Adevěrul, mai 1925 (Anul 38, nr. 12694-12718)

1925-05-01 / nr. 12694

PAGINA 2 \ msem kjimiakum Toate ţările Extremu în­ Orient, afară de Japonia, au rămas la me­todele primitive în medicină şi far­­macie. Şi una şi alta se apropie foarte mult de vrăjitorie. Chinezii cred că toate boalele sunt datorite dracului şi spiritelor rele cari au intrat în corpul bolna­vului, aşa că slujba doctorilor este de a alunga oaspeţii aceştia nepof­tiţi.Toate procedeele lor se reduc la o singură regulă: să-i­ necăjească până când se vor hotărî să pără­sească pe bolnav. Se crede că se obţine aceasta, fă­­cându-se cât mai mare zgomot în camera bolnavului, sau prin cere­monii magice. Iată cum arată „Sciences et­ Vo­yages“ că se procedează în China de Sud cu bolnavii. Vine, mai întâiu, o rudă a bolna­vului, care se interesează de mani­festările boalei, de ziua şi ora când s’a declarat boala, apoi vine vrăji­torul care aşează pe altarul „geniu­lui medicinii“ o jertfă şi aprinde 3 bastonaşe parfumate, cu cari afumă de trei ori veşmântul bolnavului şi prin al căror fum îşi trece mâna pli­nă de orez. După aceasta, răspân­deşte boabele de orez la stânga şi la dreapta altarului şi peste veş­minte, în timp ce mormăe neîncetat descântece. La sfârşit, anunţă peste câte zile va fi însănătoşit bolnavul. Dacă bolnavul moare înainte de data fixată, doctorul găseşte tot­deauna scuza. El va pretinde că n’a fost destul de purificată casa după un deces anterior şi că este încă locuită de spirite rele. China posedă un mare număr de doctori şi un număr considerabil de cărţi de medicină. Aceşti doctori au oarecare înde­mânare în a vindeca unele boale, dar toată învăţătura lor se bazează pe legi anunţate de filozofii chinezi acum câteva sute de ani. De feno­menul circulaţiei sângelui n’au nici măcar idee. Legile religioase îi opresc să se atingă de un cadavru, de aceea stu­denţii neluând nici o lecţie de disec­ţie, n’au decât idei foarte vagi de anatomie. In această ţară curioasă, meseria de medic se moşteneşte din tată în fiu. Doctorii dau mare însemnătate studiului pulsului şi se zice că, prin ereditate, pipăitul lor a căpătat o mare sensibilitate, aşa că ei pot să determine felul boalei numai după pulsaţii. Când un bolnav se prezintă la consultaţie, doctorul 51 întinde pe un pat, îi descopere braţul­ drept, se aşează lângă el şi apoi timp de zece sau cincisprezece minute îi pipăe palma — încheetura şi dege­tele, păstrând cea mai mare tăcere. Nu îi examinează limba şi nu-i pune decât întrebări cari pot părea banale: meserie, vârsta, dacă e în­surat sau nu. Insă nu-1 întreabă nici­odată asupra senzaţiilor cauzate de boală. După studiul minuţios al pulsaţii­lor, ei îşi are opinia făcută asupra naturii răului. In general doctorul este şi farma­cist. Medicamentele costă de obi­­ceiu foarte scump şi cel mult timp ca să fie preparate. Farmacopeea chineză este aproape exclusiv ve­getală. Ea cuprinde cam 3500 plan­te (frunze, flori, rădăcini şi coji) cari se administrează după ce au fost prefăcute într’o pulbere impal­pabilă. Se mai întrebuinţează cu medicamente diferite cleiuri,manma­tae de animale sălbatice şi alte pro­duse care sunt prefăcute deaseme­­nea în prafuri. Unele din aceste medicamente se iau sub formă de pilule. Dar majori­tatea sunt luate ca ceaiuri ferbinţi., Unul din leacurile cele mai fai­moase în China este un praf, car® se obţine zgâriind cu o lamă de argint coarnele de cerb. El se vin­de cam 50 franci