Adevěrul, august 1927 (Anul 40, nr. 13380-13404)
1927-08-02 / nr. 13380
STATUTUL REGENŢII D. POMPILIU IONIŢESCU (naţăriinist), dă citire următoarei comunicări: Domnule Preşedinte, In Împrejurările cu totul delicate şi pline de multă îngrijorare pe cari le străbate Statul român, deşi unii reprezentanţi autorizaţi ai guvernului fac apeluri stăruitoare şi repetate la concursul partidului naţional-ţărănesc, alţii, mult mai puţin autorizaţi sau de loc autorizaţi se dedau la atacuri pornite numai pentru satisfacerea rancunelor personale contra opoziţiei. Este sigur că asemenea atacuri sunt dinainte condamnate, fiind cunoscut şi absolut evident că sunt pornite şi făcute din rea credinţă şi patimă. Nu trebuie însă a pierde din vedere interesle superioare ale Statuia în starea de fapt de astăzi. De aceia fac domnului preşedinte al Consiliului de miniştri următoarea întrebare, care va deveni interpelare, dacă nu vom primi un răspuns satisfăcător. Domnule Prim Ministru, încetând din viaţă regretatul rege Ferdinand I şi intrând in funcţiune înalta Regenţă, ţara constată cu Îngrijorare că funcţiunea ei, normele după cari Îşi va îndeplini misiunea, nu sunt incă determinata. Nicăeri unde a funcţionat o Regenţă, unde este prevăzută o Regenţă in caz de minoritate a suveranului sau Împiedicarea lui da a domni, nu s'a văzut ca puterea regală să fia exercitata in mod provizoriu fără ca anumite regula să nu fie dinainte fixate. Guvernarea impune intotdeauna prevederea, şi cei cari au o răspundere, sunt datori de a prevedea. De acela socotim că şi la noi se impune a atrage atenţia, nea guvernului de acest fapt de pe acum spre a prevedea şi feri pe viitor ţara de orice posibilitate care ar putea să-i tulbure liniştita ei viaţă constituţională, întrebăm pe d. prim-ministru dacă nu crede că trebue de acuma stabilit prin lege votată de Parlament, ori nu Adunările Naţionale Întrunite, ceia ce ar fi mai logic şi mai juridic, sau prin lege ordinară, ceea ce ar fi mai fragil şi deci mai puţin admisibil,şi necorespunzător scopului ce trebue urmărit — un Statut al înaltei Regenţe, care să-l determine toate normele funcţiunel er, în toate amănuntele ei şi în toate ipotezele? Nu crede d-sa că este mai folositor jărat ca acest statut să fia discutat şi votat de Adunările întrunite conform art. 79 din Constituţie, adică de aceleaşi Adunări întrunite care votează şi regenţa? Nu crede că prin acest statut trebuie prevăzut. D. POMPILIU IONIŢESCU Că regenţii, exercitând puterea regală, adică domnind iar nu guvernând, şi lucrând numai sub responsabilitatea miniştrilor, sunt iresponsabili ca şi regele, şi aceasta prin asimilarea altutaţianei lor ca a regelui, conform articolului 67 din Constituţie? Că trebue aranjată chestiunea tutelei regelui minor, armonizând prevederea din articolul 63 din Constituţie cu textul art. 19 din statutul familiei regale, mai cu seamă asupra puterii părinteşti Întrucât Istoria ne Învaţă că este cu mult mai bine şi mai ferită, ţara de orice pericole dacă puterea părintească aparţine in Întregime mamei, ce are cu mult mai mare interes să-şi Îngrijească şi să-şi păstreze fiul? Că trebue prevăzut că intru cât sistemul nostru constituţional institue regenţa compusă din trei persoane, nu poate fi exercitată puterea regală deo£t numai de câta trei regenţi, pentru că numai dacă sunt In numărul prevăzut de Constituţie există Instituţia şi că trebue a exista unanimitatea lor ? Că trebue avut în vedere şi împrejurarea când regenţii nu ar putea fi de acord între dânşii, sau când chiar — cum a cunoscut cazuri istoria — ceia ce constituie inconvenientul regenţei compusă din mai umite persoane—, nu s’ar putaa fiecare dintrlnşii să aibă părerea lui? Ce trebuie făcut în asemenea triste împrejurări? Că trebuie avut în vedere şi determinat ce va fi un caz de boală sau imposibilitate de a-şi exercita misiunea vreunul din regenţi, sau când ar lipsi din ţară? Reamintim că constituţia iugoslavă prevede acest caz, după cum prevede, cum se va proceda atunci când un regent încetează din viaţă. Că trebue determinat cum se va urma atunci când vreunul din regenţi devine nedemn de a mai păstra locul, dacă lucrează contra interesusul ţării, sau săvârşeşte vreo faptă care de asemenea îl opreşte de a mai reprezintă puterea regală? Dacă nu crede că această situaţiune a Înaltei Regenţe trebuie regulată în toate amănuntele ei, pentru a nu fi surprinşi