Adevěrul, decembrie 1923 (Anul 36, nr. 12223-12248)
1923-12-01 / nr. 12223
Discursul cMui necesitatea acţiune! sufleteşti In opera de guvernare a ţarei Cine si formeze viitorul guvern — D. Iorga a încheiat eri seria Vorbitorilor din opoziţie la Adresă, în Cameră. In discursul său , dat unde răspunsuri la ceie ce se spusese despre d-sa, a privit modul de aplicare a reformei agrare dintr’un punct de vedere special, a examinat situaţia partidelor din opoziţie în perspectiva viitoarei guvernări şi a făcut un stăruitor şi călduros apel, nu numai la guvernul de azi, dar la toţi conducătorii ţărei, să sacrifice cât mai mult pentru cultură,astfel ca acţiunea generaţiilor viitoare să fie determinată de suflet, nu de preocupările materiale. Răspunzând d-lui dr. Lupu, care spusese că d. Iorga e păcălit cu promisiuni că i se va da conducerea ţarei, a declarat că n’a cerut nimănui şi nimeni nu i-a făcut asemenea promisiuni, deci nu poate fi vorba de vre-o păcăleală în această privinţă. * Reforma agrară şi aplicarea ei / a contestat afirmaţiimile că reforma agrară ar fi fost determinată de cauze externe. D. Iorgan a explicat propunerea acelei reforme prin faptul că generaţia d-sale a privit mai bine pe ţărani ţi i-a iubit. Dar făcându-se acea reformă au fost săvârşite două greşeli: prima, că s’a mers prea departe j dintr’odată şi a doua că executarea împroprietărirei a fost lăsată pe seama d-lui Garoflid, care sedeclarase In contra reformei şi deci n’o putea executa cu sinceritate. De aceea a şi fost modificată legea agrară, în mod nepermis prin regulament şi împărţirea morilor expropriate a fost făcută după cum se ştie. iVăduvele şi orfanii de război, ori reprezintă sufleteşte pe aceia ari au căzut pentru Întregirea rel, trebuiau puşi in aceeaşi categorie cu luptătorii cari au avut norocul să scape de la moarte. D. Iorga s’a arătat rău impresionat de portretul reuşit pe care ÎL dr. Lupu l’a făcut ministrului ^agriculture* ş! a emis părerea căle ticăloşiile ce au fost săvârşite cu împroprietărirea, d. Al. Con- stantinescu n’ar fi vinovat decât pentru că e bătrân şi că liberalii trebuiau să însărcineze cu apărarea reformei agrare pe un om tânăr, cu energie, care să ştie şi să poată rezista tuturor profitorilor ahtiat de o repede îmbogăţire Va fi aceasta o vină a d-lui I Brătianu, dar răspunderea ministrului agriculture! nu încetează în fata simplei consideratiuni că e bătrân. De felul cum a fost făcută împroprietărirea s’a ocupat în treacăt şi d. Iorga, vorbind de căzut dureros al Moţilor, cărora nu i S’a dat pământ, ca să fie lăsat Vechiului stăpânitor maghiar. Lupta dintre fraţi Condamnând luptele dintre fraţi, d. Iorga a subliniat faptul că opinia publică străină e informată despre noi, mai ales prin reproducerile atacurilor ce şi le aduc românii reciproc. D-sa a atras atenţia tuturor că Sfâşierea dintre noi ajută strângerea cercului duşmanilor din afară, şi când nenorocirea ar face ca neamul să fie înăbuşit, pe piatra mortuară nu vor fi scrise numele celor cari au căzut in luptă, ci a celor cari s’au luptat între ei au uitat de interesele tărei. Lipsa de suflet D. Iorga a făcut apoi constatarea că de la încetarea răsboiului nu s’a creat nimic la noi, ci toată activitatea, atâta câtă s’a desfăşurat a privit numai lichidarea trecutului. De atunci ne îmbrăcăm mereu în forme, uitând că