Adevěrul, iulie 1924 (Anul 37, nr. 12398-12425)
1924-07-01 / nr. 12398
Ce se decisese in căzu pank azi fuziunea nu a fost defikitio 'rătif icnită de conducerea celor două partide. Ar fi să răzi dăcu nu ar fi atât de trist. Tofiiei responsabili simt însă, că' hier uf fa. Jtu ai y/fit căci sunt mal păgubi-' itru dernechrftWjf deltat a fi chiar ruperea fuziunei. Pe altă mrte, însă fiecare zlin Pdrţi,^ ezită să ia asupră-şi răspunderea rupturei. dsi'ZBrul ,,Patria“- organul partidului naţional din Cluj, publicăacum câteva,lămuri necesare în' regaturay'cucfuziunea“. Poate că nu greşim dacă interpretăm această publicare, ca o pregătire în vederea stabiliei răspunderilor, pentru cazul că ruptaura s’ar produce totuşi. Lămuririle sunt precedate de o introducere, prin care „Patria“ arătă câtă stă-, ruinţă a pus ca fuziimea să se facă şi cum «atât partidul naţional cât şi cel ţărănesc au sfârşit prin a fi convinse de necesitatea ■ neapărată a fuziunei. Şi oficiosul partidului naţional con-, tinuă astfel: „Totdeauna am fost de convingerea, că toate intrigile posibile se vor face de partidele interesate, în special de partidul liberal, pentru ca fuziunea sa nu reuşească. Am crezut iarăşi că odată fuzionaţi vom avea ■iîneă destule greutăţi până se va stabili la partidul naţional-ţărănesc o perfectă unitate de vederi şi de acţiune, dar că, cu sforţări comune şi sincere, vom ajunge cu siguranţă în scurtă vreme la această unitate, între fapt politic de-o importanţă atât de capitală pentru viaţa internă şi relaţiunile externe ale Statului nostru, nu putea să nu provoace . înverşunarea .celor ce au acaparat până azi conducerea politică a României. îploturi împotriva fuj *fu iDeci comiziunii ab ioiit puse la cale cu toată arta da 'care' dispune un Vechia sistem politic. l)eocatndată nu vom stărui asupra lor.* „Credem' însă’cu hotărîre, că cei ce au complotat Şl' complotează, ce!o se bucură de „nereuşita“ fuziunii, cei ce clevetesc, vor rămânea cu Viţii biruiţi de voinţa democraţiei Sale,' t 3fdiuje! ii'pChonstată^ă ptdfftaltonul vnu s’* abătut cu o căiotă dela afcordul înainte* stabilit pentru fuziune“ începe expunerea tratativelor fuziunei, pe care le credem de un interes atât de important, atât pentru cunodștarea prezentului, cât și ca unul din documentele ce va servi la «tatdlirea răspunderilor In caz de ruptură, încât înregistrăm în cele ce urmează părţile ei esenţiale.' uae ca ia jlx iiuiui fiinţarea lui, chestiaiC. ram de credinţa că d. C. înţelege si uşureze reafftar fWTICULTATEA PRIMĂ: CAZUL STERE acipaîă a' iuzîua“' a fost iStei^. Partidul «** să se poată face fuziunea fără ca noul partid fuzionat să poată fi'atacat, chiar dela în' Stere. Ei- „ Stere vă înţelege'si tfşureze reaffearea fuziunii, ştiind ce greutăţi poate aduce chestiunea d-sale, in înt&ile ,zile de vi,eaţ.â ale partidului. ..tf,tpcă înainte,,da începerea tratativfeior oficiale,din partea conducerii noas’tre de partid s‘a stăruit în AceastS’Mibfecţiune.’ 1« » r In fifitrevederile particulare s’a ajuns la următoarea formulă ! tţ .l.D. G. Sterena intră in comitevizoriu de conducere al pariului naţional ţărănesc. 2. Dui " După înfăptuirea fuziunii pe judeţe şi provinţii, în cazul când cd. •altenii provincial basarabean îl va delega pe d. C. Stere în comitetul central de conducere, nu se va mai face din partea nimărui nici o obiecţiune. W ! ■ Punctul prim s’a putut stabili aşa ^.mijlocirea fruntaşului țărănist d. ISatel frantacuzino, căruia d. C. Ste»•‘iN. dtft . cuvântul Său,' că nu va *■ îngwuia fuziunea' cu pretenţiunea de a.» mira ?