Adevěrul, decembrie 1923 (Anul 36, nr. 12223-12248)

1923-12-01 / nr. 12223

Discursul cMui necesitatea acţiune! sufleteşti In opera de guvernare a ţarei Cine si formeze viitorul guvern — D. Iorga a încheiat eri seria Vorbitorilor din opoziţie la Adre­să, în Cameră. In discursul său , dat unde răspunsuri la ceie ce se spusese despre d-sa, a privit modu­l de aplicare a reformei a­­grare dintr’un punct de vedere special, a examinat situaţia parti­delor din opoziţie în perspectiva viitoarei guvernări şi a făcut un stăruitor şi călduros apel, nu nu­mai la guvernul de azi, dar la toţi conducătorii ţărei, să sacri­fice cât mai mult pentru cultură,­­astfel ca acţiunea generaţiilor vii­toare să fie determinată de suflet, nu de preocupările materiale.­­ Răspunzând d-lui dr. Lupu, ca­­­re spusese că d. Iorga e păcălit cu promisiuni că i se va da con­ducerea ţarei, a declarat că n’a cerut nimănui şi nimeni nu i-a făcut asemenea promisiuni, deci nu poate fi vorba de vre-o păcă­leală în această privinţă. * Reforma agrară şi apli­carea ei / a contestat afirmaţiimile că re­forma agrară ar fi fost determi­nată de cauze externe. D. Iorga­n a explicat propunerea acelei re­forme prin faptul că generaţia d-sale a privit mai bine pe ţărani ţi i-a iubit.­­ Dar făcându-se acea reformă au fost săvârşite două greşeli: prima, că s’a mers prea departe j dintr’odată şi a doua că executa­­rea împroprietărirei a fost lăsată pe seama d-lui Garoflid, care se­­declarase In contra reformei şi deci n’o putea executa cu since­ritate. De aceea a şi fost modificată legea agrară, în mod nepermis p­rin regulament şi împărţirea mo­rilor expropriate a fost făcută după cum se ştie. iVăduvele şi orfanii de război, ori reprezintă sufleteşte pe aceia ari au căzut pentru Întregirea rel, trebuiau puşi in aceeaşi ca­­tegorie cu luptătorii cari au avut norocul să scape de la moarte. D. Iorga s’a arătat rău impre­sionat de portretul reuşit pe care ÎL dr. Lupu l’a făcut ministrului ^agriculture* ş! a emis părerea că­­le ticăloşiile ce au fost săvârşite cu împroprietărirea, d. Al. Con- stantinescu n’ar fi vinovat de­cât pentru că e bătrân şi că liberalii trebuiau să însărcineze cu apă­rarea reformei agrare pe un om tânăr, cu energie, care să ştie ş­i să poată rezista tuturor profitori­lor ahtiat­ de o repede îmbogă­ţire Va fi aceasta o vină a d-lui I Brătianu, dar răspunderea minis­trului agriculture! nu încetează în fata simplei consideratiuni că e bătrân. De felul cum a fost făcută îm­proprietărirea s’a ocupat în trea­căt şi d. Iorga, vorbind de căzu­t dureros al Moţilor, cărora nu i S’a dat pământ, ca să fie lăsat Vechiului stăpânitor maghiar. Lupta dintre fraţi Condamnând luptele dintre fraţi, d. Iorga a subliniat faptul că opinia publică străină e infor­mată despre­­ noi, mai ales prin reproducerile atacurilor ce şi le aduc românii reciproc. D-sa a atras atenţia tuturor că Sfâşierea dintre noi ajută strânge­rea cercului duşmanilor din afară, şi când nenorocirea ar face ca neamul să fie înăbuşit, pe piatra mortuară nu vor fi scrise numele celor cari au căzut in luptă, ci a celor cari s’au luptat între ei au uitat de interesele tărei. Lipsa de suflet D. Iorga a făcut apoi consta­tarea că de la încetarea răsboiu­­lui nu s’a creat nimic la noi, ci toată activitatea, atâta câtă s’a desfăşurat a privit numai lichida­rea trecutului. De atunci ne îmbrăcăm mereu în forme, uitând