Adevěrul, octombrie 1928 (Anul 41, nr. 13737-13762)

1928-10-08 / nr. 13743

T O întorsătură senzaţională în drama de la Cernăuţi Plutonierul ar fi ucis pe fată din gelozie Acum două zile am relatat îm­prejurările în care o tânără fată în etate numai de 15 ani, a fost împuş­cată la Cernăuţi de către plutonie­rul anume Andrei Lopuşanschi. A­­sasinul a încercat apoi să se sinuci­dă trăgându-şi un foc de revolver în tâmpla dreaptă. La început se părea că atât feti­ţa Alma Zavachi cât şi plutonierul Lopuşanschi ar fi convenit de co­mun acord să se omoare, din cauză că părinţii copilei n’au consimţit la căsătorie Părinţii victimei însă au convingerea că Alma nu a avut întenţiunea să se sinucidă, ci că a fost atrasă în cursă de către pluto­nier şi acesta a împuşcat-o din cau­za geloziei. Părinţii fetei aveau o cantină in­stalată în curtea reg. 11 roşiori, în care servea Alma şi o soră a ei mai mare. Printre clienţii prăvăliei era şi plutonierul Andrei Lopuşanschi, care făcea o curte asiduă tinerei fete. Alia Zavachi îi arăta plutonieru­lui o oarecare simpatie, însă o le­gătură intimă nu s’a stabilit între ei. Tatăl fetei afirmă că victima fă­cea totul numai din zburdălnicie, fi­ind incă un copil naiv. Fetiţei îi mai făcea curte şi un student şi un ofiţer pe care pluto­nierul era gelos. In ziua dramei, Andrei Lapuşan­schi s'a dus în curtea cantinei şi a chemat pe tânăra fată «a vie fa­te acasă pentru a-i aduce manivela de telefon pe care i-o împrumutase cu o zi mai înainte. Alma Zavachi s­e dus acasă în str. Rosetti, a luat ma­nivela şi apoi s’a îndreptat spre casa plutonierului pentru a i-o da S’a făcut noapte şi copila nu s’a mai intors acasă. După aceia a a­­vut loc drama. Plutonierul a tras un foc de revolver asupra fetiţei, omorând-o, şi in urmă asasinul a încercat să-şi pună capăt zilelor. E de remarcat amănuntul că plu­tonierul fusese in ziua nenorocirii la un frizer căruia i-a spus: »Azi e ziua mea de nuntă**. Cadravrul a fost examinat de că­tre medicul legist d. dr. Mayer care a constatat că Alma Zavachi era o fată cinstită și deci între dânsa și plutonier nu au avut loc legături in­time. Se știe că în camera unde s’a pro­dus drama s'a găsit o scrisoare cu câteva rânduri scrise de fetiță, prin care arată că consimte la sinuci­dere. Tatăl fetei însă nu recunoaște în scrisoare nici scrisul nici sem­nătura fiicei sala. Cercetările continuă pentru a se stabili cum au decurs în mod exact lucrurile. Sosirea avioanelor noastre de bombardament Primirea dela Pipera Eri după amiază au aterizat la Pipera, primele trei avioane de bombardament de noapte ale avia­ţiei noastre, pilotate de la Paris cu ofiţeri români. Aterizarea s-a făcut în condiţiuni excelente pe câmpul de aviaţie, la orele 4.50 d. a., de faţă fiind d-nii general Sichitiu, colonelii Pîeni­­ceanu şi Corbuleanu şi ofiţerii de la aerodromul Pipera. Avioanele poartă numele ,„ 1, R 2 şi R 3“ şi au fost pilotate de d-nii căpitani Laurenţiu Georgescu şi Fotulescu şi lt. Rotari. In car­lingă au mai luat foc observatori ai aviaţiei franceze şi mecanici ai uzinelor. La coborâre cei trei piloţi au fost felicitaţi de superiorii lor, pen­tru sborul efectuat in con­di­­uni excelente după programul întocmit. AVIONUL Aparatul „Livre Olivier“ e un bî­­plan c­u două motoare .Jupiter“ de 120 H. P. şi e construit din alumi­nium, cu supraimbrăcăminte de pânză. Aceste aparate sunt in serviciul aviaţiei franceze şi au fost clasate primele. Aterisarea se face pe orice teren şi orice reparaţiuni se pot face pe loc. Avionul duce o încărcătură de 1000 kgr. bombe la 1000 km. cu o viteză de 190 km. pe oră sau 1400 kgr. bombe la 600 km. sbor. Pe carlinga fiecărui aparat sunt montate cinci mitraliere, iar dede­subt sunt instalate cârligele pentru bombe. Cele doua motoare sunt