Adevěrul, octombrie 1925 (Anul 38, nr. 12822-12847)

1925-10-01 / nr. 12822

Bitta Be tai ti ttta de * '■»«►«»Ml­­ 1» ------------------­ Ce putem­ spera din aplicarea acestui principiu Prin începerea negocierilor din­­Washington, chestiunea datoriilor de războiu a intrat în faza decisivă. ,Vor mai fi probabil grave dificultăţi şi, eventual, chiar întreruperi vre­melnice a negocierilor, însă nevoia de a clarifica această spinoasă pro­blemă a devenit atât de imperioasă încât o amânare îndelungată a so­luţionării ei nu mai este posibilă. Primele ştiri primite asupra nego­cierilor franco-americane, nu sunt de natură să schimbe convingerea că debitorii vor găsi în Statele-Unite un creditor care, în materie de afaceri, nu admite criterii sentimentale. Ultima telegramă sosită arată că memoriul comisiunei americane, con­ţinând contrapropunerile Statelor- Unite la oferta franceză, nici măcar n’a motivat refuzul de a accepta con­diţiunile Franţei. Acest mod de a proceda vădeşte clar că America n'a putut şi n'a vrut să opună argumente punctului de ve­dere francez, care nu putea să nu înfăţişeze problema datoriilor de răz­boi decât sub aspectul moral. D. Caillaux a ţinut să pregăteas­că opinia publică şi oficialitatea a­­mericană în privinţa vederilor Franţei, repetând — chiar şi prin radiograma expediată de pe bordul vaporului ce-l transporta spre New­­l York — că Franţa îşi recunoaşte toate datoriile, insă nu va plăti de­cât in limita capacităţii sale şi în nici un cai mai mult decât va pri­pii de la foştii inamici. Cât priveşte atitudinea din­­urmă a Statelor­ Unite — aşa cum reese din declaraţiile publice şi notele ofi­cioase răspândite prin agenţiile te­legrafice, — se poate crede că a fă­cut un însemnat progres favorabil debitorilor. Cel mai important prin­cipiu ce pare câştigat, este acela că nici un debitor nu va avea să plătească mai mult de­cât îi permit resursele normale, adică în limita capacităţii de plată. Acest principiu este invocat de toate statele şi o notă oficioasă a Casei Albe a ţinut să arate că gu­vernul Statelor­ Unite va ţine seamă de această cerere a debitorilor. In jurul acestei formule trebue căutată azi caracteristica fazei, ac­tuale a problemei datoriilor de răz­boi, precum cu puţin timp în urmă, ea era caracterizată prin întreba­rea dacă se va obţine sau nu o re­ducere a capitalului datorat. In momentul de fată toti debito­rii au renunţat de a mai agita sub acest aspect problema datoriilor de război. * Formula capacităţii de plată pre­zintă insă merele inconvenient ce se bazează pe elemente prea puţin precise, prea elastice pentru a pu­tea fi de an folos real celor cari o utilizează. Poate că din acest mo­tiv, Statele­ Unite n'au ezitat de a o recunoaște ca valabilă in trata­tivele cu debitorii Popularizată odată cu planul Da­wes — a cărui idee fundamentală este „capacitatea de plată“ — for­mula nu are o valoare fixă decât atunci când cei cari trebue s’o ac­cepte nu pun la îndoială imparţia­litatea­­sparţilor, cum a fost cazul cu regularea problemei reparaţiilor germane. Comisiunea Dawes oferea garan­ţiile de obiectivitate necesare astfel ca avizul ei să nu poată fi pus la Îndoială. Altfel se prezintă Insă cazul sta­telor debitoare, cari nu pot prezen­ta decât cifre si concluzii interesate in cauză proprie si prin urmare, susceptibile de a fi bănuite in sin­ceritatea lor. Primul eşec în mânuirea acestei formule V a suferit Italia, care n'a reuşit să convingă guvernul Statelor­ Unite că oferta sa pentru regularea datoriilor de războiu, ar reprezenta într'adevăr limita extremă a capaci­tăţii de plată a Italiei. In negocierile sale din