Adevěrul, mai 1928 (Anul 41, nr. 13609-13631)
1928-05-01 / nr. 13609
Adevărul Ardealului Guvernul „Alraunei“ Sub guvernul actual, al tuturor ani încoace se strădueşte să perpăcatelor, nu se putea să nu ruleze vertească , conştient sau inconştişt în Braşov, care şi-a mai păstrat ceva din vechea-i atmosferă patriarhală şi curată, filmul „Alraune“ (mătrăguna), întocmit după „celebrul“ roman cu acelaş nume al scriitorului Hans Heins Ewers, — roman născut în întregime în culcuşul unei fantezii perverse şi al unei concepţii patologice şi materialiste. Auzind că acest roman fusese tradus în vre-o 12 limbi, cerut autorului autorizaţia de a-l traduce în româneşte, încă înainte de a-1 citi. Autorizaţia îmi sosi, dar fui silit a-i comunica, într’o formă politicoasă abandonarea intenţiei mele. Aruncasem romanul deoparte scârbit. Iată în câteva cuvinte cuprinsul: Profesorul Ten Brinken întreprinde următorul experiment: ia sperma unui condamnat la spânzurătoare, înainte de executarea acestuia, și i-o introduce unei din cele mai mari târfe, care moare născând o fată (Alraune). Fata ia numele de Ten Brinken, a profesorului care o concepuse teoretic. „Alraune“ crește mare, fuge din pension şi devine fatală pentru toţi ceicu cari vine în contact. In cele din urmă însuşi„tatăl“ ei se îndrăgosteşte de dânsa, dar cade victima firii ei, lipsită de orice echilibru şi fond moral. Când eşti desgustat de la cinematograf, lăsai la o parte revolta faţă de anarhia şi incuria factorilor oficiali, datori să supravegheze şi să cenzureze filmele şi piesele de teatru ce ni se prezintă, şi cari nu pot avea scopul de a cangrena morala publică şi individuală ! fără voie esclamat în sine-mi . .„guvernul Alaniei“ ! Guvernul ? „profesorul“ Ten Brinken. Spânzuratul şi târfa ? — să zicem, faptele guvernului. Alraune? — atmosfera dezastruoasă şi anarhică, politică, morală şi socială creată de guvern, care ne-a adus acum în pragul falimentului1, şi care distruge totul în jurul ei. Se poate închipui un partid şi un guvern de o mentalitate mai perversă decât cel liberal, care de 10 DR. IOAN LEMENY ent nu importămersul natural al evoluţiei sociale şi politice în ţara noastră, să siluiască voinţa populară şi să atrofieze forţa elanului firesc şi sublim al naţiunii, în drum spre crearea operelor sale genuine de cultură, prin năzuinţa absurdă de a crea o cămaşă de forţă pe seama sufletului admirabil al acestui neam, batjocorit şi robit moralmente şi fiziceşte? Creaţia partidului liberal, capo d’opera activităţii sale „patriotice“ — „Alraune“ — mătrăguna, care şi-a înfipt adânc rădăcinile în toate straturile societăţii noastre, îşi face azi, aproape netulburată, ravagiile în toate domeniile vieţii. Ea ne-a creat evenimentele de la Oradea şi de la Târgu-Mureş; ea ne-a dus la eşecul de la Geneva ; ea a supt vlaga poporului nostru aruncându-l la marginea dezastrului material ; ea ne-a compromis complect în străinătate; ea ne-a învrăjbit şi ne-a distrus orice avânt, punându-ne în faţa înfiorătoarei probleme a falimentului nostru naţional. Cramponarea la putere a actualului guvern este de asemenea o inspiraţie a acelui spirit rău şi pervers al „Alraunei“. Guvernul se agaţă de putere ca Ten Brinken de fătul său „Alraune“. Nu va întârzia însă nici desnodământul fatal ! Cel ce se încumetă a sfida puterea divină, amestecându-se în creaţiunile sale, îşi va lua pedeapsa ! Oricare alt guvern din lume şi-ar fi luat catrafusele, în momentul unor atari eşecuri şi compromiteri, ca „Oradia“, „Târgu-Mureş“, „Optantii“. Desnodământul fatal se apropie, se apropie cu paşi gigantici. Guvernul „Ten Brinken“ va fi răpus de „Alraune“, prăbuşindu-se sub molozul enorm şi năbuşitor al propriilor sale păcate, şi atunci va răsări lumina, soarele după potop, vestind prin curcubeul iertării renaşterea politică şi socială