instalate pe aripi și sunt puse în mișcare prin pornire interioară. Avionul e prevăzut cu faruri de semnalizare pe carlingă şi pe aripi şi e foarte docil la conducere. SBORUL Sborul, după descrierea piloţilor a fost efectuat in condiţiuni exce­lente. Cei trei piloţi au plecat din Paris Luni la orele 8 dimineaţa, aterisând la Lyon după 3.30 ore, efectuând 400 km., unde li s’a făcut primire oficială de reg. 34 aviaţie. După alimentare şi-au continuat drumul spre Turin. A doua zi, la orele 10 dimineaţa au pornit spre Udine, trecând pe o ceaţă deasă Alpii la 4000 m. Înăl­ţime. Pe aerodromul din Udine au fost primiţi oficial de aviaţia italiană şi au plecat spre Zagreb joi diminea­ţa, aterisând în condiţiuni proaste din cauza terenului desfundat de ploi. In aceeaş zi au plecat spre Bel­grad unde au aterisat seara, făcân­­du-li-se ofiţerilor români şi însoţi­torilor francezi primire oficială. Dri dimineaţă avioanele nu au putut sbura spre Bucureşti din cau­za manevrelor aviaţiei sârbe, deoa­rece deasupra câmpului evoluau 150 aparate. Plecarea din Belgrad a fost la o­­rele 12.45 şi aterisarea la Bucu­reşti la orele 4.50 d. a. In total aviatorii români au par­curs 2100 km. cu o medie de 158 km. pe oră. Pretutindeni, in oraşele unde au aterisat, li s’au făcut primiri entu­ziaste şi au fost felicitaţi pentru sborul efectuat în condiţiuni ire­proşabile. REP. România tratează noui convenţiuni cu Cehoslovacia Rezultatele participării la tâ­gul dela Praga Participarea României la târgurile de mostre dela Milano, Salonic, Vie­­na, şi acum în urmă la Praga, a fost­­un prilej, fericit de a scoate in evi­denţă pe deoparte ruarele noastre­­rogăţii, dintre cari cele­­mai multe destinate exportului, — iar pe de al­tă parte, justificarea, până la un punct, a politicei noastre comercia­le, prin idei a proteguirii industriei noastre naționale. Se poate spune că la Praga s’a­u atins ambele aceste scopuri? După toate rezultatele — da. ORGANIZATIUNI PENTRU DESFA­CEREA FRUCTELOR ŢARII Participarea României la târgul din Praga a fost organizată, după cum se ştie, de cele două mari or­ganizaţi­uni profesionale oficiale, de Uniunea Cămărilor de agricultura şi de Uniunea Camerilor de comerţ şi industrie. Rezultatele practice ale acestei participări. — ne spune d. G. Cris­­todorescu director general al Uniu­­n­nei Camerilor de comerţ, înapoiat er,i din Cehoslovacia, sunt multe: primul, cereri serie&fee şi foarte nu­meroase pentru fructe ca şi pentru vinuri. In acest scop suftt pe cale de .* fee creta la Praga, anumite Or­ganization! pentru desfacerea fruc­telor româneşti şi pentru importul vinului nostru. Chiar în timpul expoziţiei, ne-a adăugat d. Cristodorescu — s’au în­ceput tratative pentru realizarea a­­cestor aranjamente. Este vorba ca Cehoslovacia să a­­core­e şi României, cum a dat şi al­tor state, anume contingente pentru importul de vinuri. La târgul dela Praga s’a dovedit că vinurile noastre îndeplinesc toa­te condiţiunile pentru a putea avea, ca şi vinurile franceze, germane etc., această contingenţa». SPRE O NOUA CONVENŢIE CO­­MERCIALA . Cu această ocaziune a fost un un schimb de vederi intre reprezen­tanţii României şi oficialitatea ce­hoslovacă cu privire la viitorul ra­porturilor noastre comerciale, şi s’a emis părerea că este nevoe de o nouă convenţie pentru stimularea, ra­porturilor dintre ambele state. Convenţia de comerţ încheiată la 1920, este departe de a mai putea corespunde azi, relaţiunilor dintre Romnânia şi Cehoslovacia. Aceasta Cu atât mai mult, cu cât situatîa României acum, este foarte favora­­b!R­BfKpentru­ luare­a * de noui măsuri in vederea intensificării relaţiuni­lor cu străinătatea. REGIMUL DE PROHIBIRE ŞI DE RESTRICŢIUNI Delegaţii români -­ după lămu­ririle pe cari la avem din partea directorului general