Washington, d. Caillaux reface experienţa Italiei: comisiunea americană recunoaşte valabilitatea principiului capacită­ţii, de plata, însă contestă concluziile la cari ajunge delegaţiunea franceză făcând aplicarea acestui principiu. Este dlar interesant de văzut care va putea fi utilitatea formulei pentru. pentru Azi au început înscrierile listele electorale comunale, conform publicaţiei primăriei Ca­pitalei, ii scrierile ceti­tenii)­ se fac prin circumscripţiile polifienisti. In acest scop, d. M. Buzescu, di­rectorul prefecturei de poliţie şi loc­ţiitorul de prefect, a convocat azi dimineaţă in cabinetul d-sale pe şefii de circumscripţii, dându-le ins­trucţiuni. DURATA ÎNSCRIERILOR înscrierile încep azi şi vor dura până in seara zilei de 8 Octombrie. In dimineaţa zilei de 4 Octombrie şefii circumscripţiilor vor înainta cererile de Înscriere prefecturei de poliţie, de unde vor fi trimise, chiar in acea zi, primăriei Capitalei. Cetăţenii care vor să se înscrie pe listele electorale pentru alegerile de comună, vor prezenta la secţia de care aparţin o cerere pe o coală de hârtie cu timbru de 1­ 50 lei. Cei cunoscuţi de personalul cir­cumscripţiei ca cetăţeni români şi ca având domiciliul în Bucureşti de apărarea intereselor României de către deleg­aţiunea ce pleacă la Was­hington. *• In declaraţiile făcute oficiosului guvernamental, d. Vintilă Brătia­­nu s'a folosit de aceea o formulă a capacităţii de plată pentru a sus­ţine că nu se va putea cere Româ­niei să plătească sume cari să de­păşească excedentul balanţei sale de plăţi şi, în nici un caz, mai mult decât primeşte drept repara­tion­. Conexarea acestor două con­­diţiunl prezintă, în afară de o for­ţă morală, care, precum am văzut, este neglijată de americani, şi o oarecare aparenţă de logică. România nu poate să plătească mai mult decât primeşte de la foştii săi inamici, prin faptul că această sumă reprezintă unicul excedent ce poate fi sacrificat pentru plata da­toriilor de război, fără să se com­promită refacerea şi progresul nor­mal al ţării. Din nefericire insă, noi nu ne gă­sim în situaţia favorabilă — din a­­cest punct de vedere — a Franţei care are de primit anuităţi în con­tul reparaţiunilor, a căror valoare acoperă, cu prisosinţă, propriile a­­nuităţi pentru plata datoriilor de război. Pe câtă vreme Franţa are de primit anual aproape 1200 milioane mărci aur şi de plătit, în cazul cel mai rău, numai 700-800 milioane mărci aur anual, România are de primit — după drepturile recunos­cute până acum — cel mult 20 mi­lioane mărci şi de plătit, —■ în ca­zul că nu se impun condiţiunile de plată din acordul anglo-american— aproape 50 milioane de mărci aur anual. Aceasta este pentru moment si­tuaţia datoriilor de război din punc­tul de vedere al României şi numai o modificare în principiile cari pre­zidează acum la rezolvarea acestei probleme, ne va putea aduce o a­­meliorare necesară şi cuvenită. I. B. F. un an,­­ nu vor prezenta nici un act doveditor. Ceilaiţi, cari îndeplinesc totuşi a­­ceste calităţi, vor prezenta pe lângă cerere actul de cetăţenie şi buleti­nul dela birou! populaţiei sau chi­tanţa de plata prestaţiei. Sunt, insă, unii şefi de ci­rcum­scripţii cari cred că trebue să ceară numai buletinul de la biuroul popu­laţiei, d. M. Buzescu a dat insă in­strucţiuni că se admite şi chitanţa sau certificatul da plata prestaţiei pentru dovedirea domiciliului de un an. TERMENUL PREA SCURT PEN­­TRU ÎNSCRIERI Pentru Înscriere sânt rezervate numai patru zile, ceea ce nu poate fi suficient. La cele 36 circumscripţii poliţie­neşti ar urma să se facă înscrierea întregei populaţii a Capitalei şi ter­menul e socotit prea scurt pentru aceasta.