gramul. Ouăle unei specii de şopârle şi ochii unui şarpe se întrebuinţează în medicina chineză, precum şi fai­moasa rădăcină de gunseng, care nu creşte decât în munţii Coreei. In curând însă, aceste remedii bi­zare nu vor mai fi decât amintiri, căci China merge cu paşi mari spre progres şi azi sute de studenţi chi­nezi urmează cursurile marilor școli ale Europei. , ’ 1 ‘ TROTUS \ Eău­tarea iii î ALLEVERÜL BAILE­N AUHEIM Baia Statului Hessa-La, Taunus lângă Frankfurt a. Main. Deschis tot anul (Germania) ultima perfecţiune din cunoscutele uzi­ni Halii & Meu, Karlsruhe Reprezentant general pentru comenzi en gros: CHARLES JRECHER Bucureşti.­­ Str. Poliţiei, 2 Tel.„8150­­ggSaHflSBeBHBEHaB$53asm88aED m­lf. „GARPATT Ai M NEGRU VODĂ 14 Bormitoare, Sufragerii, Birouri, Saioape, Nobil® carteats, Garnituri citite. Preţurile mai effm­ cai ori­unde. Facem expediţiuni In toată ţara. Butaşi cu rădăcini deo­rPa­rai­lis, Riparia-Rupestris, Berianc­ieri-Riparia pomi roditori, Puefi de pomi, Trandafiri al­toiţi, rădăcini de sparanghel, etc. etc,l fur­nizează In calitate superioară. ■U Fint s­to. S.­t. Pepiniere de pi­ni oile Aiud, Jud. Alba de jos CATALOG la CERE­RE ANUARUL ROMÂNIEI Editura RUDOLF MOSSEÎ - 8CCCRIŞTI -B-dul Academiei 4- Rugăm pe toţi clienţii noş-­ trii cărora li s-au trimis corec-j turi pentru anunciurile ce ne au încredinţat pentru ANUA­RUL ROMÂNIEI şi cari nu ni le-au înapoiat încă să ni le tri­mită de urgenţă, întru­cât Anuarul fiind sub tipar nu vom mai putea ţine seama de modificări eventuale ci le vom­­ publica în forma în care ne-au­­ fost trimise. Nu cumpăraţi şi nu vindeţi Casse de Bani până nu Vizitaţi Com­partimentul No. 3 din Ha­lade Mobile. Caisa Văcăreşti lei 90.000 închiriez 3 camere, an­tren şi tinsăturioară car­tierul Armenească, bun şi pentru birou. Informa­­ţiu»! Somo Str. Sticlar 1­9 Hotel Esplanade14 Bucureşti. — Buievsrcăul Academiei 3 Confort modern încălzire centrală — Apă caldă 4Î rece la orice ora din şi zi noapte«­­ Apartamente cu băi. — Telefoane. — Ascensor. — Instalaţia com­plectă nouă. Telefon 77­6 «M 99Fuziunea“ la Musee. In jurul a două comunicate că, Lassalle a agitat, a chemat prin discursuri înflăcărate, prin cărţi, broşuri, pledoarii, articole, muncitorimea în jurul lui. Viaţa lui agitată, romantică, traiul lui luxos, briliant, gesturile lui de cavaler sans faute et sans reproche, au fă­cut repede din el un tribun al po­porului şi după moarte un idol a cărui imagine priveşte şi azi de pe peretele oricărei săli de întruniri socialiste, alături de celalt demon cu care de fapt nu prea s’a înţeles, Karl Marx. Lassalle n’a fost numai un agi­tator. El a făcut filosofie, econo­mie politică, drept, literatură şi a fost înainte de toate un geniu poli­tic, cu privirea clară, cu tactica bine calculată, aproape oportunist. Ideile lui economice nu se deo­sebesc prea mult de cele­ ale lui Marx al cărui discipol s’a decla­rat, el însuş a fi. Concepţiile lui politice au fost în multe direcţii jus­te şi în orice caz mai realiste de­cât ale lui Marx. Problema votului ffiPfmSUlNTÂÎI NUMAI SlPURUL DE RAS BOTOT jMVdftwstfMRfh B©TOT PROaUiT iriALTERABUi' ! A MOOSSE PERSISTAU­TE SI VEŢI Fi BINE RAS Cereţi Ta Drogherlisi Pari umeri# Despre marele succese curative la FraozeesM la şcoale de Inimă, beli­le­­messtă, sisificîale, maladiile sângelui, gută şi reumatism, trimite gratis broşuri medicale precum şi informaţiuni despre mo­dalităţile curei. 