al Uniunei Ca­menilor de comerţ,­­ au indicat ce­lor din capitala Cehoslovaciei, că atât regimul de prohibire şi restric­­ţiuni la import şi export, a fost des­fiinţat, că taxele vamale au fost con­siderabil reduse, că noul tarif va­mal este moderat şi că la alcătuirea lui s’a avut în vedere tocmai nece­sitatea pe care o are România, de a înch­eia cât mai multe convenţiuni de comerţ cu cât mai multe state. Toate aceste lămuriri şi explicaţi­­i ni par a fi convins pe cei de la Praga, care s’au arătat dispuşi la intensificarea relaţiunilor economice cu România. E chestiunea acuma numai de timpul când se va vota noul nostru tarif varcal, şi dacă el va fi Cu ade­vărat aşa cum s’a spus, A. SANDU A APĂRUT No. 3 16 pagini mari „RADIO" Jurnal pentru vulgarizarea radiofoniei Cu următorul cuprins: Tendinţele radiofoniei moderne Fiorul 1­09 . Postul P. T. T. şi-a inestat emisiunile De vorbă cu B-l Inginer Rosei In aşteptarea ridicării restricţiunilor Cu post simplu cu galena pentru auzit Bucureştii Abecedarul Radiofoniei Expediţie de radio la Polul Sud De vorbă cu cititorii.­Harta pentru determinarea orei pe tot globul­­Propaganda electorală prin radio Programul sâptâmanal || i al posturilor radiofonice || Ştiri de pretutindeni, in­tor moţiuni etc. etc. 16 pagine mari l­a exemplar © I ADE VERDI»" Marele proces muncitoresc din Cluj Apărarea afirmă că martorul Keresturi ar fi un agent provocator.­Consiliul a dispus readucerea in Instanţă a acestui martor CLUJ. 5.­­ Astăzi înainte de a­­miaza în fata consiliului de războiu local prezidat de către d. general Păcală, au continuat dezbaterile fai­mosului proces muncitoresc, înainte de deschiderea şedinţei la cuvântul d. dr. Aurel Lazăr care cu acte şi fapte dovedeşte că mar­torul de care s’a servit, comisarul regal — Al. Keresturi-Olteanu — nu are calitatea morală de fi luat un serios fiind pur şi simplu un agent provocator. Acest individ — continuă d. dr. Aurel Lazăr, a fost rând pe rând comunist, ţărănist, şovinist ma­ghiar, spion maghiar, căutând pre­tutindeni unde s’a introdus să pro­voace. Oratorul depune pe masa consiliului acte, broşuri, reviste, ar­ticole de ziare cari dovedesc acea­stă activitate a martorului. In asemenea situaţie, este posibil ca o instanţă judecătorească să pu­nă temeiu pe depoziţia unui astfel de martor. In consecinţă cere con­siliului să admită noui martori, cu care va dovedi ce fel de declaraţii a făcut acest individ. Consiliul a admis cererea d-lui dr. Lazăr. UN INCIDENT D. C. PARASCHIVESCU-BALA­­CEANU depune în scris un inci­dent prin care constată că marto­rul când a afirmat că dr. Rosvan a fost prizonier în Rusia, a făcut o mărturie mincinoasă, deoarece a­­cuzatul a fost prizonier în Italia. Se trece apoi la audierea martori­lor. . . Primul este ascultat Dr. Oraştea­­nu avocat din Cluj care depune fa­vorabil pentru Kestesz. „Nu ştiu de ce este acuzat sptune martorul. Dar am aflat că este vor­ba despre notele stenografice care i-au servit la un proces. Dacă astfel stă cazul, noi toţi avocaţii ar tre­bui să stăm pe banca acuzaţilor. Sunt note sociologice. Dar noi in­telectualii trebue să cunoaştem ce se petrece in jurul nostru. Princi­piile comuniste trebuesc studiate, dar aceasta nu constitue un delict. Acuzatul îmi este prieten şi sunt fericit că am un astfel de prieten. Preşedintele cere să se citească n­rtf 1I0 După o scurtă citire ia din nou cuvântul d. dr. Aurel Lazăr care 9PDin­­aceste notiţe se constată că este vorba de simple păreri de or­din sociologic. Am şi eu acasă note în jurul comunismului şi zeci de cărţi comuniste. Le am la dispoziţia siguranţei — adaugă ironic orato­rul — dacă vrea să le sechestreze. Noi insă cerem d-lui comisar regal .COMISARUL REGAL: Vă indic dosarele și voiu face precizări la rechizitor. DR AUREL