a îndureratului nostru neam ! ALBA-IULIA SE VA ŢINE CU ORICE PREŢ „La întrebările ce-mi puneţi, domnule redactor, ceea ce aţi putea să vă declar, după numeroasele lămuriri apărute deja în ziarele d-voastre, este că, peste tot pe unde am umblat zilele din urmă am întâmpinat o primire şi am găsit un entuziasm de nedescris. Impresiile culese sunt mai mult decât excelente. Adunarea de la Albalulia se va ţine sub orice condiţiuni, ori şi câte desfăşurări de forţe ni se vor opune şi mai ales chiar deasupra hotărîrilor guvernului d-lui Vintilă Brăiianu, guvern care, după declaraţiile d-lui Duca se menţine la putere după cum bate vântul peste graniţă, adică în funcţie de căderea sau rămânerea guvernelor străine la locul lor. Este cea mai umilitoare situaţiune la care s’a putut preta vreodată un guvern şi In acelaş timp o neasemuită copilărie iu a te crampona de ultimul tir de iarbă. Şi pentru ci veni vorba de iarbă şi deci de câmpiile bogate, pe cari leam admirat din zorii zilei şi până acum, oare nu este o nedreptate ca harnicii muncitori, ţăranii să nu poată ajunge odată in ţara noastră să se bucure, în libertate, de cinste, omenie şi dreptate? Adunarea de la Alba lulia va să însemne de aceia — şi la ea am chemat toată suflarea românească — ziua redeşteptării naţionale. Lovitura in plin pe care înţelegem să o dăm acestui guvern al furtului de urne şi tuturor blestemăţiilor. Iată ce am avut de spus. Manifestul nostru, pe care îl veţi citi peste două zile, va vorbi mai mult“. Cu aceste cuvinte d. Maniu s'a retras surâzând, pentru a se pregăti de descindere, în gara centrală, care de departe părea o mare de capele. IN GARA TIMIŞOARA Aei peste 3000 de cetăţeni din oraş, judeţ şi delegaţiile judeţelor vecine, în frunte cu d-nii Ciceo-Pop primul-preşedinte al adunării de la Alba-Iulia, Sever Bocu deputat, protopop M. Gaspar deputat, revizor Agliceriu senator, general Domaşneanu, dr. Cigăreanu decanul baroului de avocaţi, dr. Băran secretarul partidului, dr. Zarle, ing. Vidrighin, dr. Bardossy, dr. Korner, dr. Suci, dr. Bojinca, dr. Jucu, colonel Pop, senator Pascu, preotul Ardelean, Lampel senator, Mişa Vasiescu fost deputat, căpitan Micălăceanu, Jieu, doctor Balti, doctor Goiui, doctor Aniciu, preot Fleşeriu, etc. au salutat cu puternice urale şi strigăte de „trăiască salvatorul ţării“, pe d. Iuliu Maniu. In numele comitetului judeţean d. Sever Bocu a urat bun sosit şefului partidului asigurându-l de încrederea nestrămutată a populaţiunii bănăţene. D. Iuliu Maniu adânc mişcat de grandioasa primire spontană ce i s’a făcut a mulţumit tuturor, având pentru fiecare din vechii cunoscuţi câte un cuvânt de îmbărbătare. S’a format apoi, în ovaţiunile entuziate ale mulţimei, un lung cortegiu de automobile şi trăsuri, care urmat de cetăţeni în coloană de marş a străbătut oraşul până la sediul clubului partidului naţional-ţărănesc din partea Unirei, în faţa clubului o mare mulţime de câteva mii de oameni a aşteptat sosirea d-lui Maniu făcându-i iarăşi o deosebită manifestaţie de simpatie. CONSFĂTUIREA DE LA CLUB Saloanele clubului partidului erau neincăpătoare pentru mulţimea celor veniţi să asculte glasul d-lui Maniu. Când acesta şi-a făcut apariţia, urmat de fruntaşii organizaţiilor din Banat toţi cei prezenţi au isbucnit în urale nesfârşite. Luând cu greutate cuvântul d. Sever Bocu spune că în ajunul adunării de la Alba-Iulia, poporul din Banat a ţinut să salute pe şeful său sufletesc, încredinţându-l că nici o piedecă nu se va putea opune elanului popular. Guvernul ticăloşiilor şi nelegiuirilor nu poate împedica participarea cetăţenilor la adunarea care reprezintă astăzi singura speranţă şi lumină a neamului. CUVÂNTAREA D-LUI MANIU D. IULIU MANIU ovaţionat timp de zece minute, îşi începe cuvântarea declarând că a rămas extrem de surprins găsind la Timişoara, in