Adevěrul, iulie 1924 (Anul 37, nr. 12398-12425)

1924-07-01 / nr. 12398

Ce se decisese in căzu pank azi fuziunea nu a fost defikitio 'rătif icnită de condu­cerea celor două partide. Ar fi să răzi dăcu nu ar fi atât de trist. Tofi­­iei responsabili simt însă, că' hier uf fa. Jtu ai y/fit căci sunt mal păgubi-' itru dernech­rftWjf deltat a fi chiar ruperea fuziunei. Pe altă mrte, însă fiecare zlin Pdrţi,^ ezită să ia asupră-şi răspunde­rea rupturei. ds­i'ZBrul ,,Patria“- organul parti­dului naţional din Cluj, publică­­acum câteva­­,lămuri necesare în' regaturay'cucfuziunea“. Poate că nu greşim dacă interpretăm a­­ceastă publicare, ca o pregătire în vederea stabiliei răspunderilor, pentru cazul că ruptaura s’ar produce totuşi. Lămuririle sunt precedate de o introducere, prin care „Patria“ arătă câtă stă-, ruinţă a pus ca fuziimea să se facă şi cum «atât partidul naţional cât şi cel ţărănesc au sfârşit prin a fi convinse de nece­sitatea ■ neapărată a fuziunei. Şi­ oficiosul partidului­­ naţional con-, tinuă astfel: „Totdeauna am fost de convinge­rea, că toate intrigile posibile se vor face de partidele interesate, în special de partidul liberal, pentru ca fuziunea sa nu reuşească. Am crezut iarăşi că odată fuzionaţi vom avea ■iîneă destule greutăţi până se va stabili la partidul naţional-ţărănesc o perfectă unitate de vederi şi de acţiune, dar că, cu sforţări comune şi sincere, vom ajunge cu siguranţă în scurtă vreme la această unitate, între fapt politic de-o­ importanţă atât de capitală pentru viaţa inter­nă şi relaţiunile externe ale Statu­lui nostru, nu putea să nu provoace . înverşunarea .celor­ ce au acaparat până azi conducerea politică a Ro­­mâniei. îploturi împotriva fuj *fu­ iDeci comi­ziunii ab ioiit puse la cale cu toată arta da 'care' dispune un Vechia sist­­em politic. l)eocatndată nu vom stărui asupra lor.­­*­ „Credem' însă’cu hotărîre, că cei ce au complotat Şl' complotează, ce!­­o se bucură de „nereuşita“ fuziu­­nii, cei ce clevetesc, vor rămânea cu Viţii biruiţi de voinţa democraţiei S­ale,' t 3fdiuje! ii'pChonstată^ă ptdfft­­altonul vnu s’* abătut cu o că­iotă dela afcordul înainte* stabilit pentru fuziune“ începe expunerea tratativelor fuziunei, pe care le credem de un inter­es atât de important, atât pentru cu­­nodștarea prezentului, cât și ca u­­nul din documentele ce va servi la «tatdlirea răspunderilor In caz de ruptură, încât înregistrăm în cele ce urmează părţile ei esenţiale.' uae ca ia jlx iiuiui fiinţarea lui, chestiaiC. ram de credinţa că d. C. înţelege si uşureze reafftar fWTICULTATEA PRIMĂ: CAZUL STERE acipaîă a' iuzîu­­a“' a fost iStei^. Partidul «** să se poată face fuziunea fără ca noul partid fuzio­nat să poată fi'atacat, chiar dela în' Stere. Ei- „ Stere vă înţelege'si tfşureze reaffearea fuziu­nii, ştiind ce greutăţi poate aduce chestiunea d-sale, in înt&ile ,zile de vi,eaţ.â ale partidului. ..tf,tpcă înainte,,da începerea trata­­­­tivfeior oficiale,­din partea conduce­rii noas’tre de partid s‘a stăruit în AceastS’Mibfecţiune.’ 1« » r In fifitrevederile particulare s’a ajuns la următoarea formulă ! tţ .l.D. G. Stere­na intră in comite­­vizoriu de conducere al par­iului naţional ţărănesc. 