Adevěrul, august 1927 (Anul 40, nr. 13380-13404)

1927-08-02 / nr. 13380

STATUTUL REGENŢII D. POMPILIU IONIŢESCU (naţ­­ăriinist), dă citire următoarei co­­municări: Domnule Preşedinte, In Împrejurările cu totul delicate şi pline de multă îngrijorare pe cari le străbate Statul român, deşi unii reprezentanţi autorizaţi ai gu­vernului fac apeluri stăruitoare şi repetate la concursul partidului na­­ţional-ţărănesc, alţii, mult mai pu­ţin autorizaţi sau de loc autorizaţi se dedau la atacuri pornite numai pentru satisfacerea rancunelor per­sonale contra opoziţiei. Este sigur că asemenea atacuri sunt dinainte condamnate, fiind cunoscut şi abso­lut evident că sunt pornite şi făcu­te din rea credinţă şi patimă. Nu trebuie însă a pierde din ve­dere interesle superioare ale Statu­ia­ în starea de fapt de astăzi. De aceia fac domnului preşedinte al Consiliului de miniştri urmă­toarea întrebare, care va deveni in­terpelare, dacă nu vom primi un răspuns satisfăcător. Domnule Prim Ministru, încetând din viaţă regretatul rege Ferdinand I şi intrând in funcţiune înalta Regenţă, ţara constată cu Îngrijorare că funcţiunea ei, norme­le după cari Îşi va îndeplini misiu­­nea, nu sunt incă determinata. Nicăeri unde a funcţionat o Re­genţă, unde este prevăzută o Regen­ţă in caz de minoritate a suvera­nului sau Împiedicarea lui da a domni, nu s'a văzut ca puterea re­gală să fia exercitata in mod provi­zoriu fără ca anumite regula să nu fie dinainte fixate. Guvernarea im­­pune in­totdeauna prevederea, şi cei cari au o răspundere, sunt datori de a prevedea. De acela socotim că şi la­ noi se impune a atrage atenţia, nea guvernului de acest fapt de pe acum spre a prevedea şi feri pe vii­tor ţara de orice posibilitate care ar putea să-i tulbure liniştita ei viaţă constituţională, întrebăm pe d. prim-ministru da­că nu crede că trebue de acuma sta­­­bilit prin lege votată de Parlament, ori nu Adunările Naţionale Întruni­te, ceia ce ar fi mai logic şi mai ju­ridic, sau prin lege ordinară, ceea ce ar fi mai fragil şi deci mai puţin admisibil,­şi necorespunzător sco­pului ce trebue urmărit — un Sta­tut al înaltei Regenţe, care să-l de­termine toate normele funcţiunel er, în toate amănuntele ei şi în toate ipotezele? Nu crede d-sa că este mai folosi­tor jărat ca acest statut să fia dis­cutat şi votat de Adunările întruni­te conform art. 79 din Constituţie, adică de aceleaşi Adunări întrunite care votează şi regenţa? Nu crede că prin acest statut tre­buie prevăzut. D. POMPILIU IONIŢESCU Că regenţii, exercitând puterea re­gală, adică domnind iar nu guver­nând, şi lucrând numai sub respon­sabilitatea miniştrilor, sunt irespon­sabili ca şi regele, şi aceasta prin asimilarea altutaţianei lor ca a re­­gelui, conform articolului 67 din Constituţie? Că trebue aranjată chestiunea tu­telei regelui minor, armonizând pre­vederea din articolul 63 din Consti­tuţie cu textul art. 19 din statutul familiei regale, mai cu seamă asu­pra puterii părinteşti Întrucât Is­toria ne Învaţă că este cu mult mai bine şi mai ferită, ţara de orice pe­­ricole dacă puterea părintească a­­parţine in Întregime mamei, ce are cu mult mai mare interes să-şi În­grijească şi să-şi păstreze fiul? Că trebue prevăzut că intru cât sistemul nostru constituţional insti­­tue regenţa compusă din trei per­soane, nu poate fi exercitată pute­rea regală deo£t numai de câta trei regenţi, pentru că numai dacă sunt In numărul prevăzut de Constituţie există Instituţia şi că trebue a exis­ta unanimitatea lor ? Că trebue avut în vedere şi îm­prejurarea când regenţii nu ar pu­tea fi de acord între dânşii, sau când chiar — cum a cunoscut ca­zuri istoria — ceia ce constituie in­convenientul regenţei compusă din mai um­ite persoane—, nu s’ar pu­­taa fiecare dintrlnşii să aibă păre­rea lui? Ce trebuie făcut în aseme­nea triste împrejurări? Că trebuie avut în vedere şi de­terminat ce va fi un caz de boală sau imposibilitate de a-şi exercita misiunea­ vre­unul din regenţi, sau când ar lipsi din ţară? Reamintim că constituţia iugoslavă prevede a­cest caz, după cum prevede, cum se va proceda atunci când un regent încetează din viaţă. Că trebue determinat cum se va urma atunci când vre­unul din re­genţi devine nedemn de a mai păs­­tra locul, dacă lucrează contra inte­resusul ţării, sau săvârşeşte vreo faptă care de asemenea îl opreşte de a mai reprezintă puterea regală? Dacă nu crede că această situaţi­­une a Înaltei Regenţe trebuie regu­lată în toate