în viitor fără posibilitate de reacţiune imediată din cauza lipsei unui Statut? Nimeni nu poate bănui patriotamul şi excelentele iatenţiani ale înaltei Regenţe In care se află pe lângă A. 3. Regală principele Regent, Capul Bisericei şi fostul primpreşedinte al Curţei de casaţie, un strălucit jurist, deci un păstrător al legalităţii, pentru care a muncit până acuma un lang şir de îmi, dar nimeni naputând bănui cari vor fi videi in dinele viitorului, ba poate chiar ale prezentului, se impunea ca cea mai superioară necesitate de stat actuală a se da un Statut, votat de Adunările Naţionale, pentru aşezarea şi determinarea tuturor normelor de funcţiune a înaltei Regenţe. ■ Dacă d. preşedinte al Consiliului nu va veni la Cameră pentru a răspunde la această comunicare, o transform in interpelare pe care o voia desvolta in prezenţa oricărui membru autorizat al guvernului. D. ministru DUCA întreabă dacă d. Ion Rescu vorbeşte in numele partidului, sau în numele său personal? D. POMPILIU IONIȚESCU: In numele meu personal. D. ministru DUCA: Vă va răspunde d. președinte al consiliului. D. Virgil Madgearu răspunde acuzaţiilor ce i s’au adus Se deschide la orele 9 şi 20 dim. Prezidează d. N. N. Soveanu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, V. Brătianu, R. Franasovici, C. Dumitriu. D. VIRGIL MADGEARU: Onorată Cameră. D. I. G. DUCA, ministru de interne. Desigur că d. Madgearu doreşte să răspundă la invinuirea adusă ieri de către d-l ministru de justiţia. D. Madgearu, natural este liber să prezinte “apărarea sa, când va socoti de cuviinţă; eu însă sunt dator a preveni pe d. Madgearu, ca să ştie că d. ministru de justiţie, a fost chemat la Sinaia, aşa încât nu ar putea să răspundă azi. D. VIRGIL MADGEARU: In lipsa mea, ori, s’au ridicat împotriva mea, nu acuzatiuni... D. I. G DUCA, ministru de interne. Am voit să vă previu. D. VIRGIL MADGEARU: ci o serie întreagă de calomnii de cea mai ordinară categorie. D. CONST. BRATIANU: Fotografii. D. VIRGIL MADGEARU: Vă voi fotografia eu îndată, d-le Brătianu şi pe dv. (protestări pe băncile majorităţii; zgomot). D-voastră aţi tolerat ca să fiu om atacat în cinstea mea personală şi nimeni din majoritate nu s’a ridicat ca să întrebe, dacă în absenţa mea, puteam să fiu atacat, aşa cum am fost atacat; şi acum, când încep să-mi prezint argumentele şi dovezile mele, d. Dinu Brătianu, ca să caracterizeze întreaga acţiune de ură, care s’a deslănţuit ori în acest parlament, împotriva mea (protestări pe băncile majorităţii), ia cuvântul, întrerupe şi spune: „fotografii“, şi nu am dreptul să răspund d-lui Dinu Brătianu cu acelaş cuvânt? D. CONST. I. C. BRATIANU: Dar nu se potriveşte. D. VIRGIL MADGEARU: Domnul ministru al justiţiei a socotit că este cavaleresc să-şi prezinte atacul său, in lipsa mea. Eu nu pot lăsa să treacă nici 24 de ore, fără să arăt aci dovezile complectei netemeinicii ale atacului d-sale. De bună seamă, că aştept răspunsul d-lui ministru al justiţiei şi, în şedinţa de mâine, îl voi provoca, după ce va avea în mână textul răspunsului meu de astăzi, să răspundă de pe banca ministerială asupra calomniilor, pe care le-a debitat la adresa mea Prin urmare, domnilor, vă rog să aveți îngăduința ca să expun întreagă aceasă chestie, până la 50 bani de buletin. Prietenul nostru d. Pompiliu Ioniţescu ne-a spus că, la Cernăuţi s’a plătit 35 bani de buletin; la Tighina, eu plătisem 40 de bani şi mă întrebam prin ce miracol hârtia este mai scumpă la Bucureşti, iar tiparul este în aşa măsură mai scump, încât s-a plătit 3 lei de buletin. D. prim preşedinte mi-a răspuns: domnule Madgearu, nu am primit eu această ofertă şi nu am dat eu aprobarea, ci domnul ministru al justiţiei, care, probabil, vrea să încurajeze tipografia „Curierul Judiciar”. Atunci, am spus: domnule prim preşedinte, acest lucru nu este legal. Legea spune să cereţi oferte. Vă rog să mi se prezinte dovezi, din partea grefei, că s-au cerut oferte de la un număr mai mare de tipografii, pentru a vedea, dacă In adevăr, tipografiile din Bucureşti s’au coalizat spre a pretinde preţul de 3 lei. Domnul prim preşedinte mi-a spus: Nu am decât această ofertă a societăţii „Curierul Judiciar”. Am răspuns atunci că am să provoc eu oferte dela alte tipografii. Când vrei sa dai un sprijin Cum eram membru în consiliul de administraţie la o tipografie mică „Reforma Socială” am telefonat, vicepreşedintelui consiliului