2. Dui " După înfăptuirea fuziunii pe ju­deţe şi provinţii, în cazul când cd. •altenii provincial basarabean îl va delega pe d. C. Stere în comitetul central de conducere, nu se va mai face din partea nimărui nici o o­­biecţiune. W ! ■ Punctul prim s’a putut stabili aşa ^.mijlocirea fruntaşului țărănist d. ISatel frantacuzino, căruia d. C. Ste­­»•‘iN. dtft . cuvântul Său,' că nu va *■ îngwuia fuziunea' cu pretenţiunea de a.» mira ?în­­vomitelul provizoriu . de pornjucer^ Delegaţia, țărănistă, î­nipecial 4. L Miaalachs. a adus 1 , Cunoştinţă cbndUcerii nbastre de * partid acest rezultat. ’ ‘ Numai dună soluţionarea pe cale iitioulară ra chestiunii d-lul c. hmIu Iultere In cele 2 puncte mal ana, I­uliu Maniu ra convocat comitetul d!J-ilu^...supunându-i şi chestiunea C executiv ăl partidului, şi cele 10 puncte şi c articular, admis tunân- 1 Stere, ca şi tărănesc. Amândouă si au publicat co­­foiled fe * - • ■ Bceftea pi. _ , * iwjilul jsrtu, Pasagiul respectiv "su­nă astfel::­­ , „Până la primu­! congres general al noului partid fuzionat conducerea par­tidului rămâne încredinţată Biroului ac­tual al partidului naţional remîn şi de­­legaţţiunii permanente a partidului ţă- rănesc, compuse din câte şase membri. .. cari vor forma un singur organ de ooh ' dtícere, sub prezidenţia d-lui Jolhi Ma­nilpunctul acesta —« mai spun? ,pa­­tria“'— era tie perfect acord ca înte­­legerea stabilită. Dip deiegatiunea pe ț­­ărănesc care e­re nu făcea pat­vorba Iaci, d-nul C. te. Pe baza hotărârilor şi rezoluţiilor identice dela 12 iunie au fost cenvo­­congrese pe 22 iunie.­­ri la înțelegerea rat­icată d-nul C. . Stere nu avea să fie propus la congres pentru a intra la conducerea provizo­rie. Năşi nu se gândea nimeni la aşa ceva. Şi totuşi azi unii se ia treabă : cum n'afi prevăzut aşa ceva ?‘V ihotărârer vachgresului ţă­­rănişjilor basarabeni, gst­i$ d-nul . A. Aceasta după ce d-nul C. Stere con imtise, să tui ionul ,în conducerea pro­vizorie, §i după ce comitetul central în care Ma şi Basarabia re­­ală-prin domnil P. Halipa, a ra­­înţeles. Şi cu noua preten­­­ţiune veneau tocmai în preajma con­­gresului. C erarca fost com­unicat co­­tru, printr’o scrisoare a delegaţiei partidului taranist. A-l fi iir însemna a strica ,tot ce se roia­,e până atunci, a trece­ peste’hotă­rârile comitetelor centrale executive, și a răsturna'însăşi baza'congreselor ce rebi­îau să se întrunească peste câteva zile. Șî 'a început din nou tratative tot asupra chestiei Stere, asupra căreia se ajunsese de comun acord, la soluția sus -arătată. ... )­­. “ ../ .Coipitetul nostru executiv n’i a putut nipi riu mai avea dreptul,­ să admită schimbarea, Iar pe de altă parte nu mai putea, din cauza scurtimii timpului să contramandeze ţinerea congresului. „Intr’o scrisoare, de care pomeneşte rezoluţia congresului ţărănesc,.. d-nul’ Iuliu Maniu a răspuns delegaţiei ţără­niste la notificarea că în delegaţia lor intră ca a şasea persoană d-nul C. Ste­re în baza rezoluţiei dela Chişinău, că, a luat cunoştinţă de notificare şi că va supune-o deliberării comitetului. După ce comitetul n’a putut admite un punct nou, tocmai,cel mai dificil, asupra că­ruia se căzuse de acord, d-nul Iuliu Maniu a trimis a doua scrisoare dele­gaţiei ţărăniste, înaintea congresului, îrn care se arăta că noi nu putem primi nici o adăugire ulterioară, ci rămânem pe baza înţelegerii avute şi ratificate de comitete.