amănuntele ei, pentru a nu fi surprinşi în viitor fără posi­bilitate de reacţiune imediată din cauza lipsei unui Statut? Nimeni nu poate bănui patriota­mul şi excelentele iatenţiani ale înaltei Regenţe In care se află pe lângă A. 3. Regală principele Re­gent, Capul Bisericei şi fostul prim­­preşedinte al Curţei de casaţie, un strălucit jurist, deci un păstrător al legalităţii, pentru care a muncit până acuma un lang şir de îmi, dar nimeni naputând bănui cari vor fi videi in dinele viitorului, ba poate chiar ale prezentului, se impunea ca cea mai superioară necesitate de stat actuală a se da un Statut, vo­tat de Adunările Naţionale, pentru aşezarea şi determinarea tuturor normelor de funcţiune a înaltei Re­genţe. ■ Dacă d. preşedinte al Consiliului nu va veni la Cameră pentru a răs­punde la această comunicare, o tran­sform in interpelare pe care o voia desvolta in prezenţa ori­cărui mem­bru autorizat al guvernului. D. ministru DUCA întreabă dacă d. Ion Rescu vorbeşte in numele partidului, sau în numele său per­sonal? D. POMPILIU IONIȚESCU: In numele meu personal. D. ministru DUCA: Vă va răs­punde d. președinte al consiliului. D. Virgil Madgearu răspunde acuzaţiilor ce­ i s’au adus Se deschide la orele 9 şi 20 dim. Prezidează d. N. N. Soveanu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, V. Brătianu, R. Franasovici, C. Dumitriu. D. VIRGIL MADGEARU: Onorată Cameră. D. I. G. DUCA, ministru de interne. Desigur că d. Madgearu doreşte să răspundă la invinuirea adusă ieri de către d-l ministru de justiţia. D. Madgearu, natural este liber să pre­zinte “apărarea sa, când va socoti de cuviinţă; eu însă sunt dator a preveni pe d. Madgearu, ca să ştie că d. ministru de justiţie, a fost che­mat la Sinaia, aşa încât nu ar pu­tea să răspundă azi. D. VIRGIL MADGEARU: In lipsa mea, ori, s’au ridicat împotriva mea, nu acuzatiuni... D. I. G DUCA, ministru de interne. Am voit să vă previu. D. VIRGIL MADGEARU: ci o serie întreagă de calomnii de cea mai or­dinară categorie. D. CONST. BRATIANU: Fotografii. D. VIRGIL MADGEARU: Vă voi fotografia eu îndată, d-le Brătianu şi pe dv. (protestări pe băncile ma­jorităţii; zgomot). D-voastră aţi tolerat ca să fiu om­ atacat în cinstea mea personală şi nimeni din majo­ritate nu s’a ridicat ca să întrebe, dacă în absenţa mea, puteam să fiu atacat, aşa cum am fost atacat; şi acum, când încep să-mi prezint ar­gumentele şi dovezile mele, d. Dinu Brătianu, ca să caracterizeze în­treaga acţiune de ură, care s’a des­­lănţuit ori în acest parlament, îm­potriva mea (protestări pe băncile majorităţii), ia cuvântul, întrerupe şi spune: „fotografii“, şi nu am drep­tul să răspund d-lui Dinu Brătianu cu acelaş cuvânt? D. CONST. I. C. BRATIANU: Dar nu se potriveşte. D. VIRGIL MADGEARU: Domnul ministru al justiţiei a socotit că este cavaleresc să-şi prezinte atacul său, in lipsa mea. Eu nu pot lăsa să treacă nici 24 de ore, fără să arăt aci dovezile complectei netemeinicii ale atacului d-sale. De bună seamă, că aştept răspunsul d-lui ministru al justiţiei şi, în şedinţa de mâine, îl voi provoca, după ce va avea în mână textul răspunsului meu de as­tăzi, să răspundă de pe banca mi­nisterială asupra calomniilor, pe care le-a debitat la adresa mea Prin urmare, domnilor, vă rog să aveți îngăduința ca să expun în­treagă aceasă chestie, până la 50 bani de buletin. Prietenul nostru d. Pompiliu Io­­niţescu ne-a spus că, la Cernăuţi s’a plătit 35 bani de buletin; la Ti­ghina, eu plătisem 40 de bani şi mă întrebam prin ce miracol hâr­tia este mai scumpă la Bucureşti, iar tiparul este în aşa măsură mai scump, încât s-a plătit 3 lei de bu­letin. D. prim preşedinte mi-a răspuns: domnule Madgearu, nu am primit eu această ofertă şi nu am dat eu aprobarea, ci domnul ministru al justiţiei, care, probabil, vrea să în­curajeze tipografia „Curierul Judi­ciar”. Atunci, am spus: domnule prim preşedinte, acest lucru nu este legal. Legea spune să cereţi o­­ferte. Vă rog să mi se prezinte do­vezi, din partea grefei, că s-au cerut oferte de la un număr mai mare de tipografii, pentru a vedea, dacă In adevăr, tipografiile din Bucureşti s’au coalizat spre a pretinde preţul de 3 lei. Domnul prim preşedinte mi-a spus: Nu am decât această ofertă a societăţii „Curierul Judiciar”. Am răspuns atunci că am să pro­voc eu oferte dela alte tipografii. Când vrei sa dai un sprijin Cum eram membru în consiliul de administraţie la o tipografie mică „Reforma Socială” am telefo­nat, vicepreşedintelui