Adevěrul, aprilie 1926 (Anul 39, nr. 12974-12997)

1926-04-15 / nr. 12985

Takiştii „Universului si partidul naţional Ingratitudine şi eleganţă politică ■I— I ¡¡»«• im ist slujba guvernului Averescu „Universul“ — răspunzând artico­lului nostru de eri, în care am ară­tat în mod irefutabil dubioasa si-I ' tuatiune si lamentabilele frămân­tări ale takistilor din jurul lui, s o lasă de astădată mai moale cu ple­doaria în favoarea unei înţelegeri cu guvernul averescan. Ne bucură că a ascultat de sfa­tul nostru, căci noi i-am atras a­­tenţiunea că această politică ar pu­tea să-i fie fatală „Universului“. Confratele însă caută să slăbea­scă argumentaţia noastră spunând că nemulţumirea takiştilor din ju­rul său datează de mult, dar că ei n’au voit să tulbure „soarta“ par­tidului şi de aceea s’au mulţumit să protesteze mereu în comitetul e­­xecutiv contra tratativelor cu ţă­răniştii. Cu alte cuvinte, „Universul" cre­­’de că „soarta“ unui partid, nu stă la lupta pentru principiile sale, ci în venirea la guvern. Dacă prin împrejurări independente de el, prin dispreţul legilor sau neglija­rea celor mai elementare principii ale regimului parlamentar, partidul rămâne în opoziţie, „soarta“ lui e sigilată, iar membrilor săi nu le ră­mâne decât să se salveze în lagă­rul opus, care a avut destulă su­pleţe ca să accepte o marş-rută care î-a îngăduit venirea la gu­vern ! Să-i fie de bine „­Universului“ dacă socoate aşa. Noi însă credem că el nici nu este în stare să înţe­leagă argumentaţia noastră, atât este de înrădăcinată la takiştii săi credinţa că stai într’un partid, nu pentru a realiza anume reforme, ci pentru a cuceri portofolii minis­teriale, sergenţi la poartă, automo­bile plătite de stat şi mandate par­lamentare smulse prin fals şi te­roare, mandate, despre cari ştii, că prin propriile tale forţe, prin popu­laritatea ta, nu le-ai putea obţine. * înainte de a încheia să mai în­registrăm mărturisirea „Universu­lui“ că takiştii au fost aceia cari au zădărnicit acum doi ani, prin a­­meninţarea cu demisiunea lor din partidul naţional, fuziunea acestuia cu cel ţărănesc. Pentru oricine este evident că fuziunea ar fi adus cu siguranţă matematică coaliţiu­­nea democratică la guvern, pentru oricine nu a uitat că în sabotarea fuziunii „Universul“ a fost mereu şi făţiş de acord cu „Viitorul“, mărturisirea aceasta agravează încă gestul takiștilor dela „Uni­versul“. Intr’adevăr, asupra lor cade vina că fuziunea sau colaborarea nu s’a făcut, asupra lor vina că în mo­mentul decisiv nu s’a putut pre­zenta o singură listă ministerială peste care suveranul nu ar fi putut trece, nu ar fi trecut, — și când partidul naţional culege rodul po­liticii lor, a acţiunii lor, când d. Ma­niu culege rodul slăbiciunii sate, rodul greşelei de a nu se fi arătat din primul moment stăpân în par­tidul al cărui şef este, indicând ta­kiştilor de la „Universul“ uşa pe care ei o căutaseră pentru a intra, — takiştii din jurul acestei gazete, cu o eleganţă apreciată de toată I opinia publică, ridică piatra contra I şefului şi se grăbesc să-i ceară­­jertfa principiilor şi ideilor unei­­vieţi, ameninţând că la din contra­­ vor trece ei singuri la guvernul generalului Averescu. In această I ameninţare întrebuinţarea viitoru- I lui este o nouă ipocrizie căci aceşti I domni sunt gata trecuţi la partidul­­ poporului, individual sau în total,­­ după­ cum le-o fi prescris preşedin­­t­­ele guvernului. Cât despre încercarea „Univer­sului“ de a face pe cititorii săi să­­ uite că până ori a proclamat făţiş­­necesitatea