­­ Amândouă scrisorile au fost primite de delegaţia ţărănistă, şi primirea a fost confirmată de secre­taru­l partidu­lui d-nul Madgearu. . Totuşi, de a doua scrisoare comuni­catul ţărănist nu pomeneşte nimic. CONGRESELE Au urmat congresele celor două par-­ tide. Cel naţional­ votează o moţiune­ pentru fuziune, conformă cu înţelege­rea anterioară. Cel ţărănesc, după cum se ştie, cotează fuziunea cu adaosul ca­ să se ţie seamă de doleanţele ţărăniş­tilor basarabeni şi făcând un apel la conducerea partidului naţional ca să lase liberă alegerea conducerei parti­dri dim. la orele 8, au început să sosească delegaţii din toată ţara la congresul invalizilor de război. Şedinţa deschisă la orele 10 dim. de către d. maior N. Dumitrescu, s-a desfăşurat în mod liniştit, fă­­cându-se relatări asupra situaţiei precare a­ eroilor neamului precum şi diferite propuneri pentru salvar­­ea vieţii­ invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. D. prim ministru Brătianu a pro­mis tot sprijinul său, iar d. N. N. Săveanu, ministrul sănătăţii publi­ce şi a ocrotirilor sociale, după ce mai întâi recunoaşte abuzurile să­vârşite de autorităţi cu privire la aplicarea legii, fapt semnalat de către delegaţii din ţară, promite că va interveni pentru stârpirea celor făptuite şi că va veni cu o lege me­nită să asigure viaţa eroilor nea­mului azi cerşetori pe drumuri.­­dului ţărănesc, adică — spune „Pa­tria" — „de *’! introduce, pe d-nul C. Stere în comitetul provizoriu,, contrar înțelegere! avute“, sau de a se renunța la alcătuire*, conducerel provizorie, trs^ânAu-’SC' .Im­ediat la alcatuirea co^, mltetuM de' conducere definitiv,xudl. Stere. Si „Patria“­ constată că-: tc. .Comitetul executiv al partidului naţional a luat în dezbatere pesolu­­ţiile congresului ţărănesc; a primit cu bucurie hotăririle aduse în baza înţelegerii deja stabilite, dar n’a putut admite desiderate de natură pur personal a congresului ţărănesc în chestia Stere. Am publicat în nu­mărul de ieri comunicatul către presă al comitetului. Noi nu puteam dti nici din hotărîrile­­congresului nostru, nici nu puteam admite ca noul partid­­naţional-țărânesc să fie terorizat, de la­ înfiinţarea lui, de o chestiune pur personală, chestia Stere, după ce odată am rezolvit-o de comun acord cu conducerea par­tidului ţărănesc.“­ CINE I RESPONSABIL „Patria“ încheie expunerea ei, astfel­: „Aşa s’au petrecut lucrurile, după cele mai autentice informaţii pe cari le deţinem. In rezumat, Ches­tia Stere a fost mai greu de rezol­vat în legătură cu fuziunea. După­ ce a fost rezolvată de comun acord, cu sentimentul d-sale chiar aceeaşi chestie Stere s’a pus din nou de ţă­răniştii basarabeni înainte de con­­gres, şi ea opreşte, după congres pu­nerea în aplicare a fuziunii votate de congrese. Comitetul executiv ţă­rănesc