societăţile nu învăţământul secundar se predă şi el fără însufleţire, Iar la universităţi profesorii sunt desbinaţi de politicianism. Politica de rasă Relevând spusa d-lui dr. Lupu că Iugoslavia şi Cehoslovacia cultivă panslavismul, d. Iorga a aformat Camera că la Praga sunt două universităţi create penru slavii refugiaţi din toate ţările şi că Cehoslovacia întreţine unitatea slavă şi a conchis că şi noi trebue să facem politică de rassă. Italia lui Mussolini aşteaptă o apropiere de rassă cu noi. Atitudinea fata de minorităţi Ocupându-se de şcoalele minorităţilor din România, d. Iorga a fost de părere că nu trebue să spunem cultura noastră decât prin superioritatea ei. Această cultură trebue să fie ajutată ca să devină aşa de strălucitoare încât să atragă minorităţile. In acelaş scop nu e bine să izoăm pe minoritari, ci să-i întrebânţăm în toate rosturile noastre de stat, chiar şi în administraţie. Aşa îi vom atrage şi ni-i vom apropia. D. Iorga a învinuit pe liberali că n’au făcut operă economică, n’au creat, ci s’au mărginit la bănci, la specula muncei altora şi prin aceasta au atras pe mult şi din vechiul regat şi din ţinuturile alipite. Exemplul a fost rău şi imitat de averescani, cari au mers şi mai departe, îngreunând foarte mult acţiunea guvernului de azi. Situaţia partidului naţional Şeful naţionaliştilor democraţi s-a ocupat apoi de situaţia partidului naţional Acid. Iorga a făcut o paranteză, referindu-se la luptele dintre conservatori din timpul neutralităței şi spunând că atunci n’a fost vorba de francofllie sau de nemrofilie, ci de întâetate în partid. Revenind la partidul naţional d. Iorga a prezis că elementul ardelenesc va fi subjugat de cel takist şi că, dacă s’ar da puterea acelui partid, el n’ar reuşi în alegeri. Şi n’ar reuşi pentru că nu are pe cine aduce din Basarabia şi Bucovina în Parlament, iar în vechiul regat, unde ardelenii nu sunt cunoscuţi, partidul naţional ar fi silit să pună candidaturi conservatoare care ar fi respinse de alegători. D. Iorga şi-a exprimat convingerea că partidul naţional n’ar face alegeri întrebuinţând furtul de urne, ceea ce a confirmat şi d. Vaida şi cu acest prilej vorbitorul a prezentat d-lui I. Brătianu o carte din care reese că sistemul de a fi furat urnele în alegeri a fost practicat întâi în Greola, sub regele Otton. Primul ministru a trecut cartea d-lui general Văitoianu, căruia voia să-i spună probabil prin acest gest că n’a fost original în alegerile generale. Incidentul Gr. Filipescu - H. Iorga La sfârşitul discursului d-lui Iorga şedinţa a fost suspendată. Pe culoare d. Grigore Filipescu Sore Filipescu, în aplauzele zgomotoase ale majorităţei. D. Orleanu, care prezida a răspuns că acele aplauze sunt o vestejire a procedărei d-lui Filipescu, iar d. Oroveanu s-a declarat gata să se dueleze cu d. Filipescu, în locul d-lui Iorga. Discuţiile de azi D. Em. Dan, raportorul Camerei la Adresă îşi va termina azi discursul său. După aceea va vorbi d. .Vintilă Brătianu. C. b Spre un conflict cu Iugoslavia . S’ar părea că mergem spre un conflict al regatul vecin, daică vor fi traduse în faptă declaraţiile făcute în consiliul de miniştri de ieri de către d. ministru de extern®. In adevăr, dacă guvernul român se hotăreşte, în sfârşit, să aplice sârbilor din Banatul românesc acelaş testament pe care sârbii îl aplică românilor din