locul unei simple adunări de comitet, o adevărată adunare a poporului bănăţean. In greaua luptă începută pentru dărâmarea liberalilor urgisiţi de o ţară întreagă, are mândria şi fericirea de a se şti susţinut de inimile calde ale tuturor cetăţenilor de pretutindeni. ..NOI TREBUE SA MERGEM LA ADUNAREA DE LA ALBAIULIA, CARE SE VA TINE CU PREŢUL ORICĂROR SACRIFICII“ fiindcă ea înseamnă un nou punct in evoluţia politică a neamului românesc. Acolo vom distruge echivocul şi calomniile puse în sarcina noastră de liberali, cari speculează naivitatea publică arătând că departe de a dori desfacerea ţării urmărim întărirea ei şi străini de gândul înstăpânirii dezordine, vrem întronarea celei mai desăvârşite ordine legate, bazată pe cinste şi omenie. România nu este a partidului liberal, ci a ţărănime şi tuturor claselor producătoare cinstite. Temeliile ei nu pot fi surpate de nimeni şi sub nici o formă. Concomitent cu adunarea de la Alba-Iulia vom ţine încă 5 adunări regionale, de simpatie la Bucureşti, Craiova, Iaşi, Brăila şi Cernăuţi, pentru ca intreg neamul să-şi spună în acea zi cuvântul său hotărîtor. La Alba-Iulie va fi o manifestare naţională, pentru a se impune voinţa poporului şi a se cere îndepărtarea guvernului care duce ţara la prăpăd înăuntru şi ne blamează în afară, este sătulă. Trebue să aducem de aceea aminte regenţei la Alba-Iulia că paharul s-a umplut. Veniţi un număr cât mai mare acolo, pe jos, cu hrana la traistă, aşa cum fac ţăranii ardeleni, pentru că în interesul unei cauze sfinte se impune să aduceţi sacrificii pe altarul naţiei. La Alba- Iulia vom pune bazele sigure ale viitorului acestui neam —acolo vom întrona libertatea politică, dreptatea pentru toţi, cinstea şi omenia. Nu vă lăsaţi intimidaţi de nimeni şi de nimic. Adunarea de la Alba lulia se va ţine, repet chiar fără voia guvernului. însufleţirea noastră şi a poporului este nespus de mare. Veniţi acolo. La revedere1. Ultimele cuvinte ale d-lui Maniu au fost acoperite cu aplauze, urale şi ovaţiuni nesfârşite. Din balconul clubului au vorbit apoi poporului adunat In piaţa Unireţ’ d-nii Ciceo Pop care a sunat mobilizarea tuturor bănăţenilor şi d. Sever Bocu inimosul şef al organizaţiei din judeţul Timiş-Torontal. In urmă d. Maniu, Ciceo Popa, Sever Dan şi ceilalţi fruntaşi au mers pe jos, până la hotelul Ferdinand, unde a avut loc masa comuna, fiind urmaţi, cu urale şi cântece de întreaga asistenţă de la club şi poporul din piaţă. La orele 2 d, Maniu a plecat cu automobilul la Arad şi de acolo la Bucureşti. D. BANCIULESCU "" ' --- D. luliu Maniu în Banat grandioasa manifestaţie dela Timişoara.-„La Alba lulia, cu orice sacrificii!” Consfătuirea de la clubul partidului naţional-ţăranesc.-Declaraţiile d-lor luliu Maniu şi Ciceo Pop. Manifestaţia - ■■ hm . ■.. ——■MŞfc a —— TIMIŞOARA, 27. — Astăzi la amiaconoepta de d. Maniuţă, cu Simplonul, a sosit în localitate d. luliu Maniu şeful partidului naţional-ţărănesc însoţit de d-nii Sever Dan fost ministru, senatorii dr. Văleanu-Lugoj, preotul Tătucu-Iblaniţa, deputatul căpitan Grigore Popescu-Lugoj şi alţi fruntaşi din judeţele Caraş-Severin şi Timiş-Torontal. D. Maniu foarte bine dispus şi încântat de frumuseţea ogoarelor bănăţene străbătute, în care domnia-sa vede grânarul de aur al României, pe distanţa dintre gara Timişoara Fabrica şi gara centrală Timişoara- Domniţa Ileana, unde era aşteptat de o imensă mulţime, a binevoit să ne acorde un interesant interview, pe care îl redăm în rândurile ce urmează. DATORIA REGENŢEI Noi, cei scăpaţi de curând, de sub jug străin, ne dăm mai bine decât oricine seama de pericolul ce ne ameninţă. Am crezut că înalta regenţă, aşa cum de altfel a promis dupăă adunarea de la Bucureşti va aviza şi face dreptate. Au trecut 9 săptămâni fără a se aduce vreo hotărâre şi fără a ni se da dreptate. Ţara