se întruneşte azi, Sâmbătă, să se ocupe cu răspunsul nostru. „Nu ştim cum va hotărî. In tot cazul vina întârzierii fuziunii nu noi o purtăm. Noi am fost şi suntem oameni de cuvânt. Nu noi ne-am a­­bătut de la înţelegerea avută. Nu noi am­ eşit din cuvântul dat. Şi e o datorie a noului partid, a unei de­mocraţii conştiente, să nu se lase terorizată de bisericuţele politice ce se pot naşte în cadrele unui partid politic. „Altfel în noul partid naţional, ţărănesc d. C. Stere ar putea, fără să spună personal o vorbă, dar prin aderenţii săi, să pună mereu ches­tiuni, cari să oprească unitatea, so­lidaritatea şi munca noului partid.“ Au mai vorbit, d-nii: general Mărăşescu, Demetru Dobrescu, preşedintele­­ di­mm­iniei avocaţilor din România,­ deputat Iacobescu, maiorii Dumitrescu, Miclescu, lt. V. Sinitaru, etc., arătând starea mizeră a invalizilor, văduvelor şi orfanilor, cerând imediata satis­facere a legitimelor revendicări cerute de congresişti. Au mai participat d-nii general Mărdărescu, ministru de războiu şi Ghirculescu, ministrul muncii. După terminarea congresului, s’a oferit o masă comună la ma­nutanţa armatei, iar la orele 5 d. a. congresiştii au depus o coroa­nă de flori pe mormântul eroului necunoscut, după care congresiş­­tii s’au întors la căminurile lor în aşteptarea legii care ,să le asigure­­„o­­zi mai bună“ promisă de d. ministru Soveanu. P.­C. Congresul invalizilor Participă d-nii I. Brătianu, general Mărdurescu, Săreau și Cerculescu întrunirea - Discursurile.­Moţiunea votată­­ lor, cu tot confortul modern. D- prof. universitar­­Băileanu laudă activitatea conducătorilor „Umanei“ şi-şi exprimă­­speranţa că energia lor va duce la bun sfârşit revendicările foştilor luptăt­­ori,­­ Q. cpl, în rez. S­te­fanovi­ci explică măreţia devizei „Uniţi ca pe­ front” a U. N. A. L. ?■­­D. dr. V. Serdaru dă apoi citire unei moţiuni in senzu­l celor vor­bite. Com­une.. Foştii luptători trebue să se fe­rească înă de bârfitorii cari în­fe­l % ■■ •# Eri a avut loc, adunarea genera­lă a „Uniunei Naţionale a foşti­lor luptători d­in prezenţa unei săli arhipline, ofiţerii de rezervă şi grade inferioare de rezervă. D. dr. Virgiliu Serdaru, preşe­dintele U. N. A. L. deschide întru­nirea,, spunând dă legătura ce­ s’a stabilit între foştii luptători din Ii. A. L. este indestructibilă, U. deoareca ea îşi viaţa frontului are originea în şi este insufle-W, -------w viuytt uyuiuiui ti COLC­­UCUIXU­S iSffi SiHft:«1 .«?«* d» necesităţile a pi Comitetul nostru a două punctele în Tg- 1 cocLa în­a uc jjamuurii cari m­pceardă sSP‘,hitroducă neîncrederi» şi zâzania pentru că nu voesc să vadă realizate droturile luptăto­,liză­­u s’a rilor, Tu vei putu face fără însă ca „Uniunea“ să fie de vină. i,I*i*^prie«Firea' ifp­­u^itală se va înfăptui chiar în această vară Ta­­risoa, așa că personal — spune vorbitorul — mi-am îndeplinit vorba pe care v’am dat-o în aceas­tă chestiune pentru­ cele 97 ha. date la Şosea. r­o • „Rărmâne chestiunea clădirilor pe care desigur că o vom putea soluţiona complect cu ajutorul statului. D. maior in rez. Dumitrescu. Pu arate că noul cartier al demo­bilizaţilor se