Adevěrul, decembrie 1928 (Anul 41, nr. 13789-13813)
1928-12-02 / nr. 13790
Pagina 4-a Presa germană despre vizita d-lui Răducanu la Berlin BERLIN, 29 (Rador). — Publicaţia oficioasă „Deutsche Diplomatische Politische Korrespondenz“, comentând vizita d-lui ministru Răducanu la Berlin, scrie : „D. Răducanu cunoaşte Germania de multă vreme, şi are legături active cu cercurile ştiinţifice germane. Vizita sa e pentru noi un indiciu îmbucurător al faptului că guvernul Maniu acordă însemnătate cultivării şi desvoltării relaţiilor germano-române. Aceste relaţii au fost regulate prin încheierea acordului de la 11 Noembrie, de care din ambele părţi se leagă speranţa într-o înviorare şi extindere a schimburilor economice. „D. Răducanu, care este cel dintâi membru al unui guvern român ce vizitează Berlinul, va fi salutat şi primit cu amiciţie în capitala Reichului.“ TRIBUNALELE MILITARE Un proces care durează de 6 ani la faţa consiliului de război al corpului 2 armată a venit dri spre judecată procesul acuzaţilor ceferişti: Dragomir Petre mecanic, Mihalache Ton fochist, sergent Avram Teiir, fost conductor de tren, Buşea Petre, Stoica Ion şi Gâlmeanu Teodor învinovăţiţi de furt şi complicitate la furt Povestea acestui proces — ca toată simplicitatea calificării faptelor — are toate aspectele unui crâmpei de roman senzaţional. Iată faptele: Acuzaţii au fost prinşi in 1922, jefuind pe călătorii unui tren de pe linia Bucureşti-Mărăşeşti. De când operau şi ce cantităţi de mărfurimarfa era specialitatea lor) au reuşit să-şi însuşească, nu se ştie încă. Ceea ce e interesant e peripeţia descoperirii hoţilor. Călătorii trenului jefuit, au observat la un moment dat că le lipsesc din bagaje şi au depus cu toţii o plângere la una dintre staţiile prin cari treceau Poliţia înştiinţată a hotărît o cercetare imediată şi in gara Mărăşeşti, trenul a fost invadat de poliţişti. Când mecanicul trenului şi fochistul au văzut că sunt pe cale să fie prinşi, au hotărît să se scape de la erorile furate şi în mare parte de* 12 pozitate în tenderul maşinei. Dar timpul era prea scurt şi soluţia dificilă. Au hotărît să ardă tot. Cantitatea însă de lucruri furate era prea mare şi nu putea fi aruncată dintr’o dată în gura locomotivei. Atunci, biciuiţi de frică, jefuitorii au recurs la o soluţie supremă. Au deslegat locomotiva de restul trenului şi i-au dat drumul. Socoteau astfel că poate s-ar crede că la mijloc e o Întâmplare şi că maşina ar fi fost rău , legată de tren, iar mecanicul i-a dat drumul înţelegând greşit , semnalele. Sau poate că nu groaza momentului nici nu şi-au mai dat seama de consecinţe. Poliţia a prins însă imediat de veste, şi cu o altă locomotivă a pornit în urmărirea fugarilor. I-au prins în gara Sihlea. Asupra fugarilor s-a găsit încă o parte dintre obiectele furate şi încă nearse, dar cea mai mare parte a fost adunată de-a lungul liniei ferate, pe unde le aruncaseră fugăriții.. Procesul acestor tâlhari a fost amânat ori din lipsa totală de martori. Cum se smulge o declaraţie de vinovăţie Soldatul Dragomir a fost dat în judecata consiliului de război a! corpului 2 armată pentru furt de la militari. Acuzaţia se bazează pe însăşi declaraţia soldatului. In ea el recunoaşte că a furat tot ce i se impută Recunoscut şi semnat deci, acuzarea n'are decât două vorbe de spus pentru ca judecata să fie lămurităIată Insă că soldatul povesteşte că declaraţia de la dosar e falsă, că falsul e comis prin teroare. Gradaţii din unitatea lui, care aveau nevoie de un ţap ispăşitor l-au ales pe funest Dragomir- Puteau să aleagă pe orice soldat L-au ales pe Dragomir pentru că li s-a părut că Dragomir e mai urât şi mai prost decât ceilalţi. I-au ordonat să declare că a furat Dar Dragomir nu e chiar aşa de prost S’a împotrivit Atunci gradaţii fără nici o altă discuţie - superiorii nu discută — l-au legat cu o frânghie de mâini şi de picioare, au potrivit frânghia printr’un cârlig din tavanul corpului de gardă şi operaţia de tortură a început în felul următor: doi soldaţi trăgeau de un cap al frânghiei până când reuşeau să ridice pe Dragomir la o înălţime de un metru şi ceva. Sergentul organizator al operaţiei, aprecia bine distanţa şi striga scurt: „Drumul!