nu mai poate aştepta, ţara legal recunoscută. D. IULIU MANIU Lucrări edilitare la Cluj O alee „Primar Theodor Mihali“ ■ ■ii —■ wm ..I ■■■»* CLUJ. — Astăzi Înaintede amiază cu un deosebit fast, în parcul oraşului lângă Arena sportivă, a avut Ioc inaugurarea nouei alei care va lega parcul orașului cu grădina Calutiului, unde se va instala noul târg de mostre. Noua i alee a fost intitulată „Primar Theodor Mihali“. După sosirea intregei oficialităţi clujene şi în prezenţa unui numeros public un preot a săvârşit un scurt serviciu divin după care d. R. Tufli a deschis festivitatea inaugurărei rostind următorul discurs: Prin sădirea acestor doi pomi în fruntea acestei alee de mesteacăn, alee pe care în numele Delegaţiunei permanente a Municipiului Cluj, vă rugăm ca de azi înainte să primiţi să poarte numele „Aleea primar dr. T. Mihali“ în amintirea măreţului moment al primului primar ales dela război încoace “, se deschide cu adevărat cuvânt un început de complectare a cartierului românesc din jurul Someşului. Având Mânăşturul pe dreapta Someşului iar parcelele funcţionarilor împroprietăriţi un număr de peste 500 pe partea stângă, diversele lucrări edilitare ce urmează a se face încă în anul acesta, dar mai ales într’o serie de ani următori vor contribui în înaltă măsură la îndeplinirea dorinţei marelui nostru Voevod, Ferdinand cel Mare, ca toţi luptătorii acestei ţări să se bucure cu adevărat de împroprietărirea acordată. Păduricea din faţa noastră, care trebueşte considerată ca o prelungire a parcului central şi care va adăposti cât mai curând un focar nediscutat al industriei şi comerţului ardelean, va contribui în mare măsură la înflorirea acestui cartier, care mai presus de toate va adăposti floarea intelectualităţii noastre româneşti. Acest teren de peste 30 de jugăre pe care îl vedeţi în faţa dv. şi care se află situat în mijlocul oraşului aparţine unei înalte instituţiuni de cultură din localitate, aparţinând Academiei de Agricultură, care prin înalta ei conducere în frunte cu rectorul dr. Şerban, nu a stat un singur moment la îndoială pentru ca înalta şi justa dorinţă a oraşului să fie îndeplinită răspunzând în mod afirmativ la propunerea d-lui consilier agricol Tudoriu, şi la îndemnul măreţ al d-lui ministru Cipăianu, care pe referat a scris cuvintele „Ţintind seamă de necesităţile oraşului, Primăria trebue să primească terenul Adresând prin aceasta mulţumirile noastre d-lui ministru Cipăianu, prof. Şerban rectorul Academiei de agricultură, d-lui consilier agricol Tudoriu să dea Dumnezeu ca această sădire pe care o veţi face, să constitue un punct de plecare bine definit, că desvoltarea acestui cartier modern al oraşului, menit a ridica din punct de vedere economic şi cultural nu numai oraşul dar chiar şi viaţa etăţenilor lui. Vă doresc să trăiţi mulţi ani“. Profund impesionat d. dr. Theodor Mihali a răspuns apoi prin următoarea cuvântare: „Nu găsesc cuvinte prin care să vă aduc profunda mulţumire a sufletului meu pentru onoarea ce mi-aţi face dând acestei alee numele meu. Sunt foarte satisfăcut că în delegaţia permanentă a oraşului nostru cu toate că membrii ei fac parte din diferite partide politice, politica nu s’a strecurat până azi în desbaterile noastre şi că deasupra oricăror alte nterese, interesele gospodăreşti ale oraşului au predominat. Deşi numai de puţin timp suntem în conducerea acestui oraş, operele edilitare înfăptuite sunt o dovadă a interesului mare pe care ni-l dăm să îmbunătăţim starea oraşului sub toate raporturile. Mulţumesc în primul loc d-lui prim-ajutor de primar Richard Tuni, care de când a pus ochii pe *acest teren n’a avut o clipă de ezitare pentru a, reuşi să-l câştige pe seama oraşului. S’a sbătut în toate părţile, pe la consilieratul agricol, pe la Academie, pe la minister şi datorită perzistentei care-l caracterizează a reuşit ca prin câştigarea acestui teren sa aducă oraşului această mare binefacere. Mulţumesc în al doilea rând d-lui dr. Şerban rectorul Academiei care a iiteles marele interese ale oraşului şi nu s-a opus la cedarea terenului pe seama primăriei. In fine mulţumesc d-lui Tudoriu consilier agricol care întotdeauna ne-a stat în ajutor.