26 ©1D Specialist în : Diagnosticul boalelor ă® stomac, Intestin, plămâni şi Ini­mă prin ajutorul RAZELOR ROENTGEN Tratamentul tumorilor prin raze profunde, Electroterapie, Diather­mie şi raze Ultra­violeta Str. General Eremia Grîgorescu 3 (fostă Atmaş) Tc­. 40/68 , fiererul ilrirar’ universal şi a rolului statului în lupta de emancipare a proletaria­tului a văzut-o bine, căci viitorul i-a dat dreptate. Dar cei cari sărbătoresc în luna aceasta, o sută de ani dela naşterea lui, sărbătoresc în el cu drept cu­vânt pe marele luptător care cu atât entuziasm, s’a devotat şi cauzei muncitorim ei şi iubesc într’ânsul pe cel care cu capul în’ sus, în redingotă neagră şi pantofi de lac, cu o mână înfiptă în tăietura vestei, cu cea­laltă schiţând de pe tribună cu ges­turi mari, teatrale, paradisul prole­tar. In sufletul lui, enigmatic, tocmai ca şi acel al lui Eraclit asupra că­ruia a scris un studiu devenit cla­sic, era, cum a spus chiar el, fur­tună, aşa că a fost cu adevărat ceia ce adversarii lui numesc prea simplu demagog şi ceea ce săracii cu duhul pe cari i-a chemat la via­ţă, şi le-a revendicat dreptatea, au numit în­totdeauna apostol. DR­ VASILE BRANIŞTEANU Automobil Ford conducere interioară cu 4 uşi ulti­mul model vând de ocazie. Zobel Caragiale 39 (Grădina Icoanei) De vânzare automobil marca Hotchfeiss atare bună preţ convenabil. Vizibil Str. Lascăr Catargiu 22 A APARUT­­ 12 AL. KUPRIN (RUSIA) îl h­ârăioars aventură pe un vapor In româneşte de VICTOR EFTIMIEI 3 Lei • 32 pagini mari La toţi Chioşcarii şi Librarii C.­­LUNG, 26. — In ziarul „Glasul Dreptăţii“, organul partidului na­ţional din localitate, s-a publicat în numărul de Taste un comunicat prin care se arată că „comisiunea centrală din Bucureşti, instituită pentru efectuarea fuziunei — în ju­deţe — şi-a dat definitiv deciziu­­nea pentru judeţul Muscel, recunos­­cându-se în mod definitiv şefia d-lui deputat loan Giurculescu". D. Ioan Giurculescu, în calitate de şef al noului partid naţional, a comunicat această ştire la Câmpu- Lung, printr-o scrisoare recomanda­tă din 10 Aprilie c., dată la Came­ra­ deputaţilor, către d. colonel Scarlat Angheleanu, care a fost şe­ful partidului naţionalist al popo­rului, acum fuzionat, ru­gându-l să aducă la cunoştinţa tuturor mem­brilor şi oferîndu-i totdeodată dem­nitatea de preşedinte de onoare, a­­lături de d-nii colonel Gr. Grecescu şi N. Anastasescu-Ghica, în noul partid naţional. D. Ioan Giurculescu, şeful parti­dului naţional local, mai roagă pe a­­ceastă cale pe toţi membrii fostului pa­rtid naţionalist, ai poporului, ca «tt-t comunice In acria, până la fi­nele lunei Aprilie c., la C.­Lung, despre luarea în cunoştinţă şi ade­rarea la decizi­­ine, a comisiunei cen­trale a, partidului naţional, pentru clarificarea deplină a situaţiei poli­tice locale. RĂSPUNSUL PARTIDULUI NA­ŢIONALIST AL POPORULUI DIN JUD. MUSCEL Partidul naţionalist al poporului din localitate, printr’un comunicat tipărit sub semnătura d-lor colonel S. Angheleanu, D. A. Vlădescu şi N. Nicolescu-Doxache, aduce la cu­noştinţa membrilor săi, să nu ţină seamă de comunicatul apărut în ziarul „Glasul Dreptăţii“ deoarece la Muscel fuziunea cu partidul na­ţional nu este făcută. „D. I. Giurculescu, a scris într’a­­devăr o scrisoare preşedintelui or­ganizaţiei noastre, la care însă nu i s’a răspuns, deoarece comisiunea centrală instituită pentru efectua­rea fuziunei în judeţe, nu a comu­nicat nimic organizaţiei noastre până în prezent“. In restul comunicatului, se în­deamnă ca să se aştepte în linişte răspunsul centrului, căci „organiza­ţia partidului naţionalist al poporu­lui din Muscel îşi păstrează fiinţa politică şi atitudinea sa democra­tică şi va arăta ulterior prietenilor şi cetăţenilor musceleni, care este calea de urmat pentru efectuarea în mod normal a fuziunei și rostul ei în politica jui fetului nostru“. Am publicat comunicatele de mai sus, pentru a lămuri opinia publică de stadiul „fuziunei" la Muscel, I. GRUIU—.. 