Adevěrul, ianuarie 1929 (Anul 42, nr. 13814-13836)
1929-01-01 / nr. 13814
. Sâmbătă după amiază, d. Maksim Mrzljak-Dvorski, — corespondentul din Belgrad al ziarelor „Vossische Zeitung“, „Prager Tagblatt“ şi „Neue Freie Presse", — a vizitat Camera deputaţilor. Cititorii Îşi amintesc, desigur, de d. Mrzljak. D-sa a venit, — între atâţia,alţi ziarişti străini, — să asiste la marea adunare naţional-ţărănistă de la Alba Iulia, din 6 Mai. După aceia, a expediat ziarelor la care colaborează, — telegrame, în care a arătat firoporţiile» grandioase ale adunării. Telegramele, bineînţeles, au fost oprite de canzura care funcţiona atunci. In seara aceleiaşi zile, d. Mrzljak s’a întorsla Belgrad. Abia sosit aci, dlsa află că pentru telegramele, pe carie încercase să le expedieze, este făcut responsabil d. Cazana. D. Mrzljaki se întoarce la Bucureşti, se prezintă cavalereşte d-lui I. G. Iţuca, ii declară făţiş că telegramele sunt daite de d-sa, iar nu de d. Cazana şi, in consecinţă, cere ca d-sa să fie făcut responsabil, iar d. Cazana să fie eliberat. D. Duca il arestează pe d. Mrzljak, dar... nu-l eliberează pe d. Cazana. După câteva săptămâni de Jilava, d-nii Mrzljak şi Cazana sunt eliberaţi. ...Ieri, d. Mrzljak a sosit la Bucureşti şi a venit la Cameră, întovărăşit de d. Cazana. Aci, se întâlneşte cu colaboratorul nostru, d. Ionel Ţăranu, deputat de Dorohoi,care fusese întemniţat la Jilava exact în acelaş timp şi exact sub acelaş pretext ca şi ceilalţi doi ziarişti. D. I. G. Duca a avut ghinionul să se încrucişeze pe culoare cu grupul celor trei. A fost un dificil sfert de oră pentru fostul ministru de interne. Un alt ziarist, deputat majoritar, cunoscându-1 pe d. Mrzljak, i-a spus: — Iţi mulţumesc pentru că prin arestarea d-tale ai contribuit puţin la intrarea mea in parlament. D. Mrzljak a fost prezintat d-lui Iuliu Maniu, care i-a exprimat regrete pentru cele petrecute sub trecuta guvernare. n ! O întâlnire nostimă... Pe culoarele CamADE VEFIUL ? ** Serbarea unui ii la Varșovia bragu, d-na Folescu.' lescu, dela Opera Română). ție), George Davidescu (prima-secre- d.na Presa poloneză şi chestiunea evacuării Rhenaniei VARŞOVIA, 29 (fRador). — In legătură cu ultimul interview dat de n. Stresemann şi prin care ministrul de externe al Reichului pledează teza evacuării imediate a Renaniei, ziarul ,,Glos Pravdi" subliniază nervozitatea d-lui Stresemann in privinţa datei evacuării. Faptul este considerat ca deosebit de semnificativ dacă se ţine seamă de enervarea d-lui Stresemann la Lugano, când cerea să se facă distincţie intre dragostea de patrie şi înalta trădare. Cu alte cuvinte, observă „Glos Pravdi", d. Stresemann voia să susţină că dragostea de patria germană ar fi socotită în Polonia ca un act de înaltă trădare faţa de Statul polonez. „Glos Pravdi“ constată că Polonia nu împiedică in nici un fel pe germanii stabiliţi in Polonia să cultive dragostea lor pentru patria germană, pentru limba şi cultura germană. Dovadă a acestei situaţii este existenţa asociaţiilor şi şcolilor germane in Polonia şi mai cu seamă a organizaţiei „Volksbund“. Cu toate acestea, dreptul european determină limita desvoltării libere a sentimentelor patriotice in rândurile minorităţilor naţionale. Ele datorează realitate Statului pe teritoriul căruia îşi petrec viaţa. Peste această limită, aşa zisul patriotism minoritar devine înaltă trădare, pe care nimeni n'ar putea-o contesta. D. Stresemann, in discursul ţinut la Lugano a îndemnat organizaţia ,,Volksbund“ să-şi continue acţiunea, care e îndreptată făţiş împotriva integrităţii şi siguranţei