învomitelul provizoriu . de pornjucer^ Delegaţia, țărănistă, înipecial 4. L Miaalachs. a adus 1 , Cunoştinţă cbndUcerii nbastre de * partid acest rezultat. ’ ‘ Numai dună soluţionarea pe cale iitioulară ra chestiunii d-lul c. hmIu Iultere In cele 2 puncte mal ana, Iuliu Maniu ra convocat comitetul d!J-ilu^...supunându-i şi chestiunea C executiv ăl partidului, şi cele 10 puncte şi c articular, admis tunân- 1 Stere, ca şi tărănesc. Amândouă si au publicat cofoiled fe * - • ■ Bceftea pi. _ , * iwjilul jsrtu, Pasagiul respectiv "sună astfel:: , „Până la primu! congres general al noului partid fuzionat conducerea partidului rămâne încredinţată Biroului actual al partidului naţional remîn şi delegaţţiunii permanente a partidului ţă- rănesc, compuse din câte şase membri. .. cari vor forma un singur organ de ooh ' dtícere, sub prezidenţia d-lui Jolhi Manilpunctul acesta —« mai spun? ,patria“'— era tie perfect acord ca întelegerea stabilită. Dip deiegatiunea pe țărănesc care ere nu făcea patvorba Iaci, d-nul C. te. Pe baza hotărârilor şi rezoluţiilor identice dela 12 iunie au fost cenvocongrese pe 22 iunie.ri la înțelegerea raticată d-nul C. . Stere nu avea să fie propus la congres pentru a intra la conducerea provizorie. Năşi nu se gândea nimeni la aşa ceva. Şi totuşi azi unii se ia treabă : cum n'afi prevăzut aşa ceva ?‘V ihotărârer vachgresului ţărănişjilor basarabeni, gsti$ d-nul . A. Aceasta după ce d-nul C. Stere con imtise, să tui ionul ,în conducerea provizorie, §i după ce comitetul central în care Ma şi Basarabia reală-prin domnil P. Halipa, a raînţeles. Şi cu noua pretenţiune veneau tocmai în preajma congresului. C erarca fost comunicat cotru, printr’o scrisoare a delegaţiei partidului taranist. A-l fi iir însemna a strica ,tot ce se roia,e până atunci, a trece peste’hotărârile comitetelor centrale executive, și a răsturna'însăşi baza'congreselor ce rebiîau să se întrunească peste câteva zile. Șî 'a început din nou tratative tot asupra chestiei Stere, asupra căreia se ajunsese de comun acord, la soluția sus -arătată. ... ). “ ../ .Coipitetul nostru executiv n’i a putut nipi riu mai avea dreptul, să admită schimbarea, Iar pe de altă parte nu mai putea, din cauza scurtimii timpului să contramandeze ţinerea congresului. „Intr’o scrisoare, de care pomeneşte rezoluţia congresului ţărănesc,.. d-nul’ Iuliu Maniu a răspuns delegaţiei ţărăniste la notificarea că în delegaţia lor intră ca a şasea persoană d-nul C. Stere în baza rezoluţiei dela Chişinău, că, a luat cunoştinţă de notificare şi că va supune-o deliberării comitetului. După ce comitetul n’a putut admite un punct nou, tocmai,cel mai dificil, asupra căruia se căzuse de acord, d-nul Iuliu Maniu a trimis a doua scrisoare delegaţiei ţărăniste, înaintea congresului, îrn care se arăta că noi nu putem primi nici o adăugire ulterioară, ci rămânem pe baza înţelegerii avute şi ratificate de comitete. Amândouă scrisorile au fost primite de delegaţia ţărănistă, şi primirea a fost confirmată de secretarul partidului d-nul Madgearu. . Totuşi, de a doua scrisoare comunicatul ţărănist nu pomeneşte nimic. CONGRESELE Au urmat congresele celor două par- tide. Cel naţional votează o moţiune pentru fuziune, conformă cu înţelegerea anterioară. Cel ţărănesc, după cum se ştie, cotează fuziunea cu adaosul ca să se ţie seamă de doleanţele ţărăniştilor basarabeni şi făcând un apel la conducerea partidului naţional ca să lase liberă alegerea conducerei partidri dim. la