Iugoslavia, prima şi imediata urmare va fi închiderea şcolilor şi bisericilor sârbeşti şi concedierea învăţătorilor şi preoţilor sârbi. Această măsură se impunea de mult, de acum 4—5 ani, de când sârbii au închis şi confiscat toate şcolile a bisericile românilor din Macedonia sârbească şi au adoptat o politică de necruţătoare prigonire împotriva românilor din Banatul sârbesc. Dar guvernul, deşi era în tot dreptul său să reacţioneze şi să ia măsuri energice, a îndurat umilinţe şi refuzuri, a privit cum sunt împilaţi şi nedreptăţiţi fraţii noştri de sub administraţii străine şi cum este prigonită şi distrusă cultura românească. România nu este doar nici ca putere, nici ca importantă cei din urse reformeză prin forme, ci prinuă stat din Orient ! suflet. Lipsa de acţiune energică din In acţiunea noastră din trecut partea guvernului român când e n’a fost suflet, căci dacă era nu vorba de apărarea demnităţi! natiintram nepregătiţi în război şi cei Jana,e *■ Uanită" QArt j_ ni0ji! nit nmmaif hloc ienientului român de peste graniţa, 800 de mu PierUi nu muriau bles ^ naştere unei legende, care a temandu-ne că i-am sacrificat prim crezămSnt minţile multora, prin nepregatirea noastră. Aceia Anume că pe guvernul român nu-i sunt mucenicii inutili pe cari trebuia să-i păstrăm, ca prin munca lor, să ajute la refacerea ţarei. Şi nici în opera de după răsboi, observa mai departe d. Iorga, nu se pune suflet. Ridicăm şcoale cu banii ţăranilor, cari îi dau bucuroşi, dar în şcoale e praf de om uscat, căci lipseşte pregătirea sufleteasc, mai preocupă şi nu-i mai interesează soarta românilor — celor două milioane de români rămaşi în afară de hotarele ţării— şi că de dragul lor n’ar risca nici un gest de natură să provoace supărări şi incidente cu statele vecine. D. ministru de externe are acum ocazia să dovedească netemeinicia acestei legende, după cum are insi energic întru susţinerea celei mai drepte cauze româneşti. Ni se spune că ar încerca o nouă intervenţie la Belgrad şi că numai după aceia se va lua în vedere oportunitatea unor măsuri de rfijjresalii. Părerea noastră este ca mai intâiu să se aplice sârbilor din Banatul românesc tratamentul pe care sârbii o aplică românilor de la dânşii şi apoi să se procedeze la noui intervenţii pe lângă ministerul de externe iugoslav. Socotim necesar să adăugăm ca nu e nimic de aşteptat dela o astfel de intervenţie. Se vor face noui promisiuni, noui declaraţii platonice de prietenie, dar a doua zi totul va fi dat Uitărei şi lucrurile vor continua să meargă aşa cum merg astăzi, adică spre distrugerea complectă a cuitivei româneşti şi a elementului românesc din Iugoslavia. Nu de serioasa datorie de a pă ai hotărât că din Anies. , „Jueverul Literar si Artistic“ de Duminică 2 Decembrie No. 156 Nanu. Întâlnirea cu „Trecutul". I. Agârbîceanu. Pofta ochilor. Sărmanul Klopstock. Dizonanţă. Eugen Relgis. Tăcerea. P. Toamna pe loc. Horia Furtună. V. Moscovici. Otilia Ghibu. Const. Argeşan. Radu Gyr. Petre Strihan. Versuri. Articole, discuţii, contribuţiuni la Istoria literară. Dr. A. Stern. Shhakespeare în româneşte. P. Bujor. In amintirea lui Vlahuţă. Victor Eftimiu. Teatrul Italian. Claudia Milian. Curtea domneas-A. de Herz. Autor şi critic. G. Silviu. Boala lui Nietzsche. Dim. Şerban. Săptămâna teatrală: Mărgeluş. Rozina. „Maison d’Art“. Gh. Cardaş. Corespondenţa