — Că a reuşit foarte frumos. Am pornit ca o patrulă în recunoaştere singură şi fără ajutor. Mai târziu greutăţile cruciadei mele, m’au fă­cut să trăesc ca un soldat în luptă, fără încetare, continuu încordată, ca în linia de foc şi dacă nu am murit însemnează că­ am învins. Rezuma­tul a fost o unanimă şi generală admiraţie pentru arta broderiilor noastre, din partea Întregului pub­lic american, care le-a sărbătorit şi le-a clasat în rândul celor mai rafinate concepţii artistice ce le poate imagina un popor. Trei luni, vAt a durat turneul expoziţiilor me­le în New-York, la Hotel Plaza cum şi la alte două mari case de mode Hick­sen şi Bendel la Washington la Art Center, la Filadelfia la Ho­te Ritz, la Detroit în casa senato­rului John Newberys și la Interna­tional Institut, la Chicago la Hotel Ambasador, apoi la Vinetka in casa milionăresei Philip. Hort, Lake ®.* întreaga presă americană in frun­te cu marile cotidiene „Times“ și „Herald“ mi-au oferit coloanele lor cu o generoasă ospitalitate scriind articole lungi şi consacrând pagini Întregi consacrate expoziţiilor mele în legătură, cu acestea vorbind de toate aspectele României, de calităţile po­porului şi ţărei noastre interesante, faţă de Regina noastră. — Se vorbeşte mult in America de o apropiată vizită a Reginei? — Mai mult ca de orişice şi cu un aşa de nerăbdător entusiasm în­cât nu este oraş, nu e autoritate, nu este femee şi clasă de societate, nu este organizare socială, care să nu aibă pregătit programul de pri­miri şi concurs larg, la toate operele de caritate ale Reginei Această vizită va fi mai mult decât serbare de recepţiune regală, un unanim omagiu pe care poporul american vrea personal, să-l depue la picioarele celei mai frumoase fi­guri ale Europei, cum spun ei Misiunile americane cari au ur­mărit opera Reginei noastre în decur­sul războiului, cum şi svonurile şi presa mondială, mart­orii oculari străini, ai episoadelor de războiu, au creiat în jurul figurei Reginei Ro­mâniei, o neperitoare aureolă pe care nimic şi nici o putere nu o putea Întuneca,­in sufletele a­­celor aşa de mulţi şi mari copii buni, cari tresar şi trăesc o viaţă întreagă, din mângâerea frumoasă a unui fapt fericit. Regina României aşteptat! Vizita Reginei României In Ame­rica, va fi o intrare triumfală pe „Poarta de Aur”. Această puternică şi aproape mi­raculoasă popularitate, a Reginei României în Statele­ Unite, este poate cea mai fericită garanţie de demnitate naţională, prin prestigiul căreia răzbim să ne menţinem o autoritate bine stabilită, ca popor, dincolo de Ocean şi care rivalizând cu puterea dolarilor, nu ne costă nici măcar cheltuiala unor bune ho­­tărîri! — Care e impresia dv. generală a­­supra Americei? — Este o ţară in care deasupra celor peste o sută de religii, trăeşte una singură solidară şi contagioasă, aceia a muncei şi un virulent mi­crob, dolarul. Pe aceste două stânci s'au zidit cele două Americi şi marea, cum­plita uzină, unde se fabrică preci­­ziunea forţelor omeneşti Ţara muncei şi a ordinat Este o ţară în care, rasa, pune la întrecere nebunească, voltajul elec­tric cu cel uman: în cinci luni de zile se zideşte şi se montează un bloc de locuinţe pe patru străzi, cu 28 de etaje. Acolo sutele de mii de automobile se opresc pe a 5-a Avenue din New- York, ca oprite de o baghetă ma­gică, la un semnal electric, ca să traverseze strada trei copii; sunt șo­sele betonate pentru automobile pe distanță de șapte mii de kilometri, sunt birourile