Adevěrul, aprilie 1926 (Anul 39, nr. 12974-12997)
1926-04-15 / nr. 12985
Takiştii „Universului si partidul naţional Ingratitudine şi eleganţă politică ■I— I ¡¡»«• im ist slujba guvernului Averescu „Universul“ — răspunzând articolului nostru de eri, în care am arătat în mod irefutabil dubioasa si-I ' tuatiune si lamentabilele frământări ale takistilor din jurul lui, s o lasă de astădată mai moale cu pledoaria în favoarea unei înţelegeri cu guvernul averescan. Ne bucură că a ascultat de sfatul nostru, căci noi i-am atras atenţiunea că această politică ar putea să-i fie fatală „Universului“. Confratele însă caută să slăbească argumentaţia noastră spunând că nemulţumirea takiştilor din jurul său datează de mult, dar că ei n’au voit să tulbure „soarta“ partidului şi de aceea s’au mulţumit să protesteze mereu în comitetul executiv contra tratativelor cu ţărăniştii. Cu alte cuvinte, „Universul" cre’de că „soarta“ unui partid, nu stă la lupta pentru principiile sale, ci în venirea la guvern. Dacă prin împrejurări independente de el, prin dispreţul legilor sau neglijarea celor mai elementare principii ale regimului parlamentar, partidul rămâne în opoziţie, „soarta“ lui e sigilată, iar membrilor săi nu le rămâne decât să se salveze în lagărul opus, care a avut destulă supleţe ca să accepte o marş-rută care î-a îngăduit venirea la guvern ! Să-i fie de bine „Universului“ dacă socoate aşa. Noi însă credem că el nici nu este în stare să înţeleagă argumentaţia noastră, atât este de înrădăcinată la takiştii săi credinţa că stai într’un partid, nu pentru a realiza anume reforme, ci pentru a cuceri portofolii ministeriale, sergenţi la poartă, automobile plătite de stat şi mandate parlamentare smulse prin fals şi teroare, mandate, despre cari ştii, că prin propriile tale forţe, prin popularitatea ta, nu le-ai putea obţine. * înainte de a încheia să mai înregistrăm mărturisirea „Universului“ că takiştii au fost aceia cari au zădărnicit acum doi ani, prin ameninţarea cu demisiunea lor din partidul naţional, fuziunea acestuia cu cel ţărănesc. Pentru oricine este evident că fuziunea ar fi adus cu siguranţă matematică coaliţiunea democratică la guvern, pentru oricine nu a uitat că în sabotarea fuziunii „Universul“ a fost mereu şi făţiş de acord cu „Viitorul“, mărturisirea aceasta agravează încă gestul takiștilor dela „Universul“. Intr’adevăr, asupra lor cade vina că fuziunea sau colaborarea nu s’a făcut, asupra lor vina că în momentul decisiv nu s’a putut prezenta o singură listă ministerială peste care suveranul nu ar fi putut trece, nu ar fi trecut, — și când partidul naţional culege rodul politicii lor, a acţiunii lor, când d. Maniu culege rodul slăbiciunii sate, rodul greşelei de a nu se fi arătat din primul moment stăpân în partidul al cărui şef este, indicând takiştilor de la „Universul“ uşa pe care ei o căutaseră pentru a intra, — takiştii din jurul acestei gazete, cu o eleganţă apreciată de toată I opinia publică, ridică piatra contra I şefului şi se grăbesc să-i cearăjertfa principiilor şi ideilor uneivieţi, ameninţând că la din contra vor trece ei singuri la guvernul generalului Averescu. In această I ameninţare întrebuinţarea viitoru- I lui este o nouă ipocrizie căci aceşti I domni sunt gata trecuţi la partidul poporului, individual sau în total, după cum le-o fi prescris preşedintele guvernului. Cât despre încercarea „Universului“ de a face pe cititorii săi să uite că până ori a proclamat făţişnecesitatea