va învecina cu bo­gata comună Griviţa şi că va for­ma un vad foarte mănos. D. căp. Aurel Ș­tefănescu propu­­ne ca statul să facă toate lucrrările edilitare ale noului cartier, de­oare­ce nici înainte de războiu cetățenii Icari construiau nu plăteau nici o câtime din lucrările edilitare. D. maior în rez. C. Botzan cere­­ca parcelele să fie de 400 — 5oo m. p, pentru înjghebarea unei gos­­podărfi formarea unui grup pen­tru a se face un palat &1 luptători- Groaznic ciclon în America . _ PARIS, 3G (Rador). Din Cleveland, Ohio, se anunţă că un ciclon vio­­lent s’a abătut asupra ora­şului Lorain. Oraşul ar fi complect distrus. Sunt 300 de morţi şi 1500 răniţi. Din cauză ca legăturile telefonice şi de comuni, câtie au­ fost întrerupte n­u se pot căpăta ştiri pre­cise. Brigada de pompieri care a fost trimeasă la Lorain anunţă că sute de persoane au fost rănite din cauza prăbuşirea tea­­trului. Primarul oraşului a făcut cunoscut că ora­şul este ruinat. Alte știri afirmă că numărul morţi­lor trece probabil peste 100. rtf Adeveriri Literar In rolul principal cea mai frumoasă artistă engleză Betty La sfârşit o comedie americană in 3 Monopol Gaumont Ultimul mare succes P­REMIERA TEATRUL CINEMA ^CINEMA Colosseum | L’ORPHEMN de PARIS (Orfanul Parisului) ii Louis ■­­­ ... _______Outfit lAMHrtr.1 EFORIA Adoptat după romanul lui Paul Carton şi publicat în Petit Journal Interpretat de simpaticii artişti francezi: Herman, Den­gal, Alice, Tissot, René Poyen (ex Bout-de-Zan) şi mica BOUBOULE. Nimeni nu trebuie să lipsească de la cel mai frumos spectacol din Capitala. ___________Film Geumont De la Cameră Discuţia pe articole a legei învăţământului Până Sâmbătă, seara era cuvânt de ordin la­ Cameră ca votarea le­gei învăţământului primar să fie realizată cât mai repede. De aceea în primul moment se şi hotărîse ca discuţia generală să fie închisă fără să mai vorbească raportorul şi mi­nistrul După câteva ore de gândire s’a revenit asupra acestei hotărîri şi, după cum s’a văzut, atât raportorul cât şi ministrul au vorbit în şedin­ţa de Sâmbătă noaptea. Eri. Duminică, în consiliul de mi­niştri s’a constatat că ar face rea impresie votarea prea urgentă a le­gei de bază a învăţământului şi de aceea s’a hotărât ca discuţia să fie lăsată liberă şi de va fi nevoe se­siunea să mai fie prelungită până Mercuri seara. , Ca urmare, ori la art. 1­­din lege au vorbit aproape toţi deputaţii care mai erau înscrişi şi anume d-nii I. Matei, profesor la Cluj, Policarp Beţeanu, învăţător dini Basarabia şi Stan Morărescu, ţărănist, făcând o lungă serie de consideraţiuni gene­rale asupra şcoalei primare. D. Morărescu a lăudat foarte mult activitatea pentru şcoală a lui Spithi Haret şi a d-lui Petru Poni, spu­nând că ţara ar trebui să fie recu­noscătoare şi să uşureze bătrâne­­ţele acestuia din urmă. D. I. Simionescu, profesor uni­versitar, a ripostat că a fost făcută propunerea să se acorde un ajutor d-lui Poni, dar n’a fost primită. VOTAREA PE ARTICOLE A ’nceput apoi votarea pe articole. La art 7, privitor la şcoalele din comunele locuite in majoritate de populaţie minoritară a fost primit amendamentul d-lui