Adevěrul, decembrie 1928 (Anul 41, nr. 13789-13813)

1928-12-02 / nr. 13790

Pagina 4-a Presa germană despre vizita d-lui Răduca­nu la Berlin BERLIN, 29 (Rador). — Publica­ţia oficioasă „Deutsche Diploma­tische Politische Korrespondenz“, comentând vizita d-lui ministru Ră­­ducanu la Berlin, scrie : „D. Răducanu cunoaşte Germania de multă vreme, şi are legături ac­tive cu cercurile ştiinţifice germane. Vizita sa e pentru noi un indiciu îm­bucurător al faptului că guvernul Maniu acordă însemnătate cultivării şi desvoltării relaţiilor germano-ro­­mâne. Aceste relaţii au fost regulate prin încheierea acordului de la 11 Noembrie, de care din ambele părţi se leagă speranţa într-o înviorare şi extindere a schimburilor economice. „D. Răducanu, care este cel din­tâi membru al unui guvern român ce vizitează Berlinul, va fi salutat şi primit cu amiciţie în capitala Rei­­chului.“ TRIBUNALELE MILITARE Un proces care durează de 6 ani­ ­ la faţa consiliului de război al cor­pului 2 armată a venit dri spre ju­­decată procesul acuzaţilor ceferişti: Dragomir Petre mecanic, Mihalach­e Ton fochist, sergent Avram Tei­ir, fost conductor de tren, Buşea Pe­tre, Stoica Ion şi Gâlmeanu Teodor învinovăţiţi de furt şi complicitate la furt Povestea acestui proces — ca toa­tă simplicitatea calificării faptelor — are toate aspectele unui crâm­pei de roman senzaţional. Iată faptele: Acuzaţii au fost prinşi in 1922, jefuind pe călătorii unui tren de pe linia Bucureşti-Mărăşeşti. De când operau şi ce cantităţi de măr­furi­­marfa era specialitatea lor) au reuşit să-şi însuşească, nu se ştie încă. Ceea ce e interesant e peripeţia descoperirii hoţilor. Călătorii trenului jefuit, au obser­vat la un moment dat că le lipsesc din bagaje şi au depus cu toţii o plângere la una dintre staţiile prin cari treceau Poliţia înştiinţată a hotărît o cer­cetare imediată şi in gara Mărăşeşti, trenul a fost invadat de poliţişti. Când mecanicul trenului şi fochi­stul au văzut că sunt pe cale să fie prinşi, au hotărît să se scape de la erorile furate şi în mare parte de* 1­2 pozitate în tenderul maşinei. Dar timpul era prea scurt şi soluţia di­ficilă. Au hotărît să ardă tot. Ca­nti­ta­tea însă de lucruri furate era prea mare şi nu putea fi aruncată din­­tr’o dată în gura locomotivei. Atunci, biciuiţi de frică, jefuitorii au recurs la o soluţie supremă. Au deslegat locomotiva de restul trenu­lui şi i-au dat drumul. Socoteau astfel că poate s-ar crede că la mij­loc e o Întâmplare şi că maşina ar fi fost rău , legată de tren, iar me­canicul i-a dat drumul înţelegând greşit , semnalele. Sau poate că nu groaza momentului nici nu şi-au mai dat seama de consecinţe. Poliţia a prins însă imediat de veste, şi cu o altă locomotivă a por­nit în urmărirea fugarilor. I-au prins în gara Sihlea. Asupra fugarilor s-a găsit încă­ o parte dintre obiectele furate şi încă ne­arse, da­r cea mai mare parte a­ fost adunată de-a lungul liniei fera­te, pe unde le aruncaseră fugăriții.. Procesul acestor tâlhari a fost a­­mânat ori din lipsa totală de mar­tori. Cum se smulge o declaraţie de vinovăţie Soldatul Dragomir a fost dat în judecata consiliului de război a! corpului 2 armată pentru furt de la militari. Acuzaţia se bazează pe însă­şi declaraţia soldatului. In ea el recu­noaşte că a furat tot ce i se im­pută­ Recunoscut şi semnat deci, acuzarea n'are decât două vorbe de spus pentru ca judecata să fie lămu­rităIată Insă că soldatul povesteşte că declaraţia de la dosar e falsă, că falsul e comis prin teroare. Gradaţii din unitatea lui, care aveau nevoie de un ţap ispăşitor l-au ales pe fu­nest Dragomir- Puteau să aleagă pe orice soldat L-au ales pe Dragomir pentru că­ li s-a părut că Dragomir e mai urât şi mai prost decât cei­lalţi. I-au ordonat să declare că a fu­rat Dar Dragomir nu e chiar aşa de prost S’a împotrivit Atunci gra­daţii fără nici o altă discuţie - superiorii nu discută — l-au legat cu o frânghie de mâini şi de picioa­re, au potrivit frânghia printr’un cârlig din tavanul corpului de gar­dă şi operaţia de tortură a început în felul următor: doi soldaţi trăgeau de un cap al frânghiei până când reuşeau să ridice pe Dragomir la o înălţime de un metru şi ceva. Ser­gentul organizator al operaţiei, a­­precia bine distanţa şi striga scurt: „Drumul!