consiliului de administraţie, d. D­ R. Ioaniţescu, care se ocupă în special cu această tipografie, şi am rugat să dea ordin să se facă calculul, cu cât se pot ti­pări buletinele. S-a făcut calculul că se pot tipări cu 50 bani, câşti­­gându-se 10 bani la fiecare buletin întrucât coala de hârtie costă 35 bani, iar 5 bani se socoteşte tipări­tul, dat fiind marea cantitate de bu­letine. A turbei am spus: vă rog să faceţi ofertă... şi sa făcut oferta, din par­tea tipografiei „Reforma Socială”. Am plecat din nou la Tighina. După ce ro’am foand­at, a v­enit la Expunerea faptelor ită ce s’a întâmplat, domniilor. îtorcându-mă din campania elec­­ilă, dela Tighina, am întrebat pe ferul nostru electoral, d. dr. Vie­­ulescu, dacă a plătit taxa buleti­­er de vot şi mi-a răspuns afimia- Am întrebat: ce sumă aţi plătit pt taxă? 152 de mii lei, prima ă­­tunci am rămas surprins. Anul­­ui am plătit 40—50 mii lei, şi n se poate să plătim anul acesta mii lei? După masă­ în aceeaşi zi, am fost sat telefonic de d. grefier că, ■ucât nu s'au depus decât 5 liste, jure să mai complectăm suma cu­­ 12 mH leu M’am dus atunci, personal, şi am plătit diferenţa dle 12 mii lei. Am prezentat și o scrisoare, în care am spus că fac rezerve asupra întregei supai plătite, fiindcă, în provinice, s’au cerut 25—30 până la maximum 50 de bani de bucată. Deci ne rezer­văm dreptul de protest asupra su­mei, cari ni s’a cerut. Imediat după aceea, am văzut a doua zi, pe d. prim preşedinte al tri­bunalului, pe care l-am întrebat: Domnule prim preşedinte, vă rog să-mi spuneţi, care tipografii au făcut oferte pentru buletine, întru­cât este absolut inadmisibil ca noi să plătim 3 lei de buletin, la lcov, când in toată tara, se plăteste 25 ADEVÉRÜL Pagina 3-* Ciîîti continuarea in pag. 4­$ Pe scenă sî’n culise 30 ÎULîR. — Zi animats. In aş­­tepta *a alegerii birourilor, — șl In timp ce candidaţii sânt plecaţi tn propagandă electorală pe culoare şi la buf­ah — în incintă se continuă ca validările. D. Buzdugan, un proaspăt liberal, care în timp de pace e şef de clacă, a­­arat perrea noastră, învăţat ca aplauzele pe cari le furnizează de obiceiu coreligionarilor săi politici, se aşteaptă la reciprocitate. Şi în aşteptare, vorbeşte, vorbeşte, vor­beşte-Norocul nostru că deputaţii opo­ziţiei — dându-şi seamă de perico­lul mortal ce-l aşteaptă dacă d. Buz­dugan mai continuă — şi-au retras contestaţia, nu însă înainte ca ora­torul să ne spue: „D. Stere era în­conjurat numai de lichele şi de se­cături, şi eu o ştiu foarte bine, pentru că eram unul din cei ce-l În­conjurau“. D. Buzdugan e cel puţin un om sincer. * Foarte amuzant, d. Drfighici, dela Tulcea. Ne-a făcut să râdem cu pof­tă, parcă n‘ar fi fost­ liberal * In sfârşit, alegerea biroului. Dnlul Nicuşor Săveanu îi reuşeşta minunea de*a contopi simţimintele majorităţei şi ale opoziţiei, intr’un ropot de aplauze, care-l consacră preşedinte al AdunăreL Intr'adevăr, d-sa a condus desba­­terile într'un chip cu totul occiden­tal, reprimând la timp orice tenta­tivă „antiparlamantară"*, ori da unde or fi venit ea. Alegerile de vice-preşedinţi au fost, în schimb, foarte agitate. Au fost două liste: una in cap cu d-nii Simionescu-Bârlad, Brand­escu-Strun­ga şi Ionescu-Quintus, cealaltă a­­vând în frunte pe d-nii Istrate Ul­­cescu şi Bănescu. In hazul opoziţiei, care — fapt rar — a luat parte la vot, cele două grupuri se acuzau de ingerinţa si fraude! La despuierea scrutinului, a fost şi mai nostim. S-a constatat că funcţionase „suveica“ şi d- Mano­­lescu-Roman— pardon— Sftrunga, care vroia să facă un sfârşit şi o „alegere liberă“, era gata să se cu­reţe. Noroc că prietenul său Besta­che Bursan, veghea: — „Nu te apropia, Ianculescule de urnă“. — „Asta-i vot anulat: de ce-l mai citeşti“. — „D-ta să taci din gură, hoţ de urne“. ASPECTE — „Las'că te cunosc eu! Am fă­cut, doar, alegeri împreună — „Tu vorbeşti? Dacă nu eram eu, să te aleg!" — „Tu m'ai ales ? M'au ales jandarmii­­...