Adevěrul, octombrie 1928 (Anul 41, nr. 13737-13762)
1928-10-08 / nr. 13743
T O întorsătură senzaţională în drama de la Cernăuţi Plutonierul ar fi ucis pe fată din gelozie Acum două zile am relatat împrejurările în care o tânără fată în etate numai de 15 ani, a fost împuşcată la Cernăuţi de către plutonierul anume Andrei Lopuşanschi. Asasinul a încercat apoi să se sinucidă trăgându-şi un foc de revolver în tâmpla dreaptă. La început se părea că atât fetiţa Alma Zavachi cât şi plutonierul Lopuşanschi ar fi convenit de comun acord să se omoare, din cauză că părinţii copilei n’au consimţit la căsătorie Părinţii victimei însă au convingerea că Alma nu a avut întenţiunea să se sinucidă, ci că a fost atrasă în cursă de către plutonier şi acesta a împuşcat-o din cauza geloziei. Părinţii fetei aveau o cantină instalată în curtea reg. 11 roşiori, în care servea Alma şi o soră a ei mai mare. Printre clienţii prăvăliei era şi plutonierul Andrei Lopuşanschi, care făcea o curte asiduă tinerei fete. Alia Zavachi îi arăta plutonierului o oarecare simpatie, însă o legătură intimă nu s’a stabilit între ei. Tatăl fetei afirmă că victima făcea totul numai din zburdălnicie, fiind incă un copil naiv. Fetiţei îi mai făcea curte şi un student şi un ofiţer pe care plutonierul era gelos. In ziua dramei, Andrei Lapuşanschi s'a dus în curtea cantinei şi a chemat pe tânăra fată «a vie fate acasă pentru a-i aduce manivela de telefon pe care i-o împrumutase cu o zi mai înainte. Alma Zavachi se dus acasă în str. Rosetti, a luat manivela şi apoi s’a îndreptat spre casa plutonierului pentru a i-o da S’a făcut noapte şi copila nu s’a mai intors acasă. După aceia a avut loc drama. Plutonierul a tras un foc de revolver asupra fetiţei, omorând-o, şi in urmă asasinul a încercat să-şi pună capăt zilelor. E de remarcat amănuntul că plutonierul fusese in ziua nenorocirii la un frizer căruia i-a spus: »Azi e ziua mea de nuntă**. Cadravrul a fost examinat de către medicul legist d. dr. Mayer care a constatat că Alma Zavachi era o fată cinstită și deci între dânsa și plutonier nu au avut loc legături intime. Se știe că în camera unde s’a produs drama s'a găsit o scrisoare cu câteva rânduri scrise de fetiță, prin care arată că consimte la sinucidere. Tatăl fetei însă nu recunoaște în scrisoare nici scrisul nici semnătura fiicei sala. Cercetările continuă pentru a se stabili cum au decurs în mod exact lucrurile. Sosirea avioanelor noastre de bombardament Primirea dela Pipera Eri după amiază au aterizat la Pipera, primele trei avioane de bombardament de noapte ale aviaţiei noastre, pilotate de la Paris cu ofiţeri români. Aterizarea s-a făcut în condiţiuni excelente pe câmpul de aviaţie, la orele 4.50 d. a., de faţă fiind d-nii general Sichitiu, colonelii Pîeniceanu şi Corbuleanu şi ofiţerii de la aerodromul Pipera. Avioanele poartă numele ,„ 1, R 2 şi R 3“ şi au fost pilotate de d-nii căpitani Laurenţiu Georgescu şi Fotulescu şi lt. Rotari. In carlingă au mai luat foc observatori ai aviaţiei franceze şi mecanici ai uzinelor. La coborâre cei trei piloţi au fost felicitaţi de superiorii lor, pentru sborul efectuat in condiuni excelente după programul întocmit. AVIONUL Aparatul „Livre Olivier“ e un bîplan cu două motoare .Jupiter“ de 120 H. P. şi e construit din aluminium, cu supraimbrăcăminte de pânză. Aceste aparate sunt in serviciul aviaţiei franceze şi au fost clasate primele. Aterisarea se face pe orice teren şi orice reparaţiuni se pot face pe loc. Avionul duce o încărcătură de 1000 kgr. bombe la 1000 km. cu o viteză de 190 km. pe oră sau 1400 kgr. bombe la 600 km. sbor. Pe carlinga fiecărui aparat sunt montate cinci mitraliere, iar dedesubt sunt instalate cârligele pentru bombe. Cele doua