înţelegerii, deci a spri­jinirii guvernului actual,­­ nu vom lăsa ca această încercare să reu­şească. A fost organul clandestin al guvernului liberal, dar nu a fost destul de abil, pentru a mai putea­­fi organul clandestin al guvernului I Averescu, căruia s’a înregimentat­­ fățiș. Nevoile armatei Declaraţiile făcute război Astăzi la orele 11 d. general Mir­­ojescu, ministrul de război, a con­vocat în cabinetul d-sale pe repre­zentanţii presei din Capitală pentru a-i pune la eu­ment cu programul dă-sale de lucru. In primul rând — spune d. mi­nistru Mircescu — avem nevoe as­tăzi de o armată puternică,­­fiind o ţară cu granițe foarte întinse. Avem nevoe în armată de o operă de continuitate, care să nu se schim­be cu venirea fiecărui partid. Armata nu face politică, ea este a tuturor partidelor, ea este a ţării. Voi întocmi un program amă­nunţit de reorganizare a armatei, program­ care voi cere să fie apro­­at de toţi şefii partidelor politice. Dela 1916 şi până scama am fost Minai pe frontiere şi cunosc In a­­mănunţîme toate nevoile armatei noastre. Lipsurile el sunt mari şi nu se putern Împlini decât ca cre­dite eşalonate pe 10—13 ani. «, Pe lângă creditele ordinare me­nite a împlini nevoile armatei de 'zi la zi, avem nevoie și de credite extraordinare, pentru comenzi de avioane, hidroavioane, etc. toți SE CREIAZĂ UN SUBSECRE­TARIAT AL AVIAȚIEI­­ Nu vom creia — spune do­mini­ da d. ministru de presei­ stru de războiu — un subsecretariat al aviaţiei militare, căci nu avem nevoie. Avem astăzi în fruntea avia­ţiei pe d. general Rudeanu, un emi­nent tehnician — care prezintă cea mai mare garanţie pentru bunul mers al acestei arme speciale. MULŢI PILOŢI Preocuparea noastră cea mai de căpetenie va fi să avem cât mai mulţi piloţi. Vom face o propagan­dă vie în această direcţie şi vom creia cât mai multe şcoli. O PUTERNICĂ ARMATĂ DE RE­ZERVĂ Suntem pentru întărirea căt mai mult a armatei de rezervă — ofiţeri şi trupă. Rezerva formează armata naţională — puterea ţării. Vom face concentrări dese, pentru ca ofiţerii şi trupa să se pue la cu­rent cu nouile mijloace de lupte. Concentrările ce se fac anul aces­ta, sunt cele obicinuite, pe divizii— şi nu in vederea alegerilor, cum s'a spus. Ne gândim — pentru mai târziu— şi la reducerea termenului militar. Vom­ da cea mai mare atenţie in­stitutelor de educaţie fizică. .. Partizanii d-lui Iorga cer şefia naică a acestuia Puţine zile ne despart de data lid­erei congresului partidului na­ţional şi cu toate acestea, chestiuni­­de o importantă hotărîtoare pentru ace­st partid n’au primit încă dez­legarea definitivă. Printre aceste chestiuni aceea care stă în prima linie a preocupă­rilor şi a frământărilor din partidul naţional este, precum se ştia, ches­tiunea şefiei. Informaţiile noastre culese din surse cari desfid orice dezmiţzţre ne îngădue să afirmăm că partizan­i d-lui profesor­­N. Ior­ga sunt hotâriţi să facă din cazul acesta o chestiune de rămânere mai departe în partid sau, la caz de nu se aprobă punctul lor de vedere, de ruptură imediată şi definitivă. Punctul fie vedere asupra că­ruia iorgiştii declară că rămân intransigenţi este că partidul nu mai poate merge înainte cu o şefie bicefală şi că unitatea par­tidului şi uniformitatea în acţiu­ne nu poate fi asigurată decât prin şefia unică, iar acest şef u­­nic nu poate fi altul decât d. pro­fesor Iorga. Aşa vor pune ei chestiunea cu clinică la congres, cerând o lă­murire imediată. CE NE DECLARA UN PARTI­ZAN AL D-LUI IOF.GA La întrebarea ce am pus unui Vechiu partizan