Ştefan Bogdan, în sens­ul că statul va fi obligat să înfiinţeze în acele comune şcoale în cari învăţământul să fie predat în limba minorităţilor, cu limba româ­nă ca obiect de studiu. D. Rudof Brantsch, deputat sas, s’a asociat acelui amendament, dar a ţinut să facă şi constatarea că de la 1920 se urmăreşte faţă de mino­rităţi o tendinţă şovinistă de stat, care se concretizează prin proectul de lege în discuţie. S’a discutat apoi mult la art. 19 privitor la pedeapsa cu închisoare a părinţilor cari nu-şi vor trimete copiii la şcoală. După propunerea comitetului de­legaţilor a fost introdusă modifica­rea că vor fi pedepsiţi cu închisoa­rea numai aceia cari nu-şi vor tri­mete copiii la şcoală din rea voinţă. D. I. Simionescu a susţinut apoi la alt articol ca absolvenţilor a şap­te ani de învăţământ primar rural să li se acorde o reducere de trei luni din serviciul militar. Propunera a fost combătută de d. Sturdza şi a fost respinsă. Proectul a fost votat apoi fără modificări până la art. 40, votarea continuând în şedinţa de noapte. Camera a votat ori ridicarea imu­nităţii parlamentare a deputatului guvernamental Zburlea de la Te­cuci, care a fost condamnat pentru întrebuinţare, în folos propriu, în timpul războiului, a unui material al armatei. Acel deputat va fi arestat azi de autorităţile militare. O mare parte din timpul ocupat de, consiliul, de miniştri, care a avut loc Duminecă dimineaţă, a fost ocupat cu ascultarea şi discu­tarea proiecului de mesagiu pentru închiderea Corpurilor legiuitoare, proiect redactat, de astă dată, per­sonal de către d. Ionel Brătianu. Consiliul s'a mai ocupat şi de chestiunea prelungirei seziunei, în­tru cât este de prevăzut că proiectul de lege al d-lui general Mărdărescu, care cuprinde vreo 70 de articole, nu va putea fi votat până Luni sea­ra. In consecinţă s'a decis ca seziu­­nea să fie prelungită până Mercuri, cel mai târziu joi. Din felul cum vor decurge desba­­terile pe ziua de astăzi, d. Ionel Brătianu va hotărî data exactă, când parlamentul va fi închis. Pentru a protesta împotriva fap­tului că Comisiunea Europeană a Dunării nu ia măsuri ca gurile Du­nării să fie navigabile, Camera de comerţ din Galaţi a organizat pen­tru Joi 3 iulie o mare întrunire de protestare. Mai mulţi deputaţi propuseseră un proect de lege, prin care se ce­rea, suprimarea art. 81 din legea învăţământului superior, in baza căruia se pot face­ numiri de profe­sori universitari fără să depună examen. Proectul trecuse prin sec­ţii şi fusese pus la ordinea de zi a Camerei. In ultimul moment guvernul a cerut însă biroului Camerei să scoa­tă de la ordinea zilei acel proect şi el a fost trecut la cartoane. Ca o ilustrare a celor afirmate de ziarul Opinia din Iaşi, in materie de­­glumerus clausus“, pus în aplicare cu ocazia examenelor de mine de an, sunt demne de relevat câteva fapte, cari formează actualmente obiectul unei anchete orânduite de către mi­nistrul instrucţiunei. La un examen de stat, care a avut loc la unul din liceele de peste munţi, 85 la sută din elevii prezen­taţi la examinare au fost lăsaţi re­­petenţi. La un examen de la una din universităţile