de bănci, cu 56 de e­­taje, se dă drumul la 200 de trenuri pe ceas dintr-o singură stație, se vi­zitează trei milioane de noi născuţi sănătoşi de două ori pe lună, în dispensării şi o scrisoare special de­­livrată, îţi soseşte în trei ceasuri pe o distanţă de cinci sute de kilome­tri. Căile loi­ale, şoselele, poşta, telefoa­nele, pompierii, poliţia şi traficul pe străzi, fără o întârziere de cinci mi­nute, fără un deranjament, fără nici o neorânduială, fără zgomot şi ză­păceli, iată fantastica Loreley care atrage şi păstrează marele nostru popor de emigranţi, in chinuitorul marş iertat de energii surexcitate, unde râsul şi exuberanţa devin o veche reminiscenţă, unde părul alb este o podoabă de frumuseţă la trei­zeci de ani, când patria devine un îndepărtat vis trist şi nemângâiat, idol, livretul dolarilor depuşi şi bia­ta, bătrâna Europă un exasperat şi amărît car, la care boii s’au bolnă­vit şi merg la întâmplare. Proetie pentru viitor ! Ce intenţii aveţi pentru viitor, acum, când propaganda dvs­a ai dus i­rei atât de frumoase servicii? — Să continui munca şi mai in­tensiv şi dacă’mi va fi posibil, acum după ce am putut fără să supăr şi să cer deja nimeni, să fac această frumoasă propagandă, ce a costat aproape două milioane de lei, sco­ţând toate cheltuelile, fixând în A­­merica importante legături comer­ciate, pentru viitor, să putem sta­bili un magasin permanent la New- York, unde am deja in vedere im­portante comenzi şi pentru care cred că voi­ putea coopera produsul tuturor atelierelor noastre din ţară. Deocamdată vreau să lucrez mai departe, în specialitatea ţesăturilor din Banat, organisându-mi un ate­lier în toată regula în Lipova. Şi nu mă voiu opri, până ce urmând pe calea, frumoasă, ce am croit în A­­merica, voiu stabili acolo un circuit regulat al desfacerei produselor ar­tei noastre naționale. Simpatiile României WSBSm jptpfc.. . f ViTM V Ăi: ;f sî--;v. 1 r W 'y £■ . jft : ym­­ 1 m ■ -M ■ r • “ ' ' ' * wmmm­mm mc c: % m ÎMI;, ' l-,' "-UU-. •­' . — iíí-«íc" yymyiMn» cwm ym ■ii* tó B-na MarillnaL Bocu Oaspeţi americani In Bucureşti Citim în „Argus“. Astăzi sosesc în Bucureşti cu un tren special de la Paris prin Varşovia două din cei mai mari­ financiari din Statele­ Unite. Prima­ este d. Edward T. Sto­tesbury, un fruntaş cetăţean din Filadelfia, preşedintele societăţii Drezel and Co.,şi al numeroase­­lor organivaţiuni din Filadelfia. Drezel and Company este expo­nentul din Filadelfia al casei J. P. Morgan din New-York. D. Ed­ward T. Stotesbury trebue pus ca importanţă, imediat după marele bancher din New-York, Pierpont Morgan. El este „Regele” finan­ţelor din Statele­ Unite. (' Al doilea personaj care soseşte azi in Bucureşti este d. Morris R. Boeklus, şeful casei Morgan, Lewis and Boeklus din Filadel­fia. Casa pe care o reprezintă d. Boeklus este cea mai mare Cor­porations comercială de advo­caţi. D. Boeklus, de altfel, a mai vizitat odată oraşul nostru tn A­prilie 1920. Cei doui financiari americani s’au oprit In drum la Vatra Dor­nei, unde au avut o Întrevedere cu d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. Scopul vizitei acestor două mari personalităţi din Statele-Unite este de a-şi da seama personal de situaţiu­nea economică României, de a studia po­sibilităţile ei de desvolta­re şi putem spera că vizi­tei lor îi vor urma în cu­rând şi efecte salutare a­supra stării financiare a României. In Albania e linişte si ordine - UN COMUNICAT OFICIAL ALBANEZ - Din