Adevěrul, mai 1928 (Anul 41, nr. 13609-13631)

1928-05-01 / nr. 13609

Adevărul Ardealului Guvernul „Alraunei“ Sub guvernul actual, al tuturor ani încoace se strădueşte să per­­păcatelor, nu se putea să nu ruleze vertească , conştient sau inconşti­şt în Braşov, care şi-a mai păstrat ceva din vechea-i atmosferă patri­arhală şi curată, filmul „Alraune“ (mătrăguna), întocmit după „cele­brul“ roman cu acelaş nume al scri­itorului Hans Heins Ewers, — ro­man născut în întregime în culcuşul unei fantezii perverse şi al unei concepţii patologice şi materialiste. Auzind că acest roman fusese tradus în vre-o 12 limbi, cerut au­torului autorizaţia de a-l traduce în româneşte, încă înainte de a-1 citi. Autorizaţia îmi sosi, dar fui si­lit a-i comunica, într’o formă poli­ticoasă abandonarea intenţiei mele. Aruncasem romanul de­oparte scâr­bit. Iată în câteva cuvinte cuprinsul: Profesorul Ten Brinken întreprin­de următorul experiment: ia sper­ma unui condamnat la spânzură­toare, înainte de executarea aces­tuia, și i-o introduce unei din cele mai mari târfe,­­ care moare năs­când o fată (Alraune). Fata ia nu­mele de Ten Brinken, a profesoru­lui care o concepuse teoretic. „Al­raune“ crește mare, fuge din pen­sion şi devine fatală pentru toţi cei­­cu cari vine în contact. In cele din urmă însuşi„tatăl“ ei se îndrăgos­teşte de dânsa, dar cade victima firii ei, lipsită de orice echilibru şi fond moral. Când eşti desgustat de la cinema­tograf, lăsai la o parte revolta faţă de anarhia şi incuria factorilor o­­ficiali, datori să supravegheze şi să cenzureze filmele şi piesele de tea­tru ce ni se prezintă, şi cari nu pot avea scopul de a cangrena morala publică şi individuală ! fără voie esclamat în sine-mi . .„guvernul Al­aniei“ ! Guvernul ? „profesorul“ Ten Brinken. Spânzu­ratul şi târfa ? — să zicem, faptele guvernului. Alraune? — atmosfera dezastruoasă şi anarhică, politică, morală şi socială creată de gu­vern, care ne-a adus acum în pra­gul falimentului1, şi care distruge totul în jurul ei. Se poate închipui un partid şi un guvern de­ o mentalitate mai per­versă decât cel liberal, care de 10 DR. IOAN LEMENY­ ent nu importă­­­mersul natural al evoluţiei sociale şi politice în ţara noastră, să siluiască voinţa popu­lară şi să atrofieze forţa elanului firesc şi sublim al naţiunii, în drum spre crearea operelor sale genuine de­ cultură, prin năzuinţa absurdă de a crea o cămaşă de forţă pe sea­ma sufletului admirabil al acestui neam, batjocorit şi robit moralmen­te şi fiziceşte? Creaţia partidului liberal, capo d’opera activităţii sale „patriotice“ — „Alraune“ — mătrăguna, care şi-a înfipt adânc rădăcinile în toa­te straturile societăţii noastre, îşi face azi, aproape netulburată, ra­vagiile în toate domeniile vieţii. Ea ne-a creat evenimentele de la Ora­dea şi de la Târgu-Mureş; ea ne-a dus la eşecul de la Geneva ; ea a supt vlaga poporului nostru arun­­cându-l la marginea dezastrului material ; ea ne-a compromis com­plect în străinătate; ea ne-a învrăj­bit şi ne-a distrus orice avânt, pu­­nându-ne în faţa înfiorătoarei pro­bleme a falimentului nostru naţio­nal. Cramponarea la putere a actualu­lui guvern este de asemenea o in­spiraţie a acelui spirit rău şi per­vers al „Alraunei“. Guvernul se a­­gaţă de putere ca Ten Brinken de fătul său „Alraune“. Nu va întârzia însă nici desnodământul fatal ! Cel ce se încumetă a sfida puterea di­vină, amestecându-se în creaţiuni­­le sale, îşi va lua pedeapsa ! Ori­care alt guvern din lume şi-ar fi luat catrafusele, în momentul unor atari eşecuri şi compromiteri, ca „Oradia“, „Târgu-Mureş“, „Optan­­tii“. Desnodământul fatal se apropie,­­ se apropie cu paşi gigantici. Gu­vernul „Ten Brinken“ va fi răpus de „Alraune“, prăbuşindu-se sub molozul enorm şi năbuşitor al pro­priilor sale păcate, şi atunci va ră­sări lumina, soarele după potop, vestind prin curcubeul iertării re­naşterea