lui Gane. G. Baiculescu. Cărţi şi Reviste. Din literatura străină: Stamatov. O vilă la mare. Lucian. Din Alexandru, falsul profet. Rainer Maria Rilke. Versuri. Concursul „Dimineţii“. — Cartea franceză. — Henri Robert şi Estannie. — Comemorarea lui Vlahuţă. — Anatole France şi literatura ilustrată. — Nouă premii literare etc... An FV PIff T t. Teatru „LuM*' Cinema PMIKHIE&M DRAMA MODERNA Direcția Cinema „LUX“ DRAMA MODERNA frumoase filme TRAGEDIA DRAGOSTEI Drama modernă Interpretată de prezintă publicului unul din cete malî ^8 rect la : STEFAN WI*RHM*8QL Emil JAMMINGS, Vladimir GAIDAR9FF JOE MAY JjwONU M E9NTU L1 INDIAN" PARTEA I js 5 ACTE — Filmul e compus numai chia 2 părţi — Monopol Dorian-Film fru a evita aglomeraţia Onor. public e rugat a veni mai devreme, reprezentaţiile începând la ora 2 jum. PAisfoaiaRA MIA MAY O vastă organizaţie de falsificatori de bancnote la Camificații In diferit© ©raş© Iminent® arestări sensational® La Iaşi face mare senzaţie descoperirea unei bande de falsificatori de bancnote de 500 lei, In care sunt implicate o sumă de persoane însemnate cn acel oraş. Fabrica se pare a fi funcţionat la moşie din comuna Ipate, jud. Vaslui, a proprietarului Murgescu, al cărui fiu, un student în anul I, a dat băiatului AL Măcărescu o bancnotă de 500 lei spre a o schimba în piaţă. Acesta din urmă fiind prins asupra faptului, a pornit de aici întreaga descoperire. Politia tine în mare secret cercetările sale. Prefectul de poliţie lucrează fără concursul parchetului Au fost invitate mai multe persoane pentru a da lămuriri, astfel au cumpărat înaintea prefectului maiorul Mărgărescu, şi un inginer bine cunoscut în cercurile bune ale Iaşului Declaraţiile falsificatorilor sunt nostime. Ei pretind că vroiau să ridice valuta prin falsificare de bancnotei? Intenţionau să plece cu aeroplanul In străinătate, unde o să ducă aceste bancnote ridicând de acolo leii româneşti. Cu mijlocul acesta susţin falsificatorii, aduceau un mare serviciu ţării. Prefectul poliţiei a convocat pentru azi pe ziarişti Ieșeni pentru a le da lămuriri în această chestie. Nicolîna, unde îşi avea gazdă bătrânul Murgescu, s-a găsit un pachet în care se afla o carte groasă. Intre filele acestei cărţi era ascuns un mare număr din bancnotele falsificate. Aseară au fost aduse în localitate din comuna Ipate judeţul Vaslui, maşinile de litografie cu care se tipăreau bancnotele. In cursul zilei de astăzi se crede că va fi prins şi admis în localitate desenatorul bancnotelor. Ancheta condusă de prefectul poliţiei va dura mai muite zile de oarece această vastă organizaţie îşi are ramificaţiuni in numeroase oraşe din vechiul regat cât şi in teritoriile alipite. Azi dimineaţa s’au primit telegrame dela mai muite prefecturi de judeţ prin cari se anunţă că s’au confiscat, numeroase bancnote, introduse de către diverşi indivizi, In oraşele respective. a Invitaţia! La cftrdumartdl Smil Aron din str. 500 lei a contramandat Noui amănunte IAŞI, 30. — Prefectul poliţiei Io-. făcută amânând-o pentru mâine, cale, care urma să dea amănunte ! Cercetările care au continuat as„ î„fAmntnnf ni» ri Vnrtrfl «T ne oficiale asupra descoperirii făbricii tăzi dimineaţa au dat la iveală noul a întâmpinat Pe^iorga^ şi Q,psntru falsificarea de bancnote a descoperiri Interesante, motiv că ar fi Nicolae Filipescu, l-a insultat, l-a