Poloniei. Astfel d. Stresemann cere ca pe de o parte să se acorde Reichului eliberarea Renaniei, iar peste altă parte aţâţă la iredentism minoritatea germană din Polonia. In aceste demersuri ale d-lui Stresemann, nici optimiștii cei mai ho- Taxirea băuturilor spirtoase Uşoară ameliorare în starea regelui Angliei LONDRA, 29. (Rador). — îngrijorarea era aseară mai micşorată în anturajul regelui, deoarece suveranul pare a fi recâştigat în cursul zilei terenul pierdut joi. Cu toate acestea, atmosfera de siguranţă continuă a fi redusă. La palatul regal s’a primit ori din Statele Unite un colet conţinând un produs medicinal, „soluţia Bakin“. In timpul războiului această soluţie sa întrebuinţase la sterilizarea rănilor. Ea a fost acum oferită şi acceptată pentru tratamentul regelui . Buletinul medical publicat aseară anunţa că regele a petrecut o zi odihnitoare. Uşoara ameliorare constatată dimineaţa s'a menţinut. LONDRA, 29 (Rador). — în urma publicării buletinului medical de ori seara, se crede că prinţul de Walles intenţionează să părăsească Londra mâine pentru a lua parte la un concurs sportiv, la care îşi anunţase mai de mult timp priceperea. Ducele şi ducesa de York, liniştiţi de asemeni de buletinul de eri scara, 30 vor înapoia la Londra mâine in cursul zilei In loc da astă scară, aşa mm Intenţionau. Se pare că Suveranul a recâştigat astăzi terenul pe care il pierduse eri. In anturajul Recelui îngrijorarea era mai mică ori seara. * Ui? ^estent de automelângă Brașov ru'a și-a găs’t moartea notarul aceiei comune. Accidentul se duhorește chia’’ mortului, care a silit nelocuitorul Lazăr Nicolic, propretarul automnb’lului accidentat, dar care nu ştia să conducă, să iasă cu mes'r.a la plimbare. In mașină s'au sut încă tre săteni Pornind pe şosea, după câteva sute de metri coducătorul maşinei şi-a pierdut cumnătul şi a răsturnat automobilul în şanţul din marginea şosele. A fost omorît notarul Luchici şi răniţi uşor toţi ceilalţi călători. Dispariţia casierului băncii Cirissoveronî din Galaţi Se pare că a trecut în Bulgaria cu cuci milioane lei In ajunul Crăciunului a dispărut din Galati Nicu Tamvachis, casierul băncii Crissoveroni, luând cu el suma de 5 milioane lei. In seara dispariţiei casierul de fraudator a închis casa mai târziu ca de obicei şi după ce părăsise banca s-a reîntors ,şi a intrat în birou spunând servitorului că a uitat nişte documente în casa de fier şi că trebue să le ia spre control. Servitorul a văzut cum a scos din casă un pachet voluminos, dar nu şi-a închipuit că e vorba de bani şi a crezut că sunt registre şi acte. O SCRISOARE A DEPRAUDATORULUI A doua zi s’a găsit pe masa de lucru a casierului hoţ o scrisoare prin care Tamvachis spunea că n’ar fi fugit cu banii instituţiunei, dacă n’ar fi fost la rândul lui victima mai multor înşelătorii. El susţine că în momentul dispariţiei i-au lipsit din casă 2 milioane lei şi că numai acestei lipse se datoreşte fugalui. PRIMELE INVESTIGAŢII Direcţiunea băncei a sesizat imediat prefectura poliţiei şi siguranţa care a luat o serie de măsuri menite să afle când a părăsit Tamvachis oraşul şi să împiedice ieşirea lui din ţară. Toate investigaţiile au rămas până acum zadarnice. CUM A FOST PREGĂTITĂ LOVITURA Lovitura dată de casierul necinstit se pare că a fost pregătită încă de mai multă vreme şi în înţelegere cu fostul funcţionar al băncii Cutudis, care a sustras deja aceiaşi intreprindere suma de un milion şi jumătate lei acum două săptămâni. Tamvachis a intervenit pe atunci pentru scăparea prietenului său hoţ ceeace dă de bănuit că ei amândoi plănuiseră lovitura