al d-lui lorga în privinţa atitudinei ce ar adopta la caz că punctul de vedere ior­­ghist nu găseşte aprobarea con­gresului de Duminică, interlocu­gl­SlUUl U.U AJ LUuUULCJ;, vx- -ţarul nostru ne-a răspuns în fe­f lorga . Vi următor: ’ „Suntem de acord ca prietenii politici pe cari i-am întâlnit zilele acestea, ca să renunţăm chiar la orice activitate politică şi să ne consacrăm cu tot dinadinsul activi­tăţii pe tărâmul cultural. Este, dacă vroiţi, o activitate lipsită de răsu­net imediat şi de avantaje perso­nale de orice natură ar fi ele. A­­ceasta însă nu înseamnă că nu este o activitate din cele mai folositoa­re tarei. De altfel, noi adevăraţii iorghişti suntem nişte naivi, dar naivi conştienţi şi din convingere, cari persistăm să credem că prin Casele de citire N. Iorga, case al căror număr sporeşte în continuu şi prin adunările cu caracter cultu­ral se face mai mult pentru educa­ţia şi ridicarea poporului, decât prin cluburi politice şi prin întruniri zgo­motoase. De aceea, şi cum nu sun­tem mânaţi de vreun interes per­sonal sau de satisfacerea vreunei vanităţi deşarte, pentru noi n’ar fi nici mare, nici greu de făcut sacri­ficat de a pune capăt — fie şi pen­tru totdeauna — activităţii politice. „Cât suntem însă în politică şi în partidul naţional, cerem şe­fia unică în persoana d-lui pro­fesor Iorga şi mai cerem, în condiţiuni cari s'ar găsi onora­bile şi acceptabile pentru ambele părţi, o înţelegere, indiferent de forma în care s’ar închega, cu partidul ţărănesc. Aşa gândim foarte mulţi din cei ce secundăm fie atâţia ani ne­d. profesor B­­arsa BUCUREŞTI, 14 Aprilie Lipsită cu totul de animaţie. Cele câteva operaţiuni încheiate, s'au ne­gociat la cursuri inferioare celor de eri. ÎNCHEIERI OFICIALE B-ca de Credit 610.5.10 B-ca Naţională 5450 B-ca Românească vechi 625 B-ca Ialomiţa 170,5 B-ca Viticolă 260 Govora opt. 1900, 895 Petrolul Românesc 2750 Astra Română 6625, 50, 700 Concordia 2450, 75 Credit minier opt. 2840, 5,50,60,50 Petrol Bloc 630, 20, 5 Redevența 565 România Petroliferă 475, 70 I.I­.D.P. opt 1470, 80, 55, 50, 60, 50, 60, 50, 60 I.R.D.P. pui N­­r. 1000, 9­0, 90, 85 Mica 700, 695, 700 Reşiţa 1315. Marile hoteluri 675 împrumutul Refacerii 56. Renta Impropr. 43,60 Urbane Buc. 481/4 N­ 12 ft. fr, la Paris Francul francez e din nou pu­ţin mai oferit la 17.82 şi 1­ 2 la Zu­er­ich. La Paris lira sterlină s’a urcat la 141.40. Lira italiană e calmă la 20.83 şi Lira sterlină la 25.20 la Zu­­erich. La noi devizele mai oferite Târgul nostru de devize are o tendință mai oferită. Devizele au înregistrat suc­cesiv scăderi şi au rămas ofe­rite la prânz. Transacţiunile nu au fost prea importante din lipsă de cumpărători. In târgul liber au cotat: Franci francezi 8.60—8.45 Franci belgieni 9.45—9.40 Franci elvețieni 47.70—47.50 Lire sterline 1200-1193 Lire italiene 9.95—9.90 Lire otomane 121—120 Mărci germane 58.85-58.50 Zloți polonezi 30-29 Schilingi austriaci 35—34.70 Coroane ungurești 34.80—34.50 Sokoli cehoslovac-' 7.31—7.28 Dinari 4.40-4.30 Drachme 3.40—3.30 Leve 1.80-1.75 Fiorini olandezi 99.50—98.50 Dolari 246—244.50 Statele­ Unite nu recu­nosc sovietele WASHINGTON. 13. — Preşedin­tele Coolidge a avut astăzi o lungă consfătuire cu d-nii Hudson şi Gib­son, hotărând să nu recunoască de drept Rusia sovietelor. împotriva recunoaşterii Sovietelor a fost cu deosebire subsecretarul de stat Hoover, care a condiţionat această recunoaştere de recunoaşterea da­toriilor antebelice de către Soviete şi despăgubirea cetăţenilor ameri­cani a căror avere a fost sechestra­tă de Soviete. Nenorocirea de la spitalul Filantropia UN MAL SE PRĂBUŞEŞTE, OMO­RÎND DOI MUNCITORI O nenorocire s'a întâmplat azi la orele 11 dim. la spitalul Filan­tropia. In curtea spitalului se dărâmă mai multe clădiri vechi, pe locul cărora urmează să se ridice altele. Doi lucrători zidari, Radu D­ereş din comuna Cobia (Dâmboviţa) şi Costia Veresca din comuna Meri.