1 msein -» ingw'i Procesul Reinitz ZIUA Ill-a SATU MARE 29. — Desbaterili în procesul Reinitz au continuat astăzi. S’a procedat la ascultarea mar­torilor: Gavrilă Mureșeanu din Ba­ia Mare, Andrei Kaufman comer­­cia­nt din Baia Mare, Alex. Kis de­pozitar de lemne din Baia Mare, Szas Bella lucrător minier din Ba­ia Mare, Samuil Vois restaurator din Baia Mare, Iosif Stern, Szege­dayi funcţionar la c. f. r. Deside­­riuD.Cohn portarul unui hotel din Baia Mare, Nagyi Endre proprie­tar de hotel din Baia Mare. Şedinţa s-a ridicat la orele 12 și jumătate.­­. .­ Vindecări importante la : Soli de Inimă- ArtOrlOSOlerOto­ladiptenii, Seumatism muscular şî articular, ISutS, Măduva «piatrrj Boli de Uărul Şi femei.­Difracţii variate, concert­, operă, Tennis, golf, tir de porumbei, excursii Toate mijloacele moderne de pură, boc frumos şi plăcut de recreare Plasare excerentă cu preţuri moderate Cereţi cel mai nou prospect A, 51 de la Adiţia CAILOR NAUHEIM mmm lB n 1 O nouă panama la Sf.Gheorghe Tot cu un isvor de ape minerale Cum a fost concesionată exploatarea isvorului Horgas din Covasna Sf. GHEORGHE, 28. — Ne-am ocupat intr'un număr precedent al Adevărul­­ui despre panamaua is­­vontlui de ape minerale Matild, ca­re a fost sechestrat pentru cu pro­prietarii isvorului, com­posesoratul comunei Bodoc, n’au acceptat să-l treacă în exploatarea prefectului de judeţ d. Rauca Răuceanu. Dosarul acestei afaceri se află a­­cum­a la ministerul de interne, iar sancţiunile se aşteaptă. AFACEREA ISVORULUI HORYAS Concomitent cu descoperirea a­­cestei panamale, a mai fost scoasă la lumina zilei alta nouă, tot cu un isvor de ape minerale. Iată în ce constă si această pa­nama: In primele zile din ianuarie, anul curent, primăria comunei Covasna anunţă licitaţie publică pentru aren­darea isvorului de ape minerale Horgas, care până atunci fusese exploatat, timp de 40 ani, de către d. Ugrón Géza pe un preţ derizoriu de 320 Iei anual. Din n­oua arendă, care era socotită la cel puţin o sută de ori mai mare decât cea de până atunci, primăria hotărîse amenaja­rea băilor din Covasna, cari sunt tot proprietatea comunei, aşa cum prevede legea staţiunilor balneare şi cea a minelor. Ce se întâmplă însă ? Imediat după publicarea licitaţiei, d. Ugran, care încetase de a mai fi arendaşul isvorului, face tovărăşie cu doi oa­meni de afaceri ai prefectului şi sub­prefectul judeţului d. G. Păltinea­­nu, şi prezintă primăriei Covasna o cerere pentru prelungirea contrac­tului de exploatare încă pe 15 ani. Consiliul comunal, care aflase de­spre cele puse la cale, luând în des­­batere cererea, a respins-o cu­ una­nimitate de voturi, întrucât se pre­tindea ca exploatarea să se facă în vechile condițion­, adică cu arenda derizorie de 320 lei anual. „BUNII ROMÂNI“ Hotărîrea primăriei a fost apoi a­­pelată la prefectura judeţului, unde lucrurile erau aranjate. Prefectul Rauca Răuceanu a cerut imediat actele, înainte de a expira termenul legal