politică şi socială a îndu­reratului nostru neam ! AL­BA-IULIA SE VA ŢINE CU ORICE PREŢ „La întrebările ce-mi puneţi, dom­nule redactor, ceea ce aţi putea să vă declar, după numeroasele lămu­riri apărute deja în ziarele d-voastre, este că, peste tot pe unde am um­blat zilele din urmă am întâmpinat o primire şi am găsit un entuziasm de nedescris. Impresiile culese sunt mai mult decât excelente. Adunarea de la Alba­­lulia se va ţine sub orice condiţiuni, ori şi câte desfăşurări de forţe ni se vor opune şi mai ales chiar deasu­pra hotărîrilor guvernului d-lui Vin­­tilă Brăiianu, guvern care, după de­claraţiile d-lui Duca se menţine la putere după cum bate vântul peste graniţă, adică în funcţie de căderea sau rămânerea guvernelor străine la locul lor. Este cea mai umilitoare situaţiune la care s’a putut preta vreodată un guvern şi In acelaş timp o neasemuită copilărie iu a te crampona de ultimul tir de iarbă. Şi pentru ci veni vorba de iarbă şi deci de câmpiile bogate, pe cari le­­am admirat din zorii zilei şi până acum, oare nu este o nedreptate ca harnicii muncitori, ţăranii să nu poată ajunge odată in ţara noastră să se bucure, în libertate, de cinste, omenie şi dreptate? Adunarea de la Alba lulia va să însemne de aceia — şi la ea am chemat toată suflarea românească — ziua redeşteptării naţionale. Lovitu­ra in plin pe care înţelegem să o dăm acestui guvern al furtului de urne şi tuturor blestemăţiilor. Iată ce am avut de spus. Manifestul nos­tru, pe care îl veţi citi peste două zile, va vorbi mai mult“. Cu aceste cuvinte d. Maniu s'a re­tras surâzând, pentru a se pregăti de descindere, în gara centrală, care de departe părea o mare de capele. IN GARA TIMIŞOARA Aei peste 3000 de cetăţeni din o­­raş, judeţ şi delegaţiile judeţelor ve­cine, în frunte cu d-nii Ciceo-Pop primul-preşedinte al adunării de la Alba-Iulia, Sever Bocu deputat, pro­topop M. Gaspar deputat, revizor A­­gliceriu senator, general Domaşnea­­nu, dr. Cigăreanu decanul baroului de avocaţi, dr. Băran secretarul par­tidului, dr. Zarle, ing. Vidrighin, dr. Bardossy, dr. Korner, dr. Suci, dr. Bojinca, dr. Jucu, colonel Pop, se­nator Pascu, preotul Ardelean, Lam­pel senator, Mişa Vasiescu fost de­putat, căpitan Micălăceanu, Jieu, doctor Balti, doctor Goiui, doctor A­­niciu, preot Fleşeriu, etc. au sa­lutat cu puternice urale şi stri­găte de „trăiască salvatorul ţării“, pe d. Iuliu Maniu. In numele comi­tetului judeţean d. Sever Bocu a urat bun sosit şefului partidului a­­sigurându-l de încrederea nestrămu­tată a populaţiunii bănăţene. D. Iu­liu Maniu adânc mişcat de grandi­oasa primire spontană ce i s’a fă­cut a mulţumit tuturor, având pen­tru fiecare din vechii cunoscuţi câ­te un cuvânt de îmbărbătare. S’a format apoi, în ovaţiunile en­­tuziate ale mulţimei, un lung corte­giu de automobile şi trăsuri, care urmat de cetăţeni în coloană de marş a străbătut oraşul până la se­diul clubului partidului naţional-ţă­­rănesc din partea Unirei, în faţa clu­bului o mare mulţime de câteva­ mii de oameni a aşteptat sosirea d-lui Maniu făcându-i iarăşi o deo­sebită manifestaţie de simpatie. CONSFĂTUIREA DE LA CLUB Saloanele clubului partidului erau neincăpătoare pentru mulţimea ce­lor veniţi să asculte glasul d-lui Maniu. Când acesta şi-a făcut apa­riţia, urmat de fruntaşii organiza­­ţiilor din Banat toţi­ cei prezenţi au isbucnit în urale nesfârşite. Luând cu greutate cuvântul d. Se­ver Bocu spune că în ajunul adună­rii de la Alba-Iulia, poporul din Ba­nat a ţinut să salute pe şeful său sufletesc, încredinţându-l că nici o piedecă nu se va putea opune elanu­lui popular. Guvernul ticăloşiilor şi nelegiuirilor nu poate împedica par­ticiparea cetăţenilor la adunarea care repre­zintă astăzi singura speranţă şi lu­mină a neamului. CUVÂNTAREA D-LUI MANIU D. IULIU MANIU ovaţionat timp de zece minute, îşi începe cuvânta­rea declarând că a rămas extrem de surprins găsind la Timişoara, in lo­cul unei simple adunări de comi­tet, o adevărată adunare a poporu­lui bănăţean.