înţelegerii, deci a sprijinirii guvernului actual, nu vom lăsa ca această încercare să reuşească. A fost organul clandestin al guvernului liberal, dar nu a fost destul de abil, pentru a mai puteafi organul clandestin al guvernului I Averescu, căruia s’a înregimentat fățiș. Nevoile armatei Declaraţiile făcute război Astăzi la orele 11 d. general Mirojescu, ministrul de război, a convocat în cabinetul d-sale pe reprezentanţii presei din Capitală pentru a-i pune la eument cu programul dă-sale de lucru. In primul rând — spune d. ministru Mircescu — avem nevoe astăzi de o armată puternică,fiind o ţară cu granițe foarte întinse. Avem nevoe în armată de o operă de continuitate, care să nu se schimbe cu venirea fiecărui partid. Armata nu face politică, ea este a tuturor partidelor, ea este a ţării. Voi întocmi un program amănunţit de reorganizare a armatei, program care voi cere să fie aproat de toţi şefii partidelor politice. Dela 1916 şi până scama am fost Minai pe frontiere şi cunosc In amănunţîme toate nevoile armatei noastre. Lipsurile el sunt mari şi nu se putern Împlini decât ca credite eşalonate pe 10—13 ani. «, Pe lângă creditele ordinare menite a împlini nevoile armatei de 'zi la zi, avem nevoie și de credite extraordinare, pentru comenzi de avioane, hidroavioane, etc. toți SE CREIAZĂ UN SUBSECRETARIAT AL AVIAȚIEI Nu vom creia — spune domini da d. ministru de presei stru de războiu — un subsecretariat al aviaţiei militare, căci nu avem nevoie. Avem astăzi în fruntea aviaţiei pe d. general Rudeanu, un eminent tehnician — care prezintă cea mai mare garanţie pentru bunul mers al acestei arme speciale. MULŢI PILOŢI Preocuparea noastră cea mai de căpetenie va fi să avem cât mai mulţi piloţi. Vom face o propagandă vie în această direcţie şi vom creia cât mai multe şcoli. O PUTERNICĂ ARMATĂ DE REZERVĂ Suntem pentru întărirea căt mai mult a armatei de rezervă — ofiţeri şi trupă. Rezerva formează armata naţională — puterea ţării. Vom face concentrări dese, pentru ca ofiţerii şi trupa să se pue la curent cu nouile mijloace de lupte. Concentrările ce se fac anul acesta, sunt cele obicinuite, pe divizii— şi nu in vederea alegerilor, cum s'a spus. Ne gândim — pentru mai târziu— şi la reducerea termenului militar. Vom da cea mai mare atenţie institutelor de educaţie fizică. .. Partizanii d-lui Iorga cer şefia naică a acestuia Puţine zile ne despart de data liderei congresului partidului naţional şi cu toate acestea, chestiunide o importantă hotărîtoare pentru acest partid n’au primit încă dezlegarea definitivă. Printre aceste chestiuni aceea care stă în prima linie a preocupărilor şi a frământărilor din partidul naţional este, precum se ştia, chestiunea şefiei. Informaţiile noastre culese din surse cari desfid orice dezmiţzţre ne îngădue să afirmăm că partizani d-lui profesorN. Iorga sunt hotâriţi să facă din cazul acesta o chestiune de rămânere mai departe în partid sau, la caz de nu se aprobă punctul lor de vedere, de ruptură imediată şi definitivă. Punctul fie vedere asupra căruia iorgiştii declară că rămân intransigenţi este că partidul nu mai poate merge înainte cu o şefie bicefală şi că unitatea partidului şi uniformitatea în acţiune nu poate fi asigurată decât prin şefia unică, iar acest şef unic nu poate fi altul decât d. profesor Iorga. Aşa vor pune ei chestiunea cu clinică la congres, cerând o lămurire imediată. CE NE DECLARA UN PARTIZAN AL D-LUI IOF.GA La întrebarea ce am pus unui Vechiu partizan al d-lui