“ A încheiat mulţumind tuturor celor prezenţi cari au ţinut să ia parte la festivitate. D. Mihali a proceda apoi la sădirea celor doi mesteacăni din fruntea aleiei „Primar Theodor Mihali''. A urmat apoi o scurtă plimbare pe aleele după care întreaga asistentă a vizitat grădina Căluţiului unde toate explicaţiile au fost date celor prezenţi de către d. R. Tuffli prim ajutor de primar. La această festivitate între alţii au participat dr. Partenie Dan prefectul judeţului, colonel Mihail prefectul poliţiei, Belint preşedinte de tribunal, Şerban, rectorul Academiei de agricultură, dr. Tofan medicul veterinar al oraşului, etc. REP. Oradia edilitară ORADEA, 28. — Cine n‘a fost de un an doi în Oradea, rămâne surprins de halul în care se află astăzi tramvaiele proaste. Șinele s’au deteriorat de tot, aplecându-se la capete cu câte un centimetru și doi, astfel că vagoanele zdrăngănesc oribil, smucindu-se să sară peste aceste obstacole. Pasagerii, mai ales aceia de pe platforme, trebue să se ţină bine ca să nu fie aruncaţi din tramvai Când plouă, apa pătrunde sub şine şi sare la distanţă împroşcând cu automobilele păreţii caselor, vitrinele prăvăliilor şi hainele trecătorilor. Societatea de tramvaie nu mai face nici o reparaţie, încât ce se strică odată, rămâne bun stricat. „ Având ocazia să vizitez Timişoara, mi-am dat mai bine seama de halul gospodăriei de la noi. Acolo şinele sunt construite solid, iar tramvaele, curate, circulă cât se poate de regulat. Cele mai eftine bilete sunt de 4 lei, pe când la noi cursa minimă este 8 lei. Era vorba ca societatea de tramvaie să schimbe ruta pe bulevardul Regele Ferdinand până la gară. Pe urmă societatea sa luat la tocmeală cu primăria, angajându-se să schimbe numai în partea din centru a bulevardului. Mai târziu a uitat de tot angajamentul şi a lăsat linia aşa cum era. Cum pe bulevard pavajul necesită ur’gente reparaţii, primăria aşteaptă să se facă întâiu lucrarea tramvaielor pentru a nu desfunda pavajul a doua oară. In acest timp străzile au ajuns într’o stare de plâns cum n‘au fost nici în timpul războiului. ADEVĂRUL Ceartă confesională la Oradia ORADIA, 28. Tribunalul disciplinar al consistoriului eparhial reformat din nordul Ardealului întrunit sub preşedinţia episcopului Ştefan Sulyok a pronunţat excluderea preotului dr. Ioan Gyenge din sânul bisericei reformate. Preotul e acuzat că a refuzat să execute ordinele episcopului, a ponegrit pe capii bisericei reformate, a oprit pe preotul numit în locul lui să oficieze servicii religioase, etc. Preotul dr. Ion Gyenge aflând despre această sentinţă a declarat că ea ni are nici o valoare deoarece d-sa face parte dintr’o altă biserică Ravagiile cenzurii in Ardeal Ziarul „Patria“ se întreabă dacă cenzorii sunt aliaţi cu Rottermere?Ministerul de interne are datoria să intervină ].. —__________ CLUJ. 27.— Ziarul „Adevărul” a arătat, nu de mult, că felul în care se exercită cenzura la Cluj este de natură a indigna nu numai pe cei ce sunt împotriva restrângerii libertăţilor presei, ci şi pe cei cari admit, în momente excepţionale, exercitarea acestui mijloc de control al scrisului.Am reprodus nu de mult pasagii semnificative, cari nu conţineau nimic subversiv, şi cari totuşi au fost tăiate de cenzura din Cluj. Câteva zile, cenzorul, delegat cu această misiune de prefectura poliţiei din Cluj şi-a stăpânit furia sa cenzorială. Cuminţenia însă a durat prea puţin. El se dedă din nou la un adevărat masacru, mai ales in