­­ AND. D. Niculescu-Dorobanţu, prefec­tul judeţului Ilfov a declarat unui redactor al ziarului „Dimineaţa" că abatoarele comunale din Griviţa- Colentina şi Pantelimon funcţionea­ză pe baza autorizaţiei direcţiei zootehnice din ministerul de dome­nii şi a consiliului de igienă jude­ţean. D. prefect este de părere că in­trarea cărnii în Capitală poate adu­ce o ieftenire a acestui aliment pe piaţă şi nu o scumpire aşa cum s’a afirmat. Bine­înţeles că introducerea căr­nii trebue să fie bine controlată. D. prim-ministru care a primit un memoriu din partea abatoriilor ne­dreptăţite, s’a exprimat pentru funcţionarea acestor abatoare con­vins că ele deservesc eficace în­treaga populaţie. Un Incident de presă Se cunoşte incidentul de presă vii In legătură cu procesul intentat d-lui Titel Petrescu. Două ziare au afirmat că articolul pentru care d. Petrescu a fost judecat de tribunalul militar nu fusese scris de d. Petres­­cu, ci de d. Em .Socor. Comitetul Asociaţiei Generale Presei având a se ocupa de această acuzaţie, de­o­potrivă de infamantă şi pentru d. Socor şi pentru d. Pe­trescu, a numit o comisiune de an­chetă. Iată acum hotărârea dată de co­mitetul Asociaţiei generale a Presei „Comitetul însuşindu-şi concluzi­ile comisiunii de anchetă, constată că acuzaţiile aduse sunt cu desăvârşire lipsite de temei, articolul în chestiune fiind scris de d. Titel Petrescu. Comitetul Asociaţiei generale Presei nu poate de­cât să regrete că acuzaţiile ditamante au fost pu­blicate fără o verificare prealabilă şi exprimă dorinţa ca, în interesul prestigiului presei şi al ziariştilor, asemenea procedeie să fie pe viitor evitate". nemor n­oi Comisiunea pentru examinarea tinerilor t. r. art. 53 absolvenţi ai şcoalei de subofiţeri de geniu, pro­moţia anului 1925— se compune din d-nii: Colonel Ionescu Fotache, coman­dantul şcolii de geniu — ca preşe­dinte, locot-colonel Nicolau D., ma­ior Popescu Al., maior Mănescu Iorgu, ca membri, medic locot-colo­nel N. Dumitrescu şi medic căpitan N. Teodorescu iar ca secretar, că­pitan Petrescu Cezar. Examenul Începe — în localul şcolii de geniu — la 1 Octombrie şi va dura până la 15 Octombrie. Mare incendiu la Huş HUŞI 30. —­ Un mare incendiu a izbucnit în noaptea de Luni la pro­prietatea d-lui Avram Sterman, co­merciant, din str. Tăbăcari. Focul luând proporţii, s’a aprins şi locuinţa d-lui Vasile Stoica, pod­­gorean, precum şi aceea a d-lui Ma­­rinov, secretarul oficiului de stare civilă. Sosind pompierii, focul a fost lo­calizat spre ziuă. Incendiul a luat naştere din cauza imprudenţei unui servitor al d-lui Sterman, care a lăsat un muc de ţi­gară nestins pe o cutie de chibrituri Gospodăria şi proprietatea d-lui Sterman au fost complect ruinate. Deasemenea a­ suferit avarii şi lo­cuinţa d-lui Stoica. Pagubele sunt mari. Automobil prăbuşit la Braşov Din Braşov ni se telegrafiază că ori după amiază la orele 3 un groaz­­nic accident s-a întâmplat pe şo­seaua ce duce spre Bran. Un automobil s’a prăbuşit într’un şanţ omorând un copil de şapte ani Maşina aparţinea fabricantului de bere Paul Tries din Braşov. Poliţia a arestat pe şofer, ■L? Aleşii Camerei de comerţ din Muscel CÂMPULUNG, 29. — La alegerile Camerei de Comerţ din Piteşti, care au avut loc în ziua de 27 Septembrie pentru judeţele Argeş, Muscel şi Olt, au fost aleşi pentru Muscel, ur­mătorii candidaţi: Manufactură: Benenie Popp. Alimente: George Roboiu şi Ale­xandru Mitroiu. Micul Comerţ: Costică Popescu. Fără contracandidaţi: La indus­tria lemnului Gogu Ştefănescu, la diverse industrii George Vlădescu. Din Târgovişte TÂRGOVIŞTE, 29. — Oraşul