lorga în privinţa atitudinei ce ar adopta la caz că punctul de vedere iorghist nu găseşte aprobarea congresului de Duminică, interlocuglSlUUl U.U AJ LUuUULCJ;, vx- -ţarul nostru ne-a răspuns în fef lorga . Vi următor: ’ „Suntem de acord ca prietenii politici pe cari i-am întâlnit zilele acestea, ca să renunţăm chiar la orice activitate politică şi să ne consacrăm cu tot dinadinsul activităţii pe tărâmul cultural. Este, dacă vroiţi, o activitate lipsită de răsunet imediat şi de avantaje personale de orice natură ar fi ele. Aceasta însă nu înseamnă că nu este o activitate din cele mai folositoare tarei. De altfel, noi adevăraţii iorghişti suntem nişte naivi, dar naivi conştienţi şi din convingere, cari persistăm să credem că prin Casele de citire N. Iorga, case al căror număr sporeşte în continuu şi prin adunările cu caracter cultural se face mai mult pentru educaţia şi ridicarea poporului, decât prin cluburi politice şi prin întruniri zgomotoase. De aceea, şi cum nu suntem mânaţi de vreun interes personal sau de satisfacerea vreunei vanităţi deşarte, pentru noi n’ar fi nici mare, nici greu de făcut sacrificat de a pune capăt — fie şi pentru totdeauna — activităţii politice. „Cât suntem însă în politică şi în partidul naţional, cerem şefia unică în persoana d-lui profesor Iorga şi mai cerem, în condiţiuni cari s'ar găsi onorabile şi acceptabile pentru ambele părţi, o înţelegere, indiferent de forma în care s’ar închega, cu partidul ţărănesc. Aşa gândim foarte mulţi din cei ce secundăm fie atâţia ani ned. profesor Barsa BUCUREŞTI, 14 Aprilie Lipsită cu totul de animaţie. Cele câteva operaţiuni încheiate, s'au negociat la cursuri inferioare celor de eri. ÎNCHEIERI OFICIALE B-ca de Credit 610.5.10 B-ca Naţională 5450 B-ca Românească vechi 625 B-ca Ialomiţa 170,5 B-ca Viticolă 260 Govora opt. 1900, 895 Petrolul Românesc 2750 Astra Română 6625, 50, 700 Concordia 2450, 75 Credit minier opt. 2840, 5,50,60,50 Petrol Bloc 630, 20, 5 Redevența 565 România Petroliferă 475, 70 I.I.D.P. opt 1470, 80, 55, 50, 60, 50, 60, 50, 60 I.R.D.P. pui Nr. 1000, 90, 90, 85 Mica 700, 695, 700 Reşiţa 1315. Marile hoteluri 675 împrumutul Refacerii 56. Renta Impropr. 43,60 Urbane Buc. 481/4 N 12 ft. fr, la Paris Francul francez e din nou puţin mai oferit la 17.82 şi 1 2 la Zuerich. La Paris lira sterlină s’a urcat la 141.40. Lira italiană e calmă la 20.83 şi Lira sterlină la 25.20 la Zuerich. La noi devizele mai oferite Târgul nostru de devize are o tendință mai oferită. Devizele au înregistrat succesiv scăderi şi au rămas oferite la prânz. Transacţiunile nu au fost prea importante din lipsă de cumpărători. In târgul liber au cotat: Franci francezi 8.60—8.45 Franci belgieni 9.45—9.40 Franci elvețieni 47.70—47.50 Lire sterline 1200-1193 Lire italiene 9.95—9.90 Lire otomane 121—120 Mărci germane 58.85-58.50 Zloți polonezi 30-29 Schilingi austriaci 35—34.70 Coroane ungurești 34.80—34.50 Sokoli cehoslovac-' 7.31—7.28 Dinari 4.40-4.30 Drachme 3.40—3.30 Leve 1.80-1.75 Fiorini olandezi 99.50—98.50 Dolari 246—244.50 Statele Unite nu recunosc sovietele WASHINGTON. 13. — Preşedintele Coolidge a avut astăzi o lungă consfătuire cu d-nii Hudson şi Gibson, hotărând să nu recunoască de drept Rusia sovietelor. împotriva recunoaşterii Sovietelor a fost cu deosebire subsecretarul de stat Hoover, care a condiţionat această recunoaştere de recunoaşterea datoriilor antebelice de către Soviete şi despăgubirea cetăţenilor americani a căror avere a fost sechestrată de Soviete. Nenorocirea de la spitalul Filantropia UN MAL SE PRĂBUŞEŞTE, OMORÎND DOI MUNCITORI O nenorocire s'a întâmplat azi la orele 11 dim. la spitalul Filantropia. In curtea spitalului se dărâmă mai multe clădiri vechi, pe locul cărora urmează să se ridice altele. Doi lucrători zidari, Radu Dereş din comuna Cobia (Dâmboviţa) şi Costia Veresca din comuna Meri.