de acum. PE URMELE DEFRAUDATORILOR Din capul locului s’a presupus că Tamvachis ar fi trecut frontiera. Cu toate acestea s’au continuat cercetările şi în ultimul moment o telegramă sosită la Siguranţă anunţă că delapidatorul ar fi fost semnalat la Giurgiu. Siguranţa a stabilit că dispărutul are rubedenie la Giurgiu şi că a plecat acolo pentru a trece în Bulgaria S-au luat măsurile necesare pentru prinderea lui. Fapt cert este că defraudatorul nu se mai găseşte în oraşul nostru, fiind văzut în gară în seara când a dat lovitura Cârţi-Reviste Cele mai frumoase daruri de sărbători şi cele mai potrivite cărţi pentru copii mari şi mici sunt Domniţa Lia şi Zâna Lacului, poveşti traduse de d-ra Eliza Marian. Cărţile se vând la toate librăriile din ţară cu 50 lei fiecare. I Menbrii L-Mţ'e! române din Var-1 In picioare, de'a stânga la dreap-, iar de regat,est Draeu , , t - sovia. fotrg afaţi în seara de 4 Decta: Gh. Folescu, Em. Krupenski (scrimelu BaAJ (Secretar de legaţ e), locot. colonel Au. comercial), rel Nicolaescu (ataşat militar), Fre-1928, după marea recepţe cu prilejul serbărilor aniversării Uniri. (Afară de personalul Legaţiei se Stând jos: d-na Nicolaescu, d-na !SA,!?A •* ~» ›?*»«"›„» 4 StaO. Fo-iS"A ÎSTLiLĂi!-' m t.i.tru Caro, A. b.»lla, pacifice şi n’ar putea admite că m astfel da condiţiuni se poate lichida ocupaţia renană fără ca Germania să dea garanţii in privinţa statutului teritorial din Răsărit, aşa cum a dat pentru frontierele din Apus. Ziarul încheie constatând că d. Stresemann s'a străduit în ultimul timp să vindece lumea de un optimism exagerat; ar fi regretabil dacă n'ar reuşi. Congresul învăţătorilor din Ardeal şi Banat CLUJ, 29. Azi dimineaţă la ora 9 au continuat desbaterile congresului învăţătorilor din Ardeal şi Banat, sub preşedinţia d-lui Traian Comisiunea instituită pentru fi-jat Ogrean-Sibiu, a cerut reducerarea preţurilor de vânzare al băurea personalului de control, sputurilor atinse şi la supra taxa de n,,ndi că cei cari vor fi numiţi în „’a suta ad valorem, a stabilit ui , viitor să ia parte la un concurs speriatoarele preţuri pentru trimestru] ..i instituit 1 ianuarie-1 Aprilie 1929, I revizor Toma Roşu, arată că ...pirtul de cereale lei 2 90 gr dai., această chestiune este de competin- SOilP d'n Vin lei 10 gr dai. Tuila minidominî «i atranp ntpntifl ceea peste 30 gr. lei 10 gr. dai. Rachiu ril“ peste 30 giv lei 10 gr dai Aceste preţuri sunt stabilite fără taxele de consumaţie şi vor servi ca bază la calcularea supra taxei de 20 la sută ad-valorem, calcul care se va face asupra totalului ce rezultă din preţurile stabilite, taxele de consumaţie şi taxa de producţie pentru băuturile supuse şi la această taxăa ministerului şi atrage atenţia celor prezenţi că nu se poate generaliza, atingându-se şi de persoana inspectorului general şcolar de la Cluj, d. Hariton Constantinescu. D. Clejan, arată că menirea congresului este să ia măsuri pentru înlăturarea asupririlor de care suferă învăţătorii. STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI D. Lazăr, a spus că starea învăţământului, este acum mai rea decât mai me «io *'aaioi ^ D. Florian Dinculescu protestează împotriva afirmaţiilor făcute de unii oratori, referitoare la starea învăţământului In general. D-nii Postolu, Bochiş şi Lazăr, explică unele cuvinte rostite şi cari au fost rău înţelese de congresişti. Se votează apoi moţiunea propusă de d. Dinculescu prin care se cere ca în viitor personalul de control să fie ales dintre învăţătorii de gradul I, sau dintre absolvenţii secţiei pedagogice universitare, numirile să se