“ * 31 IULIE. — D. Virgil Medgearu, care a lipsit, orl, din Bucureşti, răs­punde acuzaţiunilor pe cari i le-a adus d. Stelian Popescu, care­ lip­seşte azi. Am constatat doar un lucru: ce-i ce eri aplaudau pe d. ministru al justiţiei, strângeau azi mâna frun­taşului naţional-ţărănesc, asigurăm­du-l de prietenia şi încrederea lor. * După amiază, o scurtă i',şi emo­ţionantă şedinţă. Preşedintele aduce la cunoştinţa Camerei, moartea lui Robert de Flers. D-ail Victor Antonescu, Mihail Po­povici, şi N. Săveanu, au vorbit res­pectiv din partea majoritatii, opo­ziţiei şi biuroului. Iar d. N. Titules­cu, ministrul de externe, a exprimat sentimentele guvernului în faţa a­­cestui doliu, care umbreşte şi sufle­tele românilor. IONEL ŢARAND mine domnul Dem. Dobrescu, pre­şedintele Uniunii avocaţilor, care din întâmplare este şi preşedintele consiliului de administraţie al so­cietăţii „Curierul Judiciar” şi mi-a spus: mi s’a plâns domnul Codrea­­nu, — eu, domnilor, nu-1 cunosc pe domnul Codreanu — că aţi făcut o ofertă din partea tipografiei „Refor­ma Socială’1, cu 0,50 lei buletinul, pe când el a făcut oferta cu 3 lei bule­tinul şi mi-a spus, în acelaşi timp, că nu se poate tipări cu 0,50 lei. In al doilea rând, d. Codreanu trai mai spune că în cazul când s'ar adjudeca tipografiei „Reforma Socia­lă" această lucrare, s’ar discredita tipografia „Curierul Judiciar”, care nu ar mai fi primită la nici o lici­taţie publică, după ce sar şti cu ce preţ exagerat a făcut oferta. De asemenea, a mai adăugat d. Dobrescu, că tipografia „Curierul Judiciar” este o tipografie care tre­bue încurajată. Ea tipăreşte revista „Curierul Judiciar" şi acesta tre­bue să fie probabil motivul pentru care i s'a aprobat să tipărească cu 3 lei buletinul. Am răspuns d-lui Dobrescu: D-ta eşti candidat împreună cu mine pe aceiaşi listă. D-ta ştii că toţi candi­daţii au depus, în ordinea înscrierii pe listă, primii 12 câte 30 de mii, restul câte 8 mii, iar candidaţii la Senat câte 20 de mii pentru fondul nostru electoral. Vă rog, cercetaţi care sunt cheltuelile făcute din fon­dul nostru electoral şi spuneţi-ne dacă noi putem renunţa la cel puţin 100 de mii de lei cari ar reprezenta diferenţa între ceia ce trebue să plă­tim pentru tipărire şi ceea ce am plăti dacă am admite această fa­voare pentru „Curierul Judiciar”. (Protestări pe băncile majorităţii). Un aranjament intre prieteni­ i­ lor, eu sunt un om onest şi voi spune tot ceia ce s’a întâmplat în a­cea­stă chestiune ne­având nimic de ascuns. (Aplauze pe băncile partidu­lui naţional-ţărănesc). D. Dobrescu mi-a spus atunci: Vezi ce bine e când asculţi şi partea cea­laltă? Am să spui d­lui Codreanu că nu are dreptate în această chestiu­ne şi că, în cazul cel mai bun, să reducă preţul. Intre timp, mă duc la preşedintele biroului central electoral cu diferite reclamaţiuni. După ce sfârşesc, mă întreabă: d-le Madgearu dar ce faci cu „Curierul Judiciar"? I-am răspuns: d-le preşedinte, am vorbit în această chestiune şi cu d. Dobrescu şi cu d. D. R. Ioaniţescu şi cu d. Chiriţă Vasilescu, toţi candi­daţi pe lista noastră şi, ca să vedeţi că nu am nici o intenţie alta de a fât aceia de a apăra fondul nostru e­­lectoral, care este sărac şi să fac cu putinţă ca lupta noastră să poată înainte ca să părăsesc Bucureştii, în seara zilei de 5 iulie am între­bat casierul nostru dacă a recăpătat suma de 100.000 de lei şi mi-a răs­puns că din partea d-lui Ioaniţesnu, care garantase pentru 50.000 de lei, s-a depus, la fondul electoral 50.000 de lei, dar din partea d-lui Ghiriţă Vasilescu nu s-a depus suma de 50.000 de lei. Atunci, am scris d-lui Chiriţă Vasilescu — şi aici veţi ve­dea dv., reaua credinţă de cea mai ordinară speţă a d-lui ministru de Justiţie... (protestări energice pe băncile majorităţii, aplauze prelun­gite pe băncile partidului naţional ţărănesc). Şi atunci am scris d-lui Chiriţă Vasilescu... (protestări, întreruperi pe băncile majorităţii). Domnule Dumitrescu-Brăila dacă aveţi ceva de spus, ridicaţi-vă la tri­bună, luaţi cuvânul şi atacaţi dv., personal această chestie. D. D. DUMITRESCU-BRAILA: Eu n’am atacat-o D. VIRGIL MADGEARU: Atunci ascultaţi, ce i-am scris. „Vă rog să nu întârziaţi cu achi­tarea sumei de 50.000 de lei, pentru cari aţi garantat”. Garantase, In fa­ţa tuturor colegilor noştri de pe listă că nu vor fi păgubiţi cu 50.000 lei din această cauză. O VOCE: Ca să-ţi retragi oferta (sgomot). D. VIRGIL MADGEARU: Iată scri­­soarea mea din 5 iulie: „Iubite dom­nule Chiriţă, vă rog să nu întâr­ziaţi cu achitarea sumei de 50.000 lei, pentru care aţi garantat. Aveam absolută nevoie, şi orice întârziere ne pricinueşte grave pre­judicii". Ce face d-nul ministru de Justi­ţie ? Citesc textual în discursul său: „Dar mai târziu, fiindcă domnu­lui Madgearu i se părea că poate să fie păcălit de acest tipograf,. Eu nu avusesem absolut nici o relaţie cu nici unul din tipografi. D. M. PAŞCANU: Afară de d. Do­brescu. D. VIRGIL MADGEARU: ..