“ Poziţia soldatului era astfel măestrită încât, de fiecare dată, când cei doi soldaţi dădeau drumul frânghiei, Dragomir trebuia să cadă pe şezută Schingiuirea a durat în felul acesta până când nenorocitul a leşinat Ca să-l deştepte a trebuit un hârdău de apă, spune acuzatul. O dată deşteptat a fost somat să facă declaraţia de vinovăţie ca să nu reînceapă tortura. Şi, evident, în faţa acestei ameninţări, Dragomir a recunoscut că e boţ. Toată această povestire a fost întărită de martorii aduşi de d-nii maior Ulea şi V. Goga, apărătorii soldatului. In faţa acestei mărturii consiliul e achitat pe soldatul nevinovat. După şedinţă asistenta se întreabă însă cum rămâne cu adevăraţii vinovaţi de furt şi mai ales cu acei călăi ai lui Dragomir. Idiot dat judecăţii pentru dezertare Pop Antal e unul dintre soldaţii pentru care stagiul militar nu mai însemnează datorie împlinită ci pedeapsă nedreaptă, ispăşire inutilă Fiindcă acest Pop Antal _e dintre nenorociţii atinşi de cretinism. A fost considerat totuşi, aşa de apt serviciului militar, încât la un moment dat superiorii lui au găsit că merită să fie pedepsit ca un om conştient de abateri dela regulamentul militar. Pop Antal s’a supărat într’o zi pe armată şi a plecat dela regiment acasă unde e trai mai bun. Pentru treaba aste Pop a fost dat judecăţii. Şi această judecată se face după ce Antal a isprăvit armata. Au trebuit pledoariile a trei avocaţi: maior Ulea, căpitan Lupu şi maior Ghica, pentru ca să se ajungă la concluzia că acest bolnav de cretinism nu e responsabil de faptele lui. Consiliul cumpănind vina soldatului şi starea lui anormală îl scuteşte de pedeapsă. Condamnat la muncă silnici, amnestiat Soldatul Ion Haris din regimentul40 infanterie fusese condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru acuzaţia de dezertare la inamic. In apel, d. avocat Goga, a arătat că vina soldatului intră în cadrul decretului de amnistie din Ianuarie 1928. Consiliul achită. Ancheta nenorocirii dela Ianca PAGUBE DE 10 MILIOANE LEI BRAILA. 29. Organele ceferiste însărcinate cu anchetarea cauzelor care au produs nenorocirea dela Ianca, au stabilit că vina e a mecanicului Purcărea. Mecanicul trenului S02 e acuzat că nu a respectat semnalul de oprire. Atât mecanicul cât și impiegatul de mișcare Cojocaru au fost depuși la arestul preventiv■ Ştiri din Iaşi IAŞI, 29 . In Ziua de 1 Septembrie 1927, printr’un decret regal a fost disolvat consiliul Camerei de agricultură de Neamţ, sub preşedinţia d-lui Ştefan Romanescu, fantaş al partidului naţional-ţărănesc Vechiul consiliu a făcut apel care s’a judecat astăzi, la Curtea de apel secţia II-a din Iaşi. După desbateri, Curtea de apel a anulat decretul regal de disolvare, reintegrând vechiul consiliu. Curtea de apel secţia I-a a judecat astăzi cererea de declarare în sfere de faliment, intentată de mai mulţi comercianţi societăţii de asigurare reciprocă „Centrala Moldovei“. După deliberare Curtea a amânat pronunțarea pentru ziua de 31 Ianuarie 1929. Noul licenţiaţi în drept Următorii studenţi de la Universîtatea din Bucureşti au fost proclamaţi licenţiaţi în drept în sesiunea de toamnă: Almăşan N. D-tru, Andrei Part, Andreiovici Gheorghe, Angelescu Aneta, Angelescu Ioan, Ardeleanu Ştefan, Aslan Gheorghe, Atanasiu Gheorghe, Athanasiu Petre, Avrarmovici Paul, Balmez Şerban, Barzan Nicolae, Băceanu Petre, Bădulescu Uie, Bălănescu Ioana, Becar Viorel, Bernstein Aurel, Bloţ Dumitru, Blum Alexandru, Boldescu Alexandru, Bucur Gheorghe, Capril Marcel, Chircu Menelas, Chiurtu Gheorghiţă, Gorier Gher. Leib, Ciocoiu Gh. Const., Coca Petre, Cohen Leo, Conicescu Ion, Constantinescu Alex., Constantinescu Petre, Crustali Eleonora, Danielopol G. Dumitru, Daniş Constantin, Demetrescu Aura, Dinu Valeriu Voinea, Domide Ioan, Dragomir Nicolae, Dumitrescu G. Gheorghe, Dumitrescu M. Panait, Edris Fişei, Enăchescu Năstase, Fara Dumitru, Fierescu Şt. Dumitru, Frătiţă Margareta, Ghiţescu Constanţa, Ghiţă M. Gheorghe, Giuriade Const.,, Geldman David, Gheorghiu C. Năstase, Grunberg Michel, Hagi Theodoraky Gh., Hainăroşie Gh., Halbertal Lázár, Tamandia Petre, Ionescu G. Const., Ionescu Dumitru, Ionescu Uie, Ionescu Traian, Jippa Elena, Jippa Victoria, Lambrulescu Const., Lăzărescu