de apel şi a hotărît cu dela sine putere. Isvorul Horgas a fost din nou a­­rendat, pe timp de 15 ani, d-lui U­­gron şi tovarăşilor săi pentru o su­mă derizorie care se scoate din ex­ploatarea isvorului într’o singură zi. Şi ceea ce este mai interesant sunt argumentele, pe cari prefectul le folosește în motivarea abuzului săvârșit. In hotărîrea trimisă co­munei d. Rauca Râuceani argumen­tează că ea a fost determinată in „interesul ordinei publice" si­­„al or­dinei de stat” si cei cărora ei s'au dat in exploatare isvorul sunt „huni români”. In modul acesta a fost răpită, încă pe 15 ani, exploatarea isvoru­lui Horgas și comuna Covasna pă­gubită cu aproape patru milioane. * După descrierea acestei nota panamale credem că este locul să întrebăm pe d. Tăifărăscu: ce mă­suri a luat Împotriva prefectului a­­buziv? A deschis măcar o anchetă? Această întrebare este adresată d-sale, întrucât abuzul, împreună cu muite altele, i s’au adus la timp la cunoştinţă și i s’a cerut să curme această stare de lucruri. — Coresp­ Chestia uzinelor electrice din Cluj a fost complect soluţionată Uzinele clujene nu vor mai fi concesionate ci comercializate CLUJ. 28. — In chestia uzinelor electrice d­in Cluj, o comisie spe­cială, formată din nouă, membri, a, fost­ însărcinată să verifice şi să­ aducă toate modificările pe care le va crede necesare, proectului de contract pe care primăria 11 înche­iase cu soc. „întreprinderi electrice“ Cluj. In urma unui amănunţit raport al d-lor Katz şi ing. Dragoş, comi­sia specială, cu unanimitate, a ho­tărât ca uzinele electrice clujene să­ nu mai fie concesionate. Cum însă e nevoe de o urgentă amplificare a acestor uzine, comi­sia a hotărât constituirea unei so­cietăţi comerciale care să exploa­teze şi amplifice uzinele electrice clujene. Capitalul societăţii va fi de 80 mi­lioane lei, dintre care 60 milioane este a­portul oraşului, format din folosinţa uzinelor, iar 20 milioane se vor strânge prin subscripţie pu­blică. La subscriere vor fi preferaţi con­sumatorii de curent, adică locuito­rii clujeni, cari — dacă vor subscrie câte o sumă echivalentă cu preţul curentului consumat în timp de un an — vor fi scutiţi de suprataxa de 25 la sută. Suprataxa pomenită mai sus, se va institui cu începere de la 1 Mai 1926. Suma ce va rămâne neacoperită până la completarea totalului de 20 milioane, va fi subscrisă tot de co­mună şi li se va restitui apoi din suprataxele consumatorilor cari nu au subscris conform proectului de buget. Menţionăm că toţi acei consuma­tori ce-şi vor plăti, curentul pe un an înainte, vor deveni şi acţionari ai nouei societăţi, având astfel asi­gurat, un dividend de minimum 10 la sută. Consumatorii subscriitori sunt scutiţi şi de suprataxa de 25 la Sută. Noua societate va fi condusă de un consiliu de administraţie format din nouă membri (cinci delegaţi ai primăriei şi patru aleşi dintre ac­ţionari). Prin sistemul comercializării, co­muna obţine 75, la sută din benefi­ciul net, iar acţionarii 25 la sută. Astfel se va putea realiza dorinţa mai multora dintre edilii­ noştri, cari n’au înţeles să dea unei socie­tăţi străine beneficiile cuvenite o­­raşului. In cel mai scurt timp, primăria Cluj va înainta ministerului de In­terne un raport amănunţit în a­­ceastă chestie, la care se va anexa şi hotărârea comisiei speciale, spre a fi aprobată. Primăria, deocamdată, pentru a satisface primele necesităţi, a dis­pus instalarea unui motor cu o ca­pacitate de 