„pentru rest către seară, în aceeaşi zi, i-a trimis o scrisoare, cu semnătură proprie cu formular..." Eu ÎI somez să arate ce scrisoare am trimis tipografului ! D. Stelian Popescu publică facsi­milul scrisorii către d. Chiriţă Va­silescu, lăsând să se înţeleagă însă, că domnul Chiriţă Vasilescu, căru­ia m’am adresat eu, era tipograf, pe când de fapt era un prieten poli­tic şi acestuia m’am adresat. (A­­plauze pe băncile partidului naţio­nal ţărănesc). „Măcar că sunt aşa de scumpe“ fi dusă în condiţiuni serioase, cer­cetaţi cât s’a plătit anul trecut şi plătiţi de două ori atâta şi daţi lu­crarea tipografiei „Curierul Judi­ciar”. Intre timp, au venit la mine d-nii D. R. Ioaniţescu, Chiriţă Vasilescu şi mi-au spus: tipografia „Curierul Judiciar" a realizat un angajament cu societatea „Tipografiile Unite”, prin care „Tipografiile Unita”, care sunt o instalaţie tipografică serioa­să, fuseseră, angajate de „Curierul Ju­diciar", care era numai interme­diar în această chestiune, după cum s’a dovedit, ca să tipărească bule­­tinele, „Curierul Judiciar” încasând diferenţa. Pentru ce să arătăm noi ostilitate? Atunci am spus d-lor D. R. Ioaniţescu şi Chiriţă Vasilescu Aţi constatat, împreună cu mine că păgubeşte fondul nostru electoral cu 100.000 de lei, fiind prădaţi cu aceas­tă sumă. (Exclamări protestatoare de pe băncile majoritiţţii). Garan­taţi d-voastră amândoi, unul 50.000 de lei şi celălalt 50.000 de lei, pe cari îi veţi plăti la fondul nostru electo­ral. (Mare ilaritate pe băncile majorităţii). Garantaţi d-voastră că veţi plăti această sumă, ca să ne scăpaţi de această pagubă, pe care o avem şi să nu ne puneţi în imposi­bilitate să ducem lupta noastră lectorală. (Ilaritate, exclamări ironi­ce pe băncile majorităţii). Pentru ce manifestaţi d-voastră a­­ceste exclamaţiuni? Este vre-o lipsă de onestitate din partea mea? VOCI DE PE BĂNCILE MAJORI­TAŢII (cu ironie): Nu, nu! ilaritate) D. VIRGIL MADGEARU: E o lip­să de onestitate din partea mea, când apăram pe toţi candidaţii noş­tri să nu li se sustragă suma de 100.000 de lei? In ce constă această lipsă de onestitate? D. M. PAŞCANU: De ce aţi lăsat ca liberalii să plătească trei lei? (în­treruperi). D. VIRGIL MADGEARU: Vă voi spune imediat. Au avut interesul să plătească trei lei­­ (exclamări: a l­a a 1 de pe băncile majorităţii). Şi atunci, dumnealor au făcut­­ înţelegere ca după cum „Curierul Judiciar” se întovărăşise cu tipo­grafiile Unite, „Curierul J­udiciar” să se însărcineze să plătească tipo­grafiei „Reforma Socială” suma de 100.000 de lei, an­usta retrăgându-şi oferta (exclamări ironice pe băncile majoriăţii). Tipografia „Reforma Socială” era tipografia care tipărise toate mani­festele şi pamfletle noastre electora­le (exclamări ironice: a 1 a 1­a­­ ila­ritate pe băncile majorităţii). D-voastră­, domnilor, nu cunoaş­teţi semnificaţia cuvântului pamflet electoral care are cu totul alt înţeles literar decât acela pe care i-l daţi d-voastră. lămuriri domnului Chiriţă Vasiles­cu: „Dragă loaniţescule, m'a surprins mult procedeul d-lui Stelian Popescu intr’o chestiune care... (Interuperi, sgomot)”. Vă rog să ascultaţi, pentru că nu e frumos din partea dv., ca, atunci când aţi ascultat —aflu, cu excla­maţiuni şi tot felul de manifesta­ţi­uni—pe d. Stelian Popescu, când mă acuza să nu ascultaţi şi docu­mentele pe cari le citesc. „M’a surprins mult procedeul d-lui Stelian Popescu, intr’o chestiune care, departe de a arunca o umbră urâtă asupra activităţii personale aşa politice a prietenilor noştri, n’a făcut decât să precizeze rolul trist al d-sale in afacerea tipărirei buletine­lor de vot. Amicul meu Duvăz m'a rugat să intervin pe lângă d. Mad­gearu ca să nu mai facă caz de o­­ferta exagerată a d-lui Codreanu de la „Curierul Judiciar1". D. Codreanu, de asemenea m’a rugat ca să lăsăm să se tipărească cu 3 lei bucata, căci —e textual reprodus—„d. Stelian Po­­pescu mi-a aprobat să le fac eu, mă­car că sunt aşa de scumpe", — este declaraţiunea însăşi a d-lui Codrea­nu—că oferta „Reformei Sociale", va fi înlăturată, căci aşa vrea d. minis­tru al jutiţiei". (Sgomot). „I-am obi­ectat că în toată ţara buletinele s’au tipărit cu 0,50—1,20 bucata, aşa în­cât a plătit 1,80 în plus de fiecare bu­letin... sgomot, întreruperi...) Voiţi să ascundeţi adevărul in in­teresul dv., şi nu veţi reuşi. „însemnează a ne despuia ca în codrul Vlăsiei şi noi să făcem h ila­ritate pe băncile majorităţii”. I-am propus să ne restituie