coloanele ziarelor „Patria",, şi „Chemarea“. Şi să nu credeţi că cenzurează cine ştie ce! Metoda e aceasta. Nu admite aproape nimic din scrisul politic al redactorilor. Nu se pot publica nici un fel de amănunte asupra Adunării de la Alba lulia. Văzând acest lucru, redacţia ziarului „Patria“ a făcut într-o zi un număr, a cărui pagină politică era formată", cu excepţia unui sinigur articol, din material reprodus din ziarele bucureştene, aşa cum l-a lăsat cenzura din Capitală. Cenzorul din Cluj a găsit de cuviinţă, că ceea ce poate apărea în „Adeverul”, „Curentul", “Dreptatea” sau chiar „Viitorul”, în ocaşul Cluj este subversiv şi trebue suprimat. Spre indignarea întregii lumi de bun simţ, cenzorul — care în treacăt fie zis, este un biet funcţionăraş la prefectura poliţiei din Cluj — a găsit alaltăeri că e patriotic şi cuviincios să cenzureze recentul interview, dat de d. Iuliu Maniu ziarului „Adevărul“, şi reprodus de ziarul „Patria". Pe ziua de eri, procedura s-a repet. Au fost suprimate pasagiiri, cregî din interviewul d-lui Mihail Popovici, acordat ziarului „Adeverul” şi reprodus de ziarul „Patria”. Văzând aceste ilegalităţi cenzoriale, direcţia „Patriei” a făcut să se publice, în numărul de la 27 Aprilie un articol intitulat „Pentru cenzură" pe care îl reproducem mai jos. PENTRU CENZURA „Cenzura instituită ilegal, trecută organelor de poliţie printr’un procedeu identic, continuă să-şi facă de cap. In coloanele noastre nu pot apărea lucruri cari în alte ziare se lăfăesc cu cea mai evidentă literă. In coloanele noastre chiar BLAJUL este chestie... constituţională. Un pasagiu din interviewul d-lui Iuliu Maniu, şef de partid, faţă de care guvernul avea odată cele mai delicate atenţii, oferindu-i să împartă puterea, pasagiu apărut în toate ziarele din Bucureşti a fost tăiat în modul imbecil de un funcţionăraş al prefecturei de poliţie din Cluj. Informaţii despre adunarea de la Alba-Iulia, carie apar în presa din Bucureşti, la noi sunt suprimate. Nu avem voie să publicăm nici măcar atât. Din judeţele Turda şi Hunedoara vor participa 30 de mii de ţărani la Adunarea din Alba-Iulia. Sau că din judeţul Năsăud vor veni 2000 de căruţe cu câte 7—8 oameni fiecare. Numărul nostru de ieri a fost în adevăratul înţeles al cuvântului masacrat pentru motive identice celor de sus. Nici un rând din cele cenzurate la Cluj nu ar fi fost cenzurat la Bucureşti! Vrem să ştim: cenzura poliţienească din Cluj vrea să săture presa româneascădin Ardeal? Sau vrea să dovedească străinătăţii şi lui Rothermere că în Ardeal e regim special, că n’au voie să apară nici lucruri ce apar în capitala ţării? D. prefect al poliţiei şi inteligentul său cenzor sunt aliaţii lui Rothermere, de îi furnizează astfel de argumente pentru campania sa? Sau prostia omenească este atât de mare şi materia cenuşie atât, de absentă în unele capete, încât nu pot să vadă imbecilitatea faptei lor? Am crezut că avem de-a face cu oameni demni şi cumpăniţi în acţiunile lor. Ieri ne-am convins de contrarul. Ca o IMEDIATA consecinţă scoatem pe censor, înhăţându-l de urechile inteligenţei sale din locul unde l-am ascuns, ca să nu fie observat, şi îl plasăm în fruntea gazetei ca lumea să-l ştie. Când îi vom avea fotografia, vom publica-o. Dar de aceste barbare fapte ale cenzurii ar trebui să se sesizeze şi autorităţile superioare. Nu putem admite ca oraşul Cluj, capitala Ardealului, să fie o colonie unde îşi fac de cap toţi nechemaţii, fără nici un control. Ce zice d. Duca ?