­şani (Chişinău), dărâmau un zid. La uin moment dat, zidul s’a sur­pat şi s’a prăbuşit peste muncitori. Radu Dereş a fost scos de sub dă­râmături mort, iar celălalt a fost scos de lucrători în stare gravă, înainte de a, i se putea da vreo îngrijire medicală, a încetat din viață. Ştiri diverse In Franţa ca oeasiunea ultime­lor modificări aduse tarifului va­mal, presa a obţinut ca hârtia ro­tativă necesară ziarelor să fie cu totul scutită de taxe de import. Şi la noi se discută acum tariful va­mal. Fabricile de hârtie din ţară organizate în cunoscutul trust au câmp destul de larg de activitate si abia pot satisface cererile de hâr­tie in afară de ziare. Măsura luată în Franţa ca hârtia pentru ziare să fie scutită de taxe vamale la import se impune mai a­les la noi. Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit azi dimineaţă la mini­­sterul de industrie sub preşedinţia d-lui general Coandă. Delegaţia a luat în discuţie ches­tiunea modificări! tarifului vamal. S’a luat notă de înţelegerea sur­­venită ori după amiază la Camera de comerţ intre comercianţi şi in­­dustriaşi, precum şi de propunerile ce s’au făcut de către aceasta, fără insă a se lua deocamdată vreo ho­­tărîre. Delegaţia se va întruni mâine din nou şi va continua discuţiile. S’a mai decis complectarea comi­tetului organizator al expoziţiei din Filadelfia. Deasemenea delegaţia a hotărît deschiderea unui credit de 84 mili­oane, pentru a se acorda judeţelor înfometate 1300 vagoane de porumb şi 100 vagoane pentru sămânţă. Aceste judeţe sunt: Fălcia, Covur­­lui, Tutova şi vneri două din Ardeal. Intre guvern si Senatul universi­tar al universităţii din Capitală a izbucnit un conflict, care poate ti­vea urmări ce '­~'"este liniştea în universitate. Se ştie că, în urma tratativelor d-lui Oct. Goga cu o delegaţiune t­u­denioaecă, ministerul instrucţiei luase dispoziţia pentru reluarea cursurilor pe baza promisiunii fă­cute de acea delegaţiune de stu­denţi că liniştea va fi restabilită. Eri trebuia să se întrunească^ Se­natul universitar spre a hotărî. Se­natul însă nu s’a întrunit. In schimb Rectoratul a dat un comunicat că toate decizîunile luate anterior se menţin si că măsurile noul ce s’ar 'ua de către Senat, se vor anunţa la timp. Rectoratul se întemeiază, în mo­tivarea comunicatului, pe autono­mia universitară. Consiliul comunal al oraşu­lui R. Sărat, a fost dizolvat. Ministerul de interne a nu-­ mit o comisiune interimară. La Bârlad, organizaţia naţionali­­stă-democrată a fuzionat cu partidul ţărănesc. Iată procesul verbal încheiat cu această ocazie. PROCES-VERBAL Anul 1926, luna Aprilie nr 7 Reprezentanţii autorizaţi compu­nând comitetele executive şi judeţe­ne ale organizaţiunilor partidului ţă­rănesc şi naţionalist-democrat din judeţul Tutova, convocaţi astăzi în Bârlad, la sediul partidului ţărănesc din Bârlad, luând în deliberare con­topirea partidului naţionalist-demo­crat din jud. Tutova cu partidul ţă­rănesc — într'o organizaţiune a par­tidului­ ţărănesc în unanimitate, ho­tărăsc: Aprobă, fără nici o rezervă, atât din o parte cât şi din alta, contopirea organizaţiunei naţionaliste cu orga­nizaţia partidului ţărănesc