că societăţile nu învăţământul secundar se pre­dă şi el fără însufleţire, Iar la u­­niversităţi profesorii sunt desbi­­naţi de politicianism. Politica de rasă Relevând spusa d-lui dr. Lupu că Iugoslavia şi Cehoslovacia cultivă panslavismul, d. Iorga a aformat Camera că la Praga sunt două universităţi create pen­­ru slavii refugiaţi din toate ţăr­­ile şi că Cehoslovacia întreţine unitatea slavă şi a conchis că şi noi trebue să facem politică de rassă. Italia lui Mussolini aşteap­tă o apropiere de rassă cu noi. Atitudinea fata de mino­rităţi Ocupându-se de şcoalele mino­rităţilor din România, d. Iorga a fost de părere că nu trebue să spunem cultura noastră de­cât prin superioritatea ei. Această cultură trebue să fie ajutată ca să devină aşa de strălucitoare în­cât să atragă minorităţile. In acelaş scop nu e bine să izo­­ăm pe minoritari, ci să-i întrebâ­­nţăm în toate rosturile noastre de stat, chiar şi în administraţie. Aşa îi vom atrage şi ni-i vom a­­propia. D. Iorga a învinuit pe liberali că n’au făcut operă economică, n’au creat, ci s’au mărginit la bănci, la specula muncei altora şi prin aceasta au atras pe mult­ şi din vechiul regat şi din ţinutu­rile alipite. Exemplul a fost rău şi imitat de averescani, cari au mers şi mai departe, îngreunând foarte mult acţiunea guvernului de azi. Situaţia partidului na­ţional Şeful naţionaliştilor democraţi s-a ocupat apoi de situaţia parti­dului naţional Aci­d. Iorga a făcut o parante­ză, referindu-se la luptele dintre conservatori din timpul neutrali­­tăței şi spunând că atunci n’a fost vorba de francofllie sau de nem­­rofilie, ci de întâetate în partid. Revenind la partidul naţional d. Iorga a prezis că elementul ar­delenesc va fi subjugat de cel ta­­kist şi că, dacă s’ar da puterea acelui partid, el n’ar reuşi în ale­­geri. Şi n’ar reuşi pentru că nu are pe cine aduce din Basarabia şi Bucovina în Parlament, iar în vechiul regat, unde ardelenii nu sunt cunoscuţi, partidul naţional ar fi silit să pună candidaturi conservatoare care ar fi respinse de alegători. D. Iorga şi-a exprimat convin­gerea că partidul naţional n’ar face alegeri întrebuinţând furtul de urne, ceea ce a confirmat şi d. Vaida şi cu acest prilej vorbito­rul a prezentat d-lui I. Brătianu o carte din care reese că sistemul de a fi furat urnele în alegeri a fost practicat întâi în Greola, sub regele Otton. Primul ministru a trecut car­tea d-lui general Văitoianu, că­ruia voia să-i spună probabil prin acest gest că n’a fost original în alegerile generale. Incidentul Gr. Filipescu - H. Iorga La sfârşitul discursului d-lui Iorga şedinţa a fost suspendată. Pe culoare d. Grigore Filipescu Sore Filipescu, în aplauzele zgo­motoase ale majorităţei. D. Orleanu, care prezida a răs­puns că acele aplauze sunt o ves­tejire a procedărei d-lui Filipescu, iar d. Oroveanu s-a declarat gata să se dueleze cu d. Filipescu, în locul d-lui Iorga. Discuţiile de azi D. Em. Dan, raportorul Came­rei la Adresă îşi va termina azi discursul său. După aceea va vorbi d. .Vintilă Brătianu. C. b Spre un conflict cu Iugoslavia . S’ar părea că mergem spre un conflict al regatul vecin, daică vor fi traduse în faptă declaraţiile fă­cute în consiliul de miniştri de ieri de către d. ministru de extern®. In adevăr, dacă guvernul român se hotăreşte, în sfârşit, să aplice sârbilor din Banatul românesc a­­celaş testament pe care sârbii îl a­­plică românilor din