“ Poziţia soldatului era astfel măestrită încât, de fiecare dată, când cei doi soldaţi dădeau drumul frânghiei, Dragomir trebuia să cadă pe şezută Schingiuirea a durat în felul a­­cesta până când nenorocitul a le­şinat Ca să-l deştepte a trebuit un h­ârdău de apă, spune acuzatul. O dată deşteptat a fost somat să facă declaraţia de vinovăţie ca să nu re­­înceapă tortura. Şi, evident,­ în faţa aces­tei ameninţări, Dragomir a re­cunoscut că e boţ. Toată această povestire a fost întărită de martorii aduşi de d-nii maior Ulea şi V. Goga, apărătorii soldatului. In faţa acestei mărturii consiliul e achitat pe soldatul nevinovat. După şedinţă asistenta se întrea­bă însă cum rămâne cu adevăraţii vinovaţi de furt şi mai ales cu acei călăi ai lui Dragomir. Idiot dat judecăţii pentru dezertare Pop Antal e unul dintre soldaţii pentru care stagiul militar nu­­ mai însemnează datorie împlinită ci pe­deapsă nedreaptă, ispăşire inutilă­ Fiindcă acest Pop Antal _e dintre nenorociţii atinşi de cretinism. A fost considerat totuşi, aşa de apt serviciului militar, încât la un moment dat superiorii lui au găsit că merită să fie pedepsit ca un om conştient de abateri dela regulamen­tul militar. Pop Antal s’a supărat într’o zi pe armată şi a plecat dela regiment acasă unde e trai mai bun. Pentru treaba aste Pop a fost dat judecăţii. Şi această judecată se fa­ce după ce Antal a isprăvit armata. Au trebuit­ pledoariile a trei avo­caţi: maior Ulea, căpitan Lupu şi maior Ghica, pentru ca să se ajungă la concluzia că acest bolnav de cre­tinism nu e responsabil de faptele lui. Consiliul cumpănind vina­ solda­tului şi starea lui anormală îl scu­teşte de pedeapsă. Condamnat la muncă silnici, amnestiat Soldatul Ion Haris din regimen­tul­­40 infanterie fusese condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru a­­cuzaţia de dezertare la inamic. In apel, d. avocat Goga, a arătat că vina soldatului intră în cadrul decretului de amnistie din Ianuarie 1928. Consiliul achită. Ancheta nenorocirii dela Ianca PAGUBE DE 10 MILIOANE LEI BRAILA. 29.­­ Organele ceferiste însărcinate cu anchetarea cauzelor care au produs nenorocirea dela Ianca, au stabilit că vina e a me­canicului Purcărea. Mecanicul trenului S02 e acuzat că nu a respectat semnalul de o­­prire. Atât mecanicul cât și impiegatul de mișcare Cojocaru au fost depuși la arestul preventiv■ Ştiri din Iaşi IAŞI, 29 . In Ziua de 1 Septem­brie 1927, printr’un decret regal a fost disolvat consiliul Camerei de agricultură de Neamţ, sub preşe­dinţia d-lui Ştefan Romanescu, f­an­taş al partidului naţional-ţărănesc­ Vechiul consiliu a făcut apel care s’a judecat astăzi, la Curtea de apel secţia II-a din Iaşi. După desbateri, Curtea de apel a anulat decretul re­gal de disolvare, reintegrând vechiul consiliu.­­ Curtea de apel secţia I-a a ju­decat astăzi cererea de declarare în sfere de faliment, intentată de mai mulţi comercianţi societăţii de asi­gurare reciprocă „Centrala Moldo­vei“. După deliberare Curtea a amânat pronunțarea pentru ziua de 31 Ia­nuarie 1929. Noul licenţiaţi în drept Următorii studenţi de la Universî­­tatea din Bucureşti au fost procla­maţi licenţiaţi în drept în sesiunea de toamnă: Almăşan N. D-tru, Andrei Part, Andreiovici Gheorghe, Angelescu A­­neta, Angelescu Ioan, Ardeleanu Şte­fan, Aslan Gheorghe, Atanasiu Gheor­ghe, Athanasiu Petre, Avrarmovici Paul, Balmez Şerban, Barzan Nico­­lae, Băceanu Petre, Bădulescu Uie, Bălănescu Ioana, Becar Viorel, Bern­stein Aurel, Bloţ Dumitru, Blum A­­lexandru, Boldescu Alexandru, Bu­cur Gheorghe, Capril Marcel, Chircu Menelas, Chiurtu Gheorghiţă, Go­rier Gher. Leib, Ciocoiu Gh. Const., Coca Petre, Cohen Leo, Conicescu Ion, Constantinescu Alex., Constan­ti­nescu Petre, Crustali Eleonora, Da­­nielopol G. Dumitru, Daniş Constan­tin, Demetrescu Aura, Dinu Valeriu Voinea, Domide Ioan, Dragomir Ni­colae, Dumitrescu G. Gheorghe, Du­­mitrescu M. Panait, Edris Fişei, Enă­­chescu Năstase, Fara Dumitru, Fie­­rescu Şt. Dumitru, Frătiţă Margare­ta, Ghiţescu Constanţa, Ghiţă M. Gheorghe, Giuriade Const.,, Geld­­m­an David, Gheorghiu C. Năstase, Grunberg Michel, Hagi Theodoraky Gh., Hainăroşie Gh., Halbertal Lá­zár, Tamandia Petre, Ionescu G. Const., Ionescu Dumitru, Ionescu Uie, Ionescu Traian, Jippa Elena, Jippa Victoria, Lambrulescu Const., Lăzărescu