ceia ce ne lua nouă candidaţilor naţional-ţărănişti în plus, chiar la 1 leu şi 20 bani, d. Codreanu câştiga 30 de centime de fiecare buletin". Aşa făcuse soco­teala d-l Chiriţă Vasilescu, la­­ şi 20 buletinul tot ar fi câştigat 30 de cen­time. Eu cred că ar fi câştigat mult mai mult, după socotelile mele. „D-sa a consimţit să ne restitue 100.000 de lei. D. Madgearu a refu­zat-o". Două zile dearândul am refuzat injoncţiunile prietenilor mei. Aceasta este adevărul (exclamaţii ironice pe băncile majorităţii, aplauze pe băn­cile partidului naţional-ţărănesc). Iată domnilor, d. Chiriţă Vasilescu arată acest lucru: „D. Madgearu a refuzat, spunând că „Reforma So­cială” le poate tipări cu 50 de cen­time câştigând cinci centime la fie­care buletin şi cu drept cuvânt re­fuza să stea de vorbă cu d. Codreanu care voia să ia un preţ de 3—4 ori peste preţul real. Am propus d-lui Madgearu garantându-i împreună cu tine, că în adevăr ne va restitui suma de mai sus. Cum nu aveam încredere în d. Co­dreanu, am rugat pe d. Duvăz să-mi dea o scrisoare prin care se obliga faţă de mine, unul din candidaţi, că ne va restitui suma cu care voia să ne speculeze acest domn Codreanu. Cum eu împreună cu tine ne obli­gam să dăm această sumă într’un anumit timp, iar Codreanu cam în­târzia, d. Madgearu mi-a scris o scri­soare prin care îmi atrăgea atenţia să achit fără întârziere suma, cu care garantasem plata ei. Această scrisoare i-a încredinţat-o d-lui Ilie Rădulescu, care ne mai găsindu-mă acasă s’a dus direct la d. Codreanu. Repet încă că această sumă nu a fost de cât restituirea surplusului de speculă pe care-l încasase pe ne­drept cu concursul lui, aşa afirmă d. Codreanu, al d-lui Stelian Popescu” (aplauze pe băncile partidului naţio­nal ţărănesc). D. TEODOR LUNCESCU: Dv. v’aţi luat partea. D. VIRGIL MADGEARU: Eu nu am luat nimic. Eşti un cam­mic"+''ir „Eu nu am crezut — continuă d. Chiriţă Vasilescu —că un ministru de justiţie, fie el tipograf, să poată­ să încurajeze o asemenea speculă, şi că a fost speculă, este destul faptul că ne-a restituit tei 100 de mii de lei numai partea listei noastre, peste costul real al buletinelor". CiPftD.Stefan Popescu protejează... D. Chiriţă Vasilescu, s’a adresat şi d-lui Duvăz directorul tipografiilor Unite, adică acea instituţiune seri­oasă care a tipărit de fapt buletinele. Şi iată ce spune d. Duvăz într’o scri­soare­ autentică adresată d-lui Chi­riţă Vasilescu: „Dragă Chiriţă, astăzi la Cameră d. minu­­ţi­u al justiţiei intr­a discuţia ne de ordin politic, s'a servit de o­­ scrisoare, pe care in mod amical mi-am încredinţat-o ţie şi care priveş­te tipărir­ea buletinelor de vot de că­tre tipografia „Curierul Judiciar" reprezentată prin d. Codreanu, şi că­tre tipografia societăţii noastre, pe care o reprezint eu. Mirat de proce­deul de a sc­uza de asemenea cores­pondenţe, căci de­ fapt o asemenea scrisoare a servit de piedestal pentru aprecierea, morală a unor persoane, sunt dator să-ţi comunic cum s'a petrecut faptul". Şi am­ va rog ascultaţi: „Tipogra­fia Curierul Judiciar obţine imprm­­­­­area buletinelor de vot, şi, pentru siguranţa că vor fi tipărite la timp, a cerut sprijinul tipografiei noastre, pe care i -am dat. Cum termenul era scurt și se cerea o imobilizare a întregului personal de zi și noapte, tipografia „Curierul Judiciar" a pro­pus tribunalului Ilfov să ceară, pentru imprimare 3 lei de buletin, rămânând ca, apoi să se fixeze pre­ţul real, ceea ce s’a şi făcut, fixându­­se preţul la 2,30 lei bucata. Intra timp a intervenit protestat domnilor Madgearu şi Cihodariu... Acum alin că împotriva acestei spe­cula a protestat şi domnul Cihodn- Tiu. Pentru ce domnul prim preşe­dinte n'a dat urmare acestor două proteste? D. VIRGIL MADGEARU: Inter­venţ­i­uni lăturalnice a făcut tipogra­ful către prietenii noştri, ca să nu compromită tipografia „Curierul Ju­diciar”, (ilaritate, exclamaţiuni iro­nice, întreruperi pe băncile majori­tăţii). O VOCE (de pe băncile majorită­ţii): Dar pe acţionarii de la Reforma socială i-aţi întrebat când aţi între­buinţat fondul aşa? D. VIRGIL MADGEARU: Să în­trebaţi pe administratori. Domnilor, lucrul a stat prin ur­mare aşa: domnul Stelian Popes­cu, care este vicepreşedinte al Con­siliului de administraţie al societă­­ţii „Curerul Judciar” (aplauze pe băncile partidului naţional-ţără­nesc, întreruperi pe băncile majori­tăţii, a vrut, domnilor să avantajeze această tipografie). D. VIRGIL MADGEARU Dar