de administraţie, d. D R. Ioaniţescu, care se ocupă în special cu această tipografie, şi am rugat să dea ordin să se facă calculul, cu cât se pot tipări buletinele. S-a făcut calculul că se pot tipări cu 50 bani, câştigându-se 10 bani la fiecare buletin întrucât coala de hârtie costă 35 bani, iar 5 bani se socoteşte tipăritul, dat fiind marea cantitate de buletine. A turbei am spus: vă rog să faceţi ofertă... şi sa făcut oferta, din partea tipografiei „Reforma Socială”. Am plecat din nou la Tighina. După ce ro’am foandat, a venit la Expunerea faptelor ită ce s’a întâmplat, domniilor. îtorcându-mă din campania elecilă, dela Tighina, am întrebat pe ferul nostru electoral, d. dr. Vieulescu, dacă a plătit taxa buletier de vot şi mi-a răspuns afimia- Am întrebat: ce sumă aţi plătit pt taxă? 152 de mii lei, prima ătunci am rămas surprins. Anului am plătit 40—50 mii lei, şi n se poate să plătim anul acesta mii lei? După masă în aceeaşi zi, am fost sat telefonic de d. grefier că, ■ucât nu s'au depus decât 5 liste, jure să mai complectăm suma cu 12 mH leu M’am dus atunci, personal, şi am plătit diferenţa dle 12 mii lei. Am prezentat și o scrisoare, în care am spus că fac rezerve asupra întregei supai plătite, fiindcă, în provinice, s’au cerut 25—30 până la maximum 50 de bani de bucată. Deci ne rezervăm dreptul de protest asupra sumei, cari ni s’a cerut. Imediat după aceea, am văzut a doua zi, pe d. prim preşedinte al tribunalului, pe care l-am întrebat: Domnule prim preşedinte, vă rog să-mi spuneţi, care tipografii au făcut oferte pentru buletine, întrucât este absolut inadmisibil ca noi să plătim 3 lei de buletin, la lcov, când in toată tara, se plăteste 25 ADEVÉRÜL Pagina 3-* Ciîîti continuarea in pag. 4$ Pe scenă sî’n culise 30 ÎULîR. — Zi animats. In aştepta *a alegerii birourilor, — șl In timp ce candidaţii sânt plecaţi tn propagandă electorală pe culoare şi la bufah — în incintă se continuă ca validările. D. Buzdugan, un proaspăt liberal, care în timp de pace e şef de clacă, aarat perrea noastră, învăţat ca aplauzele pe cari le furnizează de obiceiu coreligionarilor săi politici, se aşteaptă la reciprocitate. Şi în aşteptare, vorbeşte, vorbeşte, vorbeşte-Norocul nostru că deputaţii opoziţiei — dându-şi seamă de pericolul mortal ce-l aşteaptă dacă d. Buzdugan mai continuă — şi-au retras contestaţia, nu însă înainte ca oratorul să ne spue: „D. Stere era înconjurat numai de lichele şi de secături, şi eu o ştiu foarte bine, pentru că eram unul din cei ce-l Înconjurau“. D. Buzdugan e cel puţin un om sincer. * Foarte amuzant, d. Drfighici, dela Tulcea. Ne-a făcut să râdem cu poftă, parcă n‘ar fi fost liberal * In sfârşit, alegerea biroului. Dnlul Nicuşor Săveanu îi reuşeşta minunea de*a contopi simţimintele majorităţei şi ale opoziţiei, intr’un ropot de aplauze, care-l consacră preşedinte al AdunăreL Intr'adevăr, d-sa a condus desbaterile într'un chip cu totul occidental, reprimând la timp orice tentativă „antiparlamantară"*, ori da unde or fi venit ea. Alegerile de vice-preşedinţi au fost, în schimb, foarte agitate. Au fost două liste: una in cap cu d-nii Simionescu-Bârlad, Brandescu-Strunga şi Ionescu-Quintus, cealaltă având în frunte pe d-nii Istrate Ulcescu şi Bănescu. In hazul opoziţiei, care — fapt rar — a luat parte la vot, cele două grupuri se acuzau de ingerinţa si fraude! La despuierea scrutinului, a fost şi mai nostim. S-a constatat că funcţionase „suveica“ şi d- Manolescu-Roman— pardon— Sftrunga, care vroia să facă un sfârşit şi o „alegere liberă“, era gata să se cureţe. Noroc că prietenul său Bestache Bursan, veghea: — „Nu te apropia, Ianculescule de urnă“. — „Asta-i vot anulat: de ce-l mai citeşti“. — „D-ta să taci din gură, hoţ de urne“. ASPECTE — „Las'că te cunosc eu! Am făcut, doar, alegeri împreună — „Tu vorbeşti? Dacă nu eram eu, să te aleg!" — „Tu m'ai ales ? M'au ales jandarmii...