motoare sunt instalate pe aripi și sunt puse în mișcare prin pornire interioară. Avionul e prevăzut cu faruri de semnalizare pe carlingă şi pe aripi şi e foarte docil la conducere. SBORUL Sborul, după descrierea piloţilor a fost efectuat in condiţiuni excelente. Cei trei piloţi au plecat din Paris Luni la orele 8 dimineaţa, aterisând la Lyon după 3.30 ore, efectuând 400 km., unde li s’a făcut primire oficială de reg. 34 aviaţie. După alimentare şi-au continuat drumul spre Turin. A doua zi, la orele 10 dimineaţa au pornit spre Udine, trecând pe o ceaţă deasă Alpii la 4000 m. Înălţime. Pe aerodromul din Udine au fost primiţi oficial de aviaţia italiană şi au plecat spre Zagreb joi dimineaţa, aterisând în condiţiuni proaste din cauza terenului desfundat de ploi. In aceeaş zi au plecat spre Belgrad unde au aterisat seara, făcându-li-se ofiţerilor români şi însoţitorilor francezi primire oficială. Dri dimineaţă avioanele nu au putut sbura spre Bucureşti din cauza manevrelor aviaţiei sârbe, deoarece deasupra câmpului evoluau 150 aparate. Plecarea din Belgrad a fost la orele 12.45 şi aterisarea la Bucureşti la orele 4.50 d. a. In total aviatorii români au parcurs 2100 km. cu o medie de 158 km. pe oră. Pretutindeni, in oraşele unde au aterisat, li s’au făcut primiri entuziaste şi au fost felicitaţi pentru sborul efectuat în condiţiuni ireproşabile. REP. România tratează noui convenţiuni cu Cehoslovacia Rezultatele participării la tâgul dela Praga Participarea României la târgurile de mostre dela Milano, Salonic, Viena, şi acum în urmă la Praga, a fostun prilej, fericit de a scoate in evidenţă pe deoparte ruarele noastrerogăţii, dintre cari celemai multe destinate exportului, — iar pe de altă parte, justificarea, până la un punct, a politicei noastre comerciale, prin idei a proteguirii industriei noastre naționale. Se poate spune că la Praga s’au atins ambele aceste scopuri? După toate rezultatele — da. ORGANIZATIUNI PENTRU DESFACEREA FRUCTELOR ŢARII Participarea României la târgul din Praga a fost organizată, după cum se ştie, de cele două mari organizaţiuni profesionale oficiale, de Uniunea Cămărilor de agricultura şi de Uniunea Camerilor de comerţ şi industrie. Rezultatele practice ale acestei participări. — ne spune d. G. Cristodorescu director general al Uniunnei Camerilor de comerţ, înapoiat er,i din Cehoslovacia, sunt multe: primul, cereri serie&fee şi foarte numeroase pentru fructe ca şi pentru vinuri. In acest scop suftt pe cale de .* fee creta la Praga, anumite Organization! pentru desfacerea fructelor româneşti şi pentru importul vinului nostru. Chiar în timpul expoziţiei, ne-a adăugat d. Cristodorescu — s’au început tratative pentru realizarea acestor aranjamente. Este vorba ca Cehoslovacia să acoree şi României, cum a dat şi altor state, anume contingente pentru importul de vinuri. La târgul dela Praga s’a dovedit că vinurile noastre îndeplinesc toate condiţiunile pentru a putea avea, ca şi vinurile franceze, germane etc., această contingenţa». SPRE O NOUA CONVENŢIE COMERCIALA . Cu această ocaziune a fost un un schimb de vederi intre reprezentanţii României şi oficialitatea cehoslovacă cu privire la viitorul raporturilor noastre comerciale, şi s’a emis părerea că este nevoe de o nouă convenţie pentru stimularea, raporturilor dintre ambele state. Convenţia de comerţ încheiată la 1920, este departe de a mai putea corespunde azi, relaţiunilor dintre Romnânia şi Cehoslovacia. Aceasta Cu atât mai mult, cu cât situatîa României acum, este foarte favorab!RBfKpentru luarea * de noui măsuri in vederea intensificării relaţiunilor cu străinătatea. REGIMUL DE PROHIBIRE ŞI DE RESTRICŢIUNI Delegaţii români - după lămuririle pe cari la avem din partea directorului