“ Spre surprinderea tuturor, şi acest articol a fost suprimat. Cenzorul a găsit că şi persoana sa este „chestiune constituţională“ în Ardeal. Pe lângă faptul că asemenea procedee nu pot fi admise într’o ţară civilizată, de faptul cum se aplică cenzura la Cluj ar trebui să se sesizeze şi autorităţile superioare. Este un precedent periculos, ca declaraţiile unui şef de partid să poată fi masacrate, în dragă voie, după cum îl taie capul pe unul sau altul dintre cenzorii din Ardeal! Un Iuliu Maniu, după ce a trecut odată prin cenzura bucureşteană, mai poate fi supus, cu declaraţiile sale, arbitrarului şi dezorientării unui cenzor provincial? întotdeauna am apărat libertatea presei, de aceea şi de data acesta cerem guvernului să ia măsuri ca batjocura compromiţătoare pentru prestigiul statului nostru, care se chiamă cenzura din Cluj, să înceteze, sau ca acest oficiu anticonstituţional să fie în aşa fel îndeplinit, încât să nu comită acte nepatriotice. Altfel vom continua să ne facem de râs în faţa lumii civilizate şi a minoritarilor. A. B. ▲ Citiţi Revista„PARDON“ Pagina 13-a STATUA LUI ŞTEFAN CEL MARE Se desveleşte acum la Chişinău cu prilejul serbăriiei aniversării a zece ani de la unirea Basarabiei. O nouă ilegalitate ia c in Ardeal f. r. De ce a fost destituit Preşedintele Asociaţiei ceferiste Marile fraude şi abuzuri dela căile ferate din Ardeal au intrat într’o nouă fază... de muşamalizare. Prevederile noastre, in ce priveşte nouile ilegalităţi puse la cale, s’au realizat întocmai. D. Dumitru Moga, preşedintele Asociaţiunei generale de ajutor reciproc a slujbaşilor ceferişti şi unul dintre funcţionarii de elită ai căilor ferate, a fost destituit de către comisia de disciplină, pentru că, fiind grav bolnav, nu s’a dus la Cetatea-Albă, unde a fost transferat din răzbunare. Comisiunea de disciplină n'a voit să ţină seamă, nici de faptul că slujbaşul era bolnav şi în concediu medical cu, câteva săptămâni înainte de transferare, nici de certificatele medicale, nici că nu s’au împlinit formele legale de trimitere în faţa comisiei de disciplină, nici că nu s’a făcut o cercetare din partea şefilor ierarhici, sau să se închee procesul verbal prevăzut de articolul 28 din legea de exploatare C. F. R. care este categorică în această privinţă. Nu numai atât, dar i s’a interzis şi dreptul de apărare şi nu s’a admis cu nici un preţ ascultarea martorilor propuşi, fapt care arată că grosolana răzbunare a fost premeditată. _CE NE SPUNE SLUJBAŞUL • PERSECUTAT Referitor la această destituire, fără precedent în analele unei instituţii de stat cu pretenţii de legalitate şi constituţionalism, d. Dumitru Moga, victima bandei de tâlhari de la căile ferate, ne dă următoarele lămuriri senzaţionale: Destituirea mea se bazează pe ac- Moga — este ilegală. Ea este o răzbunare ordinară. Cu luni înainte de a mă îmbolnăvi şi de a fi transferat, Colţescu mă ameninţa cu transferarea la Bazargic. Protectorii lui găsind că aceste punct este prea apropiat, au căutat pe hartă umil şi mai îndepărtat, şi au ales Cetatea Albă. Destituire mea se bazează pe acte false, de aceia am cerut revizuirea hotărârii comisiunii de disciplină. Mi s’a adus învinuirea de arătare a personalului contra administraţiei C. F. R. şi a conducătorilor ei. Inexact. Nu există un singur slujbaş ceferist care să fi dat dovadă că Taş fi aţâţat contra administraţiei C. F. R. Nu exista nici un raport, anchetă sau act ierarhic din partea şefilor mei, in care să se facă astzie măcar, la astfel de acte de aţă tare, pe cari le-am combătut în toată cariera mea, de 16 ani la C. F. R. In tot acest timp n’am propagat decât disciplina şi ordinea în serviciu, fapt care se poate dovedi cu întreaga arhivă a direcţiunii C. F. R Cluj. In tabloul meu de serviciu nu există nici cea mai mică pedeapsă, iar şefii mei dinainte şi de astăzi s’au întrecut în a-mi aduce elogii în scris şi verbal, pentru ţinuta mea corectă şi românească. Aceste acte îmi vor servi în faţa instanţelor judecătoreşti. alte ILEGALITĂŢI Nici o anchetă, nici o cercetare nu s’a făcut împotriva mea. Deci nu există procesul-verbal cerut de lege, în care să se stabilească învinuirile ce mi se