Clara, Lăzărescu Nicolae, Lerner Ita, Lesner Alex., Luca I. Ni-Negulescu Atena, Nicoară N. Grigore, Nicol­aescu Gh. Gheorghe, Nicolae­­scu Magda, Niculescu A. Dumitru, Parfenie Nicolae, Petrescu N. Petre, Ploştinaru Bădiţă, Poenaru Bordea C. Gh., Polihroniade Mihail, Pope­­scu Alexandru, Popescu T. Gheor­ghe, Popescu I. Nicolae, Popescu Şt. Paul, Popovici Ioan, Popovici Mar­cel, Potcoavă Voinea, Pauk­er Gheor­ghe, Puşcariu V. Mihail, Raicovici Alex., Radulescu I. Ştefan, Rosen­­feld Golda, Roşianu D. Marin, Ro­senberg Saul, Săvescu Gheorghe, Si­­mionescu Aurel, Spuderca Octavian, Stănciulescu Lucian, Stoica Nerva, Şoarec Alexandru, Şteflea Eugenia Şuluţiu Aurel, Tanăsescu Eugen, Thenen Nathan, Trestianu Zoe, Tur­­tureanu Emil, Urechescu Const., Venculescu Paul, Voicu Dumitru, Voiculescu Maria, Volovscaia Dvoira, Vrioni Florin Armand, Siegelvax Zaharia, Dancovici Zoe, Beram U­­ser, Hirsson Hary, Iliescu Gheorghe, Ionescu M. Corneliu, Predescu Nico­lae, Rachieru D-tru, Râmniceanu Aristotel, Saidac Const., Samers A­­vram, Scrădeanu Stela, Spirtaru­ Constanța, Stăncilescu Gheorghe.­colac, Ludovic Emanuel, Mandea E­­lena, Mariasis Moisei, Marinescu Victor, Mateescu M. Gh., Miclescu B. Andrei, Mihălcescu Const., Misiake­­wicz Br., Mocanu Const., Morgen­­stein Estera, Munteanu I. Nicolae, Naru­ Const., Negulescu Antoaneta, * CERCETAŞII Direcţia Cercetaşilor (cu sediul la O. N. E. F.) comunică următoarele: 1) Unităţile de cercetaşi cari con­­stituesc „Asociaţia Cercetaşilor Ro­mâniei“ precum şi cele ce se vor în­­finţa în viitor sunt rugate să lucreze numai în spiritul statutelor şi regu­lamentelor Asociaţiei, chiar dacă ele se găsesc ocrotite de şcoală sau de către diferite societăţi culturale. 2) Colaborarea cercetaşilor cu di­ferite societăţi particulare şi institu­­ţ­iuni oficiale este de dorit, dar să nu se schimbe nimic din caracterul cer­­cetăşiei, spre a se evita confuziu­­nile, substituirile de obiect sau pier­derea caracterului acestei institu­­ţiuni. 3) Direcţiunea cercetăşiei, roagă unităţile de cercetaşi să observe pe de o parte ca semnele exterioare şi costumul de cercetaşi, să nu fie pur­tate de către tinerii ce nu fac parte din această instituţiune, iar pe de altă să se ţină strict de prevederile statutului şi regulamentului, care a­­rată în mod precis, când şi cine are dreptul de a fi considerat cercetaş­­(Unităţile ce doresc a avea statutele le pot cere dela Direcţie). i) Direcţiunea, Cercetaşilor inten­ţionează ca in timpul vacanţei Cră­ciunului să tină la O. N. E. F. (str. Maior Ene) sub înaltul patronaj al A. S. Regale Principele Nicolae — înalt Regent — consfătuire la care vor fi rugaţi să participe: coman­danţii de legiune şi cohorte, inspec­torii de ţinuturi, inspectorii gene­rali precum şi membrii Sfatului A­­sociaţiei, pentru a stabili planul de lucru în viitor şi a pregăti lucrările prevăzute de statutul şi regulamen­tul Asociaţiei Cercetaşilor. Neexistând până acuma un anuar pentru a se putea face invitaţiunile personale, toţi cei vizaţi mai sus şi cari doresc să participe la această consfătuire, sunt rugaţi să anunţe Direcţiunea Cercetaşilor str. Maior Eije — C. N. E. F. până la 10 De­cembrie 1928. Consfătuirea va avea probabil loc in»'“*., 2 şi 5 Ianuarie 1929 ADEVERUL Pe urmele asasinilor din Tg. Bivolari Cercetarea unui presupus asasin­­Alte arestări Rezultatul anchetei judiciare IAŞI, 29.­ Au trecut trei zile de la asasinarea familiei Solomon şi locui­torii târgului Bivolari sunt încă cu­prinşi de panică. Pentru paşnicii cetăţeni ai acestui târg nu mai există astăzi decât pro­blema siguranţei vieţei lor, pe care o discută pretutindeni ca cel mai viu interes, în aşteptarea prinderii fioroşilor criminali. Dela descoperirea crimei, casa victimelor a fost închisă de repre­zentanţii autorităţilor locale, aşa în­­cât nimeni n’a putut pătrunde înă­untru până la sosirea procurorului şi judecătorului de instrucţie. CONSTITUIREA COMISIUNII DE ANCHETA Parchetul fiind telegrafic înştiin­ţat, a delegat pe d. procuror Misi­­hănescu, care împreună cu d-nii ju­decător de instrucţie Laris Pavlov, titularul cabinetului I şi căpitanul Alexandrescu, comandantul compa­niei de jandarmi a judeţului, să ple­ce imediat la Bivolari, pentru a face o amănunţită anchetă. Comisiunea anchetatoare