Iugoslavia, pri­ma şi imediata urmare va fi închi­derea şcolilor şi bisericilor sârbeşti şi concedierea învăţătorilor şi pre­oţilor sârbi. Această măsură se impunea de mult, de acum 4—5 ani, de când sârbii au închis şi confiscat toate şcolile a bisericile românilor din Macedonia sârbească şi au adoptat o politică de necruţătoare prigonire împotriva românilor din Banatul sârbesc. Dar guvernul, deşi era în tot dreptul său să reacţioneze şi să ia măsuri energice, a îndurat umilin­ţe şi refuzuri, a privit cum sunt îm­pilaţi şi nedreptăţiţi fraţii noştri de sub administraţii străine şi cum es­te prigonită şi distrusă cultura ro­mânească. România nu este doar nici ca pu­tere, nici ca importantă cei din ur­se reformeză prin forme, ci prin­­uă stat din Orient ! suflet. Lipsa de acţiune energică din In acţiunea noastră din trecut partea guvernului român când e n’a fost suflet, căci dacă era nu vorba de apărarea demnităţi! nati­intram nepregătiţi în război şi cei Jana,e *■ Uanită" QArt j_ ni0ji! nit nmm­aif hloc ienientului român de peste graniţa, 800 de mu PierUi nu muriau bles­ ^ naştere unei legende, care a temandu-ne că i-am sacrificat prim crezămSnt minţile multora, prin nepregatirea noastră. Aceia Anume că pe guvernul român nu-i sunt mucenicii inutili pe cari tre­buia să-i păstrăm, ca prin munca lor, să ajute la refacerea ţarei. Şi nici în opera de după răsboi, observa mai departe d. Iorga, nu se pune suflet. Ridicăm şcoale cu banii ţăranilor, cari îi dau bucu­roşi, dar în şcoale e praf de om uscat, căci lipseşte pregătirea su­­fleteasc, mai preocupă şi nu-i mai intere­sează soarta românilor — celor două milioane de români rămaşi în afară de hotarele ţării— şi că de dragul lor n’ar risca nici un gest de natură să provoace supărări şi in­cidente cu statele vecine. D. ministru de externe are acum ocazia să dovedească netemeinicia acestei legende, după cum are in­si energic întru susţinerea celei mai drepte cauze româneşti. Ni se spune că ar încerca o nouă intervenţie la Belgrad şi că numai după aceia se va lua în vedere o­­portunitatea unor măsuri de rfijjre­salii. Părerea noastră este ca mai in­­tâiu să se aplice sârbilor din Bana­tul românesc tratamentul pe care sârbii o aplică românilor de la dân­şii şi apoi să se procedeze la noui intervenţii pe lângă ministerul de externe iugoslav. Socotim necesar să adăugăm ca nu e nimic de aşteptat dela o astfel de intervenţie. Se vor face noui promisiuni, noui declaraţii platoni­ce de prietenie, dar a doua zi totul va fi dat Uitărei şi lucrurile vor continua să meargă aşa cum merg astăzi, adică spre distrugerea com­plectă a cuitivei româneşti şi a ele­mentului românesc din Iugoslavia. Nu de serioasa datorie de a pă ai hotărât că din Anies. , „Ju­­everul Literar si Artistic“ de Duminică 2 Decembrie No. 156 Nanu. Întâlnirea cu „Trecu­­­­tul". I. Agârbîceanu. Pofta ochilor. Sărmanul Klopstock. Dizonanţă. Eugen Relgis. Tăcerea. P. Toamna pe loc. Horia Furtună. V. Moscovici. Oti­lia Gh­ibu. Const. Argeşan. Radu Gyr. Petre Strihan. Versuri. Articole, discuţii, contribuţiuni la Istoria literară. Dr. A. Stern. Shhakespeare în româneşte. P. Bujor. In amintirea lui Vla­­huţă. Victor Eftimiu. Teatrul Italian. Claudia Milian. Curtea domneas-A. de Herz. Autor şi critic. G. Silviu. Boala lui Nietzsche. Dim. Şerban. Săptămâna teatra­lă: Mărgeluş. Rozina. „Maison d’Art“. Gh. Cardaş. Corespondenţa lui