Tirana, primim următoarele din partea Biuroului Presei Statu­lui albanez. Spre marea noastră mirare şi nu fără regret, constatăm că, din când In când, ştiri din sursă dubioasă şi rău intenţionată, sunt lansate, sub formă de depeşi telegrafice, in presa europeană anunţând, de pildă, că in Albania ar fi izbucnit o revoluţie şi că desordinea ar continua să domnească aci. Deşi de un efect de scurtă durată, totuşi aceste ştiri n'ar lipsi să a­ ducă mare prejudiciu intereselor unui mic stat ca al nostru care, ieşit dintr'o robie de mai multe se­cole, are nevoie, pentru a îşi asigura existenţa şi dezvoltarea resurselor sale morale şi materiale, de simpa­tia şi de încrederea opiniei publice a lumii civilizate. Pentru a preveni acest neajuns avem onoarea, în numele Presei al­baneze, să facem un apel la bună­voinţa Presei din ţările civilizate ale căror organe sunt rugate să se informeze pe lângă sursele com­pe­tente im­cointe de a publica ase­menea ştiri? In ce ne priveşte, suntem gata furniza orice informaţiuni şi lămu­riri care ar fi crezute necesare pen­tru a stabili adevărul. Directorul Biuroului Presei Dr. Terence Toți iSgitaţia revoluţionară în Spania Barcelona, 7. D­in localurile sindi­catului unificat poliţia a confiscat o mare cantitate de revolvere, muniţii, maşini de fabricat bombe. Au fost a­­restate 17 persoane. AD EVER ÜL patina 3 | Teatru LUX Cinema | Dir. ŞT£F. MARINES­CU I Premiera Opera complectă TACEREI Splendidă dramă în 5 acte La sfârsit O COMEDIE AMERICANA In 2 acte Monopol Dorian film Sa atrage atenţiunea că acest film este absolut PREMIERA___________ li chestia bisericeasca basarabeană Ce né spune d-l luliu Dragomirescu, avocat şi fost senator Ultima Informaţii Dorind să cunoaştem părerile frun­taşilor politici basarabeni ne-am adre­sat d-lui luliu Dragomirescu, unul din leaderii partidului poporului din Basa­rabia. Deşi retras deocamdată din lupte ocupat cu profesiunea sa, în ca­binetul său de lucru din str. Sinadin a bine­voit să ne dea aceste amănun­te interesante cu date necunoscute în­că marelui public. CÂTEVA AMINTIRI L’am cunoscut pe arhiepiscopul Gu­­rie încă de pe când era arhimandrit. Ştiu că a suferit prigoniri în timpul dominaţiuniei ruseşti: arhiepiscopul este autorul „Abecedarului moldovenesc" şi-mi aduc aminte că la 21 Noembrie 1917, când „Rada Ucrainiană“ a cerut Basarabiei reprezentant­ în Ucraina, în „Sfatul Ţării” arhiepiscopul Gurie, a ţinut în acea zi o frumoasă şi inimoa­să cuvântare moldovenească. După Unire, prima chestiune care s’a pus, fost chestia bisericească şi la 1 A­­prile 1918, d-nul Marghiloman a pri­mit delegațiunea pentru cortvocarea „Soborului Bisericesc” în frunte cu pă­rintele Sergie Bejan. Pentru că am fost martor al tuturor acestor eveni­mente mi-aduc aminte că consiliul de directori al „Basarabiei Autonome", a dat la 18 Aprilie 1918, o declaraţie, în care arăta, că grija şi dreptul biseri­­cei locale, împreună cu introducerea unirei canonice a eparhiei Basarabiei cu biserca autocefală română, vor con­duce activitatea noastră, în chestiune de cultură religioasă. Naţionalizarea bisericei, este o ne­­voe, de îndată, fiindcă biserica în mod firesc trebue să fie izvor de cultură naţională şi sufletească. Cum vedeţi declaraţiunea aceasta, este însufleţită de un adevărat patriotism, preşedinte­le Consiliului de directori fiind bu­nul român dr. P. Cazacu. DOUA ATITUDINI Arhimandritul Gurie a excelat a­­tunci prin numeroase declaraţii patri­otice. Mi-aduc