din Tuto­va, într’o singură organizaţie a par­tidului ţărănesc. Se dă delegaţie comitetelor execu­tive respective să procedeze imediat la desăvârşirea acestei contopiri. Procesul verbal e semnat de d. Dornescu în numele naţionaliştilor democraţi D. Ata Constantinescu, fiul d-lui Al. Constantinescu, fos­tul ministru de domenii, a in­trat în politica militantă. D-sa s-a înscris în partidul liberal din Bucovina şi va can­dida în fruntea listei liberale din Rădăuţi. Deocamdată şi-a început ca­riera politică printr’un inter­view în Alig. Zeitung din Cer­năuţi, prin care pune la cale toate treburile Europei şi ale ţării noastre. , Mai mulţi cititori ne aflissează o plângere, în care arată că nici până astăzi nu s’au înaintat ju­decătorilor listele „suplimenta­re“ de votanţi la comună, după care urmau să fie înscrişi alegă­torii pentru Senat. Dat fiind faptul că termenul expiră în curând, un mare nu­măr de cetăţeni vor rămâne ne­­înscrişi- Ce măsuri înţeleg să ia organele în drept ? Intre „fripturişti” şi partidul poporului Situaţia foştilor progresişti Se cunoaşte formula la care s’a oprit d. general Averescu, faţă de competiţiurile transfugilor. Şeful partidului poporului — pe motiv că nu voeşte să facă tristele experi­mentări ale partidului naţional — nu admite acorduri sau fuziuni cu grupări. D. general Averescu cere pur si simplu înscrierea individuală in partidul poporului, unde fiecare aderent nou să-si valorfice drep­turile. Fată de transfugi — atrasi acum de mirosul fripturii — o atare ati­tudine, care are in sine si oarecare caracter de sancţiune morală, este perfect legitimată. Cine a avut oca­zia să vadă capul d-lor Stelian Po­posea şi dr. Demetrescu-Brăila de vreo două zile încoace, îşi­ poate da lesne seama de efectele ei. Se pare însă că d. general Averescu înţelege să aplice a­­ceastă formulă şi foştilor pri­eteni ai lui Marghiloman, cu care a fuzionat pe baza unor anumite angajamente, astăzi nesocotite. WASHINGTON, (4 (Ran­dop).—Camera reprezen­­tanţilor a aprobat Luni cu 07 contra HO voturi, noul program al aviaţiei. După ce şi-a constituit gu- care prevede pentru el­vemul cu complecta nesoco- t itorii cinci ani, construi­­tire­a progresiştilor — d. I- rea a 2200 avioane şti a Mitilineu a fost impus ca mi- două aeronave gigantice­­nistru, nu recomandat de bună voe de către d. Averescu — a­­cum se pregăteşte sacrifica­rea progresiştilor şi in ce pri­veşte locurile în parlament. Se utilizează şi faţă de ei for­mula, opusă cu atâta dreptate transfugilor de dată recentă. ZUERICH, 13. — Internaţionala socialistă a muncitorilor si-a ter­t­r­­minat astăzi lucrările, adoptând o Revolta foştilor prietini ai matem­e de protestare impotriva lui Marghiloman, cu un capi-­j tinerei în libertate a asasinilor iul tal politic şi moral necontestat Matteotfi. S’a hotărât înfiinţarea u­­de nimeni, se explică lesne. nuî fond de ajutor pe seama mum- Sunt indicii că d. Jean Mi­ cîtorilor năpăstuit! din ţările fără îilineu va merge până la,a face democraţie, chestie de cabinet pe tema re-­ prezentării progresiştilor în parlament. Din câte ştim chestiunea a fost dezbătută în consiliul de miniştri de aseară, dar n’a fost încă soluţionată. Mia l­’ni Pan II® Ştirea despre arestarea d-lui . Cam se vede, guvernat, deşi nu­ Halippa a produs o deosebită sen­­saţie în capitală. S’a relevat mult în cercurile politice faptul că deşi campania electorală nici n’a înce­put îr.că Jandarmii îşi pot permite astfel de abuzuri, interzicând unui Halippa de a călători unde-i place. Toată