a­­cesta posedă frumoase şi bine or­ganizate şcoale de industrie casni­că şi de ţesătrie, unele datorite ini­ţiativei particulare iar, altele având sprijinul statului şi fiind subvenţio­nate de ministerul respectiv. Printre şcoalele care au luat fiin­ţă din iniţiativă particulară şi stau în primul rang, este şcoala-atelier condusă de d-ra Patrica Moscu. Am avut prilejul să vizitez ateli­erele­ acestei şcoale, unde elevele lucrează cu sârguinţă, de la primele începătoare, până la acelea cari terminând cursul, devin bune lu­crătoare şi în măsură să le fie asi­gurată o meserie bănoasă. Căci în atelierele şcoalei d-rei Moscu, se execută lucrări de ade­vărată artă, chilimuri şi tot­­soiul de scoarţe româneşti, covoare per­siane şi caramani-uri turceşti, toate lucrate din lână românească (ţigae) D-ra Patrica Moscu, d-sa însă­şi o artistă a ţesătoriei, a făcut ca în această şcoală totul să se facă de elevele şi lucrătoarele românce, începând de la filatul lânei, vopsitul cu culori al diferitelor motive alese şi până la confecţionarea complectă a scoarţelor şi covoarelor,­­ stă­­ruindu-se la faima produselor ori­ginale. Desvoltarea pe care au luat-o şi la noi, asemenea şcoli, printre cari se prenumără cu cinste şcoala condu­să de d-ra Moscu, merită să fie re­levată şi dată ca pildă: m ii electorale pentru alegerile _com­una le Termenul de înscriere e prea scurt.—Dificultatea formalităţilor La 1 Oct. se DESCHIDE noul MAGASIN „PORTE BONHEUR ** Strada Lipscani 54 Asortat cu ultimele noutăţi Parisiene in mătăsuri lenajuri catifele fanteziuni si confecfiuni de damă. Cu această ocazie! Intre 1 şi 8 Octombrie onorata clientelă va beneficia de un rabat de 15 % sub preţul marcat. MAGAZIN PORTE BONHEUR Strada Lipscani 54 lu­ni BURBERRYS L SE VÂND EN-DETAIL NUMAI LA MAGAZINUL„ENHI” Bucureşti, Strada Lipscani No. 21 (fost 3] demontatolie, cauciucuri Balon. CAMIONETE TAXICO — cu lumină electrică — pornire automaţi, — cauciucuri supra­­profilate, cu caroserii!­­ THE UNIVERSAL CAR TURISME 5 locuri, lumină electrică, pornire automată,­­venit AUTOBUZ • PLATFORME etc. TRACTOARE - FORDSON -Ultimul model perfecţionat cu roata de transmisiune, aripi etc. SOCIETATE IN NUME COLECTIV BUCUREŞTI * Bucureşti. — Calea victoriei 91. — tele­fon 6S13 Cu întârziere apreciabilă, mini­sterul instrucţiunii publică, în „Mo­nitorul Oficial" de azi 30 Septem­brie, locurile vacante (burse şi salve) de la şcoalele normale de băeţi şi fete din întreaga ţară. Ultime informaţiuni Tablourile onorariilor minimale ale advocaţilor, votate de comisiu­nea permanentă a Uniunii advocaţi­lor din România în şedinţa de la f­ebruarie 1925, au fost aprobate, printr’o decizie a ministrului de jus­tiţie. Se ştie că întocmirea tablourilor de onorarii minimale pentru advo­caţi era prevăzută de legea pentru accelerarea judecăţilor. Tablourile acestea au apărut în Monitorul Oficial­ din 30 Septem­brie. In populaţia din­­Aracul a pro­dus mare agitaţie noua împărţire geografică a judeţelor. Cei mai nemulţumiţi sunt locui­torii din plasa Tulgheşu­, cei din judeţul Satu-Mare şi din Târnava Mică. S-a hotărît ca o numeroasă dele­gaţie să plece la Bucureşti unde să ceară modificarea hotăririlor luate cu privire la noua împărţire a jude­ţelor. Din Chişinău se anunţă că d. L Voinţă, notar public şi deputat ma­oritar, a dat in judecată pe d. Gher­man­ Pântea, vice-preşedintele Came­rei, pentru calomnie prin presă. Procesul se va judeca la 24 Noem­­brie. In primăvara anului 1926 vor în­cepe, în b-dul Elisabeta, lucrările palatului direcţiunii generale a î. r. Se crede că în doi ani clădirea n fi gata. Duminică 4 octombrie la orele 