Clara, Lăzărescu Nicolae, Lerner Ita, Lesner Alex., Luca I. Ni-Negulescu Atena, Nicoară N. Grigore, Nicolaescu Gh. Gheorghe, Nicolaescu Magda, Niculescu A. Dumitru, Parfenie Nicolae, Petrescu N. Petre, Ploştinaru Bădiţă, Poenaru Bordea C. Gh., Polihroniade Mihail, Popescu Alexandru, Popescu T. Gheorghe, Popescu I. Nicolae, Popescu Şt. Paul, Popovici Ioan, Popovici Marcel, Potcoavă Voinea, Pauker Gheorghe, Puşcariu V. Mihail, Raicovici Alex., Radulescu I. Ştefan, Rosenfeld Golda, Roşianu D. Marin, Rosenberg Saul, Săvescu Gheorghe, Simionescu Aurel, Spuderca Octavian, Stănciulescu Lucian, Stoica Nerva, Şoarec Alexandru, Şteflea Eugenia Şuluţiu Aurel, Tanăsescu Eugen, Thenen Nathan, Trestianu Zoe, Turtureanu Emil, Urechescu Const., Venculescu Paul, Voicu Dumitru, Voiculescu Maria, Volovscaia Dvoira, Vrioni Florin Armand, Siegelvax Zaharia, Dancovici Zoe, Beram User, Hirsson Hary, Iliescu Gheorghe, Ionescu M. Corneliu, Predescu Nicolae, Rachieru D-tru, Râmniceanu Aristotel, Saidac Const., Samers Avram, Scrădeanu Stela, Spirtaru Constanța, Stăncilescu Gheorghe.colac, Ludovic Emanuel, Mandea Elena, Mariasis Moisei, Marinescu Victor, Mateescu M. Gh., Miclescu B. Andrei, Mihălcescu Const., Misiakewicz Br., Mocanu Const., Morgenstein Estera, Munteanu I. Nicolae, Naru Const., Negulescu Antoaneta, * CERCETAŞII Direcţia Cercetaşilor (cu sediul la O. N. E. F.) comunică următoarele: 1) Unităţile de cercetaşi cari constituesc „Asociaţia Cercetaşilor României“ precum şi cele ce se vor înfinţa în viitor sunt rugate să lucreze numai în spiritul statutelor şi regulamentelor Asociaţiei, chiar dacă ele se găsesc ocrotite de şcoală sau de către diferite societăţi culturale. 2) Colaborarea cercetaşilor cu diferite societăţi particulare şi instituţiuni oficiale este de dorit, dar să nu se schimbe nimic din caracterul cercetăşiei, spre a se evita confuziunile, substituirile de obiect sau pierderea caracterului acestei instituţiuni. 3) Direcţiunea cercetăşiei, roagă unităţile de cercetaşi să observe pe de o parte ca semnele exterioare şi costumul de cercetaşi, să nu fie purtate de către tinerii ce nu fac parte din această instituţiune, iar pe de altă să se ţină strict de prevederile statutului şi regulamentului, care arată în mod precis, când şi cine are dreptul de a fi considerat cercetaş(Unităţile ce doresc a avea statutele le pot cere dela Direcţie). i) Direcţiunea, Cercetaşilor intenţionează ca in timpul vacanţei Crăciunului să tină la O. N. E. F. (str. Maior Ene) sub înaltul patronaj al A. S. Regale Principele Nicolae — înalt Regent — consfătuire la care vor fi rugaţi să participe: comandanţii de legiune şi cohorte, inspectorii de ţinuturi, inspectorii generali precum şi membrii Sfatului Asociaţiei, pentru a stabili planul de lucru în viitor şi a pregăti lucrările prevăzute de statutul şi regulamentul Asociaţiei Cercetaşilor. Neexistând până acuma un anuar pentru a se putea face invitaţiunile personale, toţi cei vizaţi mai sus şi cari doresc să participe la această consfătuire, sunt rugaţi să anunţe Direcţiunea Cercetaşilor str. Maior Eije — C. N. E. F. până la 10 Decembrie 1928. Consfătuirea va avea probabil loc in»'“*., 2 şi 5 Ianuarie 1929 ADEVERUL Pe urmele asasinilor din Tg. Bivolari Cercetarea unui presupus asasinAlte arestări Rezultatul anchetei judiciare IAŞI, 29. Au trecut trei zile de la asasinarea familiei Solomon şi locuitorii târgului Bivolari sunt încă cuprinşi de panică. Pentru paşnicii cetăţeni ai acestui târg nu mai există astăzi decât problema siguranţei vieţei lor, pe care o discută pretutindeni ca cel mai viu interes, în aşteptarea prinderii fioroşilor criminali. Dela descoperirea crimei, casa victimelor a fost închisă de reprezentanţii autorităţilor locale, aşa încât nimeni n’a putut pătrunde înăuntru până la sosirea procurorului şi judecătorului de instrucţie. CONSTITUIREA COMISIUNII DE ANCHETA Parchetul fiind telegrafic înştiinţat, a delegat pe d. procuror Misihănescu, care împreună cu d-nii judecător de instrucţie Laris Pavlov, titularul cabinetului I şi căpitanul Alexandrescu, comandantul companiei de jandarmi a judeţului, să plece imediat la Bivolari, pentru a face o amănunţită anchetă. Comisiunea anchetatoare a plecat