aminte, de un inter­view al d-sale publicat in Statul Ţării din Chişinău, 20 Mai 1918, în care arhimandritul Gurie, arată cum s’a în­făptuit înstrăinarea bisericei basara­­bene, rolul său din 1905, în chestia Umbrei moldoveneşti, cum la 1906, a scos un ziar „Luminătorul” redactat în româneşte şi un abecedar moldovenesc iar pentru activitatea sa moldoveneas­că a fost pedepsit de arhiepiscopul Se­rafim, cu exilul, mi se pare la Smo­lensk şi spune textual: „îndată ce s’a proclamat unirea po­litică a Basarabiei cu Ţara Mamă soar­ta bisericei basarabene era hotărâtă. Ea trebue să se întoarcă la sânul Mitropoliei Modovei, de unde a fost smulsă, acum un veac şi mai bine. „Şi după ce arată meşteşugurile acelora cari susţin că biserica din Basarabia ar cădea In erezie, dacă s'ar rupe de Moscova, spune: „Erezia insă au săvir­­şit-o ei, când au rupt biserica Moldo­vei pe păstoriţii din Basarabia. Ceea ce se face astăzi, nu e decât îndreptarea unei greşeli ca să nu-i zicem atlfel“. După cum vedeţi declaraţiile arhi­mandritului Gurie sunt patriotice şi ca­tegorice. In ziarul Sfatul Ţării din 2 iunie 1918, arhimandritul arată, că episcopul urmează să fie numit de către Sinodul Bisericesc împreună cu parlamentul român, in cari vor intra una sută de reprezentanţi ai Basarabiei. La 14 Iu­nie 1918 s’ar fi discutat, spun ziarele timpului, chestiunea organzărei biseri­cei la Iaşi, în şedinţa secretă, pe când era ministru al cultelor d. Mehedinţi şi D. IULIU DRAGOMIRESCU la 16 Iunie 1918 Sfântul Sinod al bi­sericei române dă o carte pastorală: „Către Clerul şi Norodul Basarabiei", în care se spune că alegerea erarhilor bisericei basarabene se va face de marele colegiu electoral, atunci când vor face parte din el şi aleşii norodului basarabean. Acest limbagiu a fost ţi­nut, sub regimul Basarabiei condiţio­nate, adică în urma primei declaraţii de unire din Martie 1918. ATITUDINEA EPISCOPULUI GU­RIE De aceea a fost surprinzătoare a­­titudinea ulterioară a episcopului Gurie, care s’a ales în afară de pres­­cripţiunile sinodale şi constituţiona­le, dând naştere primului conflict, care a fost aplanat prin indulgenţa guvernului trecut, al generalului A­­verescu. — A­i citit interviewuil arhiepisco­pului din „Adevărul” unde declară că e independent, de orice chiriar­­hie. — Cu atât mai trufaşă mi se pare această declaraţie a Episcopului nos­tru, cu cât este în flagrantă contra­dicţie cu atitudinea patriotică a fos­tului arhimandrit. Arhimandritul de cri, să judeca dar, pe Episcopul de astăzi. POLITI­CI­ANII SI BISERICA BASA­­r.Azisi — Ce credeţi dv.. tu-î dalei mină să aibă această atitudine” — „Am spus şi În parlamentul tre­cut unde am constatat lucrurile ca mai toate datele de mai sus, că e foarte vinovată slăbiciunea tuturor guvernelor, care au umplut parla­mentele cu elemente neselecționate și care sunt greu îndurate, de opinia publică, a acestei admirabile provin­cii. Amestecul acestor elemente în po­litica activă şi presiunile, pe cari şi le permit apoi asupra guvernelor, în actele de guvern şi de administraţie, aduc cel mai mare rău ţării. Este vremea ca să se recurgă, şi în politică la acele elemente, capabile şi pregătite cam­ în Basarabia, printr-o greşită procedare, au fost traute în rezervă Emisarii de la Centru, ai diferite­lor partide politice, cari se rătăcesc prin aceste regiuni dovedesc totala lipsă de răspundere şi de seriositate, când încurajează elementele sus­pecte ale localităţilor noastre şi