lumea politică aşteaptă cu nerăbdare atitudinea guvernului în această chestie, deoarece ea va fi o indicaţie asupra felului cum gu­vernul înţelege să-şi fie promisiu­nile în ce priveşte introducerea le­galităţii din Basarabia. ATITUDINEA GUVERNULUI Până acum nu se ştie precis ce sancţiuni va lua guvernul contra vinovaţilor, înregistrăm deocamdată urmă­toarele fapte" D. Sergiu Niţă, ministrul Basara­­biei, care se află in Capitală, a ex­­primat unor prieteni profunda sa surprindere asupra arestării d-lor Halippa şi Cazacliu, la Soroca. Pe de altă parte ni se comunică următoarele: Ministerul de interne se află în posesiunea explicaţiilor d-lui Iov, prefect de Soroca — cunoscut duş­man personal al fruntaşilor ţără­nişti din acel judeţ — cu privire la arestarea d-lor Pan. Halippa şi Gr. Cazacliu, foşti deputaţi. Explicaţiile părând insuficiente, d. Iov a fost chemat telegrafic în Capitală. UN COMUNICAT OFICIAL Azi dimineaţă ministerul de in­terne a dat următoarea relaţie ofi­cială asupra arestării d-lui Halipna: Pentru a lămuri în toate detaliile motivele nemulţumirii d-lor Halippn şi Cazacliu, cari pretind că la 11 A­­prilie ar fi fost arestat­ la Soroca de către prefectul judeţului, mi­nisterul fie interne a chemat tele­grafie în Capitală pe fi. Iov, prefec­tul judeţului Având lămuririle necesare, minis­­trul de interne îşi va spune cu­vântul. Pentru un moment, din cele ştiu­te,, cazul nu apare de o extremă gra­vitate, nefiind­ vorba de arestarea numiţilor domni, ci de oprirea unei întruniri pentru care nu s’a cerut autorizaţia necesară. Parcă să reducă importanţa căzut ’vă, pare decis să nu muşamalzeze lucrurile. Pentru noi faptul că un jandarm îndrăzneşte să aresteze, pe motive politice, pe fostul preşedinte al Sfatului Ţării este de o extremă gravitate, pentru că ne lasă să în­trevedem cum sunt trataţi alţii în acea provincie. In orice caz recunoaştem că,,re­latarea oficială!4 este un început de promisiune că se vor lua sancţiuni. Aşteptăm să le vedem. D. Pe­et pleacă la Londra înarmările aeriene ale i­miricei Protestul muncitorilor contra Italiei Duelul Gr. Rlipescu* dr. V. Dumitrescu-Brăila In urma unui articol publcat în ..Epoca44, sub semnătura d-lui Gr. Filipescu, d. dr. V. Dumitrescu- Brăila, simtindu-se ofensat, a tri­mis martori d-lui Gr. Filipescu pe d-rdl Romulus Selşanu și Neaga Boerescu. D. Gr. Filipescu și-a constituit martori­le d-nii Dinu Arian si Ca­rol Davila. Martorii, intrunindu-se, au recu­noscut, în comun acord, calitatea de ofensat a d-lui dr. V. Demetre­scu-Brăila ș î au hotărît eşirea pe teren, alegând ca armă de luptă, pistilul. Duelul a avut loc azi dimineaţă lot orele 7.SO Io Băneasa. S'au schimbat două gloanțe fără rezultat. Directorul luptei a fost d. general Z,izi Cantacu* zi­no. Combatanții au fost a­­sistați de d-nii dr. prof. Djuv­ara și dr. L. Stanca­­lesen. LONDRA, 14, (Rador). — Dupăl incidentul a fost deda­­răspunsul dat de Peret lui Churchill ro*f indus. Adversarii nu se prevede că Péret va veni la Lon­­i s'au împăcat pe teren. dra In cursul săptămânii viitoare. |--------—-mar • — — Sosirea d-lui Maniu Primirea in gara de Nord. — Confuzia între un fripturist şi fratele său. Azi dimineaţă la 11,20 a sosit în urmări, s’a petrecut pe peronul de Capitală, cu expresul de Oradea, d. Iuliu Maniu, care vine dela Cluj, unde a prezidat congresul partidu­lui national. Pe peronul gării de Nord, în aş­teptarea preşedintelui partidului naţional, se aflau d-nii: Mihai Po­­povici, M. Cantacuzino, dr. Gheor­­ghian, P. Brătăşanu, col. Seinescu, D. R. Ioaniţescu, Citta