Gane. G. Baiculescu. Cărţi şi Reviste. Din literatura străină: Stamatov. O vilă la mare. Lucian. Din Alexandru, falsul profet. Rainer Maria Rilke. Versuri. Concursul „Dimineţii“. — Cartea franceză. — Henri Robert şi Estan­­nie. — Comemorarea lui Vlahu­­ţă. — Anatole France şi literatura ilustrată. — Nouă premii literare etc... An F­V PI­ff T­ t. Teatru „Lu­M*' Cinema PMIKHIE&M DRAMA MODERNA Direcția Cinema „LUX“ DRAMA MOD­ERNA frumoase filme TRAGEDIA DRAGOSTEI Drama modernă Interpretată de prezintă publicului unul d­in cete malî ^8 rect la : STEFAN WI*RHM*­8QL Emil JAMMINGS, Vladimir GAIDAR9FF JOE MAY JjwONU M E9NTU L1 INDIAN" PARTEA I js 5 ACTE — Filmul e compus numai chia 2 părţi — Monopol Dorian-Film fru a evita aglomeraţia Onor. public e rugat a veni mai devreme, reprezentaţiile începând la ora 2 jum. PAisfoaiaRA M­IA MAY O vastă organizaţie de falsificatori de bancnote la Camificații In diferit© ©raş© Iminent® arestări sensational® La Iaşi face mare senzaţie des­coperirea unei bande de falsificatori de bancnote de 500 lei, In care s­unt implicate o sumă de persoane în­semnate c­n acel oraş. Fabrica se pare a fi funcţionat la moşie din comuna Ipate, jud. Vaslui, a proprietarului Murgescu, al cărui fiu, un student în anul I, a dat băiatului AL Măcărescu o banc­notă de 500 lei spre a o schimba în piaţă. Acesta din urmă fiind prins asupra faptului, a pornit de aici în­treaga descoperire. Politia tine în mare secret cer­cetările sale. Prefectul de poliţie lu­crează fără concursul parchetului Au fost invitate mai multe per­soane pentru a da lămuriri, astfel au cumpărat înaintea prefectului maiorul Mărgăr­escu, şi un inginer bine cunoscut în cercurile bune ale Iaşului Declaraţiile falsificatorilor sunt nostime. Ei pretind că vroiau să ri­dice valuta prin falsificare de banc­notei?­ Intenţionau să plece cu ae­roplanul In străinătate, unde o să du­­că aceste bancnote ridicând de a­­colo leii româneşti. Cu mijlocul a­­cesta susţin falsificatorii, aduceau un mare serviciu ţării. Prefectul poliţiei a convocat pen­tru azi pe ziarişti­ Ieșeni pentru a le da lămuriri în această chestie. Nicolîna, unde îşi avea gazdă bă­trânul Murgescu, s-a găsit un pa­chet în care se afla o carte groasă. Intre filele acestei cărţi era as­cuns un mare număr din bancnote­le falsificate. Aseară au fost aduse în localita­te din comuna Ipate judeţul Vaslui, maşinile de litografie cu care se ti­păreau bancnotele. In cursul zilei de astăzi se crede că va fi prins şi admis în localitate desenatorul bancnotelor. Ancheta condusă de prefectul po­liţiei va dura mai muite zile de oarece această vastă organizaţie îşi are ramificaţiuni in numeroase ora­şe din vechiul regat cât şi in teri­toriile alipite. Azi dimineaţa s’au primit tele­grame dela mai muite prefecturi de judeţ prin cari se anunţă că s’au confiscat, numeroase bancnote, in­troduse de către diverşi indivizi, In oraşele respective. a Invitaţia! La cftrdumartdl Smil Aron din str. 500 lei a contramandat Noui amănunte IAŞI, 30. — Prefectul poliţiei Io-. făcută amânând-o pentru mâine, cale, care urma să dea amănunte ! Cercetările care au continuat as­­„ î„fAmntnnf ni» ri Vnrtrfl «T ne oficiale asupra descoperirii făbricii tăzi dimineaţa au dat la iveală noul a întâmpinat Pe^­iorga^ şi Q,psntru falsificarea de bancnote a­­ descoperiri Interesante, motiv că ar fi Nicolae Filipescu, l-a insultat, l-a ameninţat şi