facă cu concurs, iar cei numiţi să se bucure de stabilitate şi inamovibilitate. D. Pora a cerut desfiinţarea inspectoratelor şcolare regionale. O ANCHETĂ ÎMPOTRIVA INSPECTORILOR ABUZIVI D. Emil Regan propune să se voteze o moţiune prin care să se ceară Inturpunerea comunei Sat Chi- o anchetă contra tuturor inspectorat din judeţul Timiş Torontal s’arilor de control abuzivi şi înlăturaîntâmp’at a doua zi de Crăciun un rea lor din slujbă. Prin aceeaşi moacedent d- automobil în urma căţiune se cere ca politica să fie exclusă din cadrele învăţământului românesc. In chestia pensiilor au luat cuvântul mai mulţi congresişti cerând să se modifice unele articole din lege. S-a cerut să se voteze un memo-riu, care să fie înaintat guvernului. I D. Nistor, revizor şcolar, şi-a desvoltat apoi conferinţa d-sale despre „probleme culturale ale Munţilor Apuseni’“. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZI Şedinţa a fost suspendată apoi până la ora 3 şi jumătate. La această oră s’au dat citire tutunor rapoartelor admise de cormisiunile numite de congres. S’a luat apoi în discuţie chestiunea revistei profesionale „învăţătorul“. S’a cerut şi guvernul a aprobat să se acorde o subvenţie acestei reviste. S’a hotărât ca învăţătorii să nu contribue din cassa şcolii cu bani, ci din buzunarul lor propriu. D. Pavel propune să se intervină pe lângă comitetele şcolare să acorde subvenţii acestei reviste. D. Sassu cere ca revista să fie transformată într’un organ săptămânal. D. Stelea propune majorarea cotizaţiei membrilor asociaţiei şi a taxei de abonament la „învăţătorul”. D. Iuliu Haţiegan, profesor, a ţinut o conferinţă tratând despre Socolism şi educaţia fizică. „CASA ÎNVĂŢĂTORILOR" După ce se ia în discuţie chestia „Casei învăţătorilor", căreia i se votează ajutoare de 400 de mii lei provenite din judeţele Bihor, Târnava Mică şi Năsăud, se hotărăşte ca pensionarii învăţători să fie primiţi la această casă în urma recomandaţiei comitetelor şcolare judeţene. După aceea se dă citire telegramei trimise congresului de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri: „Vă mulţumesc călduros pentru frumoasele cuvinte ce mi-aţi adresat şi vă rog să asiguraţi pe învăţătorii congresişti de toată solicitudinea mea. (88) IULIU MANIU Telegrama a fost obiectul unei vii manifestaţiuni din partea învăţătorilor. Învăţătorul Clejan cere să se modifice ordonanţa prin care misterul prevede că numirea învăţătorilor cu titlu provizoriu să se facă numai după ce a satisfăcut legea recrutarea. învăţătorul Macarie cere ca învăţătorii cari au fost voluntari în Ru- Bogdan Duică, Eftimie Eremin, Pesta să fie favorizaţi la înaintare. Itre Curea, Vasile Popp, Ştefan Boia. NOUL COMITET Se alege apoi noul comitet central format astfel: Traian Şuteu, preşedinte. Andrei Bora, Gavril Almăşeni, vice-preşedinţi, Vasile Chinănău, Gavril Boguiş, Aurel Kineca., Um-i-umiineuca, Augustin Sandruş, Andrei Mureşan, Nicolae Firu, Mihail Ogrean Nicolae Cristea, Ion Boeriu, Ion Pescariu, Gheorghe Stelea, Emil Drăgan Gheorghe Mezean, Ilarie Bejan, d-na Ion Cleja, Vasile Ion, Alexandru Duglea, Nicolae Nicuţă, Aurel Pintea şi Vasile Ivan, membri. Comitetul de cenzori este format astfel: Macarie, Oţel, Cosma, Boroşi şi Rocneanu. D. preşedinte Şuteu a ţinut apoi o cuvântare in care a arătat că viitorul congres va avea loc la Oradea sau Braşov. Data, se va anunţa ulterior. Şedinţa a fost apoi ridicată. CHIŞINĂU. — Teatrul Naţional, după unele reparaţii, începute — fiindcă primăria n’avea bani sau bunăvoinţă atunci când trebuiau să fie deja terminate, şi-a deschis ori în