re­zolvă, între două „Zacusce" cele mai vitale probleme ale neamului. Pe noi ne lasă perplexi demago­gia lor. Ascultăm aici de glasul conştiin­ţei naţionale in aceste regiuni, unde ar fi mai bine să nu ne mai turbure demagogii pe car nici cultura, nici pregătirea lor, nu-i indică pentru resolvarea unor astfel de chestii. — In faţa ideei de Stat românesc, noi cari ne facem datoria aici sun­tem gata să abjurăm orice trecut politic şi să, ne dispensăm de orice viitor. — în congresul partidului poporu­lui veţi cerceta şi chestia biseri­cească locală ? — Nu e prevăzută în program. Dar chiar dacă vor încerca, unele elemente locale asupra cărora ar trebui să fim mai bine edificaţi, să pună pe tapet chestiuni care nu pot avea un caracter politic, şeful parti­dului poporului d. General Ave­­rescu, care va conduce congresul va avea destulă înţelepc­iune să le dea caracterul cuvenit. «mm- BOGDAN DRAGOS­ ârgetoianu I,Plecarea temnicerului­* Ziarul Neamul Românesc n’are de loc cuvinte dulci pentru­­ Ar­i­­etoianu. Sub titlul „Plecarea tem­nicerului” ziarul d-lui Iorga publică un articol mai lung, din care deta­şăm aceste pasagii: Plecarea d-lui C­ârgeţoianu din viaţa politică are o îndoită semnifi­caţie, întâi aceia că fostul ministru de interne, în toată evoluţia sa po­litică reprezintă cea mai cinică sforţare de a se folosi de activitatea politică pentru a-şi asigura un ma­ximum de foloase personale, pentru a părăsi apoi fără nici un scrupul o activitate, de care nu l-a legat nici o credinţă, nici o convingere ci nu­mai lacoma voinţă de a-şi creia o viaţă de dulce şi uşoară lenevie, pe care lipsa d-sale de ocupare serioa­se şi producătoare nu i-o putea da. ...D. Argetoianu are renumele că a fost „doctorul comuniştilor”. El a fost marele temnicer al celor câţiva comunişti cari zbârnâiau pe străzi. Poate că primejdia comunistă a fost inventată chiar de oamenii lui pen­tru a-i da prilejul să se releveze ca un fel de sbilţ al politicianismului român. In tot cazul porecla i s’a prefăcut în renume, vorba poetului, încetul cu încetul s’a creiat o magie în jurul acestui fălcos personagiu şi pumnul său masiv devenise — spun unii — o necesitate pentru ţară. ...Dar temnicerul pleacă. „Ocupa­ţiile multiple“ îl cheamă dela locul său de ultimă speranţă a oligarhiei româneşti... Ziarul d-lui Iorga îşi exprimă pă­rerea că prin plecarea „temniceru­lui” partidul poporului va intra în faza descompunerii. O condamnare senzaţională D. FISCHER CONDAMNAT LA O LUNA ÎNCHISOARE Botoşani 7. — Găsindu-se 70 de saci cu făină alterată la moara d-lui A­­braham Fischer, acesta a fost dat in judecată. Procesul judecându-se astăzi, d. a. Fischer a fost condamnat la o lună de zile închisoare, şi o amendă de 59.000 lei. Sentinţa s-a dat cu drept de apel. Condamnarea aceasta a produs o mare senzaţie in oraş, dat fiind că persoana e atât de cunoscută şi gra­vitatea pedepsei. Cor. Prinderea unei hoaţe interna­ţionale Arad, 7. — Poliţia a arestat azi o fem­ee foarte elegantă, ce-şi zicea d-na Schlesinger, sosită de la Bu­dapesta. Este vorba de o periculoasă hoa­ţă făcând parte dintr-o bandă de hoţi internaţional­. Ea intrase la un bijutier spre a-i vinde o mare cantitate de bijuterii. Femeia a fost înaintată parchetIn rezervoarele portului Constanţa se aflau in ziua­ de 6 August 132 mii tone produse petrolifere desti­nate exportului. Dela 1 Aprilie şi până'n prezent, s’au exportat prin portul Constanţa 73 mai 937 tone produse pe­trolifere, faţă de 