general al Uniunei Camenilor de comerţ, au indicat celor din capitala Cehoslovaciei, că atât regimul de prohibire şi restricţiuni la import şi export, a fost desfiinţat, că taxele vamale au fost considerabil reduse, că noul tarif vamal este moderat şi că la alcătuirea lui s’a avut în vedere tocmai necesitatea pe care o are România, de a încheia cât mai multe convenţiuni de comerţ cu cât mai multe state. Toate aceste lămuriri şi explicaţii ni par a fi convins pe cei de la Praga, care s’au arătat dispuşi la intensificarea relaţiunilor economice cu România. E chestiunea acuma numai de timpul când se va vota noul nostru tarif varcal, şi dacă el va fi Cu adevărat aşa cum s’a spus, A. SANDU A APĂRUT No. 3 16 pagini mari „RADIO" Jurnal pentru vulgarizarea radiofoniei Cu următorul cuprins: Tendinţele radiofoniei moderne Fiorul 109 . Postul P. T. T. şi-a inestat emisiunile De vorbă cu B-l Inginer Rosei In aşteptarea ridicării restricţiunilor Cu post simplu cu galena pentru auzit Bucureştii Abecedarul Radiofoniei Expediţie de radio la Polul Sud De vorbă cu cititorii.Harta pentru determinarea orei pe tot globulPropaganda electorală prin radio Programul sâptâmanal || i al posturilor radiofonice || Ştiri de pretutindeni, intor moţiuni etc. etc. 16 pagine mari la exemplar © I ADE VERDI»" Marele proces muncitoresc din Cluj Apărarea afirmă că martorul Keresturi ar fi un agent provocator.Consiliul a dispus readucerea in Instanţă a acestui martor CLUJ. 5. Astăzi înainte de amiaza în fata consiliului de războiu local prezidat de către d. general Păcală, au continuat dezbaterile faimosului proces muncitoresc, înainte de deschiderea şedinţei la cuvântul d. dr. Aurel Lazăr care cu acte şi fapte dovedeşte că martorul de care s’a servit, comisarul regal — Al. Keresturi-Olteanu — nu are calitatea morală de fi luat un serios fiind pur şi simplu un agent provocator. Acest individ — continuă d. dr. Aurel Lazăr, a fost rând pe rând comunist, ţărănist, şovinist maghiar, spion maghiar, căutând pretutindeni unde s’a introdus să provoace. Oratorul depune pe masa consiliului acte, broşuri, reviste, articole de ziare cari dovedesc această activitate a martorului. In asemenea situaţie, este posibil ca o instanţă judecătorească să pună temeiu pe depoziţia unui astfel de martor. In consecinţă cere consiliului să admită noui martori, cu care va dovedi ce fel de declaraţii a făcut acest individ. Consiliul a admis cererea d-lui dr. Lazăr. UN INCIDENT D. C. PARASCHIVESCU-BALACEANU depune în scris un incident prin care constată că martorul când a afirmat că dr. Rosvan a fost prizonier în Rusia, a făcut o mărturie mincinoasă, deoarece acuzatul a fost prizonier în Italia. Se trece apoi la audierea martorilor. . . Primul este ascultat Dr. Oraşteanu avocat din Cluj care depune favorabil pentru Kestesz. „Nu ştiu de ce este acuzat sptune martorul. Dar am aflat că este vorba despre notele stenografice care i-au servit la un proces. Dacă astfel stă cazul, noi toţi avocaţii ar trebui să stăm pe banca acuzaţilor. Sunt note sociologice. Dar noi intelectualii trebue să cunoaştem ce se petrece in jurul nostru. Principiile comuniste trebuesc studiate, dar aceasta nu constitue un delict. Acuzatul îmi este prieten şi sunt fericit că am un astfel de prieten. Preşedintele cere să se citească nrtf 1I0 După o scurtă citire ia din nou cuvântul d. dr. Aurel Lazăr care 9PDinaceste notiţe se constată că este vorba de simple păreri de ordin sociologic. Am şi eu acasă note în jurul comunismului şi zeci de cărţi comuniste. Le am la dispoziţia siguranţei — adaugă ironic oratorul — dacă vrea să le sechestreze. Noi insă cerem d-lui comisar regal .COMISARUL REGAL: Vă indic dosarele și voiu face precizări la rechizitor. DR