aduc şi care să servească de bază legală trimiterii mele în faţa comisiei de disciplină. Activitatea mea se concentrează în organizarea Asociaţiunii generale de ajutor reciproc a slujbaşilor C. F. R. din întreaga ţară, având scopuri naţionale, economice şi culturale, după cum reiese şi din statute. Organizarea se face pe baza statutului funcţionarilor publici şi cu autorizaţii în regulă din partea autorităţilor civile şi militare. Nu numai atât, dar adunările noastre s-au ţinut în faţa autorităţilor, iar procesele-verbale au fost făcute de un notar public care a asistat la adunarea generală. Această activitate deci este publică, cunoscută de fostă lumea, bazată pe legile in vigoare şi în consecinţă nu i se poate da calificativul de aţâţare a funcţionarilor contra C. F. R. Vina noastră este însă că am prevăzut în statut combaterea corupţiei. In ce priveşte acuzaţia de refuz de serviciu, nu s’a făcut nici o cercetare; nu s’a dresat nici un procesverbal, conform prevederilor legii de exploatare C. F. R. care este categorică in această privinţă. Deci, actele de un conţinut defavorabil mi sunt false. ALTE ABUZURI Medicii C. F. R. a primit dispoziţil din partea lui Colţescu să nu mi se primească nici demisia, nu, deci nici concediu de boală, declarănd că a aranjat la Bucureşti să nu i se primească nici demisia, întrucât destituirea mea era hotărâtă odată cu ordinul de transferare, ştiind că bolnav fiind nu voi putea întreprinde, cu familia şi copiii de şcoală, un drum de patru zile în timpul celei mai grele ierni până la Cetatea-Albă. Cred însă că refuzul de a mi se da asistentă medicală nu poate servirea bază la constatarea refuzului de serviciu. Destituirea mea fiind ilegală, am atacat-o la contenciosul administrativ şi am cerut şi revizuirea procedură judecăţii mele în cursul căreia am să dovedesc răzbunarea ordinară a unor oameni de la conducere, din direcţiunea generală, cari în nici un caz nu se vor mai putea identifica cu administraţia C. F. R. cum au făcut-o până astăzi. Ca român, neţinănd seamă de uneltiri şi persecuţii, voi combate şi mai departe, din toate puterile mele, pe cei cari confundă căile ferate cu o întreprindere a lor, fiindcă eu nu urmăresc altceva decât bine- merbcăriri. CINE E PERSECUTATUL Am luat parte cu cei dintâi funcţionari români, încă din Decembrie 1918, la preluarea şi românizarea căilor ferate din Ardeal, lucrând zi şi noapte pentru organizarea comunicaţiiilor. Fiind singurul organ de legătură cu comandamentele militare, stăteau atât noaptea, cât şi în zilele de sărbători la postul încredinţat, pentru că, cei cari refuzau jurământul de fidelitate ne paralizau acţiunea de organizare şi românizare. Aproape toţi colaboratorii mei de atunci au ajuns, astăzi, oameni bogaţi, avansaţi cu zeci de grade, proprietari de case, mari acţionari, proprietari de întreprinderi şi cu capitaluri depuse la bănci, în timp ce eu am rămas să mă lupt pentru bunul renume al instituţiei, neputându-miînchipui gradul de imoralitate, în care se complac cei cari au adus discreditul asupra căilor ferate. In schimb, eu nu am obţinut nici o avansare în şapte ani. Afirm sus şi tare că actul de destituire este ilegal şi prin urmare mă consider funcţionar al statului, pe care l am servit cu devotament, dus până la abnegaţie şi rog pe toţi colegii mei de bine să ia cunoştinţă de acest lucru. * Declaraţiile de mai sus credem că nu mai au nevoie de nici un comentar. In schimb, ele constituie o nouă confirmare a campaniei noastre. _______ « AL. AVRAM “ in conflict nimcltstesc la Braşov BRAŞOV, 28. — Muncitorii de la fabricile de mobilă Zaharia, Feter, Peltz, Sainer ,şi Hubes au cerut majorarea salariilor. Tratativele conduse de reprezentantul ministerului muncii n’au dat nici un rezultat. Ele au fost amânate. Se crede că muncitorii vor declara greva.