116 mii 878 tone cât s’au exportat in perioada corespunză­toare a anului trecut. Intr’un interview acordat ziaru­lui „Argus”, preşedintele Camerei de comerţ d. Ştefan Cerchez a de­clarat că se vor aplica cu cea mai mare sinceritate, convenţiunile de la Londra şi Manchester, cu privire la reglementarea datoriilor comer­cianţilor români în străinătate. Cererea creditorilor străini, ca guvernul sau Banca Naţională să se garanteze creanţele lor, este de prisos, deoarece comisia nu va eli­bera certificatul constatator al creanţei lor, decât după ce se va convinge că datoria este bine ga­rantată şi că ratele se vor plăti la timp. In ce priveste contradictiunile dintre sus-zisele conventiuni si le­gea noastră, ele vor fi modificate imediat la deschiderea Corpurilor legiuitoare. „Partidul Poporului** publică ur­mătorul comunicat: Data congresului partidului popo­rului a fost fixată pentru zilele de 27, 28 şi 29 Septembrie. Organizaţiile din provincie sunt înştiinţate, că nu pot delega decât patru persoane de fiecare, nefiind posibilitate mai mare de găzduire. Acei caii ar dori să participe peste numărul fixat, sunt rugaţi a se adresa d-lui Neaga la Chişinău. Oficiosul guvernului publică ur­mătorul comunicat: Unele ziare de la noi şi altele străine, anunţă începerea unor tra­tative directe între Mica înţelegere Si Ungaria, tratative cari ar fi con­secinţa Conferinţei­ de la Sinaia. Se adaugă că tratativele se vor face direct între d-nii Benes­­i Bethlen. După Informaţiun­e Pe cari noi le deţinem din sursă autorizată, ştirea aceasta este inexactă. Nu este vorba să s­e facă nici un fel de tratative directe între Mica înţele­gere şi Ungaria. • În comuna Kalmneţ, jud. Botin, au fost prinşi mai mulţi ţărani cari se îndeletniceau on contrabands de mătase la Ceminţ. Pentru fruntaşii partidului ave­resean se spune că ceia ce a grăbit ,retragerea A­d-lid Argetoianu ar fi o declaraţie făcută de d. Oromola, imediat după înapoierea sa din străinătate.­­ Guvernatorul Băncii Naţionale şi membru în comisia de anchetă a chestiei bonului de tezaur, ar fi declarat că „rezultatul anchetei es­te foarte defavorabil şi foarte grav pentru d. Argetoianu­". Declaraţia aceasta a fost adusă la cunoştinţa d-lui Argetoim si ea a grăbit desnodămăntul fatal. Guvernul sovietic rus a comuni­cat in mod oficial marilor puteri aliate că va semna conventiunea care reglementează viitorul regim al Dardanelelor. Semnarea se va face la Constan­­tinopol, unde vor sosi in curând plenipotenţiari ruşi, delegaţi să în­deplinească această formalitate. D. G.­­C. Mârzescu, ministrul să­nătăţii, muncii şi ocrotirilor sociale a dat delegaţiune d-lui general Po­­pişteanu, directorul general al oficiu­lui I. O. V., să reprezinte ministerul la inaugurarea mai multor orfelinate destinate orfanilor de război, din Ar­deal. La 15 August se va inaugura orfelinatul din Câmpul lui Mihai, la 16 August orfelinatul din Satu-Mare, la 18 August cel din Oradea Mare, la 19 August orfelinatul din Cluj şi la 20 August orfelinatul de la Dej. Prtidul naţionalist-democrat va ţine la Craiova o întrunire a federaţiei na­ţionaliste din Oltenia şi Banat, in pri­mele zile ale lunei Septembrie, la Tg. Jiu. D. dr C. Angelescu însoţit de I. P. Ghiţescu directorul general al învă­ţământului primar a vizitat în zilele de 5 şi 6 August şco­lile din judeţul Dorohoi, iar în ziua de 7 August, lu­crările căminului studenţesc din Iaşi care urmează a se deschide la 1 Oc­tombrie. D. Argeşanu’4 