din localitate ori la orele 7 jumătate dimineaţa şi după două ore era la locul crimei. După sosirea reprezentanţilor autorităţilor, întreaga populaţie s’a adunat in centrul târgului, aşteptând rezultatul anchetei. RECONSTITUIREA ÎNDOITULUI ASASINAT Procurorul, judecătorul de instrucţie şi comandantul jandarmilor au procedat de îndată la reconstituirea dublului asasinat, cu ajutorul primilor arestaţi. S’a putut astfel constata că criminalii s’au introdus in casă printr'o fereastră a coridorului. Odată pătrunşi în coridor, asasinii au făcut uz de o scară ce se găsea acolo şi s’au introdus in dormitorul bătrânilor. S’a încercat şi s’a constatat că un om poate trece uşor prin ochiul ferestrei, fără a face zgomot. înainte de a începe jaful şi crimele, răufăcătorii au aprins lampa, deoarece fiica unui vecin a declarat că trezindu-se din somn la miezul nopţii a zărit lumină in locuinţa bătrânilor Solomon, dar nu i s’a părut nimic suspect. Apoi criminalii au legat pe loscf şi pe Lodla Solomon, terorizănd-o pe aceasta pentru a Ie indica locul unde sunt acunşi banii şi bijuteriile. Deaceea bătrâna are mai multe lovituri de cutii In mâni şi in picioare şi numai la urmă i s’a aplicat lovitura mortală in piept. Iosef Solomon a fost strangulat pentru a nu da alarma. S’AU MA! GĂSIT 3 LEI După ce s’a stabilit exact împrejurările In care s’a produs fioroasa crimă, comisia anchetatoare a început alte cercetări , pentru a se constata ce au furat criminalii. In acest scop au fost invitaţi fiica şi ginerele victimelor, d. Leon Leibovici, care însă n’au putut da nici o lămurire. Aceştia erau certaţi cu bătrânii aşa că nu putea şti ce bani aveau in casă. S’a stabilit însă că criminalii au furat toate bijuteriile, între care şi nişte perle de mare valoare. In casă nu s’a mai găsit nie un ban Doar în tejgheaua din băcănie au mai rămas doi lei. Criminalii nu s'au mulţumit numai cu banii şi bijuteriile, ci au luat şi îmbrăcămintea şi lîngeria cea mai bună Toate şifonierele au fost găsite răsturnate. In orice caz ei au luat o sumă importantă, deoarece bătrânul negustor manipula mulţi bani cu depozitul său de sare, gaz şi benzină. Reconstituirea crimei a luat sfârşit aci după, care procurorul a dispus autopsia cadavrelor, iar întreaga comisiune anchetatoare a început cercetrea primilor zece arestaţi, pentru a da de urmele criminalilor. CERCETAREA UNUI PRESUPUS ASASIN După cum am anunţat în reportajul precedent, toate bănuelile cad asupra unor ţigani, cari s’au oprit câteva zile la marginea târgului, şi au dispărut în noaptea crimei. Primii zece arestaţi n’au putut da nici o lămurire, dovedindu-se cu totul străini de cele întâmplate în noaptea de Luni spre Marţi. Atunci d- căpitan Alexandrescu a trimes numeroşi jandarmi călări în urmărirea celorlalţi ţigani cari au trecut Prutul în Basarabia. S a dispus de asemenea companiei de jandarmi a judeţului Bălţi, pe teritoriul căreia se află acum ţiganii fugari să-i prindă şi să-i înainteze de urgenţă sub o puternică escortă la Bivolari. Intre timp s’au interogat peste 30 de martori cari au dat relaţii asupra vieţii bătrânilor şi indicii asupra celor cari ar fi putut săvârşi crima. In urma acestor investigaţii, a fost arestat locuitorul Petre Sandu din Bivolari, care a lucrat înainte cu trei zile de săvârşirea crimei la magazia soţilor Solomon. Petre Sandu a transportat de la depozitul târgului o mare cantitate de sare la prăvălia bătrânului Solomon şi apoi a făcut în tot cursul zilei diferite servicii la locuinţa victimelor, astfel că a putut să cunoască foarte bine situaţia. NOAPTEA FATALA Dar Petre Sandu, cercetat mai indeaproape atât de procuror cât şi de judecătorul de instrucţie, a început să se încurce in răspunsuri. Bănuială că el sr fi unul dintre asasini este întărită şi de faptul că nu poate justifica precis unde a fost in noaptea crimei. Din cercetări s’a stabilit că Sandu n’a petrecut noaptea de Luni spre Marţi la locuinţa sa, ceiace a declarat şi nevasta lui. La început el a declarat că a petrecut noaptea la o altă femeie din Bivolari, dar fiind chemată şi cea indicată de dânsul s’a constatat că Sandu a minţit. In cele din urmă cel arestat a revenit şi a declarat că a dormit la un cumnat al său. Totuşi