a plecat din localitate ori la orele 7 jumă­tate dimineaţa şi după două ore era la locul crimei. După sosirea reprezentanţilor au­torităţilor, întreaga populaţie s’a a­­dunat in centrul târgului, aşteptând rezultatul anchetei. RECONSTITUIREA ÎNDOITULUI ASASINAT Procurorul, judecătorul de instruc­ţie şi comandantul jandarmilor au procedat de îndată la reconstituirea dublului asasinat, cu ajutorul primi­lor arestaţi. S’a putut astfel constata că crimi­nalii s’au introdus in casă printr'o fereastră a coridorului. Odată pătrunşi în coridor, asasi­nii au făcut uz de o scară ce se gă­sea acolo şi s’au introdus in dormi­torul bătrânilor. S’a încercat şi s’a constatat că un om poate trece uşor prin ochiul ferestrei, fără a face zgomot. înainte de a începe jaful şi crime­le, răufăcătorii au aprins lampa, de­oarece fiica unui vecin a declarat că trezindu-se din somn la miezul nopţii a zărit lumină in locuinţa bă­trânilor Solomon, dar nu i s’a părut nimic suspect. Apoi criminalii au legat pe loscf şi pe Lodla Solomon, terorizănd-o pe aceasta pentru a Ie indica locul unde sunt acunşi banii şi bijuteriile. Deaceea bătrâna are mai multe lo­vituri de cutii In mâni şi in picioa­re şi numai la urmă i s’a aplicat lo­vitura mortală in piept. Iosef Solomon a fost strangulat pentru a nu da alarma. S’AU MA! GĂSIT 3 LEI După ce s’a stabilit exact împreju­rările In care s’a produs fioroasa crimă, comisia anchetatoare a înce­put alte cercetări , pentru a se con­stata ce au furat criminalii. In acest scop au fost invitaţi fiica şi ginerele victimelor, d. Leon Lei­­bovici, care însă n’au putut da nici o­ lămurire. Aceştia erau certaţi cu bătrânii aşa că nu putea şti ce bani aveau in casă. S’a stabilit însă că criminalii au furat toate bijuteriile, între care şi nişte perle de mare valoare. In casă nu s’a mai găsit nie un ban Doar în tejgheaua din băcănie au mai rămas doi lei. Criminalii nu s'au mulţumit nu­mai cu banii şi bijuteriile, ci au luat şi îmbrăcămintea şi lîngeria cea mai bună Toate şifonierele au fost gă­site răsturnate. In orice caz ei au luat o sumă im­portantă, deoarece bătrânul negus­tor manipula mulţi bani cu depozi­tul său de sare, gaz şi benzină. Reconstituirea crimei a luat sfâr­şit aci după, care procurorul a dis­pus autopsia cadavrelor, iar întrea­ga com­isiune anchetatoare a început cercetrea primilor zece arestaţi, pen­tru a da de urmele criminalilor. CERCETAREA UNUI PRESUPUS ASASIN După cum am anunţat în reporta­jul precedent, toate bănuelile cad a­­supra unor ţigani, cari s’au oprit câ­teva zile la marginea târgului, şi au dispărut în noaptea crimei. Primii zece arestaţi n’au putut da nici o lămurire, dovedindu-se cu to­tul străini de­ cele întâmplate în noaptea de Luni spre Marţi. Atunci d- căpitan Alexandrescu a trimes numeroşi jandarmi călări în urmă­rirea celorlalţi ţigani cari au trecut Prutul în Basarabia. S a dispus de asemenea companiei de jandarmi a judeţului Bălţi, pe te­ritoriul căreia se află acum ţiganii fugari să-i prindă şi să-i înainteze de urgenţă sub o puternică escortă la Bivolari. Intre timp s’au interogat peste 30 de martori cari au dat relaţii asu­pra vieţii bătrânilor şi indicii asu­pra celor cari ar fi putut săvârşi crima. In urma acestor investigaţii, a fost arestat locuitorul Petre Sandu din Bivolari, care a lucrat înainte cu trei zile de săvârşirea crimei la ma­gazia soţilor Solomon. Petre Sandu a transportat de la depozitul târgului o mare cantitate de sare la prăvălia bătrânului Solo­mon şi apoi a făcut în tot cursul zi­lei diferite servicii la locuinţa victi­melor, astfel că a putut să cunoa­scă foarte bine situaţia. NOAPTEA FATALA Dar Petre Sandu, cercetat mai in­deaproape atât de procuror cât şi de judecătorul de instrucţie, a înce­put să se încurce in răspunsuri. Bănuială că el sr fi unul dintre a­­sasini este întărită şi de faptul că nu poate justifica precis unde a fost in noaptea crimei. Din cercetări s’a stabilit că Sandu n’a petrecut noaptea de Luni spre Marţi la locuinţa sa, ceiace a de­clarat şi nevasta lui. La început el a declarat că a pe­trecut noaptea la o altă femeie din Bivolari, dar fiind chemată şi cea indicată de dânsul s’a constatat că Sandu a minţit. In cele din urmă cel arestat a re­venit şi a declarat că a dormit la un cumnat al său. Totuşi