d. Stelian Popescu a avut în­că un interes să avantajeze această tipografie: d. Stelian Popescu este preşedintele sindicatului artelor grafice şi acest sindicat este aşa or­ganizat încât toate tipografiile care fac parte din el, au o cotă-parte la toate afacerile, care se fac cu statul. (Aplaueze pe băncile partidului na­­ţionl-ţărănesc), şi atunci dom­nul Stelian Popescu indirect îşi fa­voriza tipografia sa „Universul”, şi făcea o afacere bună. Rog să mi se spună: în ce constă din partea mea, şi din partea prietenilor mei, în ce constă cel puţin idelicateţa care s’ar fi comis, atunci când noi (ilaritate pe băncile majorităţii) nu am făcut decât o acţiune de apăra­re a drepturilor noastre de a nu fi prădaţi de suma de o sută mii lei. De ce, domnilor, n’am urmărit chestiunea mai departe? Pentru două motive. In primul rând pentru că d. prim-preşedinte al trib. Ilfov preşedintele biuroului electoral, mi-a declarat că nu stă în puterea sa a­­­­ceastă chestiune, pentrucă la ministe­rul de justiţie s’a rezolvat aproba­rea ofertei. (Aplauze pe bâncile par­tidului naţ.-ţârănesc). In al doilea rând n’am urmărit-o mai departe şi mărturisesc, domni­lor, o slăbiciune personală, am ce­dat după trei zile injoncţiunilor u­­nor prieteni politici, în frunte cu d. Dem. Dobrescu. Este adevărat, o mărturisesc cinstit, trebuia să merg înainte. Trebuia să arăt până la ul­tima consecinţă, cum se dau toate lucrările publice la partizani, cum se speculează întotdeauna, fie sta­tul, când este vorba de licitaţii, fie când este vorba de candidaţii de la alegeri cum ei sunt speculaţi în mod ruşinos, pentru că nici­odată nu se face în mod cinstit o licitaţie publică, când este vorba de lucrări tipografice. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Eu am făcut deplină dovadă (ila­ritate pe băncile majorităţii). D. Stelian Popescu are să dea socotea­lă pentru calomnia care a ridicat-o în Cameră, când a calificat această acţiune, ca o acţiune de presiune, pe care noi am fi exercitat-o ca să căpătăm ce? Un lucru care nu era un drept al nostru? Ca să căpătăm ce? Ca să ni se restitue o sumă, care Pentrucă a fost împiedicat de domnul Stelian Popescu, ministrul justiţiei. (Aplauze pe băncile parti­dului naţional-ţărănesc; întreruperi­, protestări pe băncile majorităţii.) „In acelaş timp — continuă d. Du­văi — s'a depus şi o ofertă a­ tipo­grafiei „Reforma socială" mai rftu­nă ca aceea a tipografiei „Curierul Judiciar". Pentru că noi şi Curierul Judiciar, angajasem mult personal şi material pentru, a fi gata cu tipă­rirea care trebuia executată in trei zile, eu şi domnul Codreanu"ne-am adresat domnului D. R. Ioaniţescu, ca să mijlocească ca tipografia Re­forma Socială să-şi retragă s-­erta şi să roage pe domnul Madgearu să nu mai stârve în protestul s­tv. De acord cu domnul Codreanu, repre­­zentantul tipografiei Curierul Judi­ciar, am consimţit ca, pentru parti­dul ţărănesc să se restitue o diferen­ţă de 100.000 de lei (întreruperi, ex­clamaţii pe băncile majorităţii) în­trucât la preţul.... de 3 lei bucata se pu­tea acorda această restituire din beneficiul tipografiilor". Iată recunoaşterea speculei (între­ruperi pe băncile majorităţii; aplau­ze pe băncile partidului naţional-ţă­­rănesc). „Pentru realizarea acestei propu­neri te-am rugat să intervii şi tu, spre a nu periclita tipărirea buleti­nelor. Suma ce vi s-a restituit nu a­ fost nici­decum obiectul unei tran­­zacţiuni. Cu aceste relatări, cred că pentru oamenii de bună credinţă, nu este nevoie de alte explicaţiuni. (Aplau­ze pe băncile partidului naţional ţărănesc; întreruperi, vociferări pe băncile majorităţii). Domnilor, prin urmare, iată cum stau lucrurile. Am prezintat toate dovezile... (exclamaţiuni ironice pe băncile majorităţii, întreruperi, sgo­mot)... prin care am arătat... D. N. BALOTESCU: Dar dacă exista un surplus, trebuia să-l res­tituie tribunalul. Cine face să se restituie o sumă: tribunalul sau intervenţiile lăturalnice, la tipogra­­fie. (Aplauze pe băncile majorităţii) ne era furată cu concursul minis­trului de justiţie. (Aplauze pe băn­cile partidului naţional-ţărănesc). Dar ziarul „Universul” va avea să-şi dea socoteala de altceva mai grav. Va avea să-şi dea socoteala de publicarea falsă a acelei scrisori, lăsând să se înţeleagă în special că eu m-aşi fi adresat tipografiei şi că am cerut să achite suma de 50.000 lei. Lumea cinstită nu poate să fie impresionată de acţiunea unui om, care, din întâmplare se găseşte azi pe banca ministerială. (Aplauze pe băncile partidului naţional - ţără­nesc). 