nici de astă dată el nu spusese adevărul. Faţă de aceste lucruri se bănueşte cu certitudine că Petre Sandu este unul din asasini, el fiind şi localnic şi cunoscând bine şi casa bătrânilor Solomon, unde după cum am arătat lucrase in ultimele zile. S’a făcut şi o descindere la locuinţa presupusului asasin, unde insă nu s’a găsit nimic. ALTE ARESTĂRI Din ordinul comisianiei anchetatoare a mai fost arestat şi locuitorul Gh. Maxim, care lucrase in urmă cu o săptămână la bătrânii Solomon. Au mai fost arestate şi numeroase rude ale lui Petu Sandu. Comisia de anchetă încheindu-şi cercetările aseară a opinat că Petre Sandu ar fi comis dublul asasinat în complicitatea ţiganilor dispăruți. Se aşteaptă pentru astăzi arestarea la Basarabia a celorlalţi presupuşi asasini. AUTOPSIA CADAVRELOR VICTIMELOR Eri după amiază a avut loc la spitalul din Bivolari autopsia cadavrelor celor două victime. Autopsia a fost făcută de d. dr. Caranda, in prezenţa d-lor procuror Misihănescu, judecător de instrucţie Pavlov şi căpitan Alexandrescu. S-a constatat că bătrânul losef Solomon, in vrâstă de 86 ani, a murit prin asfixie, iar Soţia sa in etala de 80 ani, în urma unei lovituri puternice de cufit in piept. Apoi procurorul a autorizat înmormântarea victimelor, care a avut loc astăzi în prezenţa întregii populaţii a Bivolarilor. „ Cercetările pentru descoperirea asasinilor familiei Solomon s'au îndreptat şi in altă direcţie. Voiu vorbi in reportajul de mâine. L. PAUL Pentru statuia lui Eminescu Lista de subscripţie a ziarelor „Adeverişi „Dimineaţa“ Suma din urmă lei 442.841 Colecta d-lui Gh. C. Diculescu, avocat, Ghergani 1.800 (Gh N. Ionescu II N. Protopopescu, avocat, Dumitru Jianu, Zamfir Ionescu Gogu, Ion Jianu, D Vasilescu, G. Ionescu I, N. Drăgănescu, I. Nițulescu, Gh. C. Diculescu. câte 100 lei; D. Anastasescu, Radu Ionescu. C Pârvulescu, V. Dragomirescu, Ion Vasilescu, Costică V. Popescu Ion M Poenaru. câte 40 lei; Narai Popescu. 30 lei; Ion Stănescu, Isaia Grünfeld, Hristodor Tanasescu, D. Dinescu-Ghergani, C. Popa, Dr. Constantinescu Ionel Slaniceanu, Costică Ionescu, Chiriac Vlăsceanu, G Niculescu, Savu Isaia. St. Dragomirescu, Panaș Wallman, Lazăr Teodorescu. câte 20 lei; Iorgu Dumitrescu. 10 lei. Leul Colbert 30 Utza Colbert 20 Puica Solon 20 Rodica Weisz 20 Sergiu Hurtig 20 Colecta comercianţilor evrei din oraşul şi judeţul Tighina-Basarabia 2,073 (Banca Fr. Abramovici, Moara Hasafirul Căuşani, câte 300 lei; Izrail Goldental, Alexandrov, preşedintele Asociaţiei Ajutor, Moara Refacerii, Zeider Marcman, Moara Traian, M. Levenstein, câte 200 lei; Slovmia Torgan, 100 lei; Trachtenghertz, 30 lei; A. Reznic, I. Gherscovici, M. Goldfarb, S. Ghenitz, câte 20 lei; S. Taxir, 15 lei; H. Goldenberg, M. Creposter, A. Crepostier, H. Feighin, S. Crepostier, câte 10 Iei). Maria Georgescu, dactilografă 15 Codreanu V. elev cl. III liceu 4 Total lei 444.500 Propuneri: D. P. Caramalide, comerciant, care a colectat 4.480 Iei, propune ca din banii ce vor prisosi să se tipărească opera lui Eminescu, spre a se distribui, gratis sau foarte eftin, tuturor elevilor. D. .41. Ionescu, ziarist din gara Titu face o propunere asemănătoare. D-ra Cordelia Carmen din Constanţa, propune : 1. Să se adune în volume absolut toate scrierile lui Eminescu. O casă de editură, cu sentimente mai mult literare decât negustoreşti, să le tipărească din nou, în volume elegante, răspândindu-le cât mai mult în toată ţara, bineînţeles pe preţuri convenabile; 2. Să se adune întriunul sau mai multe volume, tot ce s’a scris despre Eminescu, complectându-se această culegere, prin anchetă literară, cu părerile tuturor scriitorilor şi poeţilor noştri de azi. Ioan Slavici, mort de curând, propusese aşa ceva, dar neavând bani şi nevoind să-l asculte nimeni, lucrurile au rămas dincolo de început. Pentru Îngrijirea operelor de mai sus, va trebui constituită o comisiune integră care să lucreze cu îngrijire, adunând toate documentele, din ţară şi streinătate, fotografii ale caselor unde a locuit Eminescu şi ale locurilor preferate de el, în localităţile din ţară şi din streinătate pe unde a pribegit poetul. In fine, repararea casei unde el s’a născut precum şi întreţinerea ei. Iată atâtea lucruri