­­ In greaua luptă începută pentru dărâmarea liberalilor urgisiţi de o ţară întreagă, are mândria şi ferici­rea de a se şti susţinut de inimile calde ale tuturor cetăţenilor de pre­tutindeni. ..NOI TREBU­E SA MER­GEM LA ADUNAREA DE LA ALBA­­IULIA, CARE SE VA TINE CU PREŢUL ORI­CĂROR SACRIFICII“ fiindcă ea înseamnă un nou punct in evoluţia politică a neamului ro­mânesc. Acolo vom distruge echivocul şi calomniile puse în sarcina noastră de liberali, cari speculează naivita­tea publică arătând că departe de a dori desfacerea ţării urmărim întări­rea ei şi străini de gândul înstăpâ­nirii dezordine­, vrem întronarea celei mai desăvârşite ordine legate, bazată pe cinste şi omenie. România nu este a partidului liberal, ci a ţă­rănime­ şi tuturor claselor producă­toare cinstite. Temeliile ei nu pot fi surpate de nimeni şi sub nici o formă. Concomitent cu adunarea de la Al­­ba-Iulia vom ţine încă 5 adunări regionale, de simpatie la Bucureşti, Craiova, Iaşi, Brăila şi Cernăuţi, pentru ca intreg neamul să-şi spună în acea zi cuvântul său hotărîtor. La Alba-Iulie va fi o manifestare naţională, pentru a se impune voin­ţa poporului şi a se cere îndepărta­rea guvernului care duce ţara la prăpăd înăuntru şi ne blamează în afară, este sătulă. Trebue să aducem de a­­ceea aminte regenţei la Alba-Iulia că paharul s-a umplut. Veniţi un număr cât mai mare acolo, pe jos, cu hra­­na la traistă, aşa cum fac ţăranii ardeleni, pentru că în interesul unei cauze sfinte se impune să aduceţi sacrificii pe altarul naţiei. La Alba- Iulia vom pune bazele sigure ale viitorului acestui neam —acolo vom întrona libertatea politică, dreptatea pentru toţi, cinstea şi omenia. Nu vă lăsaţi intimidaţi de nimeni şi de nimic. Adunarea de la Alba lulia se va ţine, repet chiar fără voia gu­vernului. însufleţirea noastră şi a poporului este nespus de mare. Ve­niţi acolo. La revedere1­. Ultimele cuvinte ale d-lui Maniu au fost acoperite cu aplauze, urale şi ovaţiuni nesfârşite. Din balconul clubului au vorbit apoi poporului adunat In piaţa U­­nireţ’ d-nii Ciceo Pop care a sunat mobilizarea tuturor bănăţenilor şi d. Sever Bocu inimosul şef al organi­zaţiei din judeţul Timiş-Torontal. In urmă d. Maniu, Ciceo Popa, Sever Dan şi ceilalţi fruntaşi au mers pe jos, până la hotelul Fer­dinand, unde a avut loc masa co­muna, fiind urmaţi, cu urale şi cân­tece de întreaga asistenţă de la club şi poporul din piaţă. La orele 2 d, Maniu a plecat cu automobilul la Arad şi de acolo la Bucureşti. D. BANCIULESCU "" ' ---­ D. luliu Maniu în Banat grandioasa manifestaţie dela Timişoara.-„La Alba lulia, cu orice sacrificii!” Consfătuirea de la clubul partidului naţional-ţăranesc.-Declaraţiile d-lor luliu Maniu şi Ciceo Pop. Manifestaţia - ■■ hm . ■.. ——■MŞfc a —— TIMIŞOARA, 27. — Astăzi la amiacon­oepta de d. Maniu­ţă, cu Simplonul, a sosit în locali­tate d. luliu Maniu şeful partidului naţional-ţărănesc însoţit de d-nii Se­ver Dan fost ministru, senatorii dr. Văleanu-Lugoj, preotul Tătucu-I­­­blaniţa, deputatul căpitan Grigore Popescu-Lugoj şi alţi fruntaşi din judeţele Caraş-Severin şi Timiş-To­­r­ont­al. D. Maniu foarte bine dispus şi în­cântat de frumuseţea ogoarelor bă­năţene străbătute, în care domnia-sa vede grânarul de aur al României, pe distanţa dintre gara Timişoara Fabrica şi gara centrală Timişoara- Domniţa Ileana, unde era aşteptat de o imensă mulţime, a binevoit să ne acorde un interesant interview, pe care îl redăm în rândurile ce ur­mează. DATORIA REGENŢEI Noi, cei scăpaţi de curând, de sub jug străin, ne dăm mai bine decât oricine seama de pericolul ce ne a­­meninţă. Am crezut că înalta re­genţă, aşa cum de altfel a promis dupăă adunarea de la Bucureşti va aviza şi face dreptate. Au trecut 9 săptămâni fără a se aduce vreo ho­tărâre