LAZAR: Este o mon­­struozittete în România Mare să se întâmple ca un intelectual sa fie oprit de la citit, scris şi gândit. Şi acest proces muncitoresc dove­deşte aceasta* COMISARUL REGAL: D-voast­ră ii numiţi un proces muncitoresc iar eu un complot bolşevic. AV. C. VICOL: Un proces de In­tenţii, de idei. Martorul cere şi el fapte. APARAREA : Până şi martorii cer fapte. UN PUBLICIST DESPRE KERES­­TURY Este introdus ziaristul TABERYS GEZA care descrie viaţa aventuroa­să a lui Kerestury, pe care l-a ata­cat în coloane întregi. Preşedintele opreşte pe martor să continue. Apărarea prin d. P. ZISSU, pro­testează contra acestei atitudini. Apoi martora­ expune cum Ke­restury i-a spus că este spion ma­ghiar.­­ COMISARUL REGAL: De ce nu aţi denunţat cazul? „ DR. AUREL LAZAR: Pentru că noi nu suntem spioni. CE SPUNE UN REPREZENTANT AL PROPRIETARILOR După acesta este ascultat d. DR. SIGMUND ENGEL, secretarul ge­neral al Ligii proprietarilor. D. DR. ROSVAN întreabă „dacă el a provocat incidente sângeroase între chiriaşi şi proprietari în căli­tă­te de­ secretar al Ligii Chiriaşilor? ” DR. SIGMUND ENGEL spune că niciodată nu s’a întâmplat aşa ceva. „ . . . . DR. ROSVAN: Deci mărturia lui Kerestury este falsă? COMISARUL REGAL: Kerestury a spus că pretutindeni unde există comunişti — deci dr. Rosvan se face propagandă subversivă. UN PROTEST ENERGIC In calitate de vicepreşedinte al U­­niunei. Avocaţilor ţin să fac o de­claraţie. Dr. Rosvan este un distins avocat şi în acelaş timp membru in Consiliul de disciplină al baroului din Oradea. Când se spun astfel de fapte se aduce o gravă insultă ba­roului. Ţin să protestez contra a­­cetetor acuzări ridicole. KERESTURY DEMASCAT D. GARTOS LADISLAU arată câte Kerestury a scris articole cu caracter revoluţionar. D. MARIN POPA dă relaţiuni a­­su­­ra activităţii legale desfăşurate de d. dr. Rosvan la sindicate. D. DR. SYLAGHY ALEXANDRU arată că-l cunoaşte pe dr. Rosvan din captivitate, din Italia şi nu a s­­coate adevărate cele spusa privitor la prizonieratul in Rusia al acuza­tului. APARAREA: Iată lucrurile ade­vărate ale lui Kerestury. Cerem a­­du­cerea şi arestarea martorului. Consiliul admite aducerea lui­ ameninţări in instanţă Urmează imediat ascultarea d-lui KANDEL, secretarul Uniunei func­ţionarilor afiliaţi la sindicatele uni­tare. Martorul dovedeşte activitatea lui Kerestury. COMISARUL REGAL: D-tale îţi voiu deschide acţiune publică. APARAREA protestează energic contra terorizării martorilor în in­stanţă şi cere preşedintelui să ia măsuri. Se naşte un schimb de cuvinte violente între acuzare şi apărare. APARAREA: Este nemaipomenit ce se perece în instanţă. E ridicol! Şedinţa se suspendă la orele 3 jumătate a. n.. Depoziţia martorilor a spulberat pe deplin mărturiile mincinoase ale lui Kerestury. De remarcat că apă­rarea în frunte cu d. dr. Aurel La­zăr, cunoscutul fruntaş naţional-ţă­­rănist, n’a ezitat o singură clipă să demaşte această Înscenare. Desbate­re de Vineri CLUJ, 5. — Procesul muncitoresc a continuat azi în faţa consiliului de război, prezidat de d. general Păcală. S’au audiat noui martori in­tre cari d. dr. Rădulescu consilier al municipiului Bucureşti şi mem­bru marcant al partidului national­­ţărănesc. D-sa a arătat că afirmaţiile martorului Kerestury Olteanu, refe­ritoare la tratativele ce au existat intre partidul national-ţărănesc şi blocul muncitoresc ţărănist, sunt lipsite total de temei. A fost audiat apoi d. dr. Eugen Bianu, inspector general de sigu­ranţă care a arătat că a avut rela­ţiuni de prietenie cu Victor Aradi, în virtutea cărora l-a sfătuit să evite legături şi întâlniri cu persoane suspecte, in timpul călătoriei ce tre­buia să facă Aradi la Berlin, sfat pe care prietenul său l-a neglijat. In calitate de informator a depus şi scriitorul