orele 8, au început să sosească delegaţii din toată ţara la congresul invalizilor de război. Şedinţa deschisă la orele 10 dim. de către d. maior N. Dumitrescu, s-a desfăşurat în mod liniştit, făcându-se relatări asupra situaţiei precare a eroilor neamului precum şi diferite propuneri pentru salvarea vieţii invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. D. prim ministru Brătianu a promis tot sprijinul său, iar d. N. N. Săveanu, ministrul sănătăţii publice şi a ocrotirilor sociale, după ce mai întâi recunoaşte abuzurile săvârşite de autorităţi cu privire la aplicarea legii, fapt semnalat de către delegaţii din ţară, promite că va interveni pentru stârpirea celor făptuite şi că va veni cu o lege menită să asigure viaţa eroilor neamului azi cerşetori pe drumuri.dului ţărănesc, adică — spune „Patria" — „de *’! introduce, pe d-nul C. Stere în comitetul provizoriu,, contrar înțelegere! avute“, sau de a se renunța la alcătuire*, conducerel provizorie, trs^ânAu-’SC' .Imediat la alcatuirea co^, mltetuM de' conducere definitiv,xudl. Stere. Si „Patria“ constată că-: tc. .Comitetul executiv al partidului naţional a luat în dezbatere pesoluţiile congresului ţărănesc; a primit cu bucurie hotăririle aduse în baza înţelegerii deja stabilite, dar n’a putut admite desiderate de natură pur personal a congresului ţărănesc în chestia Stere. Am publicat în numărul de ieri comunicatul către presă al comitetului. Noi nu puteam dti nici din hotărîrilecongresului nostru, nici nu puteam admite ca noul partidnaţional-țărânesc să fie terorizat, de la înfiinţarea lui, de o chestiune pur personală, chestia Stere, după ce odată am rezolvit-o de comun acord cu conducerea partidului ţărănesc.“ CINE I RESPONSABIL „Patria“ încheie expunerea ei, astfel: „Aşa s’au petrecut lucrurile, după cele mai autentice informaţii pe cari le deţinem. In rezumat, Chestia Stere a fost mai greu de rezolvat în legătură cu fuziunea. După ce a fost rezolvată de comun acord, cu sentimentul d-sale chiar aceeaşi chestie Stere s’a pus din nou de ţărăniştii basarabeni înainte de congres, şi ea opreşte, după congres punerea în aplicare a fuziunii votate de congrese. Comitetul executiv ţărănesc se întruneşte azi, Sâmbătă, să se ocupe cu răspunsul nostru. „Nu ştim cum va hotărî. In tot cazul vina întârzierii fuziunii nu noi o purtăm. Noi am fost şi suntem oameni de cuvânt. Nu noi ne-am abătut de la înţelegerea avută. Nu noi am eşit din cuvântul dat. Şi e o datorie a noului partid, a unei democraţii conştiente, să nu se lase terorizată de bisericuţele politice ce se pot naşte în cadrele unui partid politic. „Altfel în noul partid naţional, ţărănesc d. C. Stere ar putea, fără să spună personal o vorbă, dar prin aderenţii săi, să pună mereu chestiuni, cari să oprească unitatea, solidaritatea şi munca noului partid.“ Au mai vorbit, d-nii: general Mărăşescu, Demetru Dobrescu, preşedintele dimminiei avocaţilor din România, deputat Iacobescu, maiorii Dumitrescu, Miclescu, lt. V. Sinitaru, etc., arătând starea mizeră a invalizilor, văduvelor şi orfanilor, cerând imediata satisfacere a legitimelor revendicări cerute de congresişti. Au mai participat d-nii general Mărdărescu, ministru de războiu şi Ghirculescu, ministrul muncii. După terminarea congresului, s’a oferit o masă comună la manutanţa armatei, iar la orele 5 d. a. congresiştii au depus o coroană de flori pe mormântul eroului necunoscut, după care congresiştii s’au întors la căminurile lor în aşteptarea legii care ,să le asigure„ozi mai bună“ promisă de d. ministru Soveanu. P.C. Congresul invalizilor Participă d-nii I. Brătianu, general Mărdurescu, Săreau și Cerculescu întrunirea - Discursurile.Moţiunea votată lor, cu tot confortul modern. D- prof. universitarBăileanu laudă activitatea conducătorilor „Umanei“ şi-şi exprimăsperanţa că energia lor va duce la bun sfârşit revendicările foştilor luptători, Q. cpl, în rez. Stefanovici explică măreţia devizei „Uniţi ca pe front” a U. N. A. L. ?