şani (Chişinău), dărâmau un zid. La uin moment dat, zidul s’a surpat şi s’a prăbuşit peste muncitori. Radu Dereş a fost scos de sub dărâmături mort, iar celălalt a fost scos de lucrători în stare gravă, înainte de a, i se putea da vreo îngrijire medicală, a încetat din viață. Ştiri diverse In Franţa ca oeasiunea ultimelor modificări aduse tarifului vamal, presa a obţinut ca hârtia rotativă necesară ziarelor să fie cu totul scutită de taxe de import. Şi la noi se discută acum tariful vamal. Fabricile de hârtie din ţară organizate în cunoscutul trust au câmp destul de larg de activitate si abia pot satisface cererile de hârtie in afară de ziare. Măsura luată în Franţa ca hârtia pentru ziare să fie scutită de taxe vamale la import se impune mai ales la noi. Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit azi dimineaţă la ministerul de industrie sub preşedinţia d-lui general Coandă. Delegaţia a luat în discuţie chestiunea modificări! tarifului vamal. S’a luat notă de înţelegerea survenită ori după amiază la Camera de comerţ intre comercianţi şi industriaşi, precum şi de propunerile ce s’au făcut de către aceasta, fără insă a se lua deocamdată vreo hotărîre. Delegaţia se va întruni mâine din nou şi va continua discuţiile. S’a mai decis complectarea comitetului organizator al expoziţiei din Filadelfia. Deasemenea delegaţia a hotărît deschiderea unui credit de 84 milioane, pentru a se acorda judeţelor înfometate 1300 vagoane de porumb şi 100 vagoane pentru sămânţă. Aceste judeţe sunt: Fălcia, Covurlui, Tutova şi vneri două din Ardeal. Intre guvern si Senatul universitar al universităţii din Capitală a izbucnit un conflict, care poate tivea urmări ce '~'"este liniştea în universitate. Se ştie că, în urma tratativelor d-lui Oct. Goga cu o delegaţiune tudenioaecă, ministerul instrucţiei luase dispoziţia pentru reluarea cursurilor pe baza promisiunii făcute de acea delegaţiune de studenţi că liniştea va fi restabilită. Eri trebuia să se întrunească^ Senatul universitar spre a hotărî. Senatul însă nu s’a întrunit. In schimb Rectoratul a dat un comunicat că toate decizîunile luate anterior se menţin si că măsurile noul ce s’ar 'ua de către Senat, se vor anunţa la timp. Rectoratul se întemeiază, în motivarea comunicatului, pe autonomia universitară. Consiliul comunal al oraşului R. Sărat, a fost dizolvat. Ministerul de interne a nu- mit o comisiune interimară. La Bârlad, organizaţia naţionalistă-democrată a fuzionat cu partidul ţărănesc. Iată procesul verbal încheiat cu această ocazie. PROCES-VERBAL Anul 1926, luna Aprilie nr 7 Reprezentanţii autorizaţi compunând comitetele executive şi judeţene ale organizaţiunilor partidului ţărănesc şi naţionalist-democrat din judeţul Tutova, convocaţi astăzi în Bârlad, la sediul partidului ţărănesc din Bârlad, luând în deliberare contopirea partidului naţionalist-democrat din jud. Tutova cu partidul ţărănesc — într'o organizaţiune a partidului ţărănesc în unanimitate, hotărăsc: Aprobă, fără nici o rezervă, atât din o parte cât şi din alta, contopirea organizaţiunei naţionaliste cu organizaţia partidului