Moses Kahane, care este In curs de ispăşire a unei con­damnări politice de 3 ani la Dof­­tana. El a dat relaţiuni asupra mo­dului de funcţionare a societăţilor „Arbeiter Hilffe“ şi „Rote Hilffe“, arătând că intre cele două societăţi există o mare diferenţă. Tot ca informator a fost introdus şi tânărul Abraham Finckler, care se găseşte tot la Doftana şi in a­­celeaşi condiţiuni cu Kahane. El a informat consiliul că tinerii munci­tori cari nu au ajuns încă la majo­rat şi deci n’au dreptul legal de a se constitui în organizaţii separate de cei maturi sunt nevoiţi să se or­ganizeze clandestin, intrând astfel in conflict cu autorităţile, care-i a­­restează, li maltratează şi­­ con­damnă. La ora 1 şi jumătate, şedinţa se suspendă urmând ca mâine dimi­neaţă să fie audiat din nou marto­rul Kerestury Olteanu. N. IONESCU * * Un soldat care n’a mâncat timp de 20 de zile Mai bine la Jilava decât la Corp Eri, consiliul de război al corpu­lui II armată a avut de judecat ape­lul soldatului Marin Lulea de la ba­talionul trupei din ministerul de război, învinuit de risipire de efec­te şi dezertare in ţară. Procesul a fost amânat pentru că în completul consiliului se afla un judecător care luase parte şi la prima judecare. înainte insă de a pleca din şe­dinţă soldatul Lulea roagă pe d. preşedinte să nu-l mai trimită la ba­talion, ci să-l ţină în Închisoarea consiliului. — De ce? întrebă preşedintele. — Pentru că acolo, la batalion mor de foame. — Ţi se dă mâncare proastă? — Nu­ mi se dă de Ioc. Douăzeci de zile, cât am stat a­colo, n’am­ mâncat nimic, nimic. In şedinţă declaraţia lui Lulea produce o clipă de consternare. PĂCĂTOŞII NU TREBUE HRĂNIŢI — Şi de ce nu ţi se dă de mân­care? — Pentru că­ spuneau că păcă­toşii la mine nu trebue hrăniţi... La gândul ăsta pe soldat , trecu lacrimile şi Îngâna rugător: vă rog nu mă trimiteţi înapoi la batalion. In urma acestora, consiliul, dis­pune menţinerea soldatului în are­stul militar de la Jilava. După ridicarea şedinţei, avocatul apărărei ne lămureşte că întâmpla­rea soldatului acesta nu e unică şi că ilegalitatea care s’a petrecut cu el e cu atât mai gravă cu cât există un ordin circular cu No. 5243 din 22 Mai 1928, următor căruia niciun cont de trupă n’are libertatea să ţină soldaţi în arest fără aprobarea generalului comandant al corpului şi avizul consiliului de război. La corp nu se pot ţine decât cei cari au de­­spăşit pedepse discipli­nare. Detenţiunile preventive nu se exe­cută decât la Jilava. Este deci fără precedent cazul a-­ cestui soldat care a răbdat 20 zile »» CC de foame, la un corp care n’avea calitatea să-l ţină Închis mai ales că vina lui n’are încă o calificare definitivă. BAL. Conferinţa regională naţional­­ţărănistă la Iaşi D, profesor Costăchescu şeful or­ganizaţiei naţional-ţărăniste din Iaşi, a fost pus în curent asupra ordinei de zi a conferinţei regiona­le ce va avea loc Duminică in acel oraş. Delegatul centrului d. Mihai Popovici, va face o expunere amplă asupra situaţiei politice. Fiecare organizaţie îşi va desem­na câte un delegat din fiecare co­mună, ales de săteni în adunările de la ţară pentru apropiata demon­straţie din Bucureşti. Delegaţii vor pleca cu merinde pentru 5-6 zile şi vor fi la ordinele conducătorilor. Pe ordinea de zi figurează şi ches­­tiunea reorganizării rezistenţei ce­tăţeneşti. Aseară a avut loc la clubul parti­dului naţional-ţărănsec din Iaşi, o şedinţă plenară în care d. N. Cos­tăchescu a făcut o expunere arătând necesitatea organizării rezistenţei cetăţeneşti pentru apărarea dreptu­rilor şi libertăţilor garantate de Constituţie. Au mai luat cuvântul d-nii pro­fesor dr. Răşcanu, Ioan Rang, Pe­­trovanu, Jelea, Bogdan, etc., toţi ad­miţând rezistenţa cetăţenească ca singurul mijloc ce a mai rămas du­pă ce s’au întrebuinţat toate