ce trebuesc făcute pentru Eminescu, dar cam numai cu bani se pot face. Şi mai sunt : biblioteci, case de cetire, societăţi de propagandă literară şi în fine, putem vorbi acum şi despre un premiu literar „Eminescu“ decernat anual pentru poezie. Scrisoarea se termină astfel: „De aceea dar, lista de subscripţie, nu trebue închisă încă. Veţi fi nevoiţi asta încă la dispoziţia publicului care nu-şi poate procura repede bani, deşi dornic este fiecare să contribue cu cât mai mult. Nu puteţi lua acestor dornici de bine, dreptul de a-şi îndeplini o datorie din cele mai mari şi mai frumoase“. In cuprinsul scrisorii — pe care din lipsă de spafiu n’o putem reproduce toată — autoarea face observaţia judicioasă că opera lui Eminescu n’a fost încă niciodată publicată in întregime pentru marele public. O mare parte din scrierile poetului zac închise in ziarele şi revistele de pe vremuri, ba unele sunt încă absolut inedite ! Excomunicarea redactorilor şi abonaţilor lui Action Francais MILANO, 29.— „Osservatore Romano”, oficiosul Vaticanului, scrie astăzi că Sfântul Scaun a hotărit excomunicarea redactorilor şi abonaţilor ziarului „Action Francaise”. Ziarul este Învinuit că distruge disciplina in sânul bisericii catolice din Franța. ii ni Uf ii » Pentru Basarabia Donatiiuii in bani, primite de Soc. Crucea Roşie pentru populaţia lipsită de hrană din Basarabia Clădirea Românească 15.000 D. M. Theodorian Carada 1000 Personalul librăriei Sfetea 565 S’a colectat prin d-na Dr. Burileanu dela diferiţi donatori 20.000 D. Bujoi 20.000 Banca Elveţia Depozite 10.000 Cercul drelor pentru ajutorarea tuberculoşilor Asistenţa Socială evreiască 1.000 Personalul Uzinei centrale electrice Filaret au colectat prin şefii mecanici Verbiţa, Stănescu, Beştoiu 3.580 Gruparea secţiunii Crucii Roşii a Tinerimii, şcoala primară de fete No. 7 Galati 2.000 Loge Zur Bruederlichkeit a donat lei 6.000 iar nu d. Appel cum s’a publicat din eron„. '■I ——— Ravagiile furtunii la Galati GALAŢI, 29. — Ravagiile făcute de furtuna care a bântuit ori si alartăeri in regiunea noastră sunt foarte mari. In cartierul Maramureş apa a atins pe alocuri înălţimea de un metru. Patru case ameninţă cu prăbuşirea. Apa a pătruns în zeci de locuinţe de la periferie. Numeroşi locuitori nu au putut părăsi casele. Cetăţenii din strada Maramureş circulă cu bărcile. D. Emil Codreanu, primarul oraşului, insoţit de o delegaţie de cetăţeni s’au dus la faţa locului. S’au luat măsuri pentru pomparea apei din pivniţele şi locuinţele oamenilor. Pe străzile Pescari, Bădălan şi Fabrice, apa are o înălţime de jumătate de metru. Linia ferată care traversează acest cartier e inundată. Treizeci şi cinci de locuinţe din cartierul din deal au rămas fără acoperiş. In apropierea parcului firele au fost rupte. D. Emil Codreanu, primarul oraşului, a convocat pentru mâine şedinţa delegaţiei permanente care se va ocupa de chestiunea ajutorării sinistraţilor. Pagubele produse de furtuna in oraşul nostru se ridică la zeci de miilioane. „CONTENCIOSUL” Birou de informaţiuni judiciare şi administrative Directori: CEZAR SIMIONESCU AL GRAUR, avocaţi. Birourile : Strada Sărindar No. 11 UNIVERSITARE-ŞCOLARE Noua lege a învăţământului secundar întocmirea regulamentului legii La ministerul instrucţiunei se lucrează la întocmirea regulamentului pentru punerea în aplicare a nouei legi a învăţământului secundar. In acest regulament sunt prevăzute normele de recrutare a corpului didactic, examenele de capacitate şi întreaga situaţie a profesorilor. Acest regulament va fi gata la începutul săptămânei viitoare, pentru ca în luna ianuarie să se poată începe examenele de capacitate. Aceste examene se vor ţine pe grupe de câte trei specialităţi fiecare întovărăşirea materiilor în grupe corespunde chipului în care aceleaşi materii se asociază ca să formeze catedrele în învăţământ. O delegaţie evreească la mhistenul instructiuni Miercuri 28 cor. o comisiune formată din avocat S. Rosehaupt, avocat I. Lerner, Tumarchin, directorul liceului ebraic din Bălţi şi d. I. Berger, directorul liceului evreesc din Cetatea Albă, s-a prezentat d-lui ministru de instrucţiune publică Costăchescu. Delegaţia a făcut ministrului o amplă expunere asupra situaţiunei şcolii evreeşti din Basarabia şi a exprimat următoarele doleanţe: 1. Cere ministerului să redeschidă şcolile primare ebraice şi liceul ebraic No. 4 din Chişinău închise de guvernele trecute. 