noastre, un profe­sor, — cunoscut agitator antisemic, — a promovat unul singur din 25 de studente şi studenţi evrei, câţi s-au prezentat la examen. Ministerul de finanţe dispune de 250 milioane lei, dintr’un pri­sos de venituri dela desfacerea băuturilor spirtoase. Acel prisos va fi dat ministeru­lui instrucţiunei publice pentru construcţiuni şcolare şi’n acest scop a şi fost depus un proect de lege la Cameră. SANTIAGO DE CHILE — Pre­şedintele republice l a primit pe d. Gium­atti care a plecat în urmă să viziteze parlamentul. SĂPUNUL \tdle E­XIISA fontunk, Cinema Bulevard Palace B-dul Elisabeta 16 Cu începere de azi Operă complectă Splendida înscena­re In io acte lo rolo® principate Mia May Emil Iannings Ml MUFF Erika (teler pusă in scenă de ma­rele regisor JOE MAY Orchestră MOŢOI Dorian Ilinţ Parcul Oteteleşanu Compania „Liricăi Leonard Azi şi în fiecare seară Revista la 2 acti si 7 taleri, de Trei Doamne $­ teii Trei ■ la întreg ansambn al Com­paniei. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Feder fi seara la cassa Teatrului CERETI PRETUTINDEN! Policlinica „VIATA1* Bucureşti Calea Griviţei 107 Medici specialişti, viridecă rădică ^ . . , Sifilisul BLENORAGIA -Opera­ română va reprezenta în*vl- fiîte bob la bărbaţi şi Femei Ariit-1 OTEL CUTIAT, ALIAGIU DE ARGifiT, , CEA MAI BUNĂ Şl CEA MAI EFTINA PRIMA FABRICĂ DE APARATE ŞI LAME DE RAS Strada Doriet­­­ei. PARCHETE in­ STEJAR Calitatea superioară în toate dimensiunile, asortate şi mani­­­pulate ireproşabil, vinde engros şi en detail Societatea Anon, Forestieră­­ din LOMAS (fostă Casa M­ens­­chloss-Naşu­), Bucureşti Str. Ar­cului 7 Tel. 63/76. "­­ Uza sângelui, injecţiuni fără durere GfmsuR, 3—1 şi 2 lumi, 8 lumi. CREIOf N.- E HARTMIITH-KUH-I-NOOR Cefe indi bone Si apreciated im turna. Reprezentant­ul Depositar Engros MAX Z ISM A NN, Bucureşti Str Carol 19. 1". Cabinet Medical Central Str. vis-a-vis eje Quinet 10 Rotei.JiapsaL. Sifilis, Genito -Urinare, Venerici Injecţii intravenoase „ Analista Sân IConsultatU ul-l a- melui Junii a m a fost votată şedinţa de Diminică noapte a camerei La orele 9 seara, d. N. SIMIONES­­CU-BARLAD, vicepreşedinte, des­i vide şedinţa. ... Pe banca, ministerială, d-nii: dr. C. Angelescu, I. G. Duca, G. Tătă­­răscu şi R. Franasovici. Se continuă discuţia pe articole la reforma învăţământului primar. Art. 62 se votează cu modificarea propusă de d. prof. Simionescu, tin­zând la desfiinţarea inspectorilor speciali pentru învăţământul re­ligios. La art. 65, d. D. V. TONI cere fu­­area numărului, elevilor unei clase la 40, în, loc de 60, cât se pre­vede în proect. E antipedagogică dispoziţia din Droect, pentru că unui învăţător îi este materialmente imposibil să vadă cum trebue de 60 de elevi. D. T. IACOBESCU susţine amen­damentul pe consideraţiuni de hi­­gienă. D. GARBOVICEANU cere respin­gerea amendamentului, pentru că ministerul nu are azi învăţători su­ficienţi pentru clasele cu 60 de e­­levi*. Reducerea claselor se va putea face pe cale de decizie ministerială. Articolul se votează nemodificat. La art. 70, d. prof. I. Simionescu propune ca directorii de şcoli să fie numiţi pe baza unui concurs. D. Gârboviceanu, raportor, se de­clară pentru calea din proect, în­trucât In această funcţiune se cer fi mai mult aptitudini de administra­tor, decât calităţi de pedagog. Pus la vot, opoziţia votează pen­tru, majoritatea contra.