AUREL LAZAR: Este o monstruozittete în România Mare să se întâmple ca un intelectual sa fie oprit de la citit, scris şi gândit. Şi acest proces muncitoresc dovedeşte aceasta* COMISARUL REGAL: D-voastră ii numiţi un proces muncitoresc iar eu un complot bolşevic. AV. C. VICOL: Un proces de Intenţii, de idei. Martorul cere şi el fapte. APARAREA : Până şi martorii cer fapte. UN PUBLICIST DESPRE KERESTURY Este introdus ziaristul TABERYS GEZA care descrie viaţa aventuroasă a lui Kerestury, pe care l-a atacat în coloane întregi. Preşedintele opreşte pe martor să continue. Apărarea prin d. P. ZISSU, protestează contra acestei atitudini. Apoi martora expune cum Kerestury i-a spus că este spion maghiar. COMISARUL REGAL: De ce nu aţi denunţat cazul? „ DR. AUREL LAZAR: Pentru că noi nu suntem spioni. CE SPUNE UN REPREZENTANT AL PROPRIETARILOR După acesta este ascultat d. DR. SIGMUND ENGEL, secretarul general al Ligii proprietarilor. D. DR. ROSVAN întreabă „dacă el a provocat incidente sângeroase între chiriaşi şi proprietari în călităte de secretar al Ligii Chiriaşilor? ” DR. SIGMUND ENGEL spune că niciodată nu s’a întâmplat aşa ceva. „ . . . . DR. ROSVAN: Deci mărturia lui Kerestury este falsă? COMISARUL REGAL: Kerestury a spus că pretutindeni unde există comunişti — deci dr. Rosvan se face propagandă subversivă. UN PROTEST ENERGIC In calitate de vicepreşedinte al Uniunei. Avocaţilor ţin să fac o declaraţie. Dr. Rosvan este un distins avocat şi în acelaş timp membru in Consiliul de disciplină al baroului din Oradea. Când se spun astfel de fapte se aduce o gravă insultă baroului. Ţin să protestez contra acetetor acuzări ridicole. KERESTURY DEMASCAT D. GARTOS LADISLAU arată câte Kerestury a scris articole cu caracter revoluţionar. D. MARIN POPA dă relaţiuni asura activităţii legale desfăşurate de d. dr. Rosvan la sindicate. D. DR. SYLAGHY ALEXANDRU arată că-l cunoaşte pe dr. Rosvan din captivitate, din Italia şi nu a scoate adevărate cele spusa privitor la prizonieratul in Rusia al acuzatului. APARAREA: Iată lucrurile adevărate ale lui Kerestury. Cerem aducerea şi arestarea martorului. Consiliul admite aducerea lui ameninţări in instanţă Urmează imediat ascultarea d-lui KANDEL, secretarul Uniunei funcţionarilor afiliaţi la sindicatele unitare. Martorul dovedeşte activitatea lui Kerestury. COMISARUL REGAL: D-tale îţi voiu deschide acţiune publică. APARAREA protestează energic contra terorizării martorilor în instanţă şi cere preşedintelui să ia măsuri. Se naşte un schimb de cuvinte violente între acuzare şi apărare. APARAREA: Este nemaipomenit ce se perece în instanţă. E ridicol! Şedinţa se suspendă la orele 3 jumătate a. n.. Depoziţia martorilor a spulberat pe deplin mărturiile mincinoase ale lui Kerestury. De remarcat că apărarea în frunte cu d. dr. Aurel Lazăr, cunoscutul fruntaş naţional-ţărănist, n’a ezitat o singură clipă să demaşte această Înscenare. Desbatere de Vineri CLUJ, 5. — Procesul muncitoresc a continuat azi în faţa consiliului de război, prezidat de d. general Păcală. S’au audiat noui martori intre cari d. dr. Rădulescu consilier al municipiului Bucureşti şi membru marcant al partidului nationalţărănesc. D-sa a arătat că afirmaţiile martorului Kerestury Olteanu, referitoare la tratativele ce au existat intre partidul national-ţărănesc şi blocul muncitoresc ţărănist, sunt lipsite total de temei. A fost audiat apoi d. dr. Eugen Bianu, inspector general de siguranţă care a arătat că a avut relaţiuni de prietenie cu Victor Aradi, în virtutea cărora l-a sfătuit să evite legături şi întâlniri cu persoane suspecte, in timpul călătoriei ce trebuia să facă Aradi la Berlin, sfat pe care prietenul său l-a neglijat. In calitate de informator a depus