sfârşit stagiunea. Din tradiţională candescenţă pentru literatura noastră dramatică a fost aleasă pentru deschidere o lucrare românească: Chemarea cornului, povestea vitejească a lui George Biamandy. Desigur că „Chemarea codrului” merită cinstea aceasta , cu toate că vremea a ruginit puţin poezia, culoarea şi pasiunea de altădată In repertoriul nostru original sunt de bună seamă şi alte lucrări cari ar putea obţine favoarea spectatorilor Chişinăueni la o deschidere de stagiune. De vreme însă ce s’a hotărât ca Naţionalul nostru să-şi deschidă porţile pe cari nu să uscat Încă bine vopseaua cu plăsmuirea romantică lui Diamandy, ar fi fost necesar ca ea să fie montată cel puţin într’un cadru adecvat. Aşa cum a fost pusă la noi în scenă, piesei i-au lipsit elementele de bază: atmosfera şi vitejia. Detaliile montării au fost cu desăvârşire neglijate. Dealtfel nici organizarea jocului actorilor n a fost la înălţime ceiace este cât se poate de regretabil Am fi dorit mai multă silinţă ca această lucrare dramatică originală — bună, rea — aleasă pentru deschiderea stagiunei să fie reprezentată în condiţiuni mai bune. Câteodată, în timpul încrucişării unor replici simultane din actul întâi era un vacarm în toată regula pe scenă Interpreţii s’au străduit —’cei drept — pe cât au fost ajutaţi de mijloacele artistice de cari dispun, să intermedieze între autor şi public, — punând, unii din ei, convingere şi sufletui roluri. In rolul oarecum dificil al Ancăi, jucat la Bucureşti de d-naMerla Filotti a apărut la noi o debutantă simpatică : d-na Lepădatu-MEu. Tânăra artistă s’a bucurat de o primire destul de caldă și, în bună carte meritată Interpreta de aseră a Ancei nu s’a vădit cu un suficient talent ca să n’aibă nevoe nici de laude esagerate și nici de menaj amantale solicitate de debutanţii mediocri Artista noastră merită să i se spue adevărul întreg Şi adevărul este că rolul Ancăi nu va rămâne rolul ei cel mai bun. Suntem încredinţaţi că vom avea prilejul Să revedem în rolurii ce convin mai bine temperamentului pe care-l posedă. O bună apariţie într’un călugăr grec a avut d Antonin , humor simpatic, precizie în gest şi siguranţă in scenă. D-nii Radu Popea şi I. V. Teodora au avut frumoase figuri de boeri moldoveni. Ioniţă al d-lui Lulu Aurelian a fost jucat cum se cuvine. Ceilalţi interpreţi s’au achitat când mai bine când mai slab de rolurile încredinţate. A. T. N. IONESCU Teatrul Naţional din Chişinău deschiderea stegun.l.Câteva considerente asupra piesei de deschidee ■"îîlBsniiiuiiiwiinii—nili—iiui»w»aa.« Serbarea Anului Nou Programul festivităţilor oficiale technice, preşedintele Ateneului Român, preşedintele Camerei de comerţ, decanul baroului Ilfov, secretarii generali de ministere, prefectul La ora 11 se va oficia un serviciu poliţiei Capitalei, prefectul judeţului Ilfov, directorii generali ai căilor ferate, poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, regiei monopolurilor Statului, siguranţei generale a Statului şi casei de depuneri şi consemnaţiuni, inspectorii generali de armată, şeful Marelui Stat Major general al armatei, inspectorii de armă, comandantul corpului II de armată, comandantul diviziei a IV, comandantul pieţei, ofiţerii generali, robnelii şi asimilaţii lor şi comandanţii de unitaţi şi servicii. După terminarea serviciului reli-estă garda de onoare înşirată curtea patriarhiei şi apoi regele, regina Maria, principesa-mamă şi înalţi regenţi merg în apartamentele patriarhului-regent, unde vor primi felicitările guvernului şi ale înaltuluiler. Registrele de înscriere vor fi deschise la palatul