nici de astă dată el nu spusese adevărul. Faţă de aceste lucruri se bănueşte cu certitudine că Petre Sandu este unul din asasini, el fiind şi localnic şi cunoscând bine şi casa bătrâni­lor Solomon, unde după cum am a­­rătat lucrase in ultimele zile. S’a făcut şi o descindere la lo­cuinţa presupusului asasin, unde in­să nu s’a găsit nimic. ALTE ARESTĂRI Din ordinul comisianiei ancheta­toare a mai fost arestat şi locuitorul Gh. Maxim, care lucrase in urmă cu o săptămână la bătrânii Solomon. Au mai fost arestate şi numeroase rude ale lui Petu Sandu. Comisia de anchetă încheindu-şi cercetările aseară a opinat că Petre Sandu ar fi comis dublul asasinat în complicitatea ţiganilor dispăruți. Se aşteaptă pentru astăzi aresta­rea la Basarabia a celorlalţi presu­puşi asasini. AUTOPSIA CADAVRELOR VICTIMELOR Eri după amiază a avut loc la spitalul din Bivolari autopsia cada­vrelor celor două victime. Autopsia a fost făcută de­ d. dr. Caranda, in prezenţa d-lor procuror Misihănescu, judecător de instrucţie Pavlov şi căpitan Alexandrescu. S-a constatat că bătrânul losef Solomon, in vrâstă de 86 ani, a mu­rit prin asfixie, iar Soţia sa in etala de 80 ani, în urma unei lovituri puternice de cufit in piept. Apoi procurorul a autorizat în­mormântarea victimelor, care a a­­vut loc astăzi în prezenţa întregii populaţii a Bivolarilor. „ Cercetările pentru descoperirea asasinilor familiei Solomon s'au în­dreptat şi in altă direcţie. Voiu vorbi in reportajul de mâine. L. PAUL Pentru statuia lui Eminescu Lista de subscripţie a ziarelor „Adeverişi „Dimineaţa“ Suma din urmă lei 442.841 Colecta d-lui Gh. C. Diculescu, avocat, Ghergani 1.800 (Gh N. Ionescu II N. Proto­­popescu, avocat, Dumitru Jia­­nu, Zamfir Ionescu Gogu, Ion Jianu, D Vasilescu, G. Ionescu I­, N. Drăgănescu, I. Nițulescu, Gh. C. Diculescu. câte 100 lei; D. Anastasescu, Radu Ionescu. C Pârvulescu, V. Dragomires­­cu, Ion Vasilescu, Costică V. Popescu Ion M Poenaru. câte 40 lei; N­arai­ Popescu. 30 lei; Ion Stănescu, Isaia Grünfeld, Hristodor Tanasescu, D. Di­­nescu-Ghergani, C. Popa, Dr. Constantinescu Ionel Slanicea­­nu, Costică Ionescu, Chiriac Vlăsceanu, G Niculescu, Savu Isaia. St. Dragomirescu, Pa­naș Wallman, Lazăr Teodo­­rescu. câte 20 lei; Iorgu Dumi­­trescu. 10 lei­. Leul Colbert 30 Utza Colbert 20 Puica Solon 20 Rodi­ca Weisz 20 Sergiu Hurtig 20 Colecta comercianţilor evrei din oraşul şi judeţul Tighi­­na-Basarabia 2,073 (Banca Fr. Abramovici, Moa­ra Hasafirul Căuşani, câte 300 lei; Izrail Goldental, Alexan­drov, preşedintele Asociaţiei A­­jutor, Moara Refacerii, Zeider Marcman, Moara Traian, M. Levenstein, câte 200 lei; Slov­­mia Torgan, 100 lei; Trachten­­ghertz, 30 lei; A. Reznic, I. Gherscovici, M. Goldfarb, S. Ghenitz, câte 20 lei; S. Taxir, 15 lei; H. Goldenberg, M. Cre­­poster, A. Crepostier, H. Fei­­ghin, S. Crepostier, câte 10 Iei). Maria Georgescu, dactilografă 15 Codreanu V. elev cl. III liceu 4 Total lei 444.500 Propuneri: D. P. Caramalide, comerciant, care a colectat 4.480 Iei, propune ca din banii ce vor prisosi să se tipărească opera lui Eminescu, spre a se distribui, gratis sau foarte ef­­tin, tuturor elevilor. D. .41. Ionescu, ziarist din gara Titu face o propunere asemănă­toare. D-ra Cordelia Carmen din Cons­tanţa, propune : 1. Să se adune în volume absolut toate scrierile lui Eminescu. O casă de editură, cu sentimente mai mult literare decât negustoreşti, să le ti­părească din nou, în volume ele­gante, răspândindu-le cât mai mult în toată ţara, bineînţeles pe preţuri convenabile; 2. Să se adune întriunul sau mai multe volume, tot ce s’a scris des­pre Eminescu, complectându-se a­­ceastă culegere, prin anchetă litera­ră, cu părerile tuturor scriitorilor şi poeţilor noştri de azi. Ioan Slavici, m­ort de curând, propusese aşa ce­va, dar neavând bani şi nevoind să-l asculte nimeni, lucrurile au ră­mas dincolo de început. Pentru Îngrijirea operelor de mai sus, va trebui constituită o comisiu­­ne integră care să lucreze cu îngri­­jire, adunând toate documentele, din ţară şi streinătate, fotografii ale ca­selor unde a locuit Eminescu şi ale locurilor preferate de el, în locali­tăţile din ţară şi din streinătate pe unde a pribegit poetul. In fine, repararea casei unde el s’a născut precum şi întreţinerea ei. Iată atâtea lucruri