2. Să se clarifice situaţia profesorilor evrei prin autorizarea celor existenţi în funcţiune şi prin înfiinţarea unei şcoli normale. 3. Examinarea elevilor la şcolile evreeşti să se facă în limba de predare la examenele respective. 4. Să se clarifice situaţia elevilor de la şcolile evreeşti în sensul ca să poată da examen numai de ultima clasă absolvită la şcolile respective. 5. Să se autorize liceele mixte. D. ministru Costăchescu a ascultat cu mult interes expunerea şi revendicările făcute, şi a promis că va întrona legalitatea. In ce priveşte măsurile transitorii de ministru a promis că va derga un inspector, care să studieze la faţa locului situaţia şcolară din Basarabia. Deasemenea va numi o comisiune, care să rezolve această problemă din care să facă parte şi reprezentanţii Tarbulhului din Basarabia. Salariile învăţătorilor Preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor d. V. Păunescu, s-a prezentat d-lui ministru Costăchescu cerând ca în viitorul buget să li se acorde salariul ce rezultă din aplicarea coeficientului legal la salariul întregit cu gradaţiile, potrivit legii de armonizare, învăţătorii se limitează aci, dacă deocamdată posibilităţile financiare nu îngădue mai mult. D Păunescu şi a motivat cererea pe faptul că Întotdeauna învăţătorii au fost salarizaţi în deproporţie nu numai cu rolul şi importanţa lor în stat, dar şi chiar cu cele mai modeste necesităţi ale viaţii materiale. Un învăţător titular, absolvent a şease clase normale, primeşte 2900 lei pe lună împotriva acestui tra■ament umilitor şinedrept, învăţătorii au dus mereu lupte, în diferite congrese. E drept că au obiinuit în câteva rânduri salarii de bază mai acceptabile, însă în măsura în care le-au obţinut, guvernul următor sau ministerul de finanţe le-a micşorat arbitrar sporul cuvenit la salariul obţinut, ba în 1927 li s-a redus chiar acest salariu cu 20 la sută. D. ministru Costăchescu a promis că va încerca tot ce-i stă în putință pentru a satisface cererea învățătorilor. Denunţarea cartelului averescan-iorghist la Prahova PLOEŞTI, 29. — Cartelul electoral al partidelor naţional-iorghist şi averescan pentru alegerile generale din Decembrie, n’a putut fi realizat în judeţul nostru. După peste o săptămână de zile de consfătuiri şi tratative între fruntaşii partidului naţional-iorghist şi cei ai partidului poporului, s'a văzut că formarea unei liste comune pe care să figureze iorghişti şi averescanî e cu neputinţă de înfăptuit Astfel, astăzi partidul averescan a inştintat pe Munteanu-Râmnic, preşedintele organizaţiei iorghiste învăţători cu titlu definitiv Au fost numiţi cu titlu defintiv următorii învăţători din jud. Făgăraş : Amelia Georgescu de la şcoala Streja-Cărţişoara; Elena Băcilă de la şcoala Ucea de Jos ; Rădulescu Ioan de la şcoala de arte şi meserii Coroana de Jos ; Maria Ifrim de la şcoala Ileni; Valeria Langa dela şcoala Coarna de Jos; Maria Recean dela şcoala Vaida Recea ; Maria Boganga dela şcoala Aprodul de Jos; Olivia Păcurar dela şcoala Viştea de Jos; Lavica Pop, conducătoare Vlad Nouă candidaturi LISTA „BLOCULUI MUNCITORESC ŞI ŢĂRĂNESC" Lista candidaţilor la Cameră pentru jud. Ilfov, depusă de „Blocul Muncitoresc şi Ţărănesc“: Boris Ştefanov, dr. L. D. Pătrăşcanu, Dum Grofu, Simion Niculescu, Samuel Margules, Alex. Mihăileanu, Lascar Şaraga, Imre Aladar, Nie. Popescu Doreanu, Anghel Petrescu. Nie. Lambru, Vasile Ion, I. Alexandrescu, Iţii Mendelovici, Gh. Velcescu, Leonida Borok, Tudor Butoi, Mih. Cruceanu, C. Trandafirescu, Nie. Gălăteanu. LISTA L. A. N. C. A fost depusă din lista candidaţilor pentru Cameră la Ilfov din partea „Ligii Apărării Naţionale Creştine şi Ligii Naţionale Române": dr N. Paulescu, Simion Mândrescu, N. Scorteanu, Ştef. M. Marinescu, Gh Apostolescu, Ion Fotino, dr. Vasile Popescu, dr. Vasila Trifu, N. Stoflea, C. Gh. Jocu, Diacon I. Popescu-Mozăceni. Gh. Gh. Nicolaescu Petre Angelescu, Atanase Nîţeanu, Tudor Ionescu, I. N. Ionescu, Emil Ioachimovici, N. Georgescu-Paul, N Mucîchescu. CANDIDAŢII NAŢIONAL-ŢARANIŞTI