Davila, G. Negulescu, Diaconescu­, şi alţi par­tizani politici. Coborând din vagon, d. Iuliu Ma­niu a fost obiectul unei calde ma­nifestaţii de simpatie. Fruntaşii naţionali au urat bună venire d-lui Maniu şi l-au condus până în b-dul Golescu. D. Maniu, însoţit de d-nii M. Cantacuzino, şi P. Brătăşanu, a plecat apoi cu automobilul în oraş. EFECTELE ASEMĂNĂRII Un incident caracteristic, dar fără sosire al gării fie Norfi, cu câteva clipe Înainte de a cobori din vagon fi. Iuliu Maniu. Intr’un vagon ministerial, ataşa! Imediat după locomotivă, se afla­­ Alexandra Lapedatu, fostul ministru al cultelor şi artelor. Se întâmplă, însă, că între d-Ei şi fratele său, d. Ion Lapsdntu, fost naţional şi acum ministru de finan­­fe, există o mare asemănare şi care poate înşela, la prima vedere, pi oricine. Or, mulţimea care se afla im aş­­teptarea d­­in Maniu, a început şi şop’streă destul de tare: „trădato rai“, iar alţii: „fripturistu“. D. AL Lapedatu, coborînd din va­­gon şi auzind şoaptele, a surîs cam îndelung şi­ a plecat Mulţimea, dându-şi seama mai a­­poi de confuzia făcută, s'a făcut mare haz. AieUerele o ADEVERII!.1“ Str. Sâ^mda* »—ii. Gcn^iaafia' publicității: Societatea Beneialâ fio paUUrJiaSo­ttard­ Schulder & S. Be»««, str. Eăsen Carada (fostă Karagiaeorahevici) S Girant xeso. D. VASiLES*.*1­1 s, statului presidenţial partidului maghiar CLUJ. — In oraşul nostru, de-o­ vreme încoace se petrec lucruri de cea mai mare importanţă şi după Bucureşti, Clujul este mai mult de­cât oricând cel mai însemnat cen­tru a! mişcărilor politice din aceas­tă ţară. După manifestările politice ale­­ guvernului, ale naţionalilor, ale ţă-­ răniştilor şi ale sioniştilor, partidul­­ maghiar vrea să-şi manifeste şi el­ voinţa. * Astăzi, Sfatul presidenţial al par­tidului maghiar, a fost convocat la o importantă şedinţă, menită să de­cidă două lucruri: chestiunea pre­şedintelui demisionat şi luarea unei hotărâri cu privire la alegeri. ASISTENŢA Preşedintele ad-interim al parti­dului maghiar, este — precum se ştie — contele Gheorghe Bethlen, propus chiar de d. Ştefan Ugran prin scrisoarea prin care şi-a anun­ţat demisia. Adunarea sfatului presidenţial a fost presidată deci de d-sa. Au participat d-nii Iosif Sándor vice-preşedinte, dr. Gheorghe Bernol­­dy primar al oraşului Târgu-Mu­­reş, dr. Elemér Gyárfás, dr. Em­eric Gabányi, dr. Árpád Padi, Géza Fe­­renczy, dr. Aurel Vorady şi Juliu Dedh, secretar general. Şi-au motivat absenţele contele Arthur Telekki, Coloman Thury şi Elemér Jakabffy. IN JURUL DEMISIEI D-LUI UGRÓN Prima chestiune ce s’a discutat a fost cea a d-lui Stefan Ugrón, pre­şedintele demisionat al partidului maghiar. Hotărârea d-sale a fost provocată, — după cum am anun­­tit — de venirea la putere a gu­vernului Averescu. Faţă de acest guvern d-sa adop­tase o atitud­ie nu prea prietenoa­să, denunţând pactul de la ducea care stătea in cafea înţelegerii cu­­ liberalii. Din consideraţie faţă de persoa­na fostului preşedinte, sfatul presi­denţial al partidului maghiar a ho­­tărît să nu ia la cunoştinţă demi­sia d-lui Ugron. Respingerea demisiei este un simplu net de complezenţă, fără nici o importanţă politică.­­ ATITUDINEA LA ALEGERI Cu privire la atitudinea ma­ghiarimei la alegeri, a luat cu­­vântul cunoscutul fruntaş de dr. Elemer Gyárfás care a a­­rătat că înţelegerea cu guver­nul este ca şi înfăptuită, deşi tratativele durează încă. In momentul când scriem aceste rânduri, desbaterile con­tinuă. C. O w­n ' We Wi­­ D. STEFAN UGRON

Next