9 dimineaţa, va avea loc , în localul sindicatelor muncitoreşti, din stra­da Brezoianu No. 37, o întrunire publică unde se va discuta chestiu­nea alegere­ pentru Camerele de muncă«, , O delegaţie de profesori din Iaşi va pleca la Bucureşti pentru a cere aprobarea integrală a bugetului uni­versităţii ieşene. In legătură cu alegerile eparhial din Iaşi, care vor avea loc î cursul lunei viitoare, mitropolita Moldovei va lansa un manifest pri care va arăta că nu are nici u candidat preferat şi lasă alegere cu desăvârşire la aprecierea alege­­torilor. Din Galaţi ni se comunică, ştirea că proprietarul fabricii de ape ga­zoase, Toma Mihalache Moca, din str. Canalului 6, s’a împuşcat cu un glonte de revolver, rămânând mort pe loc. La Cina bântue epidemia de scar­­latină. S-au înregistrat mai multe cazări mortale. Joi, la orele 4 d. a., va avea loc instalarea membrilor consiliului de administraţie al Camerei de co­merţ şi industrie din Bucureşti. D. Al. St. Eremia, administrator de plasă la Gârlele în judeţul Putina, a fost numit prefect al județului Cetatea Albă, mur I­gnurt. * Generalul Berthelo­t a vizitat in­stitutul francez unde a fost primit de către d. Henry, directorul insti­tutului şi şeful misiunii universita­re franceze în România. Generalul Berthelot s-a interesat de aproape de instituţiile de învă­ţământ francez în România. In ziua de 12 octombrie, orele 10 dimineaţa se va tine, la Cassa Şcoa­­lelor şi a Culturii Poporului, con­curs pentru ocuparea posturilor de impiegaţi stagiari. Concursul va consta din urmă­toarele probe: O bucată scrisă sub dictare, din care se va aprecia cu­noştinţele candidaţilor de ortografie şi punctuaţie precum şi caligrafia. O probă cu privire la Geografia po­litică a ţării şi cunoştinţe din Isto­ria Nouă a patriei. Candidaţii reuşiţi vor fi numiţi in ordinea clasificărei. Cauza sinuciderii este o jenă fi­nanciară.___________ ________ Ciorapii Mănuşi Tricotago de iarnă şi sport mai ieftin ca ori­unde En gros En detail la FRAŢII AOSSIH Str. Decebal 5 (vis-avia de Toboc) Dactilografă cunoscând perfect maşina „Adler" sau „Continental" se angajează i­­mediat. A se adresa Administraţiei ziarului nostru. Cu data de 1 Octombrie a. c, la Dorohoi se înfiinţează o şcoală normală de fete. - - -Dr. A. IANCU fost­issftic de spital BOALE SIFILIS-VENERICE Injecţiuni intravenoase nedureroasa «In­enit S.10 a. TU.. 2-3 fii 5.8 N­. m. ! Contra prefectului de Ilfov ÎNTRUNIRILE DIN JUDEŢ ALE PARTIDULUI NAŢIONAL Partidul naţional, organizaţia Ju­deţului Ilfov, a ţinut Duminică în­truniri de protestare pentru alunga­rea guvernului şi a prefectului de Ilfov, d. Niculescu-Dorobanţu, în toate comunele din judeţ. Au luat cuvântul d-nii: D. R. loa­­niţescu, deputat, N. C. Tănăsescu, V.­­Dincescu-Bolintin, I. Iordănescu, N.­­Stoenescu, inginer Enăchescu, An­­ghel N. Demetrescu, Eug. Ramat, etc. Duminica viitoare, conform pro­­gramului stabilit, se vor ţine zece mari Întruniri la reşedinţa plăşilor, după care va urma o întrunire de protestare în ziua deschiderii parla­mentului. Ştiri externe DIN TEL-AVIV se anunţă că gu­vernul a încuviinţat deschiderea u­­nei bănci polono-palestineană. Capitalul este de 19.000 lire egip­tene. Banca are de scop intensificarea legăturilor dintre Polonia şi Pa­lestina. I* 4 D .PAINLEVE a făcut în consi­liul de miniştri de eri o expunere a situaţiei din Syria şi a negocierilor­­de la Washington, declarând că şti­rile primite de la d. Caillaux arată că negocierile sunt pe cale bună.