şi scriitorul Moses Kahane, care este In curs de ispăşire a unei condamnări politice de 3 ani la Doftana. El a dat relaţiuni asupra modului de funcţionare a societăţilor „Arbeiter Hilffe“ şi „Rote Hilffe“, arătând că intre cele două societăţi există o mare diferenţă. Tot ca informator a fost introdus şi tânărul Abraham Finckler, care se găseşte tot la Doftana şi in aceleaşi condiţiuni cu Kahane. El a informat consiliul că tinerii muncitori cari nu au ajuns încă la majorat şi deci n’au dreptul legal de a se constitui în organizaţii separate de cei maturi sunt nevoiţi să se organizeze clandestin, intrând astfel in conflict cu autorităţile, care-i arestează, li maltratează şi condamnă. La ora 1 şi jumătate, şedinţa se suspendă urmând ca mâine dimineaţă să fie audiat din nou martorul Kerestury Olteanu. N. IONESCU * * Un soldat care n’a mâncat timp de 20 de zile Mai bine la Jilava decât la Corp Eri, consiliul de război al corpului II armată a avut de judecat apelul soldatului Marin Lulea de la batalionul trupei din ministerul de război, învinuit de risipire de efecte şi dezertare in ţară. Procesul a fost amânat pentru că în completul consiliului se afla un judecător care luase parte şi la prima judecare. înainte insă de a pleca din şedinţă soldatul Lulea roagă pe d. preşedinte să nu-l mai trimită la batalion, ci să-l ţină în Închisoarea consiliului. — De ce? întrebă preşedintele. — Pentru că acolo, la batalion mor de foame. — Ţi se dă mâncare proastă? — Nu mi se dă de Ioc. Douăzeci de zile, cât am stat acolo, n’am mâncat nimic, nimic. In şedinţă declaraţia lui Lulea produce o clipă de consternare. PĂCĂTOŞII NU TREBUE HRĂNIŢI — Şi de ce nu ţi se dă de mâncare? — Pentru că spuneau că păcătoşii la mine nu trebue hrăniţi... La gândul ăsta pe soldat , trecu lacrimile şi Îngâna rugător: vă rog nu mă trimiteţi înapoi la batalion. In urma acestora, consiliul, dispune menţinerea soldatului în arestul militar de la Jilava. După ridicarea şedinţei, avocatul apărărei ne lămureşte că întâmplarea soldatului acesta nu e unică şi că ilegalitatea care s’a petrecut cu el e cu atât mai gravă cu cât există un ordin circular cu No. 5243 din 22 Mai 1928, următor căruia niciun cont de trupă n’are libertatea să ţină soldaţi în arest fără aprobarea generalului comandant al corpului şi avizul consiliului de război. La corp nu se pot ţine decât cei cari au despăşit pedepse disciplinare. Detenţiunile preventive nu se execută decât la Jilava. Este deci fără precedent cazul a- cestui soldat care a răbdat 20 zile »» CC de foame, la un corp care n’avea calitatea să-l ţină Închis mai ales că vina lui n’are încă o calificare definitivă. BAL. Conferinţa regională naţionalţărănistă la Iaşi D, profesor Costăchescu şeful organizaţiei naţional-ţărăniste din Iaşi, a fost pus în curent asupra ordinei de zi a conferinţei regionale ce va avea loc Duminică in acel oraş. Delegatul centrului d. Mihai Popovici, va face o expunere amplă asupra situaţiei politice. Fiecare organizaţie îşi va desemna câte un delegat din fiecare comună, ales de săteni în adunările de la ţară pentru apropiata demonstraţie din Bucureşti. Delegaţii vor pleca cu merinde pentru 5-6 zile şi vor fi la ordinele conducătorilor. Pe ordinea de zi figurează şi chestiunea reorganizării rezistenţei cetăţeneşti. Aseară a avut loc la clubul partidului naţional-ţărănsec din Iaşi, o şedinţă plenară în care d. N. Costăchescu a făcut o expunere arătând necesitatea organizării rezistenţei cetăţeneşti pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie. Au mai luat cuvântul d-nii profesor dr. Răşcanu, Ioan Rang, Petrovanu, Jelea, Bogdan, etc., toţi admiţând rezistenţa cetăţenească ca singurul mijloc ce a mai rămas după ce s’au întrebuinţat