ameninţat şi l-a comunicat că-i va trimete martori. D. Filipescu s’a referit probabil la constatarea d-lui Iorga, că lupta din partidul conservator, dată în timpul neutralităţei, a avut ca substrat interesul de întâietate in partid, iar nu ideea naţională. La reluarea şedinţei, d. Iorga Fruntaşilor acestuia le-a recu s a plâns de procedarea d-lui Orb ascut meritul deplin de a fi realizat unirea Ardealului cu vechea Românie, dar le-a adus învinuirea că după unire s’au politicianizat, împărţindu-se în două tabere. Lipsa de activitate a guvernului Vaida s’a datorat luptei ce se dedea atunci între tabăra d-lui Goga şi aceea a d-lui Maniu. Prima tabără s’a dus cu conservatorii strânşi în jurul d-lui general Averescu. A doua tabără nereuşind să formeze un partid regnicolar s’a unit şi ea cu cine a putut, cu rămăşiţele grupărei lui Take Ionesco. Guvernul şi chestia averilor bisericeşti din Basarabia Ce ne declară d. Ion Inculeţ ministrul Basarabiei Mersul Instrucţiei la câteva numere din oficiosul averescanilor îndreptarea, a apărut o sumie de articole prin care se arăta, că partidul liberal are resentimente contra preoţilor basarabeni, că anumite interese ii dictează să aducă lupta contra celor din Uniunea etericilor ortodoxi că susţine pe d. Bojianu directorul cultelor din Basarabia, care a contribuit la deschiderea cercetărilor judiciare ş. a. întâlnind pe d. Ion Inculeţ, ministru al Basarabiei, Tem Întrebat ce are de replicat la acele acuzări . „AŞTEPTAM CUVÂNTUL JUSTIŢIEI" Ministrul Basarabiei ne-a răspuns: Ca chei de generală, nici guvernul nici parte din liberal nu are nici un resentiment contra vreunei clase din Basarabia, deci nici contra preoţimei basarabene nu urmăreşte scopuri politice sau alte gânduri ascunse, el doreşte numai ca averile bisericeşti basarabene *** aparţte realmente bisericei. In caşul special, Intru eât el este pendinte înaintea parchetului de Chifinau unde se cercetează tot dosarul „Uniunei Clericilor ortodoxi" noi aşteptăm cuvintul justiţiei ca să ne putem in urmă pronunţa . Nu ne rămâne deci nici nouă altceva decât să aşteptăm rezultatul instrucţiei pentru a vedea cine are dreptate. Am căutat deci să, ne informăm cum merge instrucţia şi am aflat următoarele: CHEMAREA PREOŢILOR LA INSTRUCŢIE Pe cale particulară, aflu, că pe ziua de curent, sunt citaţi la cabinetul de instrucţie foarte mulţi preoţi ca informatori, pentru diferite puncte, in legătură cu administrarea făcută de „Uniunea Clericilor ortodoxi". ACCELERAREA EXPERTIZEI FINANCIARE Pentru terminarea expertizei financiare la fabrica de lumânări, la tipografie, la Hotel Suisse şi la alte bunuri aparţinând biserica baaarer bena, administrate de Uniunea etericilor ortodoxi, pa lângă expertul prim Însărcinat de către tribunalul Chişinău, in persoana d-lui C Lungu directorul filialei „Băncai Naţionale" din Chişinău, s’au mai adăugat încă doni domni experţi contabili ai tribunalului pentru accelerarea lucrărilor CÂND VA FI TERMINATA INSTRUCŢIA Din cercetări particulare aflu, că imediat după terminarea complectă a expertizei financiare judecătorul de instrucţie — având toate datele — și controlul contabilităţei stabilit va putea termina cercetările — se crede de cel in curent — că la finele lunii Decembrie 1923 lucrările Instrucţiei vor fi terminate. BOGDAN DRAGOS mill I I—w*mu__uu——~ 'll Ulii r De la „Universitatea Liberă" CONFERINŢA D-LUI PROFESOR SAVA ATHANASIU Aseară a avut loc la „Fundaţia Carol I", conferinţa d-lui prof Sava Athanasiu, care a tratat despre „Importanţa geologiei". E cnoscut că o exploatare raţională a pământului nu se poate face fără ştiinţa geologiei. Scopul geologiei este de a reconstitui istoria pământului şi a fiinţelor care l-am locuit. Conferenţiarul vorbeşte de importanţa straturilor, făcând o trecere in revistă a diferitelor ere şi ajunge la concluzia că totul pe pământul acesta este trecător, şi că actuala înfăţişare a lumii nu e decât o verigă din lanţul lung de până acum, vorbeşte apoi de teoria timpului şi a evoluţiei. In expunere, d. profesor Athanasiu s’a servit de diferite planşe şi hărţi care au mărit interesul auditorului Fraudei® cu împroprietărirea ALTE PATRU ARESTĂRI Arătăm eri, că in legătură cu arestarea d-nei Maria Călinescu au fost arestaţi patru funcţionari ai Casei împroprietăririlor. Numele lor sunt: Gh. Dumitriu, directorul comitetului agrar, D. Bogdan şef de serviciu, Ion Petrescu Înregistrator şi P. Nicolau impiegat. Ori la orele 6 după ultimul Interogatoriu ce li s’a luat celor patru, d. procuror Gorgos a deschis acţiune publică, iar d. judecător dib Instrucţie a emis împotriva lor mandat de arestare, deptinându-i la Văcăreşti. Nu toţi cei arestaţi mărturisesc faptele totuşi judecătorul de instrucţie şi-a făcut convingerea vinovăţiei lor din declaraţiunile ţăranilor. Cercetările continuă şi sunt iminente alte arestări. line informatiuni După ştirile flarelor din Sofia, la Lom — un orăşel pe malul Dunărei—, In timpul evenimentelor din Septembrie au fost arestaţi poate 2—ASM de ţărani rebeli, închişi iu vreo 4—B şlepuri şi ţinuţi pe Dunara. Autorităţile noastre au fost Instilaţate ce pe Dunăre spre Kars continuă să plutească samie, corpuri de ţărani nenorociţi asasinaţi In şlepuri şl aruncaţi apoi In apă. In legătură cu tratativele romăno-sârbe duse la Timişoara pentru regularea chestiunilor şcolare şi bisericeşti pendinte, aflăm că sârbii au propus delegaţiei noastre ca guvernul român să renunţe la românii din Torontalul sârb, guvernul de la Belgrad renunţând in schimb la sârbii de la noi. Delegaţii noştri au refuzat să ia in discuţie o asemenea propunere. Am reprodus întrebările pe care oficiosul liberal „Mişcarea“ le pune d-lui A C. Cuza in chestia tovaräsiei d-sale cu un anume Rameder. Ni se atrage atenţia că acel Rameder nu este evreu, cum s’a crezut, ci german. Ministrul de Industrie şi comerţ intenţionând să modifici actuala lege a bursei de valori fi mărfuri, a instituit o comisie specială de studii fi alcătuire a unui anteproiect de lege. Comisia se compună din d-nii: St. Cocot, Ch. CrUtodorescu, Chr. Staicovici, N. Boem, C. Teiami Oh. Popescu, V. C. Osvadd, Sovescu, dr. Em. Ene, H. Haritonovici, N. N. Stoika, N Danielopol, V Marcu, D. Urban La 3 Decembrie 'Cee la pensie d. Niculescu, consilier la înalta curte de casaţie. De pe urma acestei vacanţe se va produce o mare mişcare in magistratură. Azi de dimineaţă a încatat din viaţă în Capitală d. Ioan Popescu, fost vice-preşedinte cu Sindicatului ziariştilor din Bucureşti şi prim-redactor a Iziarului „Universul”, timp de aproape 20 ore. A murit după o lungă suferintă, sporită considerabil de sărăcia tn care trăia ca orice Intelectual In vremurile de azi. Moartea ii dă