regal din calea Vie Ţinuta va fi: Pentru civili: frac, cravată şi mănuşi albe, decoraţiuni: mari cruc cu cordoane; Pentru militari: ţinuta de ceremonie, în tunică, cu ghete, decoraţiuni: mari cruci cu cordoane. La preşidenţia consiliului de miniştri s-a întocmit următorul program de sărbătorire oficială a Anului Nou, divin la Patriarhie, cu onorurile militare obişnuite, în prezenţa regelui, reginei Maria, principesei-mame şi a înaltei regenţe, înconjuraţi de casele civilă şi militară a regelui şi de casa reginei Maria. Trăsurile regelui, reginei Maria, principesei-mame şi regenţilor vor fi escortate de regimentul de escortă regală. Vor fi faţă la acest serviciu religios. Preşedintele consiliului, miniştrii şi subsecretarii de stat, preşedinţii şi membrii corpurilor legiuitoare cari vor fi în Capitală, mitropoliţii şi episcopii cari eventual s’ar găsi în Capitală, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general şi preşedinţii de secţii, preşedintele înaltei Curţi de Conturi, primul preşedinte al Curţii de Apel şi procurorul general, primul preşedinte al tribunalului Ilfov şi primul procuror, preşedintele Arndemei române, preşedinţii consiliilor: superior administrativ, superior technic şi superior al apelor; primarul municipiului şi primarii de sectoare; rectorii Universităţii, Academiei de înalte studii comerciale şi industriale, directorul școalei din Psihosa inochentistă în Basarabia ftoui organizaţii sfescoperite in judeţul Orhei CHÎŞINAU, 24. — In timpul din ! Îndemnau pe flăcăi să nu se casăurmn bizara secta inochentistă — o dorească, iar bărbaţilor căsătoriţi pacoste religioasă rămasă In Basa- :e cerca să lase viaţa conjugală Erabia din epoca taristă şi-a inte- demonstrau sătenilor că aşa dVodoţit din nou activitatea cu forţe spo- .Adula In predicile sale InochenUente, pe cât se pare. I zare spunea că atât rJUBmnrio « De altfel, după toate probabilită- :ducerea copiilor pe lume est/l* ?1 tile, inochentiştii nici nu.şi conte- tăţenie In f^n “î* ° “* ncsc propaganda, ci lucrează, după metoda lor preferată, intr'ascuns, departe de lumina zilei. Aşa se explică că numai foarte rar autorităţile au prilejul să dea de urmele organizaţiilor inochentiste. Dar, In definitiv, nici atunci când sunt descoperite şi apoi dizolvate de organele administrative nu se poate spune că s’a făcut mare lucru pentru extirparea acestei nenorocite psihoze de care e cuprinsă de mai bine de un sfert de veac o bunăsţenie în faţa lui Dumnezeu. Dar şi în alte privinţe ucenicii lui Inochentie îl copiau pe „proorocul” lor dela Balta. In predicile sale Ciobotaru avea obiceiul să ţie cam acest limbaj auditorului. Eu sunt trunchi de flăcări în mijlocul iurbii; dela cer până la pământ e numai o poartă şi poarta aceasta este preotul. Un alt „prooroc" inochentist, /gureanu, din comuna Piatra, spunea că Dumnezeu-tatăl ,şi Dumnezeu-fiul au cedat toată puterea lor BaastaUirPUlat,Ci m0,d0VenCŞti di” I Şanţului Duh, pe vre‘închi?. Extirpată intr’o parte a provinciei, j gureanu-mişcarea inochentistă apare, tocmai atunci când te aştepţi mai puţin, în altă parte. INOCHENTIŞTII DIN JUDEŢUL ORHEI Astfel, de curând au fost descoperite două noui nuclee inochentiste în satele Torencu şi Alcedar, situate in judeţul Orhei. In momentul când reprezentanţii autorităţilor şi-au făcut apariţia în templul inochentist din Torento, adepţii oficiau tocmai una din numeroasele lor slujbe religioase nocturne. La altar se afla „preoteasa" sectei femeia Natalia Arnăutu asistată de fraţii Gherasim şi Savin Grosu. După obiceiul inochentist câteşi trei erau desbrăcaţi