“ * 31 IULIE. — D. Virgil Medgearu, care a lipsit, orl, din Bucureşti, răspunde acuzaţiunilor pe cari i le-a adus d. Stelian Popescu, care lipseşte azi. Am constatat doar un lucru: ce-i ce eri aplaudau pe d. ministru al justiţiei, strângeau azi mâna fruntaşului naţional-ţărănesc, asigurămdu-l de prietenia şi încrederea lor. * După amiază, o scurtă i',şi emoţionantă şedinţă. Preşedintele aduce la cunoştinţa Camerei, moartea lui Robert de Flers. D-ail Victor Antonescu, Mihail Popovici, şi N. Săveanu, au vorbit respectiv din partea majoritatii, opoziţiei şi biuroului. Iar d. N. Titulescu, ministrul de externe, a exprimat sentimentele guvernului în faţa acestui doliu, care umbreşte şi sufletele românilor. IONEL ŢARAND mine domnul Dem. Dobrescu, preşedintele Uniunii avocaţilor, care din întâmplare este şi preşedintele consiliului de administraţie al societăţii „Curierul Judiciar” şi mi-a spus: mi s’a plâns domnul Codreanu, — eu, domnilor, nu-1 cunosc pe domnul Codreanu — că aţi făcut o ofertă din partea tipografiei „Reforma Socială’1, cu 0,50 lei buletinul, pe când el a făcut oferta cu 3 lei buletinul şi mi-a spus, în acelaşi timp, că nu se poate tipări cu 0,50 lei. In al doilea rând, d. Codreanu trai mai spune că în cazul când s'ar adjudeca tipografiei „Reforma Socială" această lucrare, s’ar discredita tipografia „Curierul Judiciar”, care nu ar mai fi primită la nici o licitaţie publică, după ce sar şti cu ce preţ exagerat a făcut oferta. De asemenea, a mai adăugat d. Dobrescu, că tipografia „Curierul Judiciar” este o tipografie care trebue încurajată. Ea tipăreşte revista „Curierul Judiciar" şi acesta trebue să fie probabil motivul pentru care i s'a aprobat să tipărească cu 3 lei buletinul. Am răspuns d-lui Dobrescu: D-ta eşti candidat împreună cu mine pe aceiaşi listă. D-ta ştii că toţi candidaţii au depus, în ordinea înscrierii pe listă, primii 12 câte 30 de mii, restul câte 8 mii, iar candidaţii la Senat câte 20 de mii pentru fondul nostru electoral. Vă rog, cercetaţi care sunt cheltuelile făcute din fondul nostru electoral şi spuneţi-ne dacă noi putem renunţa la cel puţin 100 de mii de lei cari ar reprezenta diferenţa între ceia ce trebue să plătim pentru tipărire şi ceea ce am plăti dacă am admite această favoare pentru „Curierul Judiciar”. (Protestări pe băncile majorităţii). Un aranjament intre prieteni i lor, eu sunt un om onest şi voi spune tot ceia ce s’a întâmplat în această chestiune neavând nimic de ascuns. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. Dobrescu mi-a spus atunci: Vezi ce bine e când asculţi şi partea cealaltă? Am să spui dlui Codreanu că nu are dreptate în această chestiune şi că, în cazul cel mai bun, să reducă preţul. Intre timp, mă duc la preşedintele biroului central electoral cu diferite reclamaţiuni. După ce sfârşesc, mă întreabă: d-le Madgearu dar ce faci cu „Curierul Judiciar"? I-am răspuns: d-le preşedinte, am vorbit în această chestiune şi cu d. Dobrescu şi cu d. D. R. Ioaniţescu şi cu d. Chiriţă Vasilescu, toţi candidaţi pe lista noastră şi, ca să vedeţi că nu am nici o intenţie alta de a fât aceia de a apăra fondul nostru electoral, care este sărac şi să fac cu putinţă ca lupta noastră să poată înainte ca să părăsesc Bucureştii, în seara zilei de 5 iulie am întrebat casierul nostru dacă a recăpătat suma de 100.000 de lei şi mi-a răspuns că din partea d-lui Ioaniţesnu, care garantase pentru 50.000 de lei, s-a depus, la fondul electoral 50.000 de lei, dar din partea d-lui Ghiriţă Vasilescu nu s-a depus suma de 50.000 de lei. Atunci, am scris d-lui Chiriţă Vasilescu — şi aici veţi vedea dv., reaua credinţă de cea mai ordinară speţă a d-lui ministru de Justiţie... (protestări energice pe băncile majorităţii, aplauze prelungite pe băncile partidului naţional ţărănesc). Şi atunci am scris d-lui Chiriţă Vasilescu... (protestări, întreruperi pe băncile majorităţii). Domnule Dumitrescu-Brăila dacă aveţi ceva de spus, ridicaţi-vă la tribună, luaţi cuvânul şi atacaţi dv., personal această chestie. D. D. DUMITRESCU-BRAILA: Eu n’am atacat-o D. VIRGIL MADGEARU: Atunci ascultaţi, ce i-am scris. „Vă rog să nu întârziaţi cu achitarea sumei de 50.000 de lei, pentru cari aţi garantat”. Garantase, In faţa tuturor colegilor noştri de pe listă că nu vor fi păgubiţi cu 50.000 lei din această cauză. O VOCE: Ca să-ţi retragi oferta (sgomot). D. VIRGIL MADGEARU: Iată scrisoarea mea din 5 iulie: „Iubite domnule Chiriţă, vă rog să nu întârziaţi cu achitarea sumei de 50.000 lei, pentru care aţi garantat. Aveam absolută nevoie, şi orice întârziere ne pricinueşte grave prejudicii". Ce face d-nul ministru de Justiţie ? Citesc textual în discursul său: „Dar mai târziu, fiindcă domnului Madgearu i se părea că poate să fie păcălit de acest tipograf,. Eu nu avusesem absolut nici o relaţie cu nici unul din tipografi. D. M. PAŞCANU: Afară de d. Dobrescu. D. VIRGIL MADGEARU: ..