şi fără a ni se da dreptate. Ţara nu mai poate aştepta, ţara legal recunoscută. D. IULIU­ MANIU Lucrări edilitare la Cluj O alee „Primar Theodor Mihali“ ■ ■ii —■ wm ..I ■■■»* CLUJ. — Astăzi Înainte­­de amiază cu un deosebit fast, în parcul ora­şului lângă Arena sportivă, a avut Ioc inaugurarea nouei alei care va lega parcul orașului cu grădina Ca­lutiului, unde se va instala noul târg de mostre. Noua i alee a fost intitulată „Pri­mar Theodor Mihali“. După sosirea intregei oficialităţi clujene şi în prezenţa unui numeros public un preot a săvârşit un scurt serviciu divin după care d. R. Tufli a deschis festivitatea inaugurărei ros­tind următorul discurs: Prin sădirea acestor doi pomi în fruntea acestei alee de mesteacăn, alee pe care în numele Delegaţiunei permanente a Municipiului Cluj, vă rugăm ca de azi înainte să primiţi să poarte numele „Aleea primar dr. T. Mihali“ în amintirea măreţului m­o­ment al primului primar ales dela război încoace “, se deschide cu a­­devărat cuvânt un început de com­­plectare a cartierului românesc din jurul Someşului. Având Mânăşturul pe dreapta So­meşului iar parcelele funcţionarilor împroprietăriţi un număr de peste 500 pe partea stângă, diversele lu­crări edilitare ce urmează a se face încă în anul acesta, dar mai ales într’o serie de ani următori vor contribui în înaltă măsură la înde­plinirea dorinţei marelui nostru Vo­­evod, Ferdinand cel Mare, ca toţi luptătorii acestei ţări să se bucure cu adevărat de împroprietărirea a­­cordată. Păduricea din faţa noastră, care trebueşte considerată ca o prelungi­re a parcului central şi care va adă­posti cât mai curând un focar ne­discutat al industriei şi comerţului ardelean, va contribui în mare mă­sură la înflorirea acestui cartier, care mai presus de toate va adăposti floarea intelectualităţii noastre ro­mâneşti. Acest teren de peste 30 de jugăre pe care îl vedeţi în faţa d­v. şi care se află situat în mijlocul oraşului a­­parţine unei înalte instituţiuni de cultură din localitate, aparţinând A­­cademiei de Agricultură, care prin înalta ei conducere în frunte cu rec­torul dr. Şerban, nu a stat un sin­gur moment la îndoială pentru ca înalta şi justa dorinţă a oraşului să fie îndeplinită răspunzând în mod afirmativ la propunerea d-lui consi­lier agricol Tudoriu, şi la îndemnul măreţ al d-lui ministru Cipăianu, care pe referat a scris cuvintele „Ţi­ntind seamă de necesităţile oraşului, Primăria trebue să primească tere­nul Adresând prin aceasta mulţumirile noastre d-lui ministru Cipăianu, prof. Şerban rectorul Academiei de agricultură, d-lui consilier agricol Tudoriu să dea Dumnezeu ca această sădire pe care o veţi face, să consti­­tue un punct de plecare bine definit, că desvoltarea acestui cartier mo­dern al oraşului, menit a ridica din punct de vedere economic şi cultural nu numai oraşul dar chiar şi viaţa etăţenilor lui. Vă doresc să trăiţi mulţi ani“. Profund impesionat d. dr. Theodor Mihali a răspuns apoi prin următoa­rea cuvântare: „Nu găsesc cuvinte prin care să vă aduc profunda mulţumire a sufletu­lui meu pentru onoarea ce mi-aţi fa­ce dând acestei alee numele meu. Sunt foarte satisfăcut că în dele­gaţia permanentă a oraşului nostru cu­ toate că membrii ei fac parte din diferite partide politice, politica nu s’a strecurat până azi în desbaterile noastre şi că deasupra oricăror alte nterese, interesele gospodăreşti ale oraşului a­u predominat. Deşi numai de puţin timp suntem în conducerea acestui oraş, operele edilitare înfăptuite sunt o dovadă a interesului mare pe care ni-l dăm să îmbunătăţim starea oraşului sub toate raporturile. Mulţumesc în primul loc d-lui prim-ajutor de primar Richard Tu­­ni, care de când a pus ochii pe *a­cest teren n’a avut o clipă de ezitare pentru a, reuşi să-l câştige pe seama oraşului. S’a sbătut în toate părţile, pe la consilieratul agricol, pe la Aca­demie, pe la minister şi datorită perzistentei care-l caracterizează a reuşit­ ca prin câştigarea acestui te­ren sa aducă oraşului această mare binefacere. Mulţumesc în al doilea rând d-lui dr. Şerban rectorul Academiei care a iiteles marele interese ale oraşu­lui şi nu s-a opus la cedarea tere­nului pe seama primăriei. In fine mulţumesc d-lui Tudoriu consilier a­­gricol care întotdeauna ne-a stat în ajutor.