l-a comunicat că-i va trimete martori. D. Filipescu s’a referit proba­bil la constatarea d-lui Iorga, că lupta din partidul conservator, da­tă în timpul neutralităţei, a avut ca substrat interesul de întâietate in partid, iar nu ideea naţională. La reluarea şedinţei, d. Iorga Fruntaşilor acestuia le-a recu­ s­ a plâns de procedarea d-lui Orb­­ ascut meritul deplin de a fi rea­lizat unirea Ardealului cu vechea Românie, dar le-a adus învinuirea că după unire s’au politicianizat, împărţindu-se în două tabere. Lipsa de activitate a guvernului Vaida s’a datorat luptei ce se de­dea atunci între tabăra d-lui Go­­ga şi aceea a d-lui Maniu. Prima tabără s’a dus cu conser­vatorii strânşi în jurul d-lui gene­ral Averescu. A doua tabără ne­reuşind să formeze un partid reg­­nicolar s’a unit şi ea cu cine a pu­tut, cu rămăşiţele grupărei lui Ta­ke Ionesco. Guvernul şi chestia averilor bisericeşti din Basarabia Ce ne declară d. Ion Inculeţ ministrul Basarabiei Mersul Instrucţiei la câteva numere din oficiosul a­­verescanilor îndreptarea, a apărut o sumie de articole prin care se arăta, că partidul liberal are resentimente contra preoţilor basarabeni, că anu­mite interese ii dictează să a­ducă lupta contra celor din Uniunea ete­ricilor ortodoxi că susţine pe d. Bo­­jianu directorul cultelor din Basa­rabia, care a contribuit la deschide­rea cercetărilor judiciare ş. a. întâlnind pe d. Ion Inculeţ, mini­stru al Basarabiei, Tem Întrebat ce are de replicat la acele acuzări . „AŞTEPTAM CUVÂNTUL JUS­TIŢIEI" Ministrul Basarabiei ne-a răspuns: Ca chei d­e generală, nici guvernul nici parte din liberal nu are nici un resentiment contra vreunei clase din Basarabia, deci nici contra preoţi­­mei basarabene nu urmăreşte sco­puri politice sau alte gânduri as­cunse, el doreşte numai ca averile bisericeşti basarabene *** aparţte realmente bisericei. In caşul special, Intru eât el este pendinte înaintea parchetului de Chifinau unde se cercetează tot do­sarul „Uniunei Clericilor ortodoxi" noi aşteptăm cuvintul justiţiei ca să ne putem in urmă pronunţa . Nu ne rămâne deci nici nouă alt­ceva de­cât să aşteptăm rezultatul instrucţiei pentru a vedea cine are dreptate. Am căutat deci să, ne in­formăm cum merge instrucţia şi am aflat următoarele: CHEMAREA PREOŢILOR LA IN­­STRUCŢIE Pe cale particulară, aflu, că pe ziua de curent, sunt citaţi la ca­binetul de instrucţie foarte mulţi preoţi ca informatori, pentru dife­rite puncte, in legătură cu admini­strarea făcută de „Uniunea Clerici­lor ortodoxi". ACCELERAREA EXPERTIZEI FI­NANCIARE Pentru terminarea expertizei fi­nanciare la fabrica de lumânări, la tipografie, la Hotel Suisse şi la alte bunuri aparţinând biserica­ baaarer bena, administrate de Uniunea ete­ricilor ortodoxi, pa lângă expertul prim Însărcinat de către tribunalul Chişinău, in persoana d-lui C Lun­gu­ directorul filialei „Băncai Naţio­nale" din Chişinău, s’au mai adău­gat încă doni domni experţi conta­bili ai tribunalului pentru accelera­rea lucrărilor CÂND VA FI TERMINATA IN­STRUCŢIA Din cercetări particulare aflu, că imediat după terminarea complectă a expertizei financiare judecătorul de instrucţie — având toate datele — și controlul contabilităţei stabilit va putea termina cer­cetările — se crede de cel in curent — că la finele lunii Decembrie 1923 lucrările In­strucţiei vor fi terminate. BOGDAN DRAGOS mill I I—w*mu__uu——~ 'll Ulii r De la „Universitatea