ce trebuesc făcu­te pentru Eminescu, dar cam­ numai cu bani se pot face. Şi mai sunt : biblioteci, case de cetire, societăţi de propagandă literară şi în fine, putem vorbi acum şi despre un pre­miu literar „Eminescu“ decernat a­­nual pentru poezie. Scrisoarea se termină astfel: „De aceea dar, lista de subscrip­ţie, nu trebue închisă încă. Veţi fi nevoiţi a­sta încă la dispoziţia pu­blicului care nu-şi poate procura repede bani, deşi dornic este fiecare să contribue cu cât mai mult. Nu puteţi lua acestor dornici de bine, dreptul de a-şi îndeplini o datorie din cele mai mari şi mai frumoase“. In cuprinsul scrisorii — pe care din lipsă de spafiu n’o putem repro­duce toată — autoarea face obser­vaţia judicioasă că opera lui Emi­nescu n’a fost încă niciodată publi­cată in întregime pentru marele pu­blic. O mare parte din scrierile poe­tului zac închise in ziarele şi revi­stele de pe vremuri, ba unele sunt încă absolut inedite ! Excomunicar­ea redactorilor şi abonaţilor lui Action Francais MILANO, 29.— „Osservatore Ro­mano”, oficiosul Vaticanului, scrie astăzi că Sfântul Scaun a hotărit excomunicarea redactorilor şi abo­naţilor ziarului „Action Francaise”. Ziarul este Învinuit că distruge dis­ciplina in sânul bisericii catolice din Franța. ii ni Uf ii » Pentru Basarabia Donatiiuii in bani, primite de Soc. Crucea Roşie pentru populaţia lip­sită de hrană din Basarabia Clădirea Românească 15.000 D. M. Theodorian Carada 1000 Personalul librăriei Sfetea 565 S’a colectat prin d-na Dr. Bu­­rileanu dela diferiţi donatori 20.000 D. Bujoi 20.000 Banca Elveţia Depozite 10.000 Cercul d­relor pentru ajutora­rea tuberculoşilor Asistenţa Socială evreiască 1.000 Personalul Uzinei centrale e­­lectrice Filaret au colectat prin şefii mecanici Verbiţa, Stănescu, Beştoiu 3.580 Gruparea secţiunii Crucii Ro­şii a Tinerimii, şcoala prima­ră de fete No. 7 Galati 2.000 Loge Zur Bruederlichkeit a do­nat lei 6.000 iar nu d. Appel cum s’a pu­blicat din eron„. '■I ———­ Ravagiile furtunii la Galati GALAŢI, 29. — Ravagiile făcute de furtuna care a bântuit ori si alar­­tăeri in regiunea noastră sunt foar­­te mari. In cartierul Maramureş apa a a­­tins pe alocuri înălţimea de un me­tru. Patru case ameninţă cu prăbu­şirea. Apa a pătruns în zeci de locuinţe de la periferie. Numeroşi locuitori nu au putut părăsi casele. Cetăţenii din strada Maramureş circulă cu bărcile. D. Emil Codreanu, primarul ora­şului, insoţit de o delegaţie de ce­­tăţeni s’au dus la faţa locului. S’au luat măsuri pentru pomparea apei din pivniţele şi locuinţele oameni­lor. Pe străzile Pescari, Bădălan şi Fabrice­, apa are o înălţime de ju­­m­ătate de metru. Linia ferată care traversează a­­cest cartier e inundată. Treizeci şi cinci de locuinţe din cartierul din deal au rămas fără a­­coperiş. In apropierea parcului firele au fost rupte. D. Emil Codreanu, primarul ora­şului, a convocat pentru mâine şe­dinţa delegaţiei permanente care se va ocupa de chestiunea ajutorării sinistraţilor. Pagubele produse de furtuna in oraşul nostru se ridică la zeci de miilioane. „CONTENCIOSUL” Birou de inform­aţiuni judiciare şi administrative Directori: CEZAR SIMIONESCU AL GRAUR, avocaţi. Birourile : Strada Sărindar No. 11 U­NIVERSIT­ARE-ŞCOLARE Noua lege a învăţământului secundar întocmirea regulamentului legii La ministerul instrucţiunei se lu­crează la întocmirea regulamentului pentru punerea în aplicare a nouei legi a învăţământului secundar. In acest regulament sunt prevă­zute normele­ de recrutare a corpului didactic, examenele de capacitate şi întreaga situaţie a profesorilor. Acest regulament va fi gata la începutul săptămânei viitoare, pen­tru ca în luna ianuarie să se poată începe examenele de capacitate. Aceste examene se vor ţine pe grupe de câte trei specialităţi fie­care întovărăşirea materiilor în grupe corespunde chipului în care aceleaşi materii se asociază ca să formeze catedrele în învăţământ. O delegaţie evreească la m­histenul instructiuni Miercuri 28 cor. o comisiune for­­mată din­­ avocat S. Rosehaupt, a­­vocat I. Lerner, Tumarchin, direc­torul liceului ebraic din Bălţi şi d. I. Berger, directorul liceului evre­­esc din Cetatea Albă, s-a prezentat d-lui ministru de instrucţiune pu­blică Costăchescu. Delegaţia a făcut ministrului o amplă expunere asu­pra situaţiunei şcolii evreeşti din Basarabia şi a exprimat următoarele doleanţe: 1. Cere ministerului să redeschidă şcolile primare ebraice şi liceul e­­braic No. 4 din Chişinău închise de guvernele trecute. 