„pentru rest către seară, în aceeaşi zi, i-a trimis o scrisoare, cu semnătură proprie cu formular..." Eu ÎI somez să arate ce scrisoare am trimis tipografului ! D. Stelian Popescu publică facsimilul scrisorii către d. Chiriţă Vasilescu, lăsând să se înţeleagă însă, că domnul Chiriţă Vasilescu, căruia m’am adresat eu, era tipograf, pe când de fapt era un prieten politic şi acestuia m’am adresat. (Aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc). „Măcar că sunt aşa de scumpe“ fi dusă în condiţiuni serioase, cercetaţi cât s’a plătit anul trecut şi plătiţi de două ori atâta şi daţi lucrarea tipografiei „Curierul Judiciar”. Intre timp, au venit la mine d-nii D. R. Ioaniţescu, Chiriţă Vasilescu şi mi-au spus: tipografia „Curierul Judiciar" a realizat un angajament cu societatea „Tipografiile Unite”, prin care „Tipografiile Unita”, care sunt o instalaţie tipografică serioasă, fuseseră, angajate de „Curierul Judiciar", care era numai intermediar în această chestiune, după cum s’a dovedit, ca să tipărească buletinele, „Curierul Judiciar” încasând diferenţa. Pentru ce să arătăm noi ostilitate? Atunci am spus d-lor D. R. Ioaniţescu şi Chiriţă Vasilescu Aţi constatat, împreună cu mine că păgubeşte fondul nostru electoral cu 100.000 de lei, fiind prădaţi cu această sumă. (Exclamări protestatoare de pe băncile majoritiţţii). Garantaţi d-voastră amândoi, unul 50.000 de lei şi celălalt 50.000 de lei, pe cari îi veţi plăti la fondul nostru electoral. (Mare ilaritate pe băncile majorităţii). Garantaţi d-voastră că veţi plăti această sumă, ca să ne scăpaţi de această pagubă, pe care o avem şi să nu ne puneţi în imposibilitate să ducem lupta noastră lectorală. (Ilaritate, exclamări ironice pe băncile majorităţii). Pentru ce manifestaţi d-voastră aceste exclamaţiuni? Este vre-o lipsă de onestitate din partea mea? VOCI DE PE BĂNCILE MAJORITAŢII (cu ironie): Nu, nu! ilaritate) D. VIRGIL MADGEARU: E o lipsă de onestitate din partea mea, când apăram pe toţi candidaţii noştri să nu li se sustragă suma de 100.000 de lei? In ce constă această lipsă de onestitate? D. M. PAŞCANU: De ce aţi lăsat ca liberalii să plătească trei lei? (întreruperi). D. VIRGIL MADGEARU: Vă voi spune imediat. Au avut interesul să plătească trei lei (exclamări: a la a 1 de pe băncile majorităţii). Şi atunci, dumnealor au făcut înţelegere ca după cum „Curierul Judiciar” se întovărăşise cu tipografiile Unite, „Curierul Judiciar” să se însărcineze să plătească tipografiei „Reforma Socială” suma de 100.000 de lei, anusta retrăgându-şi oferta (exclamări ironice pe băncile majoriăţii). Tipografia „Reforma Socială” era tipografia care tipărise toate manifestele şi pamfletle noastre electorale (exclamări ironice: a 1 a 1a ilaritate pe băncile majorităţii). D-voastră, domnilor, nu cunoaşteţi semnificaţia cuvântului pamflet electoral care are cu totul alt înţeles literar decât acela pe care i-l daţi d-voastră. lămuriri domnului Chiriţă Vasilescu: „Dragă loaniţescule, m'a surprins mult procedeul d-lui Stelian Popescu intr’o chestiune care... (Interuperi, sgomot)”. Vă rog să ascultaţi, pentru că nu e frumos din partea dv., ca, atunci când aţi ascultat —aflu, cu exclamaţiuni şi tot felul de manifestaţiuni—pe d. Stelian Popescu, când mă acuza să nu ascultaţi şi documentele pe cari le citesc. „M’a surprins mult procedeul d-lui Stelian Popescu, intr’o chestiune care, departe de a arunca o umbră urâtă asupra activităţii personale aşa politice a prietenilor noştri, n’a făcut decât să precizeze rolul trist al d-sale in afacerea tipărirei buletinelor de vot. Amicul meu Duvăz m'a rugat să intervin pe lângă d. Madgearu ca să nu mai facă caz de oferta exagerată a d-lui Codreanu de la „Curierul Judiciar1". D. Codreanu, de asemenea m’a rugat ca să lăsăm să se tipărească cu 3 lei bucata, căci —e textual reprodus—„d. Stelian Popescu mi-a aprobat să le fac eu, măcar că sunt aşa de scumpe", — este declaraţiunea însăşi a d-lui Codreanu—că oferta „Reformei Sociale", va fi înlăturată, căci aşa vrea d. ministru al jutiţiei". (Sgomot). „I-am obiectat că în toată ţara buletinele s’au tipărit cu 0,50—1,20 bucata, aşa încât a plătit 1,80 în plus de fiecare buletin... sgomot, întreruperi...) Voiţi să ascundeţi adevărul in interesul dv., şi nu veţi reuşi. „însemnează a ne despuia ca în codrul Vlăsiei şi noi să făcem h ilaritate pe băncile majorităţii”. I-am propus să ne restituie ceia ce ne lua nouă candidaţilor