1200 amperi. In acest fel, problema amplifică­rii uzinelor electrice clujene, a fost complet soluţionată­ TEATRELE Spectacolele zilei TEATRUL­ NATIONAL: Matineu: Thebaida; Seara: Isus. OPERA ROMANA : Carmen. TEATRUL REGINA MARIA: Domnul de la ora 5. TEATRUL MIC : Asta. TEATRUL CENTRAL: Iofiannis­­iever. CINEMA PATHE-PALACE: Sa­­lammbo. CINEMA FRASCATI: Făt Frumos. CINEMA GLORIA (calea Văcă­rești) : Blestemul. CINEMA DOAMNEI: Circul mor­­ţii, între flacăre şi fiare. La Terre Promise (Ţara făgăduinţii). CINEMA TERRA: Şeriful cel straşnic şi trupa Niculescu Buzău. CINEMA JUPITER (Moşilor): CINEMA POPULAR: Ofiţerul de gardă cu Maria Korda. CINEMA EDISON: Ocolul Humei, 13 acte şi o comedie cu Zigotto. CINEMA ROMA: Samson pe Co­metă. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Na­­than cel Înţelept şi artişti de varie­teu. CINEMA MARCONI: Circul în flăcări şi trupa Titi Mihăilescu. Spectacolele săptămânii teatriuT naţional Vineri: „Nebuniile Dragostei“ şi „Smochine de Sicilia“. Sâmbătă matineu: „Thebaida", seara „Iubire". **i. Duminică matineu : „Bărbierul d­in Sevilla“, seara „Byzantz", OPERA ROMANA Vineri: Cavaleria Rusticană şi Paiaţe. ,*v, ■ , 41. Sâmbătă: Tosca. '>■* Duminecă matineu: Copelia, Ara­­goneza, Rapsodia li Liszt şi Bale­­tul din „Prinţul Igor“, seara: Faust. .­ ... REGINA MARIA întreaga săptămână (inclusiv ma­tineu! de Duminică): Domnul de la ora 5. TEATRUL MIC Luni (1 Mai): Fructul verde (pre­mieră). Toată săptămâna: „Asta“. TEATRUL CENTRAL Vineri: Tag und Nacht.. Sâmbătă: Cântăreţul tristeţii sa­le. Duminică: Spectacol de adio, se vor reprezenta trei prefecte a câte un act, tri­n conformitate cu noua tepe de organizare judecătorească. Urmea­ză­­ca recursurile făcute de contri­buabili conţin deciziunilor, com­i­­siunilor, de apel să fie judecate de cătr­e Curtea de apel din circum­scripţia ad-fiei financiare respec­tive. Contribuabilii interesaţi vor, Itta dar informaţiile cu privire la ter­menele de judecată la ad-ţiile fi­nanciare. In ziua de­­21 Aprilie a avut loc in palatul comunal din C.-Lung (Bucovina) o întrunire publică în care oratorii au cerut autorităţilor superioare lărgirea judeţului Câm­pulungul Moldovenesc, cu ocazia diviziunei teritoriale a Bucovinei. La urmă s’au expediat telegrame regelui şi primului ministru prin care populaţia Câmpulungului cere ca doleanţele ei să fie aduse la în­deplinire.­­, Restaurant Chateaubriand Sos. Kiseleff Ho. 11 Se redeschide in ziua de 2 Mai. Ministerul sănătăţii a repartizat fondul de 900 mii lei din bugetul asistentei sociale pe anul 1925 şi destinat coloniilor ele vară, la ur­mătoarele instituţiuni: 100 mii Iei societăţii Movila Miresei din Brăi­la, 200 mii lei coloniei soc. „Pr. E­­lena“ Buc., 20 mii lei coloniei de vară din Bacău, 120 mii lei soc. in­stitutorilor şi institutoarelor din Capitală, 50 mii lei coloniei şcolare din Focşani, 20 mii lei celei din Ga­laţi, 20 mii lei coloniei şcolare „Sp. Harel“ din Iaşi,câte 20 mii lei co­loniei şcolare „Techirghiol“, din P.­­Neamţ, P.­Sărat, coloniilor de vară pentru orfanii din Cojocna, câte 200 mii lei celor din Cobiliţa şi Sincra, 30 mii lei Indrumărei şi ocrotirei morale a copiilor din Bucureşti, 20 mii lei coloniei de vară a şcoalei normale de fete din Chişinău. Astă seară la orele 9. 