2. Să se clarifice situaţia profe­sorilor evrei prin autorizarea celor existenţi în funcţiune şi prin înfiin­ţarea unei şcoli normale. 3. Examinarea elevilor la şcolile evreeşti să se facă în limba de pre­dare la examenele respective. 4. Să se clarifice situaţia elevilor de la şcolile evreeşti în sensul ca să poată da examen numai de ultima clasă absolvită la şcolile respective. 5. Să se autorize liceele mixte. D. ministru Costăchescu a ascul­tat cu mult interes expunerea şi re­vendicările făcute, şi a promis că va întrona legalitatea. In ce priveşte măsurile transitorii de ministru a promis că va der­ga un inspector, care să studieze la faţa locului situaţia şcolară din Basara­bia. Deasemenea va numi o comisiune, care să rezolve această problemă din care să facă parte şi reprezen­tanţii Tarbulhului din Basarabia. Salariile învăţătorilor Preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor d. V. Păunescu, s-a prezentat d-lui ministru Costăches­cu cerând ca în viitorul buget să li se acorde salariul ce rezultă din a­­plicarea coeficientului legal la sala­riul întregit cu gradaţiile, potrivit legii de armonizare, învăţătorii se limitează aci, dacă deocamdată posibilităţile financiare nu îngădue mai mult. D Păunescu şi a motivat cererea pe faptul că Întotdeauna învăţătorii au fost salarizaţi în d­eproporţie nu numai cu rolul şi importanţa lor în stat, dar şi chiar cu cele mai mo­deste necesităţi ale viaţii materiale. Un învăţător titular, absolvent a şease clase normale, primeşte 2900 lei pe lună­ împotriva acestui tra­­■­ament umilitor şi­­nedrept, învăţă­torii au dus mereu lupte, în dife­rite congrese. E drept că au obiinuit în câteva rânduri salarii de bază mai accep­tabile, însă în măsura în care le-au obţinut, guvernul următor sau mi­nisterul de finanţe le-a micşorat arbitrar sporul cuvenit la salariul obţinut, ba în 1927 li s-a redus chiar acest salariu cu 20 la sută. D. ministru Costăchescu a promis că va încerca tot ce-i stă în putință pentru a satisface cererea învăță­torilor. Denunţarea cartelului averes­­can-iorghist la Prahova PLOEŞTI, 29. — Cartelul electoral al partidelor naţional-iorghist şi a­­verescan pentru alegerile generale din Decembrie, n’a putut fi realizat în judeţul nostru. După peste o săptămână de zile de consfătuiri şi tratative între frunta­şii partidului naţional-iorghist şi cei ai partidului poporului, s'a văzut că formarea unei liste comune pe care să figureze iorghişti şi averescanî e cu neputinţă de înfăptuit Astfel, astăzi partidul averescan a inştintat pe­­ Munteanu-Râmnic, preşedintele organizaţiei iorghiste învăţători cu titlu definitiv Au fost numiţi cu titlu defintiv următorii învăţători din jud. Făgă­raş : Amelia Georgescu de la şcoala Streja-Cărţişoara; Elena Băcilă de la şcoala Ucea de­ Jos ; Rădulescu Ioan de la şcoala de arte şi meserii Coroana de­ Jos ; Maria If­rim de la şcoala Ileni; Valeria Langa dela şcoala Coarna­ de Jos; Maria Re­­cean dela şcoala Vaida Recea ; Ma­ria Boganga dela şcoala Aprodul­ de Jos; Olivia Păcurar dela şcoala Viştea de Jos; Lavica Pop, condu­­cătoare Vlad Nouă candidaturi LISTA „BLOCULUI MUNCITORESC ŞI ŢĂRĂNESC" Lista candidaţilor la Cameră pen­­tru jud. Ilfov, depusă de „Blocul Muncitoresc şi Ţărănesc“: Boris Ştefanov, dr.­ L. D. Pătrăşcanu, Dum Grofu, Simion Niculescu, Samuel Margules, Alex. Mihăileanu, Lascar Şaraga, Imre Aladar, Nie. Popescu Doreanu, Anghel Petrescu. Nie. Lambru, Vasile Ion, I. Alexandres­cu, Iţii Mendelovici, Gh. Velcescu, Leonida Borok, Tudor Butoi, Mih. Cruceanu, C. Trandafirescu, Nie. Gălăteanu. LISTA L. A. N. C. A fost depusă din lista candidaţi­lor pentru Cameră la Ilfov din par­tea „Ligii Apărării Naţionale Creş­tine şi Ligii Naţionale Române": dr N. Paulescu, Simion Mândrescu, N. Scorteanu, Ştef. M. Marinescu, Gh Apostolescu, Ion Fotino, dr. Va­sile Popescu, dr. Vasila Trifu, N. Stofle­a, C. Gh. Jocu, Diacon I. Po­­pescu-Mozăceni. Gh. Gh. Nicolaescu Petre Angelescu, Atanase Nîţeanu, Tudor Ionescu, I. N. Ionescu, Emil Ioachimovici, N. Georgescu-Paul, N Mucîchescu. CANDIDAŢII NAŢIONAL-ŢARA­­NIŞTI