naţional-ţărănişti în plus, chiar la 1 leu şi 20 bani, d. Codreanu câştiga 30 de centime de fiecare buletin". Aşa făcuse socoteala d-l Chiriţă Vasilescu, la şi 20 buletinul tot ar fi câştigat 30 de centime. Eu cred că ar fi câştigat mult mai mult, după socotelile mele. „D-sa a consimţit să ne restitue 100.000 de lei. D. Madgearu a refuzat-o". Două zile dearândul am refuzat injoncţiunile prietenilor mei. Aceasta este adevărul (exclamaţii ironice pe băncile majorităţii, aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Iată domnilor, d. Chiriţă Vasilescu arată acest lucru: „D. Madgearu a refuzat, spunând că „Reforma Socială” le poate tipări cu 50 de centime câştigând cinci centime la fiecare buletin şi cu drept cuvânt refuza să stea de vorbă cu d. Codreanu care voia să ia un preţ de 3—4 ori peste preţul real. Am propus d-lui Madgearu garantându-i împreună cu tine, că în adevăr ne va restitui suma de mai sus. Cum nu aveam încredere în d. Codreanu, am rugat pe d. Duvăz să-mi dea o scrisoare prin care se obliga faţă de mine, unul din candidaţi, că ne va restitui suma cu care voia să ne speculeze acest domn Codreanu. Cum eu împreună cu tine ne obligam să dăm această sumă într’un anumit timp, iar Codreanu cam întârzia, d. Madgearu mi-a scris o scrisoare prin care îmi atrăgea atenţia să achit fără întârziere suma, cu care garantasem plata ei. Această scrisoare i-a încredinţat-o d-lui Ilie Rădulescu, care ne mai găsindu-mă acasă s’a dus direct la d. Codreanu. Repet încă că această sumă nu a fost de cât restituirea surplusului de speculă pe care-l încasase pe nedrept cu concursul lui, aşa afirmă d. Codreanu, al d-lui Stelian Popescu” (aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc). D. TEODOR LUNCESCU: Dv. v’aţi luat partea. D. VIRGIL MADGEARU: Eu nu am luat nimic. Eşti un cammic"+''ir „Eu nu am crezut — continuă d. Chiriţă Vasilescu —că un ministru de justiţie, fie el tipograf, să poată să încurajeze o asemenea speculă, şi că a fost speculă, este destul faptul că ne-a restituit tei 100 de mii de lei numai partea listei noastre, peste costul real al buletinelor". CiPftD.Stefan Popescu protejează... D. Chiriţă Vasilescu, s’a adresat şi d-lui Duvăz directorul tipografiilor Unite, adică acea instituţiune serioasă care a tipărit de fapt buletinele. Şi iată ce spune d. Duvăz într’o scrisoare autentică adresată d-lui Chiriţă Vasilescu: „Dragă Chiriţă, astăzi la Cameră d. minuţiu al justiţiei intra discuţia ne de ordin politic, s'a servit de o scrisoare, pe care in mod amical mi-am încredinţat-o ţie şi care priveşte tipărirea buletinelor de vot de către tipografia „Curierul Judiciar" reprezentată prin d. Codreanu, şi către tipografia societăţii noastre, pe care o reprezint eu. Mirat de procedeul de a scuza de asemenea corespondenţe, căci de fapt o asemenea scrisoare a servit de piedestal pentru aprecierea, morală a unor persoane, sunt dator să-ţi comunic cum s'a petrecut faptul". Şi am va rog ascultaţi: „Tipografia Curierul Judiciar obţine imprmarea buletinelor de vot, şi, pentru siguranţa că vor fi tipărite la timp, a cerut sprijinul tipografiei noastre, pe care i -am dat. Cum termenul era scurt și se cerea o imobilizare a întregului personal de zi și noapte, tipografia „Curierul Judiciar" a propus tribunalului Ilfov să ceară, pentru imprimare 3 lei de buletin, rămânând ca, apoi să se fixeze preţul real, ceea ce s’a şi făcut, fixânduse preţul la 2,30 lei bucata. Intra timp a intervenit protestat domnilor Madgearu şi Cihodariu... Acum alin că împotriva acestei specula a protestat şi domnul Cihodn- Tiu. Pentru ce domnul prim preşedinte n'a dat urmare acestor două proteste? D. VIRGIL MADGEARU: Intervenţiuni lăturalnice a făcut tipograful către prietenii noştri, ca să nu compromită tipografia „Curierul Judiciar”, (ilaritate, exclamaţiuni ironice, întreruperi pe băncile majorităţii). O VOCE (de pe băncile majorităţii): Dar pe acţionarii de la Reforma socială i-aţi întrebat când aţi întrebuinţat fondul aşa? D. VIRGIL MADGEARU: Să întrebaţi pe administratori. Domnilor, lucrul a stat prin urmare aşa: domnul Stelian Popescu, care este vicepreşedinte al Consiliului de administraţie al societăţii „Curerul Judciar” (aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc, întreruperi pe băncile majorităţii, a vrut, domnilor să avantajeze această tipografie). D. VIRGIL MADGEARU Dar d. Stelian Popescu a avut încă