0, George Sil­viu publicist, va vorbi despre Maxim Gorki, la organizaţia tineretului socia­list din strada Brezoianu No. 37. Duminică 3 Mai la orele 3 jumătate d. Titel Petrescu, va vorbi despre „Morala Sociali« Intrarea liberă. Aflăm cu plăcere că societatea „Ma­terna“ va da Sâmbătă 16 Mai curent, un bal mascat şi costumat în saloanele şi grădina restaurantului „Cina“. Va fi o serbare veneţiană. Doamnele sunt rugate de a veni de preferinţă în costume veneţiene. Asoc. culturală „Tinerimea“* cercul „Cântarea Carpaţilor“ va da o şezătoare Sâmbătă 2 Mai ora 8 lum. seara, în localul şcoalei primare Enăchiţă Vă­­cărescu, str. Şerban Vodă. In program vor fi: coruri, muzică instrumentală, de­­­clamaţii Şi „Viaţa lui Isus“ conferinţă cu proecţiuni. Intrarea liberă» Musca columbacă — după ulti­mele rapoarte sosite la ministerul de domenii — a apărut in urmă­­toarele judeţe: Timo-Torontal, Ca­­raş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Sforj, Vâlcea şi Argeş. Grafie măsurilor preventive luate la timp nu s'au înregistrat multe, victime printre vite. —*— * Parchetul de Ilfov a dispus arestarea femeei Stanca Macasoi în vârstă de 55 ani care și-a ucis bărbatul, anume Du­mitru Macasoi, din comuna Isvoarele. De asemenea a mai fost arestat și nepotul victimei care a dat ajutor cri­minalei pentru a ucide pe unchiul său. Arestații au fost depuși la Văcărești« D. ’Ave­noi, al doilea a­bore­tar ge­neral al Ligii Naţiunilor, care se află în Capitală, a vizitat egi se­diul cooperaţiei din str. Brencie­­nîî, interesându-se de problema Cooperaţiei în România. IM Rudolf Brauner şi-a susţinut cu succes teza de doctorat în medi­cină şi chirurgie, tratând despre „Autoseroterapia intrarahidiană în encefalita epidemică acută şi urmă­rile encefalitei epidemice (boala somnului). Sâmbătă 2 Mai ora 6 d. a., va vorbi, la fundaţiunea universitară Carol I, d. ing. Stavri Cunescu, despre : „Mâna de lucru în producţia naţională". Această conferinţă face parte din ciclul de conferinţe organizat de Ins­titutul Economic Românesc, asupra „Problemelor producţiunei“. Mâine, Vineri, apare No. 64 al frumoasei şi instructivei reviste „DIMINEAŢA COPIILOR“. Toţi copiii şi tot tineretul trebue să citească această plăcuţă şi folo­sitoare revistă. Pentru ocuparea locurilor vacante de impiegaţi stagiari în administraţia centrală a ministerului de război se va ţine examen la ministerul de război la 18 Mai ora 9 dimineaţa. Cererile candidaţilor cu acte se vor adresa mi­nisterului până în preziua examenului. In „Monitorul Oficial“ a apărut legea de ratificare a convenţiei relativă la întrebuinţarea ceruzei în pictură, a­­doptată de conferinţa internaţională a muncii din 1921. Se reglementează astfel internaţio­nal întrebuinţarea ceruzei, sulfatului de plumb şi a tuturor produselor cari con­ţin aceşti pigmenţi, în lucrările de pic­tură interioară a clădirilor, prin inter­zicerea unor asemeni compozite nehi­­gienice. ,­­ P-na şi D-nul Herman Steiner au plăcere a anunţa naşterea fetiţei lor NATALIE Bucureşti Calea Moşilor 254 26 Aprilie 1925 rAdGVc'r'u1DtMtMEATA BONUL CÂRTII •M* [ii: .Adeverul Literar1 a apărut Hn« 2 «U» , „BIBLIOTECA TINERETUL“ perotru copii şi tineret conţinând, sub­ titlul CLOPOTUL FERMECAT un număr de frumoase poveşti scrise de ALI-BABA 36 pagini format mare m MGBISPLg 5 LEI Cereţi şi No. 1 cu ad­mirabila povestire REGILE RÂULUI DE AUR Perdul In tramvaiul N. 14 între Carpaţi şi piaţa Rosetti s’a pierdut un carnet de văduvă tie război pe numele Rali .Dr. Cornelia. Per­­soana care l’a găsit este rugat să le aducă la administraţia noastră. . . N. I. Informaţii mi

Next