liniştea, scăpându-l de boală si de mizerie. Ne unim din tot sufletul la durerea celor din jurul lul. D. G. G. Mârzescu, ministrul Justiţiei, pleacă mâine seară la Huşi, unde are loc Duminică un congres judeţean al partidului liberal local. Sâmbătă 1 Decembrie a. c. va avea loc In saloanele „Cercului Militar“ din Capitală a doua serată artistică dansantă pentru ofiţeri şi familiile lor. In timpul ministeriatului d l J. Th. Florescu se Înfiinţase in oraşul Suceava un barou pentru avocaţii circumscripţiei acelui tribunal. Noul ministru de justiţie a desfiinţat, acea deriziune. Avocaţii din Suceava vor face parte deci tot din baroul Cernăuţi. SINDICATUL DENTIŞTILOR DIN ROMANIA Anunţă tuturor membrilor Răi încetarea din viaţă a veneratului lor coleg GUSTAV HOFMANN * şi roagă pe toţi colegii şi menbrii ai acestui sindicat să ia parte la ceremonia funebră care va avea loc Sâmbătă 1 Dec. lat orele p. m. Rămăşiţele defunctului sunt depuse in capela cimitirului catolic (Bellu). j SffltLfSS DENTLfni ASOCIAȚI P S A Opin alu’ ^Aparate •fltwtricf:1 riP.5r|ccV.oKalf, xuucif.ari'de • precizi« in AurPlatihă l'friící? '*' '%*' Cauciuc, ek DENTARA //E'-ACOPDA, 2. A 9 Ar. Bi/. Enei 9 ínlf/n.pi .DE-PLATA ; (Ratt'-lunarv) De închiriat mobilat sau nemobilat apartament compus din: Antreu, hol, 8 camere mari, bucătărie, dependințe la parter și hol cu 6 camere, verandă închsă și deschisă, bac instantă, camere pentru servitori la etaj dependințe curte, grădină cu pomi fructiferi, arctier,lempă electrică. Tapete totul in perfectă stare. Instalaţie pentru apă permanentă. Singur în curte. A e adresa Bul. Pache 85. De închiriat Calea Victoriei 14 camere mari, pentru birouri. Bănci sau orice Societăţi. A se adresa Avocat P. Popovici, Str. Luminei 11, Telefon 392. Dr. ERDREICH Str. Bibescu-Vodă 6 Tratamente speciale: Boale Nervoase Sexuale (Impotenţa , Stomacale, Rematice, Paralizii, şi cură de slăbire, îngrijirea Feţei şi prin metode electrice speciale. Consultaţiuni de la •—i şi del° 6— Dr. A.Iancu Fost medic dospitar SIFILIS, VENERICE injecţiuni intravenoase nedureroase IN SULT. 8 10 a. m. si 1-8 si 5-8 Str. Ceroi $2 Telif. 48)83 Atonamente IN TARA Pe un an 650 lei. Pe sase luni 350 lei. Pe trei luni 180 lei. . PACTNAK Accidentul mortal de aviaţie de la Băneasa UN OFIŢER CADE CU AVIONUL DELA 1000 METRI Eri după amiază trebuia să aibă loc la aeroportul „Companiei de aviaţie Franco-Română” de la Băneasa, o nouă demonstraţie aeronautică, cu care prilej cunoscutul pilot englez F. T. Courtney, urma să execute cu aparatul său special, mai multe sfor- Presante. Pentru a lua parte la această demonstrație plecase de la aerodromul Pipera sublocotenentul Gh. Gardeanu, pe un aparat mic de luptă „Spad“. In momentul când era deasupra aeroportului, vrând să facă câteva vitalii Interesante, cei de Jos au vă- zut cu groază cum avionul se coboară cu o iuțeală vertiginoasă la pământ. Căderea a fost atât de puternică încât întregul apărat a fost sfărâmat iar corpul nenorocitului aviator transformat Intr’o masă de carne. D. general Nicoleanu a fost prin- tre primii, care au anchetat la faţa locului cauzele acestui groaznic accident. E! s’ar datori faptului, că in timpul „Loopingulul” pilotul şi-a pierdut prezenţa de spirit. Rămăşiţele pământeşti au **°t adunate şî transportate la morga spitalului militar „Regina Elisabeta“.