“ A încheiat mulţumind tuturor ce­­lor prezenţi cari au ţinut să ia par­te la festivitate. D. Mihali a proceda apoi la sădi­rea celor doi mesteacăni din frun­tea aleiei „Primar Theodor Mihali''. A urmat apoi o scurtă plimbare­ pe aleele după care întreaga asistentă a vizitat grădina Căluţiului unde toate explicaţiile au fost date celor prezenţi de către d. R. Tuffli prim a­­jutor de primar. La această festivitate între alţii au participat dr. Partenie Dan prefectul judeţului, colonel Mihail prefectul po­liţiei, Belint preşedinte de tribunal, Şerban, rectorul Academiei de agri­cultură, dr. Tofan medicul veterinar al oraşului, etc. REP. Oradia edilitară ORADEA, 28. — Cine n‘a fost de un an doi în Oradea, rămâne sur­prins de halul în care se află astăzi tramvaiele proaste. Șinele s’au dete­riorat de tot, aplecându-se la capete cu câte un centimetru și doi, astfel că vagoanele zdrăngănesc oribil, smucindu-se să sară peste aceste obstacole. Pasagerii, mai ales aceia de pe platforme, trebue să se ţină bine ca să nu fie aruncaţi din tramvai Când plouă, apa pătrunde sub şine şi sare la distanţă împroşcând cu automobilele păreţii caselor, vitrine­le prăvăliilor şi hainele trecătorilor. Societatea de tramvaie nu mai face nici o reparaţie, încât ce se strică odată, rămâne bun stricat. „ Având ocazia să vizitez Timişoa­ra, mi-am dat mai bine seama de halul gospodăriei de la noi. Acolo şinele sunt construite solid, iar tram­­vaele, curate, circulă cât se poate de regulat. Cele mai eftine bilete sunt de 4 lei, pe când la noi cursa mini­mă este 8 lei. Era vorba ca societatea de tram­vaie să schimbe ruta pe bulevardul Regele Ferdinand până la gară. Pe urmă societatea sa luat la tocmeală cu primăria, angajându-se să schim­be numai în partea din centru a bu­levardului. Mai târziu a uitat de tot angajamentul şi a lăsat linia aşa cum era. Cum pe bulevard pavajul necesită ur’gente reparaţii, primăria aşteaptă să se facă întâiu lucrarea tramvaie­lor pentru a nu desfunda pavajul a doua oară. In acest timp străzile au ajuns într’o stare de plâns cum n‘au fost nici în timpul războiului. ADEVĂRUL Ceartă confesio­nală la Oradia ORADIA, 28.­­ Tribunalul disci­plinar al consistoriulu­i eparhial re­format din nordul Ardealului în­trunit sub preşedinţia episcopului Ştefan Sulyok a pronunţat exclu­derea preotului dr. Ioan Gyenge din sânul bisericei reformate. Preotul e acuzat că a refuzat să execute or­dinele episcopului, a ponegrit pe capii bisericei reformate, a oprit pe preotul numit în locul lui să oficie­ze servicii religioase, etc. Preotul dr. Ion Gyenge aflând despre această sentinţă a declarat că ea ni are nici o valoare deoarece d-sa face parte dintr’o altă biserică Ravagiile cenzurii in Ardeal Ziarul „Patria“ se întreabă dacă cenzorii sunt aliaţi cu Rott­er­­mere?­Ministerul de interne are datoria să intervină ].. —__________ CLUJ. 27.— Ziarul „Adevărul” a arătat, nu de mult, că felul în care se exercită cenzura la Cluj este de natură a indigna nu numai pe cei ce sunt împotriva restrângerii libertă­ţilor presei, ci şi pe cei cari admit, în momente excepţionale, exercitarea acestui mijloc de control al scrisu­lui.Am reprodus nu de mult pasagii semnificative, cari nu conţineau ni­mic subversiv, şi cari totuşi au fost tăiate de cenzura din Cluj. Câteva zile, cenzorul, delegat cu a­­ceastă misiune de prefectura poliţiei din Cluj şi-a stăpânit furia sa cen­­zorială. Cuminţenia însă a durat prea puţin. El se dedă din nou la un adevărat