loan, actual director clasa I, a fost înaintat director ge­neral clasa II pe ziua de 1 Aprilie 1923 şi însărcinat cu atribuţiunea de subdirector general la Casa cen­trală a asigurărilor sociale. Sovietul comisarilor poporului (consiliul de miniştri) din Moscova, a hotărât să se numească 3 dicta­tori, care având puteri nelimitate să reprime răscoala anti-bolşevică din Turchestan, care în ultimul timp a luat proporţii îngrijitoare. Sovietul comisarilor poporului din Turchestan, va fi subordonat celor trei dictatori trimişi din Moscova. D. Petrescu-Comnen a fost dele­gat de ministerul muncii să repre­zinte ţara noastră la congresul muncitoresc care va avea loc la Berna, în­­cursul lunei viitoare. Oficiosul guvernului publică ur­mătoarea plângere : Suntem siliţi să punem in eviden­t felii cu totul Incomplet In care agenţiile noastre telegrafice înţeleg să facă serviciul ştirilor din străi­nătate. Se petrec In apus evenimente po­litica importante, fără ca agenţiile noastre să le comunice abonaţilor lor, cari sunt siliţi să se informeze din presa străină. Aşa cum se face azi serviciul de informaţiuni tele­grafice, e ca şi Inexistent. E absolută nevoia de o reorgani­zare a acestor agenţii, pentru ca să corespundă menirei lor. E vechiu cântecul acesta — dar ’a dovedit că cine ar trebui să-l asculte, refuză. In cursul zilei de mâine va sosi In Capitală o delegaţia de 30 de ofiţeri de rezervă şi activi din armata po­loneză cari vin să vizite la ţara noas­tră. Excursia are un caracter privat, iar participanţii vin Îmbrăcaţi civil. Adunarea naţională din Angora se va redeschide la 12 August, când se va ocupa cu ratificarea trat­at­ul­­ui de pace încheiat la Lavesane. . A­nteproectele­ de reorganizare a cultelor, a bisericei ortodoxe na­­­tionale, a seminariilor teologice şi activităţii clericilor, fiind alcă­tuite de Comisiunile ce au funcţio­nat pe lângă ministerul cultelor, au fost înaintate d-lui ministru Band pentru a le da forma definitivă. Ciocnirea dintre ţărani şi autorităţi în comuna Terpezita (Dolj) CRAIOVA, 7. — In comuna Terpezita din Judeţul Dolj, s’a produs o violentă ciocnire Intre săteni şi autorităţi, cari au luat apărarea proprietarului Alex L ▼anovicL deoarece acesta sra Îm­piedicat de către ţărani, să cons­truiască o fântână, care ar fi se­cat Izvorul altei f&nt&ni a ţăra­nilor, făcută de mal multă vreme. Administratorul plăşii Vela, d. Const. Vlădescu, care căuta să aplaneze conflictul, a fost rănit ca un pumnal de către locuit rul N. Pleşoianu. Autorităţile a'au retras spre s evite vărsări de sânge. S’au luat măsuri pentru cal­marea spiritelor,­ ­ incendii de păduri in Ardeal ARAD, y, — Se semna* teamă declararea unui ma­­re incendiu, de păduri i­n­tre Sir­ia și Agres. 4 Lipsesc alte amănunțite. Motor „DIESEL“ NOU 150 Cai Oberursel VINDE BANCA INDUSTRIALA Paris 4 Agent dePiață Si voiajor, numai reflec­tanți absolut serioşi, caută firma Max Krainik & Go, București Str Paris 23 pITma * Turnătorie Sistematică „HEHCUS­ES" Execută orice piesă din bronz sau alamă. Str. Iulia Hasdău 5. Dr. Odessei Odeseanu Boli interne, de stomac Sifilis intern Str. Colţei 17 11—1 şi 4—7 Dr. A.Iancu Fost medic de spital SIFILIS, VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroase CONSULT. 810 a.m. şi 1-3 şi 5—8 Str Carol No. 52. Teleto^ 38ia Băefi muncitori Pentru expediţie se caută. A se adresa la Administraţia zia­­reior noastre. Cenuşă de plumb Stereotipie de vânzuri la Mm. ziarelor noastre

Next