■D. dr. V. Serdaru dă apoi citire unei moţiuni in senzul celor vorbite. Comune.. Foştii luptători trebue să se ferească înă de bârfitorii cari înfel % ■■ •# Eri a avut loc, adunarea generală a „Uniunei Naţionale a foştilor luptători din prezenţa unei săli arhipline, ofiţerii de rezervă şi grade inferioare de rezervă. D. dr. Virgiliu Serdaru, preşedintele U. N. A. L. deschide întrunirea,, spunând dă legătura ce s’a stabilit între foştii luptători din Ii. A. L. este indestructibilă, U. deoareca ea îşi viaţa frontului are originea în şi este insufle-W, -------w viuytt uyuiuiui ti COLCUCUIXUS iSffi SiHft:«1 .«?«* d» necesităţile a pi Comitetul nostru a două punctele în Tg- 1 cocLa îna uc jjamuurii cari mpceardă sSP‘,hitroducă neîncrederi» şi zâzania pentru că nu voesc să vadă realizate droturile luptăto,lizău s’a rilor, Tu vei putu face fără însă ca „Uniunea“ să fie de vină. i,I*i*^prie«Firea' ifpu^itală se va înfăptui chiar în această vară Tarisoa, așa că personal — spune vorbitorul — mi-am îndeplinit vorba pe care v’am dat-o în această chestiune pentru cele 97 ha. date la Şosea. ro • „Rărmâne chestiunea clădirilor pe care desigur că o vom putea soluţiona complect cu ajutorul statului. D. maior in rez. Dumitrescu. Pu arate că noul cartier al demobilizaţilor se va învecina cu bogata comună Griviţa şi că va forma un vad foarte mănos. D. căp. Aurel Ștefănescu propune ca statul să facă toate lucrrările edilitare ale noului cartier, deoarece nici înainte de războiu cetățenii Icari construiau nu plăteau nici o câtime din lucrările edilitare. D. maior în rez. C. Botzan cereca parcelele să fie de 400 — 5oo m. p, pentru înjghebarea unei gospodărfi formarea unui grup pentru a se face un palat &1 luptători- Groaznic ciclon în America . _ PARIS, 3G (Rador). Din Cleveland, Ohio, se anunţă că un ciclon violent s’a abătut asupra oraşului Lorain. Oraşul ar fi complect distrus. Sunt 300 de morţi şi 1500 răniţi. Din cauză ca legăturile telefonice şi de comuni, câtie au fost întrerupte nu se pot căpăta ştiri precise. Brigada de pompieri care a fost trimeasă la Lorain anunţă că sute de persoane au fost rănite din cauza prăbuşirea teatrului. Primarul oraşului a făcut cunoscut că oraşul este ruinat. Alte știri afirmă că numărul morţilor trece probabil peste 100. rtf Adeveriri Literar In rolul principal cea mai frumoasă artistă engleză Betty La sfârşit o comedie americană in 3 Monopol Gaumont Ultimul mare succes PREMIERA TEATRUL CINEMA ^CINEMA Colosseum | L’ORPHEMN de PARIS (Orfanul Parisului) ii Louis ■ ... _______Outfit lAMHrtr.1 EFORIA Adoptat după romanul lui Paul Carton şi publicat în Petit Journal Interpretat de simpaticii artişti francezi: Herman, Dengal, Alice, Tissot, René Poyen (ex Bout-de-Zan) şi mica BOUBOULE. Nimeni nu trebuie să lipsească de la cel mai frumos spectacol din Capitala. ___________Film Geumont De la Cameră Discuţia pe articole a legei învăţământului Până Sâmbătă, seara era cuvânt de ordin la Cameră ca votarea legei învăţământului primar să fie realizată cât mai repede. De aceea în primul moment se şi