masacru, mai ales in co­loanele ziarelor „Patria",, şi „Chema­rea“. Şi să nu credeţi că cenzurează cine ştie ce! Metoda e aceasta. Nu admite aproape nimic din scrisul politic al redactorilor. Nu se pot pu­blica nici un fel de amănunte asu­pra Adunării de la Alba lulia. Văzând acest lucru, redacţia zia­rului „Patria“ a făcut într-o zi un număr, a cărui pagină politică era formată", cu excepţia unui sini­­gur articol, din material reprodus din ziarele bucureştene, aşa cum l-a lăsat cenzura din Capitală. Cenzorul din Cluj a găsit de cuviinţă, că ceea ce poate apărea în „Adeverul”, „Curentul", “Drep­tatea” sau chiar „Viitorul”, în o­­caşul Cluj este subversiv şi tre­­bue suprimat. Spre indignarea întregii lumi de­ bun simţ, cenzorul —­ care în treacăt fie zis, este un biet func­­ţionăraş la prefectura poliţiei din Cluj — a găsit alaltăeri că e pa­triotic şi cuviincios să cenzureze recentul interview, dat de d. Iu­­liu Maniu ziarului „Adevărul“, şi r­eprodus de ziarul „Patria". Pe ziua de eri, procedura s-a repe­­t. Au fost suprimate pasagii­ri, cregî din interviewul d-lui Mi­hail Popovici, acordat ziarului „Adeverul” şi reprodus de ziarul „Patria”. Văzând aceste ilegalităţi cen­zor­iale, direcţia „Patriei” a făcut să se publice, în numărul de la 27 Aprilie un articol intitulat „Pen­­tru cenzură" pe care îl reprodu­cem mai jos. PENTRU CENZURA „Cenzura instituită ilegal, trecută organelor de poliţie printr’un proce­deu identic, continuă să-şi facă de cap. In coloanele noastre nu pot apă­rea lucruri cari în alte ziare se lă­­făesc cu cea mai evidentă literă. In coloanele noastre chiar BLAJUL este chestie... constituţională. Un pasagiu din interviewul d-lui Iuliu Maniu, şef de partid, faţă de care guvernul avea odată cele mai delicate atenţii, oferindu-i să îm­partă puterea, pasagiu apărut în toate ziarele din Bucureşti a fost tăiat în modul imbecil de un func­­ţionăraş al prefecturei de poliţie din Cluj. Informaţii despre adunarea de la Alba-Iulia, carie apar în presa din Bucureşti, la noi sunt suprimate. Nu avem voie să publicăm nici măcar atât. Din judeţele Turda şi Hune­doara vor participa 30 de mii de ţă­rani la Adunarea din Alba-Iulia. Sau că din judeţul Năsăud vor veni 2000 de căruţe cu câte 7—8 oameni fiecare. Numărul nostru de ieri a fost în adevăratul înţeles al cuvântului ma­sacrat pentru motive identice celor de sus. Nici­ un rând din cele cenzu­rate la Cluj nu ar fi fost cenzurat la Bucureşti! Vrem să ştim: cenzura poliţienea­scă din Cluj vrea să săture presa românească­­din Ardeal? Sau vrea să dovedească străinătăţii şi lui Rothermere că în Ardeal e regim special, că n’au voie să apară nici lucruri ce apar în capitala ţării? D. prefect al poliţiei şi inteligen­tul său cenzor sunt aliaţii lui Rot­hermere, de îi furnizează astfel de argumente pentru campania sa? Sau prostia omenească este atât de mare şi materia cenuşie atât, de absentă în unele capete, încât nu pot să vadă imbecilitatea faptei lor? Am crezut că avem de-a face cu oameni demni şi cumpăniţi în ac­ţiunile lor. Ieri ne-am convins de contrarul. Ca o IMEDIATA consecinţă scoa­tem pe censor, înhăţându-l de ure­chile inteligenţei sale din locul unde l-am ascuns, ca să nu fie observat, şi îl plasăm în fruntea gazetei ca lumea să-l ştie. Când îi vom avea fotografia, vom publica-o. Dar de aceste barbare fapte ale cenzurii ar trebui să se sesizeze şi autorităţile superioare. Nu putem admite ca oraşul Cluj, capitala Ar­dealului, să fie o colonie unde îşi fac de cap toţi nechemaţii, fără nici un control. Ce zice d. Duca ?