căile cunoscute pentru a se impune res­pectarea legilor. La conferinţa de Duminecă ce va avea loc în sala Cinematografului E­­lisabeta va putea lua parte şi pu­blicul. Congresul medicilor veterinari dii dimineaţă au început, la, Con­stanţa, dezbaterile congresului medi­cilor veterinari, la care a luat parte şi d. Argetoianu, ministrul agricul­turii. . . D. profesor MOTAŞ, preşedintele Asociaţiei medicilor veterinari, a proclamat pe d. Argetoianu­ mem­bru de onoare al Asociaţiei,­ oferin­­du-i preşidenţia congresului. D. C. ARGETOIANU, ministrul a­­griculturii, luând cuvântul a vorbit despre situaţia agricolă din ţara noastră. Spune apoi că va trimite în Canada mai mulţi agronomi ro­­­­mâni, de­oarece acolo agricultura a făcut mari progrese. Arată pro­­­­gresele făcute şi în ţara noastră în­­ domeniul serviciului tehnic. I Accentuează asupra faptului că o nouă lege al cărei anteproiect este [deacum în studiu va Înlătura lip­­s­turile din gospodăria noastră­ I Ai mai Vorbit apot. d-nii dr. MAR­­IGARIT In numele municipiului Con- I stanţa, ROŞCULEŢ prefectul jude­ţului, TEODORESCU-VALAHII pre- I şedinţele Camerei de agricultură şî­­N. ŞTEFAN Vice-preşedintele Ca­merei de comerţ. D. ION MANOLESCU inspector general şi consilier în ministerul a­­griculturii a cetit darea de seamă a activităţii societăţii iar d. Dînescu casier a dat cetire gestiunii din anul trecut şi bugetului pe anul viitor care este aprobat. S’au expediat apoi telegrame rege­lui Mihai, regentei şi primului mi­nistru. Modificarea legii administrative Consfătuirea de la Interne Eri la orele 4 d. a. s-au înfronît la ministerul de interne toţi direc­torii generali ai ministerului, sub preşidenţia d-lui R­ Franasovici sub­secretar de stat. Directorii generali ai ministeru­lui au expus d-lui ministru Frana­­sovici modificările ce ar fi necesar să se aducă legii administrative, modificări pe cari le socot utile în urma experienţii dobândite în apli­carea acestei legi. In urma discuţiunilor ce au ur­mat, s’a stabilit să se ia unele atri­­buţiuni din competenţa Consiliului Permanent Administrativ, care e prea încărcat şi să se dea ministe­rului de interne. Aceste atribuţiuni­­privesc controlul şi supraveghearea unei bune gospodării a judeţelor şi comunelor şi anume, aprobările pentru: planurile de sistematizare a oraşelor; programul lucrărilor ora­şelor; numirile consilierilor de drept; bilanţurile asociaţiunilor co­munale; modificarea circumscripţii­lor de plăşi şi regulamentele comu­nale. Aceste modificări vor fi adăugite la cele pe cari comisiunea parla­mentară le-a socotit necesare şi pe cari le-am publicat la vreme. De acum se va proceda la redac­tarea procetului de lege care va fi alcătuit până la 15-20 octombrie spre a putea fi votat în primele zile­­ale funcţionării Parlamentului. De la C. F. R. CĂRUŢĂ SFARAMATA. UN MORT ŞI UN RĂNIT In seara de 4 cor, o căruţă condu­să de căruţaşul Demetre Carol, a­­vând şi doi pasageri, a fost sfărâ­mată de trenul mixt 2198. Nenorocirea s-a întâmplat in apro­piere de staţia Simeria, la o barieră situată intre cantoanele 1 şi 2. Căruţa a fost complect sfărâmată caii şi un pasager onţorâţi iar căru­ţaşul grav rănit. UN HAMAL OMORÂT Un tren care in ziua de 4 cor. ma­nevra In staţia Camara la Sighet, a prins intre tampoane pe hamalul Fahaidac Pavel din com. Veresmort la Tisa, pe care l'a omorit pe ioc. r—»~»I " ■ ■ .............. Labouriţi englezi pentru na­ţionalizarea Instituţiilor bancare LONDRA, 5. — Conferinţa din Birmingham a partidului labourist a adoptat directivele politicei financiare, expuse de d. Snowden, fost ministru al tezaurului. Conferinţa a votat o rezoluţie prin care se afirmă necesitatea naționalizării tutu­ror instituțiunilor bancare. Pagina S-a Expozeul d-lui general Averescu Liberalii zâmbesc.