hotărîse ca discuţia generală să fie închisă fără să mai vorbească raportorul şi ministrul După câteva ore de gândire s’a revenit asupra acestei hotărîri şi, după cum s’a văzut, atât raportorul cât şi ministrul au vorbit în şedinţa de Sâmbătă noaptea. Eri. Duminică, în consiliul de miniştri s’a constatat că ar face rea impresie votarea prea urgentă a legei de bază a învăţământului şi de aceea s’a hotărât ca discuţia să fie lăsată liberă şi de va fi nevoe sesiunea să mai fie prelungită până Mercuri seara. , Ca urmare, ori la art. 1din lege au vorbit aproape toţi deputaţii care mai erau înscrişi şi anume d-nii I. Matei, profesor la Cluj, Policarp Beţeanu, învăţător dini Basarabia şi Stan Morărescu, ţărănist, făcând o lungă serie de consideraţiuni generale asupra şcoalei primare. D. Morărescu a lăudat foarte mult activitatea pentru şcoală a lui Spithi Haret şi a d-lui Petru Poni, spunând că ţara ar trebui să fie recunoscătoare şi să uşureze bătrâneţele acestuia din urmă. D. I. Simionescu, profesor universitar, a ripostat că a fost făcută propunerea să se acorde un ajutor d-lui Poni, dar n’a fost primită. VOTAREA PE ARTICOLE A ’nceput apoi votarea pe articole. La art 7, privitor la şcoalele din comunele locuite in majoritate de populaţie minoritară a fost primit amendamentul d-lui Ştefan Bogdan, în sensul că statul va fi obligat să înfiinţeze în acele comune şcoale în cari învăţământul să fie predat în limba minorităţilor, cu limba română ca obiect de studiu. D. Rudof Brantsch, deputat sas, s’a asociat acelui amendament, dar a ţinut să facă şi constatarea că de la 1920 se urmăreşte faţă de minorităţi o tendinţă şovinistă de stat, care se concretizează prin proectul de lege în discuţie. S’a discutat apoi mult la art. 19 privitor la pedeapsa cu închisoare a părinţilor cari nu-şi vor trimete copiii la şcoală. După propunerea comitetului delegaţilor a fost introdusă modificarea că vor fi pedepsiţi cu închisoarea numai aceia cari nu-şi vor trimete copiii la şcoală din rea voinţă. D. I. Simionescu a susţinut apoi la alt articol ca absolvenţilor a şapte ani de învăţământ primar rural să li se acorde o reducere de trei luni din serviciul militar. Propunera a fost combătută de d. Sturdza şi a fost respinsă. Proectul a fost votat apoi fără modificări până la art. 40, votarea continuând în şedinţa de noapte. Camera a votat ori ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului guvernamental Zburlea de la Tecuci, care a fost condamnat pentru întrebuinţare, în folos propriu, în timpul războiului, a unui material al armatei. Acel deputat va fi arestat azi de autorităţile militare. O mare parte din timpul ocupat de, consiliul, de miniştri, care a avut loc Duminecă dimineaţă, a fost ocupat cu ascultarea şi discutarea proiecului de mesagiu pentru închiderea Corpurilor legiuitoare, proiect redactat, de astă dată, personal de către d. Ionel Brătianu. Consiliul s'a mai ocupat şi de chestiunea prelungirei seziunei, întru cât este de prevăzut că proiectul de lege al d-lui general Mărdărescu, care cuprinde vreo 70 de articole, nu va putea fi votat până Luni seara. In consecinţă s'a decis ca seziunea să fie prelungită până Mercuri, cel mai târziu joi. Din felul cum vor decurge desbaterile pe ziua de astăzi, d. Ionel Brătianu va hotărî data exactă, când parlamentul va fi închis. Pentru a protesta împotriva faptului că Comisiunea Europeană a Dunării nu ia măsuri ca gurile Dunării să fie navigabile, Camera de comerţ din Galaţi a organizat pentru Joi 3 iulie o mare