“ Spre surprinderea tuturor, şi acest articol a fost suprimat. Cenzorul a găsit că şi persoana sa este „ches­tiune constituţională“ în Ardeal. Pe lângă faptul că asemenea pro­cedee nu pot fi admise într’o ţară civilizată, de faptul cum se aplică cenzura la Cluj ar trebui să se sesi­zeze şi autorităţile superioare. Este un precedent periculos, ca declaraţiile unui şef de partid să poată fi masacrate, în dragă voie, după cum îl taie capul pe unul sau altul dintre cenzorii din Ardeal! Un Iuliu Maniu, după ce a trecut odată prin cenzura bucureşteană, mai poa­te fi supus, cu declaraţiile sale, ar­bitrarului şi dezorientării unui cen­zor provincial? întotdeauna am apărat libertatea presei, de aceea şi de data acesta cerem guvernului să ia măsuri ca batjocura compromiţătoare pentru prestigiul statului nostru, care se chiamă cenzura din Cluj, să încete­ze, sau ca acest oficiu anticonstitu­ţional să fie în aşa fel îndeplinit, în­cât să nu comită acte nepatriotice. Altfel vom continua să ne facem de râs în faţa lumii civilizate şi a minoritarilor. A. B. ▲ Citiţi Revista„PARDON“ Pagina 13-a STATUA LUI ŞTEFAN CEL MARE Se desveleşte acum la Chişinău cu prilejul serbări­­iei aniversării a zece ani de la unirea Basarabiei. O nouă ilegalitate ia c­ in Ardeal f. r. De ce a fost destituit Preşedintele Asociaţiei ceferiste Marile fraude şi abuzuri dela căile ferate din Ardeal au intrat într’o nouă fază... de muşamalizare. Pre­vederile noastre, in ce priveşte nou­­ile ilegalităţi puse la cale, s’au re­alizat întocmai. D. Dumitru Moga, preşedintele Asociaţiunei generale de ajutor reciproc a slujbaşilor ce­ferişti şi unul dintre funcţionarii de elită ai căilor ferate, a fost destituit de către comisia de disciplină, pen­tru că, fiind grav bolnav, nu s’a dus la Cetatea-Albă, unde a fost transfe­rat din răzbunare. Comisiunea de disciplină n'a voit să ţină seamă, nici de faptul că slujbaşul era bolnav şi în concediu medical cu, câteva săptămâni înainte de transferare, nici de certificatele medicale, nici că nu s’au împlinit formele legale de trimitere în faţa comisiei de disciplină, nici că nu s’a făcut o cercetare din partea şe­filor ierarhici, sau să se închee pro­cesul verbal prevăzut de articolul 28 din legea de exploatare C. F. R. care este categorică în această pri­vinţă. Nu numai atât, dar i s’a in­terzis şi dreptul de apărare şi nu s’a admis cu nici un preţ ascultarea martorilor propuşi, fapt care arată că grosolana răzbunare a fost pre­meditată. _CE NE SPUNE SLUJBAŞUL • PERSECUTAT Referitor la această destituire, fără precedent în analele unei insti­tuţii de stat cu pretenţii de legali­tate şi constituţionalism, d. Dumitru Moga, victima bandei de tâlhari de la căile ferate, ne dă următoarele lămuriri senzaţionale: Destituirea mea se bazează pe ac- Moga — este ilegală. Ea este o răz­bunare ordinară. Cu luni înainte de a mă îmbolnăvi şi de a fi transfe­rat, Colţescu mă ameninţa cu trans­ferarea la Bazargic. Protectorii lui găsind că aceste punct este prea apropiat, au căutat pe hartă umil şi mai îndepărtat, şi au ales Cetatea Albă. Destituire mea se bazează pe ac­te false, de aceia am cerut revizui­rea hotărârii comisiunii de discipli­nă. Mi s’a adus învinuirea de arătare a personalului contra administraţiei C. F. R. şi a conducătorilor ei. Ine­xact. Nu există un singur slujbaş ceferist car­e să fi dat dovadă că Taş fi aţâţat contra administraţiei C. F. R. Nu exista nici un raport, anchetă sau act ierarhic din partea şefilor mei, in care să se facă ast­zie măcar, la astfel de acte de aţă tare, pe cari le-am combătut în toa­tă cariera mea, de 16 ani la C. F. R. In tot acest timp n’am propagat decât disciplina şi ordinea în ser­viciu, fapt care se poate dovedi cu întreaga arhivă a direcţiunii C. F. R Cluj. In tabloul meu de serviciu nu­ există nici cea mai mică pe­deapsă, iar şefii mei dinainte şi de astăzi s’au întrecut în a-mi aduce elogii în scris şi verbal, pentru ţi­nuta mea corectă şi românească. Aceste acte îmi vor servi în faţa instanţelor judecătoreşti. alte ILEGALITĂŢI Nici o anchetă, nici o cercetare nu s’a făcut împotriva mea. Deci nu există procesul-verbal cerut de lege, în care să se stabilească învinuirile ce mi se