­­ Se produce un mic tumult. Opo­ziţia cere votul cu bile. Majoritatea strigă: „S’a admis”. D. prof. Simionescu protestează împotriva procedeului.­ Totuși articolul s'a votat și într’o clipă s’a ajuns la art. 77. La acest articol, s’e admis spori­rea terenului da cultură , dela 1 la S ■ ha* după­ propunerea d-lui Dim. Iuca din majoritate. Art. 102 sa votează cu o modifica­re propusă de d. T. Iacobescu. La art. 103, d. Pora propune a fi amendament care se respinge. Art. 103—112 inclusiv se votează deodată. La art. 113 d. HEDERICH (sas), cere ca în comunele cu populaţie minoritară învăţătorii să aparţină minorităţii respective. D DR. ANGELESCU repetă1 decla­raţia de aseară că ‘învăţătorii nu­miţi în regiunile minoritars vor fi recrutaţi din­­ cei ce cunosc limba minorităţii. In form,a în carii aţi ce­rut dv. lucrul e imposibil. La art. 115, care vorbeşte despre riMInsMA^eopuh ameftjtmieBte cari se resping, d-nii D. l­. (Eoni­n lt. Iacobescu-Sub bagheta d-lui SIMIONESCU­­BARLAD, la orele 11 fără un sfert s’a ajuns la art 133. Articolul 134, Care tratează eligi­bilitatea învăţătorilor, a provocat o vie discuţie, care curând degeneră un scandal, ceea ce făcut pe d. Si­mionescu să suspende un moment şedinţa. D. MIHAIL GELLE, chestor, pro­pune un amendament prin care se majorează de la 10 la 15 ani, terme­nul în care învăţătorii absolvenţi ai şcoalelor normale nu pot lua parte în luptele electorale, nici să candi­deze pentru, locuri în parlament. întreaga opoziţie se ridică cu vio­lenţă. Deputaţii ţărănişti, în picioare, vociferează şi bat în pupitre. Pro­punătorii amendamentului aplaudă. Scandalul durează câteva minute în care, timp, clopoţelul sună con­tinuu. Neputâ­nd restabili liniştea, d. Simionescu-Bârlad suspendă şedinţa. La redeschidere, d. DR. ANGE­LESCU, în mijlocul" scandalului, care n’a încetat, reuşeşte totuşi să se facă auzit. D-sa a cerut meniţi­­nerea termenului de 10 ani din proect. Liniştea se restabileşte şi se con­tinuă cu votarea celorlalte articole. Art. 157, privitor la salarizare, suscită de a se fiaeni­­o discuţie‘pastor­nantă la carfi ,au luat parte, propu­nând amendamen­te, d-nii prof. SI­­MION LICU, T. IACOBESCU, C. SPANISTEANU, MREJERHI, etc.­­ Amendamentele sunt respinse, iar articolul este votat nemodificat învăţătorii, deputaţi din majori­tate, s’au abţinut Celelalte articole, până la 234, se votează fără modificări, unele d­i mici schimbări de redacţie. La orele 12 şedinţa se ridică. Azi şedinţă la orele 9 dimineaţa. VotoMtlîtk­i SPECTACOLE PARCUL OTETELEŞANU.­­ Cui o spui ? TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Vorba vine. TEATRUL BREBEANU. — Două orie­­line. TEATRUL JIGNITA. - Speranța scu­fundată. CINEA PATHE-PALACE. - Afară din ceaţă. CINEMA VLAICU. - Căpitanul Kidd seria Il-a. CINEMA AiMEDICAN. - Odalisca din Bagdad. itoarea stagiune NMussarşeikt, „Boris Godunov“ de

Next