toate căile cunoscute pentru a se impune respectarea legilor. La conferinţa de Duminecă ce va avea loc în sala Cinematografului Elisabeta va putea lua parte şi publicul. Congresul medicilor veterinari dii dimineaţă au început, la, Constanţa, dezbaterile congresului medicilor veterinari, la care a luat parte şi d. Argetoianu, ministrul agriculturii. . . D. profesor MOTAŞ, preşedintele Asociaţiei medicilor veterinari, a proclamat pe d. Argetoianu membru de onoare al Asociaţiei, oferindu-i preşidenţia congresului. D. C. ARGETOIANU, ministrul agriculturii, luând cuvântul a vorbit despre situaţia agricolă din ţara noastră. Spune apoi că va trimite în Canada mai mulţi agronomi români, deoarece acolo agricultura a făcut mari progrese. Arată progresele făcute şi în ţara noastră în domeniul serviciului tehnic. I Accentuează asupra faptului că o nouă lege al cărei anteproiect este [deacum în studiu va Înlătura lipsturile din gospodăria noastră I Ai mai Vorbit apot. d-nii dr. MARIGARIT In numele municipiului Con- I stanţa, ROŞCULEŢ prefectul judeţului, TEODORESCU-VALAHII pre- I şedinţele Camerei de agricultură şîN. ŞTEFAN Vice-preşedintele Camerei de comerţ. D. ION MANOLESCU inspector general şi consilier în ministerul agriculturii a cetit darea de seamă a activităţii societăţii iar d. Dînescu casier a dat cetire gestiunii din anul trecut şi bugetului pe anul viitor care este aprobat. S’au expediat apoi telegrame regelui Mihai, regentei şi primului ministru. Modificarea legii administrative Consfătuirea de la Interne Eri la orele 4 d. a. s-au înfronît la ministerul de interne toţi directorii generali ai ministerului, sub preşidenţia d-lui R Franasovici subsecretar de stat. Directorii generali ai ministerului au expus d-lui ministru Franasovici modificările ce ar fi necesar să se aducă legii administrative, modificări pe cari le socot utile în urma experienţii dobândite în aplicarea acestei legi. In urma discuţiunilor ce au urmat, s’a stabilit să se ia unele atribuţiuni din competenţa Consiliului Permanent Administrativ, care e prea încărcat şi să se dea ministerului de interne. Aceste atribuţiuniprivesc controlul şi supraveghearea unei bune gospodării a judeţelor şi comunelor şi anume, aprobările pentru: planurile de sistematizare a oraşelor; programul lucrărilor oraşelor; numirile consilierilor de drept; bilanţurile asociaţiunilor comunale; modificarea circumscripţiilor de plăşi şi regulamentele comunale. Aceste modificări vor fi adăugite la cele pe cari comisiunea parlamentară le-a socotit necesare şi pe cari le-am publicat la vreme. De acum se va proceda la redactarea procetului de lege care va fi alcătuit până la 15-20 octombrie spre a putea fi votat în primele zileale funcţionării Parlamentului. De la C. F. R. CĂRUŢĂ SFARAMATA. UN MORT ŞI UN RĂNIT In seara de 4 cor, o căruţă condusă de căruţaşul Demetre Carol, având şi doi pasageri, a fost sfărâmată de trenul mixt 2198. Nenorocirea s-a întâmplat in apropiere de staţia Simeria, la o barieră situată intre cantoanele 1 şi 2. Căruţa a fost complect sfărâmată caii şi un pasager onţorâţi iar căruţaşul grav rănit. UN HAMAL OMORÂT Un tren care in ziua de 4 cor. manevra In staţia Camara la Sighet, a prins intre tampoane pe hamalul Fahaidac Pavel din com. Veresmort la Tisa, pe care l'a omorit pe ioc. r—»~»I " ■ ■ .............. Labouriţi englezi pentru naţionalizarea Instituţiilor bancare LONDRA, 5. — Conferinţa din Birmingham a partidului labourist a adoptat directivele politicei financiare, expuse de d. Snowden, fost ministru al tezaurului. Conferinţa a votat o rezoluţie prin care se afirmă necesitatea naționalizării tuturor instituțiunilor bancare. Pagina S-a Expozeul d-lui general Averescu Liberalii