întrunire de protestare. Mai mulţi deputaţi propuseseră un proect de lege, prin care se cerea, suprimarea art. 81 din legea învăţământului superior, in baza căruia se pot face numiri de profesori universitari fără să depună examen. Proectul trecuse prin secţii şi fusese pus la ordinea de zi a Camerei. In ultimul moment guvernul a cerut însă biroului Camerei să scoată de la ordinea zilei acel proect şi el a fost trecut la cartoane. Ca o ilustrare a celor afirmate de ziarul Opinia din Iaşi, in materie deglumerus clausus“, pus în aplicare cu ocazia examenelor de mine de an, sunt demne de relevat câteva fapte, cari formează actualmente obiectul unei anchete orânduite de către ministrul instrucţiunei. La un examen de stat, care a avut loc la unul din liceele de peste munţi, 85 la sută din elevii prezentaţi la examinare au fost lăsaţi repetenţi. La un examen de la una din universităţile noastre, un profesor, — cunoscut agitator antisemic, — a promovat unul singur din 25 de studente şi studenţi evrei, câţi s-au prezentat la examen. Ministerul de finanţe dispune de 250 milioane lei, dintr’un prisos de venituri dela desfacerea băuturilor spirtoase. Acel prisos va fi dat ministerului instrucţiunei publice pentru construcţiuni şcolare şi’n acest scop a şi fost depus un proect de lege la Cameră. SANTIAGO DE CHILE — Preşedintele republice l a primit pe d. Giumatti care a plecat în urmă să viziteze parlamentul. SĂPUNUL \tdle EXIISA fontunk, Cinema Bulevard Palace B-dul Elisabeta 16 Cu începere de azi Operă complectă Splendida înscenare In io acte lo rolo® principate Mia May Emil Iannings Ml MUFF Erika (teler pusă in scenă de marele regisor JOE MAY Orchestră MOŢOI Dorian Ilinţ Parcul Oteteleşanu Compania „Liricăi Leonard Azi şi în fiecare seară Revista la 2 acti si 7 taleri, de Trei Doamne $ teii Trei ■ la întreg ansambn al Companiei. Biletele se găsesc la Agenţia Jean Feder fi seara la cassa Teatrului CERETI PRETUTINDEN! Policlinica „VIATA1* Bucureşti Calea Griviţei 107 Medici specialişti, viridecă rădică ^ . . , Sifilisul BLENORAGIA -Opera română va reprezenta în*vl- fiîte bob la bărbaţi şi Femei Ariit-1 OTEL CUTIAT, ALIAGIU DE ARGifiT, , CEA MAI BUNĂ Şl CEA MAI EFTINA PRIMA FABRICĂ DE APARATE ŞI LAME DE RAS Strada Dorietei. PARCHETE in STEJAR Calitatea superioară în toate dimensiunile, asortate şi manipulate ireproşabil, vinde engros şi en detail Societatea Anon, Forestieră din LOMAS (fostă Casa Menschloss-Naşu), Bucureşti Str. Arcului 7 Tel. 63/76. " Uza sângelui, injecţiuni fără durere GfmsuR, 3—1 şi 2 lumi, 8 lumi. CREIOf N.- E HARTMIITH-KUH-I-NOOR Cefe indi bone Si apreciated im turna. Reprezentantul Depositar Engros MAX Z ISM A NN, Bucureşti Str Carol 19. 1". Cabinet Medical Central Str. vis-a-vis eje Quinet 10 Rotei.JiapsaL. Sifilis, Genito -Urinare, Venerici Injecţii intravenoase „ Analista Sân IConsultatU ul-l a- melui Junii a m a fost votată şedinţa de Diminică noapte a camerei La orele 9 seara, d. N. SIMIONESCU-BARLAD, vicepreşedinte, desi vide şedinţa. ... Pe banca, ministerială, d-nii: dr. C. Angelescu, I. G. Duca, G. Tătărăscu şi R. Franasovici. Se continuă discuţia pe articole la reforma învăţământului primar. Art. 62 se votează cu modificarea propusă de d. prof. Simionescu, tinzând la desfiinţarea inspectorilor speciali pentru învăţământul religios. La art. 65, d. D. V. TONI cere fuarea numărului, elevilor unei clase la 40, în, loc de 60, cât se prevede în proect. E antipedagogică dispoziţia din Droect, pentru că unui învăţător îi este