Liberă" CONFERINŢA D-LUI PROFESOR SAVA ATHANASIU Aseară a avut loc la „Fundaţia Carol I", conferinţa d-lui prof Sava Athanasiu, care a tratat despre „Importanţa geologiei". E c­­noscut că o exploatare raţio­nală a pământului nu se poate face fără ştiinţa geologiei. Scopul geolo­giei este de a reconstitui istoria pă­mântului şi a fiinţelor care l-am lo­cuit. Conferenţiarul vorbeşte de im­portanţa straturilor, făcând o tre­cere in revistă a diferitelor ere şi a­­junge la concluzia că totul pe pă­mântul acesta este trecător, şi că ac­­tuala înfăţişare a lumii nu e decât o verigă din lanţul lung de până a­­cum, vorbeşte apoi de teoria timpu­lui şi a evoluţiei. In expunere, d. profesor Athanasiu s’a servit de di­ferite planşe şi hărţi care au mărit interesul auditorului Fraudei® cu împroprietărirea ALTE PATRU ARESTĂRI Arătăm eri, că in legătură cu a­­restarea d-nei Maria Călinescu au fost arestaţi patru funcţionari ai Casei împroprietăririlor. Numele lor sunt: Gh. Dumitriu, directorul co­mitetului agrar, D. Bogdan şef de serviciu, Ion Petrescu Înregistrator şi P. Nicolau impiegat. Ori la orele 6 după ultimul Inte­rogatoriu ce li­ s’a luat celor patru, d. procuror Gorgos a deschis acţiu­ne publică, iar d. judecător dib In­strucţie a emis împotriva lor man­dat de arestare, deptinându-i la Vă­căreşti. Nu toţi cei arestaţi mărturisesc faptele totuşi judecătorul de in­strucţie şi-a făcut convingerea vi­novăţiei lor din declaraţiunile ţăra­nilor. Cercetările continuă şi sunt imi­nente alte arestări. line informatiuni După ştirile flarelor din Sofia, la Lom — un orăşel pe malul Dunărei—, In timpul evenimen­telor din Septembrie au fost a­­restaţi poate 2—ASM de ţărani rebeli, închişi iu vreo 4—B şle­puri şi ţinuţi pe Dunara. Autorităţile noastre au fost Instilaţate ce pe Dunăre spre Kars continuă să plutească sa­mie, corpuri de ţărani nenorociţi asasinaţi In şlepuri şl aruncaţi apoi In apă. In legătură cu tratativele rom­ă­­no-sârbe duse la Timişoara pen­tru regularea chestiunilor şcolare şi bisericeşti pendinte, aflăm că sârbii au propus delegaţiei noas­tre ca guvernul român să renunţe la românii din Torontalul sârb, gu­vernul de la Belgrad renunţând in schimb la sârbii de la noi. Delegaţii noştri au refuzat să ia in discuţie o asemenea propu­nere. Am reprodus întrebările pe care oficiosul liberal „Mişcarea“ le pune d-lui A C. Cuza in chestia tovarä­­siei d-sale cu un anume Rameder. Ni se atrage atenţia că acel Ra­meder nu este evreu, cum s’a cre­zut, ci german. Ministrul de Industrie şi comerţ intenţionând să modifici actuala le­ge a bursei de valori fi mărfuri, a instituit o comisie specială de studii fi alcătuire a unui anteproiect de lege. Comisia se compună din d-nii: St. Cocot, Ch. CrUtodorescu, Chr. Staicovici, N. Boem, C. Teiami Oh. Popescu, V. C. Osvadd,­­ Sovescu, dr. Em. Ene, H. Haritonovici, N. N. Stoika, N Danielopol, V Marcu, D. Urban La 3 Decembrie 'Cee la pensie d. Niculescu, consilier la înalta curte de casaţie. De pe urma acestei vacanţe se va produce o mare mişcare in ma­gistratură. Azi de dimineaţă a încatat din viaţă în Capitală d. Ioan Popescu, fost vice-preşedinte cu Sindicatului ziariştilor din Bucureşti şi prim-re­­dactor a Iziarului „Universul”, timp de aproape 20 ore. A murit după o lungă suferintă, sporită considerabil de sărăcia tn care trăia ca orice Intelectual In vremurile de azi. Moartea ii dă