zâmbesc.Naţional-ţărăniştii surâd eri s’a întrunit comitetul de direcţie al partidului poporului. D. general Averescu, făcând o expunere a situaţiei politice, a arătat că plecarea guvernului este inevitabilă şi că aceasta se va întâmpla înainte de 1 Ianuarie. Succesorul guvernului va fi d-sa, în colaborare cu d. N. Iorga. înţelegerea intre şefii celor două partide este perfectă. Mai departe, d. general Averesen s'a ocupat de chestiunea împrumutului criticând aspru felul cum s’au condus tratativele. Din cauza întârzierii, chiar dacă împrumutul s-ar realiza, efectele lui sunt compromise. D. general Averescu şi-a exprimat teama că leul va scădea şi în acest caz împrumutul abia va putea contura această nenorocită situaţie. Criza economică şi financiară nu se va îmbunătăţi prin împrumut în nici un caz. O, genera! Averescu a anunţat apoi că in curând va fi convocat comitetul executiv al partidului pentru a fixa listele de prefecţi, de candidaturi, etc..„ CE SPUNE UN MINISTRU DE CLASA I In cercurile liberale, exposeul d-lui general Averescu a provocat zâmbete. Un ministru de clasa I, ne spunea astăzi dimineață: „Nu mă indoesc că d. gen. Averescu s’a Înțeles cu d. Iorga asupra colaborări de guvern, dar ajunge atâta ? „Nu-mi închipui ca d. gen. Averescu să creadă asta". . — Cred poate amicii d-sale politici. — „Unii din ei sunt sigur că nu". — Dar este exact că guvernul se retrage până la 1 Ianuarie ? — „Depinde!“. „AMARĂ DEZILUZIE" Ce cred national-tărăniștii despre expozeul d-lui general Averescu? Un prieten al d-lui Maniu, care a urmărit deaproape cursul tratativelor pentru împrumut, ne spunea aseară: „D. genera] Averescu are dreptate. împrumutul a fost întârziat şi din cauza aceasta nu-şi va putea da roadele, la cari eram in drept să ne aştepăm. Bine înţeles, aceasta in ipoteza că el va fi încheiat. Eu, personal, nu cred incă. — Dar succesiunea ? — „Problema aceasta n'ar trebui să-l preocupe pe d. gen. Averescu. Nu de alta, dar ar putea să aibă o amară deziluzie". $i fruntașul național-țărănist îmi întinse mâna surâzând... REP. D. GENERAL AVERESCU Sfârşitul unui proces de spionaj La Consiliul de revizie al armatei, s’a judecat ori, sub preşidenţia d-lui general Mihail Darvari, procesul celor doi studenţi unguri: Silay Ştefan şi Banyay Francisc împreună cu funcţionarul c. f. r. Horvat Carol cari au fost condamnaţi de către consiliul de războiu al corpului 6 armată pentru tentativă de spionaj. Silay Ştefan şi Banyay au primit o pedeapsă de câte 4 ani închisoare, iar Horvat Carol, a cărei vină e doar complicitate la tentativă un an. Din actele de la dosar ar reeşi că cei doi studenţi, originari din Oradia Mare şi înscrişi la o facultate din Szegedin, primeau bani dela serviciul de spionaj unguresc prin Horvat Carol. La ei acasă s-au descoperit diverse substanţe chimice pentru prepararea aşa numitei cerneli invizibile. Consiliul de revizie a respins recursul lui Silay a casat cu trimitere sentinţa de condamnare a funcţionarului Horvath şi a admis motivele de casare în recursul lui Banyay. O STATISTICĂ A CHIRIAŞILOR Un comunicat al ministerului de justiţie D. Stelian Popescu, ministrul justiţiei, ne trimite următorul comunicat : Informaţiunile apărute ori în unele ziare, cu privire la rostul întocmirei unei statistici a chiriaşilor sunt eronate, tendenţioase şi cu totul lipsite de seriozitate. Adevărul este acesta şi nu poate fi altfel. Pentru ca în viitor, să se poată legifera mai în cunoştinţă de cauză în privinţa raporturilor dintre chiriaşi şi proprietari, am însărcinat pe directorul statisticii judiciare din acest minister, ca să întocmească un chestionar privitor la chiriaşii din municipii, adică, cu o populaţiune mai mare de 50.000 locuitori, oraşe, în care