un interes să avantajeze această tipografie: d. Stelian Popescu este preşedintele sindicatului artelor grafice şi acest sindicat este aşa organizat încât toate tipografiile care fac parte din el, au o cotă-parte la toate afacerile, care se fac cu statul. (Aplaueze pe băncile partidului naţionl-ţărănesc), şi atunci domnul Stelian Popescu indirect îşi favoriza tipografia sa „Universul”, şi făcea o afacere bună. Rog să mi se spună: în ce constă din partea mea, şi din partea prietenilor mei, în ce constă cel puţin idelicateţa care s’ar fi comis, atunci când noi (ilaritate pe băncile majorităţii) nu am făcut decât o acţiune de apărare a drepturilor noastre de a nu fi prădaţi de suma de o sută mii lei. De ce, domnilor, n’am urmărit chestiunea mai departe? Pentru două motive. In primul rând pentru că d. prim-preşedinte al trib. Ilfov preşedintele biuroului electoral, mi-a declarat că nu stă în puterea sa această chestiune, pentrucă la ministerul de justiţie s’a rezolvat aprobarea ofertei. (Aplauze pe bâncile partidului naţ.-ţârănesc). In al doilea rând n’am urmărit-o mai departe şi mărturisesc, domnilor, o slăbiciune personală, am cedat după trei zile injoncţiunilor unor prieteni politici, în frunte cu d. Dem. Dobrescu. Este adevărat, o mărturisesc cinstit, trebuia să merg înainte. Trebuia să arăt până la ultima consecinţă, cum se dau toate lucrările publice la partizani, cum se speculează întotdeauna, fie statul, când este vorba de licitaţii, fie când este vorba de candidaţii de la alegeri cum ei sunt speculaţi în mod ruşinos, pentru că niciodată nu se face în mod cinstit o licitaţie publică, când este vorba de lucrări tipografice. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Eu am făcut deplină dovadă (ilaritate pe băncile majorităţii). D. Stelian Popescu are să dea socoteală pentru calomnia care a ridicat-o în Cameră, când a calificat această acţiune, ca o acţiune de presiune, pe care noi am fi exercitat-o ca să căpătăm ce? Un lucru care nu era un drept al nostru? Ca să căpătăm ce? Ca să ni se restitue o sumă, care Pentrucă a fost împiedicat de domnul Stelian Popescu, ministrul justiţiei. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc; întreruperi, protestări pe băncile majorităţii.) „In acelaş timp — continuă d. Duvăi — s'a depus şi o ofertă a tipografiei „Reforma socială" mai rftună ca aceea a tipografiei „Curierul Judiciar". Pentru că noi şi Curierul Judiciar, angajasem mult personal şi material pentru, a fi gata cu tipărirea care trebuia executată in trei zile, eu şi domnul Codreanu"ne-am adresat domnului D. R. Ioaniţescu, ca să mijlocească ca tipografia Reforma Socială să-şi retragă s-erta şi să roage pe domnul Madgearu să nu mai stârve în protestul stv. De acord cu domnul Codreanu, reprezentantul tipografiei Curierul Judiciar, am consimţit ca, pentru partidul ţărănesc să se restitue o diferenţă de 100.000 de lei (întreruperi, exclamaţii pe băncile majorităţii) întrucât la preţul.... de 3 lei bucata se putea acorda această restituire din beneficiul tipografiilor". Iată recunoaşterea speculei (întreruperi pe băncile majorităţii; aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). „Pentru realizarea acestei propuneri te-am rugat să intervii şi tu, spre a nu periclita tipărirea buletinelor. Suma ce vi s-a restituit nu a fost nicidecum obiectul unei tranzacţiuni. Cu aceste relatări, cred că pentru oamenii de bună credinţă, nu este nevoie de alte explicaţiuni. (Aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc; întreruperi, vociferări pe băncile majorităţii). Domnilor, prin urmare, iată cum stau lucrurile. Am prezintat toate dovezile... (exclamaţiuni ironice pe băncile majorităţii, întreruperi, sgomot)... prin care am arătat... D. N. BALOTESCU: Dar dacă exista un surplus, trebuia să-l restituie tribunalul. Cine face să se restituie o sumă: tribunalul sau intervenţiile lăturalnice, la tipografie. (Aplauze pe băncile majorităţii) ne era furată cu concursul ministrului de justiţie. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Dar ziarul „Universul” va avea să-şi dea socoteala de altceva mai grav. Va avea să-şi dea socoteala de publicarea falsă a acelei scrisori, lăsând să se înţeleagă în special că eu m-aşi fi adresat tipografiei şi că am cerut să achite suma de 50.000 lei. Lumea cinstită nu poate să fie impresionată de acţiunea unui om, care, din întâmplare se găseşte azi pe banca ministerială. (Aplauze pe băncile partidului naţional - ţărănesc). 