­­Naţional-ţărăniştii surâd­ eri s’a întrunit comitetul de di­­recţie al partidului poporului. D. general Averescu, făcând o expunere a situaţiei politice, a a­­rătat că plecarea guvernului este inevitabilă şi că aceasta se va în­tâmpla înainte de 1 Ianuarie. Succesorul guvernului va fi d-sa, în colaborare cu d. N. Iorga. înţe­legerea intre şefii celor două par­tide este perfectă. Mai departe, d. general Averes­en s'a ocupat de chestiunea împru­mutului criticând aspru felul cum s’au condus tratativele. Din cau­za întârzierii, chiar dacă împrumu­tul s-ar realiza, efectele lui sunt compromise. D. general Averescu şi-a exprimat teama că leul va scădea şi în acest caz împrumutul abia va putea contura această ne­norocită situaţie. Criza economi­că şi financiară nu se va îmbună­tăţi prin împrumut în nici un caz. O, genera! Averescu a anunţat apoi că in curând va fi convocat comitetul executiv al partidului pentru a fixa listele de prefecţi, de candidaturi, etc..„ CE SPUNE UN MINISTRU DE CLASA I In cercurile liberale, exposeul d-lui general Averescu a provocat zâmbete. Un ministru de clasa I, ne spunea astăzi dimineață: „Nu mă indoesc că d. gen. Ave­rescu s’a Înțeles cu d. Iorga asupra colaborări­ de guvern, dar ajunge atâta ? „Nu-mi închipui ca d. gen. Ave­rescu să creadă asta". . — Cred poate amicii d-sale po­litici. — „Unii din ei sunt sigur că nu". — Dar este exact că guvernul se retrage până la 1 Ianuarie ? — „Depinde!“. „AMARĂ DEZILUZIE" Ce cred national-tărăniștii des­pre expozeul d-lui general Ave­rescu? Un prieten al d-lui Maniu, care a urmărit deaproape cursul tratativelor pentru împrumut, ne spunea aseară: „D. genera] Averescu are drep­tate. împrumutul a fost întârziat şi din cauza aceasta nu-şi va putea da roadele, la cari eram in drept să ne aştepăm. Bine înţeles, aceasta in ipoteza că el va fi încheiat. Eu, personal, nu cred incă. — Dar succesiunea ? — „Problema aceasta n'ar tre­bui să-l preocupe pe d. gen. Ave­rescu. Nu de alta, dar ar putea să aibă o amară deziluzie". $i fruntașul național-țărănist îmi întinse mâna surâzând... REP. D. GENERAL AVERESCU Sfârşitul unui proces de spionaj La Consiliul de revizie al arma­tei, s’a judecat ori, sub­ preşidenţia d-lui general Mihail Darvari, pro­cesul celor doi studenţi unguri: Silay Ştefan şi Banyay Francisc împreună cu funcţionarul c. f. r. Horvat Carol cari au fost condam­naţi de către consiliul de războiu al corpului 6 armată pentru tentativă de spionaj. Silay Ştefan şi Banyay au primit o pedeapsă de câte 4 ani închisoare, iar Horvat Carol, a cărei vină e doar complicitate la tentativă un an. Din actele de la dosar ar reeşi că cei doi studenţi, originari din Ora­­dia­ Mare şi înscrişi la o facultate din Szegedin, primeau bani dela serviciul de spionaj unguresc prin Horvat Carol. La ei acasă s-au des­coperit diverse substanţe chimice pentru prepararea aşa numitei cer­­neli invizibile. Consiliul de revizie a respins re­cursul lui Silay a casat cu trimitere sentinţa de condamnare a funcţio­narului Horvath şi a admis mo­tivele de casare în recursul lui Banyay. O STATISTICĂ A CHIRIAŞILOR Un comunicat al ministerului de justiţie D. Stelian Popescu, ministrul justiţiei, ne trimite următorul co­municat : Informaţiunile apărute ori în u­nele ziare, cu privire la rostul în­­tocmirei unei statistici a chiriaşi­lor sunt eronate, tendenţioase şi cu totul lipsite de seriozitate. Adevărul este acesta şi nu poate fi altfel. Pentru ca în viitor, să se poată legifera mai în cunoştinţă de cauză în privinţa raporturilor dintre chi­riaşi şi proprietari, am însărcinat pe directorul statisticii judiciare din acest minister, ca să întocmească un chestionar privitor la chiriaşii din municipii, adică, cu o popula­­ţiune mai mare de 50.000 locuitori, oraşe, în care criza