LA PRAHOVA PLOEŞTI, 29. — Astă-seară s’a depus la biroul electoral care funcţionează la tribunalul Prahova, listele de candidaţi pentru Cameră şi Senat, ale partidului naţional-ţărănesc din judeţul nostru. La Cameră lista este compusă din d-nii: Ion Mihalache. Costică G. Brezeanu fost deputat, avocat; Grigore Ivănceanu, avocat; I. G. Pardos, fost deputat; Nae P. Georgescu- Provita, învăţător; G. Congopol ziarist, directorul ziarului „Cuvântul"; dr. Mircea Bottez şi profesor Const. Popescu-Gruia. La Senat, candidează d-nii: Gogu Negulescu, avocat, preşedintele „Asociaţiei generale a proprietarilor şi concesionarilor de terenuri petrolifere”; avocat Ştefan Stroe Petrescu şi D. Bazilescu-Drajna, mare cooperator. Pentru consiliile comunale şi judeţene: d. Gh. Gheorghiu, profesor, fost senator. Semnul partidului este un cerc. # Partidul national-tărănesc va deschide campania electorală în judetul Prahova, printr’o serie de mari întruniri săteşti, cari vor avea loc în diferite centre. Duminică 2 Decembrie. In afara de candidaţii şi frintaşii locali ai partidului, vor lua parte la aceste întruniri si d-nul Ion Mihalache, ministrul domeniilor, care este şi preşedintele organizaţiei locale a partidului naţional-ţărănesc şi G. Congopol, directorul ziarului „Cuvântul“, candidatul centrului în judeţul Prahova. LA VLAŞCA GIURGIU, 29. La tribunalul local s-a depus următoarea listă a L. A. N. C.: Camera: Nicu Gr. Scorteanu, Petre Popa Zicu, Diaconu Ion, Gh. Popescu-Moţăreni, Ion N. Dobrescu, M. N. Dorondoc şi Călin Dodoaşe, din Prahova, că nu va pune nici un candidat pe lista cu semnul steaua In urma acestui fapt, astă-seară, organizaţia naţional-iorghistă a depus la tribunalul prahova o listă, compusă numai din Iorghişti, după cum urmează: La Cămară: d-nii D. Munteanu- Râmnic, general T. Tăut, Pop Dima, Emil Condeescu, Toma Voiculescu, Gh. Ciocoiu, Andrei Fatuleţ şi Vasile L. Alecu. La Senat: d-nii Scarlat Orăscu, Corneliu Tacit şi D. I. Dumitrescu. Pentru consilii comunale şi judeţene d. prof. I. A. Bassarabescu. De notat că d-nii Scarlat Orăscu şi L A. Bassarabescu sunt averescani dizidenţi, întruniri Organizaţia judeţului Ilfov a partidului naţional-ţărănesc a hotărât să fără mai multe întruniri publice în jud. Ilfov, între care: Pe ziua de 1 Decembrie ora 9 dim. în com. Bolintinn din Vale, cu delegatiuni din plasă; Pe ziua de 2 Decembrie ora 9 dim In com. Buftea jud. Ilfov cu delegatiuni din plasă; Pe ziua de 9 Decembrie ora 9 dim, în com. Domneşti cu delegaţiuni din plasă; La toate aceste întruniri vor participa candidaţii partidului naţionalţărănesc care vor expune şi explica pe larg programul guvernului. # „Uniunea evreilor români“, secţia Bucureşti, cheamă populaţia evreiască din Capitală la o mare întrunire, care va avea loc Duminică 2 Decembrie, ora 10 dimineaţa, în sala cinematografului „Gloria“ din Calea Văcăreşti-D. dr W. Filderman, preşedintele reprezentantei U. E. R. va expune situaţia politică în legătură cu actualele alegeri Ţărănismul Romanul „Cuza Vodă“ apărut de curând, pune pe tapet o cheste care este da cea mai mare actualitate: „Ţărănismul''. „Ţărănismul“, adică dragostea de ţărănime, acea .,talpă a ţării” pe care se sprijină întreg d nistru edificiu social, nu este o inovaţie , o adâncă naparteţe sociologică pe care marele precurse, al Ţărănismului a simţit-o şi a căutat s’o satisfacă atunci când, El „Cuza Vodă“, cel dintâi a încercat a realiza împroprietărirea ţăranilor. Ce a făcut Cuza Vodă luând din mâna grecilor enormei© averi mănăstireşti, s’a realizat în parte, şi cu multă nedreptăţire de către cei ce au făcut împroprietărirea. Azi sub presiunea efectelor războiului, lucrurile s’au săvârşit fără atâtea convulsiuni. Dar pe acele vremuri cât de greu a fost. Şi totuşi „Cuza Vodă“ a realizat minunea, şi a făcut un mare pas înainte sprijinindu se pe ţărănime. Acum când marele curent proţărănist, a reuşit să repună la ordinea zilei o chestie ridicată acum 75 de ani de un mare şi iubit Domnitor, numele lui Cuza Vodă, primul împroprietăritor al ţărănimei, revine pe buzele tuturor. Şi romanul „Cuza Vodă“, dă unele detalii, de luptele ce s'au dat pe acele vremuri istorice. ION ST. DAN, Citiţi Adevărul Literar“