14. Toată lumea ştie că în 1924, după o campanie care a durat luni întregi împotriva d-rului Lupu, d-l Stelian Popescu, a adunat tot materialul acestei campanii, intr’o broşură intitulată „Cine este doctorul Lupu, acta şi do I. cumente” (aplauze pe băncii« partidului naţional-ţărănesc) şi, domnilor, in această broşură a acuzat pe d-rul Lupu că este trădător, că este împotriva magistratura, că este împotriva armatei, că este vândut Sovietelor şi l’a acuzat şi de gestiunea sa făcută în calitate de prefect. Această broşură s’a tipărit într’un milion de exemplare, s’a răspândit prin toate prefecturile, prin toate primăriile prin toate băncile partidului liberal. Deţin acest exemplar de la directorul unei bănci liberale din provincie care mi-a spus că-mi poate furniza (aplauze pe băncile partidului naţional-ţărşnesc, întreruperi pe băncile majorităţii). Să se ridice unul să spună ce are de spus, ce înseamnă ticăloşia aceasta? (protestări pe băncile majorităţii). Să se ridice la tribună şi să spună ce are de spus (sgomot). D. N. N. SAVEANU, preşedintele Adunării: Vă atrag atenţiunea d-lor deputaţi, că d-l Madgearu are dreptul să se apere şi vă rog să-l lăsaţi să-şi termine cuvântarea. D-l ministru de justiţie va fi mâine în şedinţă şi-l va răspunde. Ne-a anunţat telefonic acum. D. VIRGIL MADGEARU: Domnilor, şi această broşură a fost răspândită de băncile liberale, o deţin de la directorul unei bănci liberale care mi-a făgăduit că-mi dă duzini pe care le are în pod. Această broşură de calomniere a întregei activităţi a d-lui ministru dr. Lupu a fost scrisă şi editată de d-l Stelian Popescu, ministrul de justiţie (aplauze de băncile partidului naţional-ţărănesc, protestări pe băncile majorităţii). Prin urmare d-l Stelian Popescu este un recidivist al calomniei murdare împotriva oamenilor politici (aplauze pe Dămile paridului naţional-ţărănesc) şi răsplata domnilor, pentru această activitate de calomniare a activităţii de 25 de ani a d-lui ministru dr. Lupu, a fost şi ea este un document al imoralităţii politice în care trăim că cei doi, cari s’au atacat în tot ce poate să fie mai scump pentru persoana lor şi pentru calitatea lor de oameni politici, se găsesc astăzi pe aceaaş bancă ministerială (aplauze pe bancile partidului naţional-ţărănesc) Opinia publică va aprecia şi încercarea de compromitere pe care a făcut-o cu temeritate ministrul de justiţie împotriva unui om, care, dacă are ceva de apărat, are patrimoniul de cinste, cu care o viaţă întreagă a stat înaintea dv. (aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Domnilor, ani dea rândul am atacat şi am fost atacat. Dar domnilor, eu n’am lansat niciodată un atac, fără să aduc înainte documente cu care să-l sprijin şi eu domnilor, am cruţat totdeauna pe oamenii cinstiţi. I-am atacat politiceşte, i-am atacat pentru principiile lor, pentru activitatea lor. Din gura mea, domnilor, nu a eşit un cuvânt de atac împotriva persoanei unui om, împotriva demnităţii lui, fără ca să fi avut pentru cel mai slab calificativ, o sută de documente care să dovedească cu tărie acuzaţia pe care o făceam. D-lor, eu cer d-lui ministru de justiţie, să se explice în şedinţa cea mai apropiată a Camerei.. D. N. N. SĂVEANU, preşedinte. V'am anunţat că d. ministru va fi mâine aci. D. VIRGIL MADGEARU. — Să retracteze afirmaţiunile pe care le-a făcut (protestări şi zgomot pe băn-O VOCE: Membru în consiliul de administraţie al tipografiei. D. VIRGIL MADGEARU: Era candidat cu noi, pe listă şi în această calitate mă adresam lui. O VOCE: In familie aţi lucrat! D. VIRGIL MADGEARU: Şi ministrul justiţiei lăsa să se înţeleagă că eu m’aşi fi adresat tipografului! Eu nu mă adresam decât unui candidat pe lista noastră, care îşi luase răspunderea, ca fondul nostru electoral să nu fie furat cu o sută de mii de lei. D. M. PAŞCANU: îmi permiteţi o întrerupere? Pentru cine garanta d. Chiriţă Vasilescu? D- VIRGIL MADGEARU: Nu ştiu (sgomot). Stau atât că garanţia ca fondul nostru electoral să nu fie atacat cu suma de 100.000 de lei, aceasta, ştiu eu. (Aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc). Iată ce scrie domnul Chiriţă Vasilescu domnului D. R. Ioaniţescu, care în lipsa mar eri, a cerut ordinar. HRSUVE mm Şedinţele de Duminică ale Camerei Cum se denaturează corespondența D. STELIAN POPESCU A FOST INTERESAT