LA PRAHOVA PLOEŞTI, 29. — Astă-seară s’a depus la biroul electoral care func­ţionează la tribunalul Prahova, lis­tele de candidaţi pentru Cameră şi Senat, ale partidului naţional-ţără­­nesc din judeţul nostru. La Cameră lista este compusă din d-nii: Ion Mihalache. Costică G. Brezeanu fost deputat, avocat; Gri­gore Ivănceanu, avocat; I. G. Par­dos, fost deputat; Nae P. Georgescu- Provita, învăţător; G. Congopol zia­rist, directorul ziarului „Cuvântul"; dr. Mircea Bottez şi profesor Const. Popescu-Gruia. La Senat, candidează d-nii: Gogu Negulescu, avocat, preşedintele „A­­sociaţiei generale a proprietarilor şi concesionarilor de terenuri petroli­fere”; avocat Ştefan Stroe Petrescu şi D. Bazilescu-Drajna, mare coope­rator. Pentru consiliile comunale şi ju­deţene: d. Gh. Gheorghiu, profesor, fost senator. Semnul partidului este un cerc. # Partidul national-tărănesc va des­chide campania electorală în jude­­tul Prahova, printr’o serie de mari întruniri săteşti, cari vor avea loc în diferite centre. Duminică 2 De­­cembrie. In afara de candidaţii şi frintaşii locali ai partidului, vor lua parte la aceste întruniri si d-nul Ion Miha­lache, ministrul domeniilor, care este şi preşedintele organizaţiei lo­cale a partidului naţional-ţărănesc şi G. Congopol, directorul ziarului „Cuvântul“, candidatul centrului în judeţul Prahova. LA VLAŞCA GIURGIU, 29.­­ La tribunalul lo­cal s-a depus următoarea listă a L. A. N. C.: Camera: Nicu Gr. Scorteanu, Pe­tre Popa Zicu, Diaconu Ion, Gh. Po­­pescu-Moţăreni, Ion N. Dobrescu, M. N. Dorondoc şi Călin Dodoaşe, din Prahova, că nu va pune nici un candidat pe lista cu semnul steaua­ In urma­ acestui fapt, astă-seară, organizaţia naţional-iorghistă a de­pus la tribunalul prahova o listă, compusă numai din Iorghişti, după cum urmează: La Cămară: d-nii D. Munteanu- Râmnic, general T. Tăut, Pop Dima, Emil Condeescu, Tom­a Voiculescu, Gh. Ciocoiu, Andrei Fatuleţ şi Vasile L. Alecu. La Senat: d-nii Scarlat Orăscu, Corneliu Tacit şi D. I. Dumitrescu. Pentru consilii comunale şi jude­ţene d. prof. I. A. Bassarabescu. De notat că d-nii Scarlat Orăscu şi L A. Bassarabescu sunt averescani dizidenţi, întruniri Organizaţia judeţului Ilfov a par­­tidului naţional-ţărănesc a hotărât să fără mai multe întruniri publice în jud. Ilfov, între care: Pe ziua de 1 Decembrie ora 9 dim. în com. Bolintinn din Vale, cu dele­­gati­uni din plasă; Pe ziua de 2 Decem­brie ora 9 dim In com­. Buftea jud. Ilfov cu delega­­­tiuni din plasă; Pe ziua de 9 Decembrie ora 9 dim, în com­. Domneşti cu delegaţiuni din plasă; La toate aceste întruniri vor par­­ticipa candidaţii partidului naţional­­ţărănesc care vor expune şi explica pe larg programul guvernului. # „Uniunea evreilor români“, secţia Bucureşti, cheamă populaţia evre­iască din Capitală la o mare întru­nire, care va avea loc Duminică 2 Decembrie, ora 10 dimineaţa, în sala cinematografului „Gloria“ din Calea Văcăreşti-D. dr W. Filderman, preşedintele reprezentantei U. E. R. va expune situaţia politică în legătură cu ac­tualele alegeri Ţărănismul Romanul „Cuza Vodă“ apărut de curând, pune pe tapet o cheste care este da cea mai mare actualitate: „Ţărănismul''. „Ţărănismul“, adică dragostea de ţărănime, acea .,talpă a ţării” pe care se sprijină întreg d nistru edi­ficiu social, nu este o inovaţie , o adâncă naparteţe sociologică pe care marele precurse, al Ţărănis­mului a simţit-o şi a căutat s’o sa­tisfacă atunci când, El „Cuza Vodă“, cel dintâi a încercat a realiza îm­proprietărirea ţăranilor. Ce a făcut Cuza Vodă luând din mâna grecilor enormei© averi mă­năstireşti, s’a realizat în parte, şi cu multă nedreptăţire de către cei ce au făcut împroprietărirea. Azi sub presiunea efectelor răz­boiului, lucrurile s’au săvârşit fără atâtea convulsiuni. Dar pe acele vremuri cât de greu a fost. Şi to­tuşi „Cuza Vodă“ a realizat minu­nea, şi a făcut un mare pas înain­te sprijinindu se pe ţărănime. Acum când marele curent pro­­ţărănist, a reuşit să repună la ordi­nea zilei o chestie ridicată acum 75 de ani de un mare şi iubit Domni­tor, numele lui Cuza Vodă, primul împroprietăritor al ţărănimei, re­vine pe buzele tuturor. Şi romanul „Cuza Vodă“, dă une­­le detalii, de luptele ce s'au dat pe acele vremuri istorice. ION ST. DAN, Citiţi Adevărul Literar“

Next