criza de locuinţe este mai accentuata. In vederea lucrărilor premergătoare acestui recensământ, care se va face în cursul lunei Noembrie prin organele poliţieneşti, directorul statisticei judiciare a avut mai multe consfătuiri la prefectura poliţiei Capitalei cu şefii de circumscripţiuni poliţieneşti, sub preşidenţia d-lui general Nicoleanu. Obiectul acestor consfătuiri a fost: să se găsească sistemul cel mai bun pentru distribuirea şi complectarea chestionarelor de către chiriaşi, pe circumscripţiuni poliţieneşti, astfel ca datele necesare să poată fi adunate la vreme. Chestionarul destinat recensământului nu se ocupă de veniturile chiriaşilor, nici de scopul arătat eronat în ziarele care au publicat ori acea informaţiune tendenţioasă, cu atât mai puţin de evacuarea chiriaşilor, care nu se poate face pe această cale. Ministrul justiţiei, Stelian Popescu NOTA REDACŢIEI. — Ţinem să relevăm că ştirea „eronată“ şi chiar „tendenţioasă“ de care vorbeşte comunicatul, a apărut în oficiosul guvernamental „Viitorul“, de unde au reprodus-o şi celelalte ziare. Liga chiriaşilor ne trimite următorul comunicat: In luptele duse pentru ocrotirea populaţiei nevoiaşe, „Liga Chiriaşilor“ a susţinut şi susţine că problema locuinţelor şi a chiriilor este încă la ordinea zilei şi nerezolvată până astăzi. Azi avem satisfacţia de a constata că însăşi de ministru al justiţiei, care preconiza libera tranzacţie şi care a alcătuit ultima lege de ocrotire a unor categorii de chiriaşi, ocrotire iluzorie din cauza cotelor ridicate, recunoaşte printr’un comunicat oficial că: „pentru ca în viitor să se poată legifera mai în cunoştinţă de cauză în privinţa raporturilor prime chiriaşi şi proprietari“ e nevoe de o statistică a chiriaşilor. Dreptatea constatărilor noastre atât de contestate a eşit la iveală. Şi Liga Chiriaşilor este penbtru o statistica dar sub rezerva a două condiţiuni: ( 1) Statistica chiriaşior va trebui să îmbrăţişeze problema locuinţei în toată amploarea ei socială iar nu să fie o simplă numărătoare globală a celor ce sunt chiriaşi. Să ni se dea numărul chiriaşilor pe categorii sociale şi veniturile ce le au; numărul persoanelor de fiecare cameră; locuinţele salubre şi insalubre; chiriile ce se plătesc; chiriile ce se pretind pentru viitor; cauzele neînchirierii clădirilor; numărul clădirilor neînchiriate, etc. 2) Statistica să fie alcătuită cu technica ştiinţifică a anchetelor şi monografiilor de comisiuni ad-hoc, care să lucreze deodată în tot cuprinsul municipiului şi care să înregistreze pe loc toate datele cerute de chestionar. Sistemul culegerea datelor prin circumscripţiile poliţieneşti nu poate da rezultate satisfăcătoare nici chiar pentru o simplă numărătoare globală. Experienţa făcută acum un an cu recensământul general al populaţiei e concludentă. De aceea până la proba contrarie, Liga Chiriaşilor rămâne sceptică şi neîncrezătoare în catagrafierea preconizată prin comunicatul d-lui ministru al justiției. Dunării CONSTANŢA. 5. O telegramă sosită azi dimineaţă autorităţilor din port anunţă că vaporul grecesc „Cassos“, plecat cu încărcătură din Galaţi spre Constanţa, s-a împotmolit astă noapte la gurile Dunării. Vaporul a suferit uşoare avarii. Două remorchere ale Comisiei Europene au plecat la fața locului. CITIŢI AZI REALITATEA, ilustrată No. 38 0 Octombre 1920 Din Valea Prahovei Panica la Hollywood Găetan în faţa juraţilor BYRD a plecat la Palmi Sud Ura,invidia şi mânia, duşmanii noştri cei mai aprigi Dovezi că ne tragem din maimuţă Beduină un automobil. Concursul de fotografii alRealităţii itudiate“, Son. hârtie grănicerilor, Curiozităţi Oameni fapte şi idei, Cronică cinematografică, Sport, Jocuri distracttve, Actualităţi, etc. 80 pag. mari—Totul Lei«