1­­4. Toată lumea ştie că în 1924, după o campanie care a durat luni întregi împotriva d-rului Lupu, d-l Stelian Popescu, a adunat tot materialul aces­tei campanii, intr’o broşură intitulată „Cine este doctorul Lupu, acta şi do­ I. cumente” (aplauze pe băncii« parti­dului naţional-ţărănesc) şi, domnilor, in această broşură a acuzat pe d-rul Lupu că este trădător, că este împo­triva magistratura­, că este împotriva armatei, că este vândut Sovietelor şi l’a acuzat şi de gestiunea sa făcută în calitate de prefect. Această broşură s’a tipărit într’un milion de exemplare, s’a răspândit prin toate prefecturile, prin toate primă­riile prin toate băncile partidului li­beral. Deţin acest exemplar de la di­rectorul unei bănci liberale din pro­vincie care mi-a spus că-mi poate fur­niza (aplauze pe băncile partidului na­­ţional-ţărşnesc, întreruperi pe bănci­le majorităţii). Să se ridice unul să spună ce are de spus, ce înseamnă ti­căloşia aceasta? (protestări pe băn­cile majorităţii). Să se ridice la tri­bună şi să spună ce are de spus (sgo­mot). D. N. N. SAVEANU, preşedintele Adunării: Vă atrag atenţiunea d-lor deputaţi, că d-l Madgearu are drep­­tul să se apere şi vă rog să-l lăsaţi să-şi termine cuvântarea. D-l ministru de justiţie va fi mâine în şedinţă şi-l va răspunde. Ne-a anunţat telefonic acum. D. VIRGIL MADGEARU: Domnilor, şi această broşură a fost răspândită de băncile liberale, o deţin de la di­rectorul unei bănci liberale care mi-a făgăduit că-mi dă duzini pe care le are în pod. Această broşură de ca­lomniere a întregei activităţi a d-lui ministru dr. Lupu a fost scrisă şi editată de d-l Stelian Popescu, mi­nistrul de justiţie (aplauze de băn­cile partidului naţional-ţărănesc, pro­testări pe băncile majorităţii). Prin urmare d-l Stelian Popescu este un recidivist al calomniei murdare îm­potriva oamenilor politici (aplauze pe Dămile paridului naţional-ţărănesc) şi răsplata domnilor, pentru această ac­tivitate de calomniare a activităţii de 25 de ani a d-lui ministru dr. Lupu, a fost şi ea este un document al imo­ralităţii politice în care trăim că cei doi, cari s’au atacat în tot ce poate să fie mai scump pentru persoana lor şi pentru calitatea lor de oameni politici, se găsesc astăzi pe aceaaş bancă ministerială (aplauze pe bancile partidului naţional-ţărănesc) Opinia publică va aprecia şi încerca­rea de compromitere pe care a făcut-o cu temeritate ministrul de justiţie îm­potriva unui om, care, dacă are ceva de apărat, are patrimoniul de cinste, cu care o viaţă întreagă a stat îna­intea dv. (aplauze pe băncile parti­dului naţional-ţărănesc). Domnilor, ani dea rândul am atacat şi am fost atacat. Dar domnilor, eu n’am lansat niciodată un atac, fără să aduc înainte documente cu care să-l sprijin şi eu domnilor, am cru­ţat totdeauna pe oamenii cinstiţi. I-am atacat politiceşte, i-am atacat pentru principiile lor, pentru activitatea lor. Din gura mea, domnilor, nu a eşit un cuvânt de atac împotriva persoanei u­­nui om, împotriva demnităţii lui, fără ca să fi avut pentru cel mai slab calificativ, o sută de documente care să dovedească cu tărie acuzaţia pe care o făceam. D-lor, eu cer d-lui ministru de justiţie, să se explice în şedinţa cea mai apropiată a Camerei.. D. N. N. SĂVEANU, preşedinte. V'am anunţat că d. ministru va fi mâine aci. D. VIRGIL MADGEARU. — Să re­tracteze afirmaţiunile pe care le-a făcut (protestări şi zgomot pe băn-O VOCE: Membru în consiliul de administraţie al tipografiei. D. VIRGIL MADGEARU: Era can­didat cu noi, pe listă şi în această calitate mă adresam lui. O VOCE: In familie aţi lucrat! D. VIRGIL MADGEARU: Şi mi­nistrul justiţiei lăsa să se înţeleagă că eu m’aşi fi adresat tipografului! Eu nu mă adresam decât unui can­didat pe lista noastră, care îşi lua­se răspunderea, ca fondul nostru electoral să nu fie furat cu o sută de mii de lei. D. M. PAŞCANU: îmi permiteţi o întrerupere? Pentru cine garanta d. Chiriţă Vasilescu? D- VIRGIL MADGEARU: Nu ştiu (sgomot). Stau atât că garanţia ca fon­dul nostru electoral să nu fie ata­­cat cu suma de 100.000 de lei, aceas­ta, ştiu eu. (Aplauze pe băncile par­tidului naţional ţărănesc). Iată ce scrie domnul Chiriţă Va­silescu domnului D. R. Ioaniţes­cu, care în lipsa mar eri, a cerut ordinar. HRSUVE mm Şedinţele de Duminică ale Camerei Cum se denaturează corespondența D. STELIAN POPESCU A FOST INTERESAT

Next