­­ TRUPELE FRANCEZE DIN SY­RIA prepară o nouă ofensivă în regiunea Sueida împotriva dru­­zilor, cari încearcă să se grupeze după înfrângerea suferită acum câteva zile. CONSILIUL DE MINIȘTRI FRAN­CEZ a acceptat demisia mareşalului Lyantey care părăseşte postul de guvernator al Marocului pe motive de sănătate. L *­­ SUBSCRIPŢIUNILE LA ÎMPRU­MUTUL­ de consolidare francez cu garanţie de schimb au fost prelum­gite irevocabil până la 20 Octom­brie.­­ . LA MANEVRELE NAVALE BRI­­TANICE participă câteva aeroplane Uriaşe cântărind fiecare 15 tone şi putând efectua zboruri de mai multe­­zile fără să aterizeze.­ ­ CONFERINŢE ŢINUTE LA INSTI­TUTUL SOCIAL ROMÂN Institutul Social Român a strâns laolaltă intr’un frumos volum, de peste 700 pagini mari (volum tipă­rit la „Cultura Naţională“), conferin­ţele asupra politicei externe a Ro­mâniei, ţinute în 1928 — 1924 în­­Aula Fundaţiei Carol. Este a treia serie din conferinţele iniţiate şi pu­blicate de Institut în trei ani con­secutivi. Pe lângă aceste conferinţe, dato­rite celor dintâi specialişti din ţară şi străinătate, în materia tratată de fiecare, se va putea preţui şi un bogat material bibliografic inedit precum şi câteva sute de pagini cu­­textul francez al celor mai de sea­mă, tratate, convenţii, protocoale, me­morii şi acte în legătură cu politica externă a României. Credem că acum, când Societatea Naţiunilor nici nu şi-a încheiat bine una din cele mai răsunătoare se­siuni, o asemenea publicaţie e cum nu se poate mai nimerită să arate, atât la noi cât şi în afară, că, ală­turi de participarea oficială a Ro­mâniei, oameni de ştiinţă cât şi opi­nia ei publică, se preocupă sincer şi serios de marile probleme ale po­liticei internaţionale şi de noua a­­­şezare a lumii. Congresul partidului ţărănesc la Arad ARAD. 8. D­in cursul lunei vii­toare se va pune la Arad congresul general anual al partidului ţără­nesc. S’au făcut toate demersurile pentru obţinerea autorizaţiunei ne­cesare, dat fiind că Aradul cade in zonă de război. Aceleaşi demersuri au fost făcute şi de către organizaţia partidului maghiar care va ţine congresul său tot In luna Octombrie la Arad. COR. Dramă familiară la Arad La sanatoriul luaj de lângă Arad, s’a petrecut zilele trecute o emoţio­nantă dramă. Profesorul de geografie Marius Stănoiu, primind un denunţ că soţia sa, care se află internată la acest sanatoriu, îl înşală, s’a hotărît să se răsbune. înarmat cu un revolver el s’a dus la Juaj şi după o sumară explicaţie, a tras asupra soţiei sale, un glonte de revolver, omorând-o, iar asupra presupusului rival — un farmacist­ al sanatoriului — alte trei gloanţe, rănindu-l «far, Criminalul s’a predat apoi par­chetului din Deva. Taxele de import in Polonia PENTRU FRUCTE ŞI STRUCURI ROMÂNEŞTI Minister­ de externe a încunoş­­tiinţat ministerul de industrie şi co­merţ, pe baza raportului legaţiunei noastre din Varşovia, că guvernul polonez nu poate reduce taxa de im­port la fructele şi strugurii româ­neşti. Se afirmă că s'a sugerat ideia în­­cheierei unei convenţii speciale ro­­mâno-polone în chestiunea importu­lui de cărbuni polonezi in România, în urma cărui fapt se va putea so­luţiona şi chestiunea reducerii taxe­lor de import la struguri şi la cele­lalte fructe româneşti. Comitetul consultativ­­ al geniului Comitetui consultativ al geniu­lui a fost constituit astfel: General de divizie Razu­ A., ins­pectorului tehnic al geniului, ca președinte, generalii Teodorescu C-tin, comandantul brigatzei de căi ferate, Ștefănescu Amza Const, co­mandantul şcoalelor­ de instrucţie ale geniului, Zotin Victor, directo­rul geniului, Rădulescu Gh. Comandantul bri­­găzei de specialităţi, da membri, iar ca secretar a fost numit şeful de stat major al inspectoratului tehnic al geniului. ADEVĂRUL PAGINA 3

Next