ţărănesc din Tutova, într’o singură organizaţie a partidului ţărănesc. Se dă delegaţie comitetelor executive respective să procedeze imediat la desăvârşirea acestei contopiri. Procesul verbal e semnat de d. Dornescu în numele naţionaliştilor democraţi D. Ata Constantinescu, fiul d-lui Al. Constantinescu, fostul ministru de domenii, a intrat în politica militantă. D-sa s-a înscris în partidul liberal din Bucovina şi va candida în fruntea listei liberale din Rădăuţi. Deocamdată şi-a început cariera politică printr’un interview în Alig. Zeitung din Cernăuţi, prin care pune la cale toate treburile Europei şi ale ţării noastre. , Mai mulţi cititori ne aflissează o plângere, în care arată că nici până astăzi nu s’au înaintat judecătorilor listele „suplimentare“ de votanţi la comună, după care urmau să fie înscrişi alegătorii pentru Senat. Dat fiind faptul că termenul expiră în curând, un mare număr de cetăţeni vor rămâne neînscrişi- Ce măsuri înţeleg să ia organele în drept ? Intre „fripturişti” şi partidul poporului Situaţia foştilor progresişti Se cunoaşte formula la care s’a oprit d. general Averescu, faţă de competiţiurile transfugilor. Şeful partidului poporului — pe motiv că nu voeşte să facă tristele experimentări ale partidului naţional — nu admite acorduri sau fuziuni cu grupări. D. general Averescu cere pur si simplu înscrierea individuală in partidul poporului, unde fiecare aderent nou să-si valorfice drepturile. Fată de transfugi — atrasi acum de mirosul fripturii — o atare atitudine, care are in sine si oarecare caracter de sancţiune morală, este perfect legitimată. Cine a avut ocazia să vadă capul d-lor Stelian Poposea şi dr. Demetrescu-Brăila de vreo două zile încoace, îşi poate da lesne seama de efectele ei. Se pare însă că d. general Averescu înţelege să aplice această formulă şi foştilor prieteni ai lui Marghiloman, cu care a fuzionat pe baza unor anumite angajamente, astăzi nesocotite. WASHINGTON, (4 (Randop).—Camera reprezentanţilor a aprobat Luni cu 07 contra HO voturi, noul program al aviaţiei. După ce şi-a constituit gu- care prevede pentru elvemul cu complecta nesoco- t itorii cinci ani, construitirea progresiştilor — d. I- rea a 2200 avioane şti a Mitilineu a fost impus ca mi- două aeronave giganticenistru, nu recomandat de bună voe de către d. Averescu — acum se pregăteşte sacrificarea progresiştilor şi in ce priveşte locurile în parlament. Se utilizează şi faţă de ei formula, opusă cu atâta dreptate transfugilor de dată recentă. ZUERICH, 13. — Internaţionala socialistă a muncitorilor si-a tertrminat astăzi lucrările, adoptând o Revolta foştilor prietini ai mateme de protestare impotriva lui Marghiloman, cu un capi-j tinerei în libertate a asasinilor iul tal politic şi moral necontestat Matteotfi. S’a hotărât înfiinţarea ude nimeni, se explică lesne. nuî fond de ajutor pe seama mum- Sunt indicii că d. Jean Mi cîtorilor năpăstuit! din ţările fără îilineu va merge până la,a face democraţie, chestie de cabinet pe tema re- prezentării progresiştilor în parlament. Din câte ştim chestiunea a fost dezbătută în consiliul de miniştri de aseară, dar n’a fost încă soluţionată. Mia l’ni Pan II® Ştirea despre arestarea d-lui . Cam se vede, guvernat, deşi nu Halippa a produs o deosebită sensaţie în capitală. S’a relevat mult în cercurile politice faptul că deşi campania electorală nici n’a început îr.că Jandarmii îşi pot permite astfel de abuzuri, interzicând unui Halippa de a călători unde-i