aduc şi care să servească de bază legală trimiterii mele în faţa comisiei de disciplină. Activitatea mea se concentrează în organizarea Asociaţiunii generale de ajutor reciproc a slujbaşilor C. F. R. din întreaga ţară, având scopuri na­ţionale, economice şi culturale, după cum reiese şi din statute. Organiza­rea se face pe baza statutului func­ţionarilor publici şi cu autorizaţii în regulă din partea autorităţilor ci­vile şi militare. Nu numai atât, dar adunările noastre s-au ţinut în faţa autorităţilor, iar procesele-verbale au fost făcute de un notar public care a asistat la adunarea generală. Această activitate deci este publică, cunoscută de fostă lumea, bazată pe legile in vigoare şi în consecinţă nu i se poate da calificativul de aţâţare a funcţionarilor contra C. F. R. Vina noastră este însă că am prevăzut în statut combaterea corupţiei. In ce priveşte acuzaţia de refuz de serviciu, nu s’a făcut nici o cerce­tare; nu s’a dresat nici un proces­­verbal, conform prevederilor legii de exploatare C. F. R. care este cate­gorică in această privinţă. Deci, ac­tele de un conţinut defavorabil mi­ sunt false. ALTE ABUZURI Medicii C. F. R. a primit dispo­­ziţ­il din partea lui Colţescu să nu mi se primească nici demisia, nu, deci nici concediu de boală, decla­­rănd că a aranjat la Bucureşti să nu i se primească nici demisia, în­trucât destituirea mea era hotărâtă odată cu ordinul de transferare, ştiind că bolnav fiind nu voi putea întreprinde, cu familia şi copiii de şcoală, un drum de patru zile în timpul celei mai grele ierni până la Cetatea-Albă. Cred însă că refuzul de a mi se da asistentă medicală nu poate servirea bază la constata­rea refuzului de serviciu. Destituirea mea fiind ilegală, am atacat-o la contenciosul administra­tiv şi am cerut şi revizuirea proce­dură judecăţii mele în cursul căreia am să dovedesc răzbunarea ordina­ră a unor oameni de la conducere, din direcţiunea generală, cari în nici un caz nu se vor mai putea i­­dentifica cu administraţia C. F. R. cum au făcut-o până astăzi. Ca român, neţinănd seamă de u­­neltiri şi persecuţii, voi combate şi mai departe, din toate puterile me­le, pe cei cari confundă căile ferate cu o întreprindere a lor, fiindcă eu nu urmăresc altceva decât bine- merbcăriri. CINE E PERSECUTATUL Am luat parte cu cei dintâi func­­ţionari români, încă din Decembrie 1918, la preluarea şi românizarea căilor ferate din Ardeal, lucrând zi şi noapte pentru organizarea comu­­nicaţiiilor. Fiind singurul organ de legătură cu comandamentele mili­tare, stăteau atât noaptea, cât şi în zilele de sărbători la postul în­credinţat, pentru că, cei cari refuzau jurământul de fidelitate ne parali­zau acţiunea de organizare şi ro­mânizare. Aproape toţi colaboratorii mei de atunci au ajuns, astăzi, oameni bo­gaţi, avansaţi cu zeci de grade, proprietari de case, mari acţionari, proprietari de întreprinderi şi cu capitaluri depuse la bănci,­­ în timp ce eu am rămas să mă lupt pentru bunul renume al instituţiei, ne­putându-mi­­închipui gradul de i­­moralitate, în care se complac cei cari au adus discreditul asupra căi­lor ferate. In schimb, eu nu am obţinut nici o avansare în şapte ani. Afirm sus şi tare că actul de de­stituire este ilegal şi prin urmare mă consider funcţionar al statului, pe care l am servit cu devotament, dus până la abnegaţie şi rog pe toţi colegii mei de bine să ia cuno­ştinţă de acest lucru. * Declaraţiile de mai sus credem că nu mai au nevoie de nici un comen­­tar. In schimb, ele constituie o nouă confirmare a campaniei noastre. _______ « AL. AVRAM “ ­in conflict n­imcltstesc la Braşov BRAŞOV, 28. — Muncitorii de la fabricile de mobilă Zaharia, Feter, Peltz, Sainer ,şi Hubes au cerut majorarea salariilor. Tratativele conduse de reprezen­tantul ministerului muncii n’au dat nici un rezultat. Ele au fost amâ­nate. Se crede că muncitorii vor declara greva.

Next