de locuinţe este mai accentuata. In vederea lucrărilor premergă­toare acestui recensământ, care se va face în cursul lunei Noembrie prin organele poliţieneşti, directo­rul statisticei judiciare a avut mai multe consfătuiri la prefectura po­liţiei Capitalei cu şefii de circum­­scripţiuni poliţieneşti, sub preşiden­­ţia d-lui general Nicoleanu. Obiectul acestor consfătuiri a fost: să se găsească sistemul cel mai bun pentru distribuirea şi com­­plectarea chestionarelor de către chiriaşi, pe circumscripţiuni poli­ţieneşti, astfel ca datele necesare să poată fi adunate la vreme. Chestionarul destinat recensă­mântului nu se ocupă de veniturile chiriaşilor, nici de scopul arătat e­­ronat în ziarele care au publicat ori acea informaţiune tendenţioasă, cu atât mai puţin de evacuarea chi­riaşilor, care nu se poate face pe această cale. Ministrul justiţiei, Stelian Popescu NOTA REDACŢIEI. — Ţinem să relevăm că ştirea „eronată“ şi chiar „tendenţioasă“ de care vor­beşte comunicatul, a apărut în o­­ficiosul guvernamental „Viitorul“, de unde au reprodus-o şi celelalte ziare. Liga chiriaşilor ne trimite următo­rul comunicat: In luptele duse pentru ocrotirea populaţiei nevoiaşe, „Liga Chiriaşi­lor“ a susţinut şi susţine că proble­ma locuinţelor şi a chiriilor este încă la ordinea zilei şi nerezolvată până astăzi. Azi avem satisfacţia de a constata că însăşi de ministru al justiţiei, care preconiza libera tranzacţie şi care a alcătuit ultima lege de ocro­tire a unor categorii de chiriaşi, o­­crotire iluzorie din cauza cotelor ridicate, recunoaşte printr’un co­municat oficial că: „pentru ca în viitor să se poată legifera mai în cunoştinţă de cauză în privinţa ra­porturilor prim­e chiriaşi şi proprie­tari“ e nevoe de o statistică a chi­riaşilor. Dreptatea constatărilor noastre a­­tât de contestate a eşit la iveală. Şi Liga Chiriaşilor este penbtru o statistica dar sub rezerva a două condiţiuni: ( 1) Statistica chiriaşior va trebui să îmbrăţişeze problema locuinţei în toată amploarea ei socială iar nu să fie o simplă numărătoare globală a celor ce sunt chiriaşi. Să ni se dea numărul chiriaşilor pe categorii so­ciale şi veniturile ce le au; numărul persoanelor de fiecare cameră; lo­cuinţele salubre şi insalubre; chi­riile ce se plătesc; chiriile ce se pretind pentru viitor; cauzele ne­­închirierii clădirilor; numărul clă­dirilor neînchiriate, etc. 2) Statistica să fie alcătuită cu technica ştiinţifică a anchetelor şi monografiilor de comisiuni ad-hoc, care să lucreze de­odată în tot cu­prinsul municipiului şi care să în­registreze pe loc toate datele cerute de chestionar. Sistemul culegerea datelor prin circumscripţiile poliţieneşti nu poa­te da rezultate satisfăcătoare nici chiar pentru o simplă numărătoare globală. Experienţa făcută acum un an cu recensământul general al populaţiei e concludentă. De aceea până la proba contrarie, Liga Chiriaşilor rămâne sceptică şi neîncrezătoare în catagrafierea pre­conizată prin comunicatul d-lui mi­nistru al justiției. Dunării CONSTANŢA. 5.­­ O tele­­gramă sosită azi dimineaţă au­torităţilor din port anunţă că vaporul grecesc „Cassos“, ple­cat cu încărcătură din Galaţi spre Constanţa, s-a împotmo­lit astă noapte la gurile Dună­rii. Vaporul a suferit uşoare a­­varii. Două remorchere ale Comi­siei Europene au plecat la fața locului. CITIŢI AZI REALITATEA, ilustrată No. 38 0 Octombre 1920 Din Valea Prahovei Panica la Hollywood Găetan în faţa juraţilor BYRD a plecat la Palmi Sud Ura,invidia şi mânia, duşmanii noştri cei mai aprigi Dovezi că ne tragem din maimuţă Beduină un automobil. Concursul de fotografii al­­Realităţii itudiate“, Son. hârtie grănicerilor, Curiozităţi Oameni fapte şi idei, Cronică cinematografică, Sport, Jocuri distracttve, Actualităţi, etc. 80 pag. mari—Totul Lei«

Next