place. Toată lumea politică aşteaptă cu nerăbdare atitudinea guvernului în această chestie, deoarece ea va fi o indicaţie asupra felului cum guvernul înţelege să-şi fie promisiunile în ce priveşte introducerea legalităţii din Basarabia. ATITUDINEA GUVERNULUI Până acum nu se ştie precis ce sancţiuni va lua guvernul contra vinovaţilor, înregistrăm deocamdată următoarele fapte" D. Sergiu Niţă, ministrul Basarabiei, care se află in Capitală, a exprimat unor prieteni profunda sa surprindere asupra arestării d-lor Halippa şi Cazacliu, la Soroca. Pe de altă parte ni se comunică următoarele: Ministerul de interne se află în posesiunea explicaţiilor d-lui Iov, prefect de Soroca — cunoscut duşman personal al fruntaşilor ţărănişti din acel judeţ — cu privire la arestarea d-lor Pan. Halippa şi Gr. Cazacliu, foşti deputaţi. Explicaţiile părând insuficiente, d. Iov a fost chemat telegrafic în Capitală. UN COMUNICAT OFICIAL Azi dimineaţă ministerul de interne a dat următoarea relaţie oficială asupra arestării d-lui Halipna: Pentru a lămuri în toate detaliile motivele nemulţumirii d-lor Halippn şi Cazacliu, cari pretind că la 11 Aprilie ar fi fost arestat la Soroca de către prefectul judeţului, ministerul fie interne a chemat telegrafie în Capitală pe fi. Iov, prefectul judeţului Având lămuririle necesare, ministrul de interne îşi va spune cuvântul. Pentru un moment, din cele ştiute,, cazul nu apare de o extremă gravitate, nefiind vorba de arestarea numiţilor domni, ci de oprirea unei întruniri pentru care nu s’a cerut autorizaţia necesară. Parcă să reducă importanţa căzut ’vă, pare decis să nu muşamalzeze lucrurile. Pentru noi faptul că un jandarm îndrăzneşte să aresteze, pe motive politice, pe fostul preşedinte al Sfatului Ţării este de o extremă gravitate, pentru că ne lasă să întrevedem cum sunt trataţi alţii în acea provincie. In orice caz recunoaştem că,,relatarea oficială!4 este un început de promisiune că se vor lua sancţiuni. Aşteptăm să le vedem. D. Peet pleacă la Londra înarmările aeriene ale imiricei Protestul muncitorilor contra Italiei Duelul Gr. Rlipescu* dr. V. Dumitrescu-Brăila In urma unui articol publcat în ..Epoca44, sub semnătura d-lui Gr. Filipescu, d. dr. V. Dumitrescu- Brăila, simtindu-se ofensat, a trimis martori d-lui Gr. Filipescu pe d-rdl Romulus Selşanu și Neaga Boerescu. D. Gr. Filipescu și-a constituit martorile d-nii Dinu Arian si Carol Davila. Martorii, intrunindu-se, au recunoscut, în comun acord, calitatea de ofensat a d-lui dr. V. Demetrescu-Brăila ș î au hotărît eşirea pe teren, alegând ca armă de luptă, pistilul. Duelul a avut loc azi dimineaţă lot orele 7.SO Io Băneasa. S'au schimbat două gloanțe fără rezultat. Directorul luptei a fost d. general Z,izi Cantacu* zino. Combatanții au fost asistați de d-nii dr. prof. Djuvara și dr. L. Stancalesen. LONDRA, 14, (Rador). — Dupăl incidentul a fost dedarăspunsul dat de Peret lui Churchill ro*f indus. Adversarii nu se prevede că Péret va veni la Loni s'au împăcat pe teren. dra In cursul săptămânii viitoare. |--------—-mar • — — Sosirea d-lui Maniu Primirea in gara de Nord. — Confuzia între un fripturist şi fratele său. Azi dimineaţă la 11,20 a sosit în urmări, s’a petrecut pe peronul de Capitală, cu expresul de Oradea, d. Iuliu Maniu, care vine dela Cluj, unde a prezidat congresul partidului national. Pe peronul gării de Nord, în aşteptarea preşedintelui partidului naţional, se aflau d-nii: Mihai