materialmente imposibil să vadă cum trebue de 60 de elevi. D. T. IACOBESCU susţine amendamentul pe consideraţiuni de higienă. D. GARBOVICEANU cere respingerea amendamentului, pentru că ministerul nu are azi învăţători suficienţi pentru clasele cu 60 de elevi*. Reducerea claselor se va putea face pe cale de decizie ministerială. Articolul se votează nemodificat. La art. 70, d. prof. I. Simionescu propune ca directorii de şcoli să fie numiţi pe baza unui concurs. D. Gârboviceanu, raportor, se declară pentru calea din proect, întrucât In această funcţiune se cer fi mai mult aptitudini de administrator, decât calităţi de pedagog. Pus la vot, opoziţia votează pentru, majoritatea contra. Se produce un mic tumult. Opoziţia cere votul cu bile. Majoritatea strigă: „S’a admis”. D. prof. Simionescu protestează împotriva procedeului. Totuși articolul s'a votat și într’o clipă s’a ajuns la art. 77. La acest articol, s’e admis sporirea terenului da cultură , dela 1 la S ■ ha* după propunerea d-lui Dim. Iuca din majoritate. Art. 102 sa votează cu o modificare propusă de d. T. Iacobescu. La art. 103, d. Pora propune a fi amendament care se respinge. Art. 103—112 inclusiv se votează deodată. La art. 113 d. HEDERICH (sas), cere ca în comunele cu populaţie minoritară învăţătorii să aparţină minorităţii respective. D DR. ANGELESCU repetă1 declaraţia de aseară că ‘învăţătorii numiţi în regiunile minoritars vor fi recrutaţi din cei ce cunosc limba minorităţii. In form,a în carii aţi cerut dv. lucrul e imposibil. La art. 115, care vorbeşte despre riMInsMA^eopuh ameftjtmieBte cari se resping, d-nii D. l. (Eonin lt. Iacobescu-Sub bagheta d-lui SIMIONESCUBARLAD, la orele 11 fără un sfert s’a ajuns la art 133. Articolul 134, Care tratează eligibilitatea învăţătorilor, a provocat o vie discuţie, care curând degeneră un scandal, ceea ce făcut pe d. Simionescu să suspende un moment şedinţa. D. MIHAIL GELLE, chestor, propune un amendament prin care se majorează de la 10 la 15 ani, termenul în care învăţătorii absolvenţi ai şcoalelor normale nu pot lua parte în luptele electorale, nici să candideze pentru, locuri în parlament. întreaga opoziţie se ridică cu violenţă. Deputaţii ţărănişti, în picioare, vociferează şi bat în pupitre. Propunătorii amendamentului aplaudă. Scandalul durează câteva minute în care, timp, clopoţelul sună continuu. Neputând restabili liniştea, d. Simionescu-Bârlad suspendă şedinţa. La redeschidere, d. DR. ANGELESCU, în mijlocul" scandalului, care n’a încetat, reuşeşte totuşi să se facă auzit. D-sa a cerut meniţinerea termenului de 10 ani din proect. Liniştea se restabileşte şi se continuă cu votarea celorlalte articole. Art. 157, privitor la salarizare, suscită de a se fiaenio discuţie‘pastornantă la carfi ,au luat parte, propunând amendamente, d-nii prof. SIMION LICU, T. IACOBESCU, C. SPANISTEANU, MREJERHI, etc. Amendamentele sunt respinse, iar articolul este votat nemodificat învăţătorii, deputaţi din majoritate, s’au abţinut Celelalte articole, până la 234, se votează fără modificări, unele di mici schimbări de redacţie. La orele 12 şedinţa se ridică. Azi şedinţă la orele 9 dimineaţa. VotoMtlîtki SPECTACOLE PARCUL OTETELEŞANU. Cui o spui ? TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Vorba vine. TEATRUL BREBEANU. — Două orieline. TEATRUL JIGNITA. - Speranța scufundată. CINEA PATHE-PALACE. - Afară din ceaţă. CINEMA VLAICU. - Căpitanul Kidd seria Il-a. CINEMA AiMEDICAN. - Odalisca din Bagdad. itoarea stagiune NMussarşeikt, „Boris Godunov“ de