liniştea, scăpân­­du-l de boală si de mizerie. Ne unim din tot sufletul la dure­rea celor din jurul lul. D. G. G. Mârzescu, ministrul Jus­tiţiei, pleacă mâine seară la Huşi, unde are loc Duminică un congres judeţean al partidului liberal local. Sâmbătă 1 Decembrie a. c. va a­­vea loc In saloanele „Cercului Mi­litar“ din Capitală a doua serată artistică dansantă pentru ofiţeri şi familiile lor. In timpul ministeriatului d­ l J. Th. Florescu se Înfiinţase in oraşul Suceava un barou pentru avocaţii circumscripţiei acelui tribunal. Noul ministru de justiţie a desfiinţat, acea deriziune. Avocaţii din Suceava vor face parte deci tot din baroul Cer­năuţi. SINDICATUL DENTIŞTILOR DIN ROMANIA Anunţă tuturor membrilor Răi încetarea din viaţă a veneratului lor coleg GUSTAV HOFMANN * şi roagă pe toţi colegii şi men­­brii ai acestui sindicat să ia parte la ceremonia funebră care va avea loc Sâmbătă 1 Dec. la­t orele­­ p. m. Rămăşiţele defunctului sunt depuse in capela cimitirului ca­tolic (Bellu). j SffltLfSS DENTLfni ASOCIAȚI P S A Opin­ alu’ ^Aparate •fl­twtricf:1 riP.5r|ccV.oKalf, xuucif.ari'de • precizi« in AurPlatihă l'friící? '*' '%*' Cauciuc, ek DENTARA //E'-ACOPDA, 2. A 9 Ar. Bi/. Enei 9 ínlf/n.pi .DE-PLATA ; (Ratt'-lunarv) De închiriat mobilat sau nemobilat apartament compus din: Antreu, hol, 8 cam­ere mari, bucătărie, dependințe la parter și hol cu 6 camere, verandă înch­să și deschisă, bac insta­ntă, camere pentru servitori la etaj dependințe curte, grădină cu pomi fructiferi, arctier,lem­pă electrică. Tapete totul in perfectă stare. Instalaţie pentru apă permanentă. Singur în curte. A e adresa Bul. Pache 85. De închiriat Calea Victoriei 14 camere mari, pentru birouri. Bănci sau orice Societăţi. A se adresa Avocat P. Popovici, Str. Luminei 11, Telefon 39­2. Dr. ERDREICH Str. Bibescu-Vodă 6 Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenţa , Stomacale, Re­­­matice, Paralizii, şi cură de slăbire, îngrijirea Feţei şi prin metode elec­trice speciale. Consultaţiuni de la •—i şi del° 6—­ Dr. A.Iancu Fost medic dospi­tar SIFILIS, VENERICE injecţiuni intravenoase nedureroase IN SULT. 8 10 a. m. si 1-8 si 5-8 Str. Ceroi $2 Telif. 48)83 At­onamente IN TARA Pe un an 650 lei. Pe sase luni 350 lei. Pe trei luni 180 lei. . PACTNA­K Accidentul mortal de aviaţie de la Băneasa UN OFIŢER CADE CU AVIONUL DELA 1000 METRI Eri după amiază trebuia să aibă loc la aeroportul „Companiei de aviaţie Franco-Română” de la Bă­­neasa, o nouă demonstraţie aero­nautică, cu care prilej cunoscutul pilot englez F. T. Courtney, urma să execute cu aparatul său special, mai multe sfor- Presante. Pentru a lua parte la această de­monstrație plecase de la aerodromul Pipera sublocotenentul Gh. Gard­­­eanu, pe un aparat mic de luptă „Spad“. In momentul când era de­asupra aeroportului, vrând să facă câteva vitalii Interesante, cei de Jos au vă-­­ zut cu groază cum avionul se co­boară cu o iuțeală vertiginoasă la pământ. Căderea a fost atât de puternică încât întregul apărat a fost sfărâ­mat iar corpul nenorocitului aviator transformat Intr’o masă de carne. D. general Nicoleanu a fost prin-­ tre primii, care au anchetat la faţa locului cauzele acestui groaznic accident. E! s’ar datori faptului, că in timpul „Loopingulul” pilotul şi-a pierdut prezenţa de spirit. Rămăşiţele pământeşti au *­*°t a­­dunate şî transportate la morga spi­talului militar „Regina Elisabeta“.

Next