Popovici, M. Cantacuzino, dr. Gheorghian, P. Brătăşanu, col. Seinescu, D. R. Ioaniţescu, Citta Davila, G. Negulescu, Diaconescu, şi alţi partizani politici. Coborând din vagon, d. Iuliu Maniu a fost obiectul unei calde manifestaţii de simpatie. Fruntaşii naţionali au urat bună venire d-lui Maniu şi l-au condus până în b-dul Golescu. D. Maniu, însoţit de d-nii M. Cantacuzino, şi P. Brătăşanu, a plecat apoi cu automobilul în oraş. EFECTELE ASEMĂNĂRII Un incident caracteristic, dar fără sosire al gării fie Norfi, cu câteva clipe Înainte de a cobori din vagon fi. Iuliu Maniu. Intr’un vagon ministerial, ataşa! Imediat după locomotivă, se afla Alexandra Lapedatu, fostul ministru al cultelor şi artelor. Se întâmplă, însă, că între d-Ei şi fratele său, d. Ion Lapsdntu, fost naţional şi acum ministru de finanfe, există o mare asemănare şi care poate înşela, la prima vedere, pi oricine. Or, mulţimea care se afla im aşteptarea din Maniu, a început şi şop’streă destul de tare: „trădato rai“, iar alţii: „fripturistu“. D. AL Lapedatu, coborînd din vagon şi auzind şoaptele, a surîs cam îndelung şi a plecat Mulţimea, dându-şi seama mai apoi de confuzia făcută, s'a făcut mare haz. AieUerele o ADEVERII!.1“ Str. Sâ^mda* »—ii. Gcn^iaafia' publicității: Societatea Beneialâ fio paUUrJiaSottard Schulder & S. Be»««, str. Eăsen Carada (fostă Karagiaeorahevici) S Girant xeso. D. VASiLES*.*11 s, statului presidenţial partidului maghiar CLUJ. — In oraşul nostru, de-o vreme încoace se petrec lucruri de cea mai mare importanţă şi după Bucureşti, Clujul este mai mult decât oricând cel mai însemnat centru a! mişcărilor politice din această ţară. După manifestările politice ale guvernului, ale naţionalilor, ale ţă- răniştilor şi ale sioniştilor, partidul maghiar vrea să-şi manifeste şi el voinţa. * Astăzi, Sfatul presidenţial al partidului maghiar, a fost convocat la o importantă şedinţă, menită să decidă două lucruri: chestiunea preşedintelui demisionat şi luarea unei hotărâri cu privire la alegeri. ASISTENŢA Preşedintele ad-interim al partidului maghiar, este — precum se ştie — contele Gheorghe Bethlen, propus chiar de d. Ştefan Ugran prin scrisoarea prin care şi-a anunţat demisia. Adunarea sfatului presidenţial a fost presidată deci de d-sa. Au participat d-nii Iosif Sándor vice-preşedinte, dr. Gheorghe Bernoldy primar al oraşului Târgu-Mureş, dr. Elemér Gyárfás, dr. Emeric Gabányi, dr. Árpád Padi, Géza Ferenczy, dr. Aurel Vorady şi Juliu Dedh, secretar general. Şi-au motivat absenţele contele Arthur Telekki, Coloman Thury şi Elemér Jakabffy. IN JURUL DEMISIEI D-LUI UGRÓN Prima chestiune ce s’a discutat a fost cea a d-lui Stefan Ugrón, preşedintele demisionat al partidului maghiar. Hotărârea d-sale a fost provocată, — după cum am anuntit — de venirea la putere a guvernului Averescu. Faţă de acest guvern d-sa adoptase o atitudie nu prea prietenoasă, denunţând pactul de la ducea care stătea in cafea înţelegerii cu liberalii. Din consideraţie faţă de persoana fostului preşedinte, sfatul presidenţial al partidului maghiar a hotărît să nu ia la cunoştinţă demisia d-lui Ugron. Respingerea demisiei este un simplu net de complezenţă, fără nici o importanţă politică. ATITUDINEA LA ALEGERI Cu privire la atitudinea maghiarimei la alegeri, a luat cuvântul cunoscutul fruntaş de dr. Elemer Gyárfás care a arătat că înţelegerea cu guvernul este ca şi înfăptuită, deşi tratativele durează încă. In momentul când scriem aceste rânduri, desbaterile continuă. C. O wn ' We Wi D. STEFAN UGRON