până la piele. In templul-hrubă descoperit în comuna Alcedar au fost găsiţi într’o promiscuitate oribilă o mulţime de adepţi şi adepte inochentiste. Mai marii acestui grun erau Ion Gârlea Ion Mateufeanu şi Gh. Sgureanu. „NOUL ERUSALIM“ In ceiace priveşte modul cum s’au format în aceste două sate nucleele inochentiste e interesant de notat unele amănunte. Anul trecut au sosit la Torenca şi Alcedar două ţărani însoţiţi de o ţărancă smintită, care spunea oamenilor că a văzut în vis pe Maica Domnului... la braţ cu răposatul călugăr Inochentie, începătorul mişcării inochentiste. Primul contingent de adepţi l-a dat satul Torenca. Locuitorul Gnerasim Grosu a pus la dispoziţie curtea sa pentru construirea hrubei subterane şi lucrările începură cu sârg. Săpăturile se făceau numai noaptea, spre a nu trezi bănuiala autorităţilor. Adepţii scoteau pământul în buzunare, aruncându-i fiecare în altă lui cameră dosnică Grosu. „Templul" a fost prevăzut cu altar şi camere rezervate pentru inochentiştii care intre timp deveneau „sfinţi". El a fost apoi botezat pompos „Noul Erusalim", iar adepţii, potrivit sfaturilor celor mai mari dintre ei, începură să aducă tot felul de obiecte casnice pentru împodobirea să’’déric“ flăcăul nîai depuşi in vârstă de 20 de arîC.rat“eoc' Faima „templului” și f. lui Culeac" se răspandise j’j ţaţele învecinate. Adepţii, tot felul, începură a veni a.. .[ , părţile, toate După puţin timp Culeac ne mai putând prididi atâta norod, a deschis un templu-sucursală la Alcedar, ungând de şef pe un oarecare Ciubotaru. întrucât 80 la sută din populaţia aru este formată din agricultori, guvernul socoate că este absolut nece- „ . .... . * ca întregul rost economic să fie parte. Hruba subpământeană cores- clădit pe aceste temelii. Dacă bugepundea cu o Intrare tainică dintre fiul anului acesta care este buget de locuinţei ,”1 1 :—*-„— — —. ° SISTEME DE EXCROCHERII INOCHENTISTE După cum s’a stabilit ulterior şeful inochentiştilor din Torenca s-a folosit în largă măsură de situaţia ce şi-o creiase în mijlocul adepţilor săi. El reuşi să zăpăcească într'atâta mintea nenorociţilor rătăciţi incât ei au sfârşit prin a vedea întrînsul pe „Arhanghelul Mihai” Fotografia lui, înfăţişându-l cu aureolă de sfânt în jurul capului şi cu sabia de foc în mâna dreaptă era răspândită în mii de exemplare printre săteni. Luni dearândul Culeac şi oamenii lui de încredere au desfăşurat o activitate largă şi puternică. Ţăranii veneau la „Noul Erusalim” de la mari depărtări, înfruntând orice piedici şi greutăţi. In special creştea zi cu zi numărul femeilor şi fetelor care cădeau victime mistificaţiei religioase a sfântului de contrabandă. încetul cu încetul Culeac ajunse la convingerea, datorită atmosferei din jurul său, că el este sfânt cu adevărat şi că poporul este îndatorat să-i asculte proorocirile şi să-i urmeze învăţăturile ce păcătuiau nu numai împotriva canoanelor bisericeşti dar veneau foarte adesea în conflict şi cu prevederile codului penal. LEGENDE Pe cât se pare „Arhanghelul Mihai“ rămânea printre adepţii lui mai mult în vremea amurgului şi noaptea. Pelerinilor cari îi aduceau tot felul de daruri, el le dădea fotografia lui. Unii aduceau icoane, alţii covoare, lumânări sau articole alimentare ca: zahăr, undelemn, făină şi pâine. După „oficierea" slujbei religioase inochentiştii se dedeau la orgii fantastice îndemnaţi şi iniţiaţi de conducătorul lor. De la o vreme începură să circule tot felul de legende cu privire la „puterile dumnezeeşti“ ale lui Culeac. Astfel i-a mers vestea că, asemenea ,,proroculul" Inochentie, el poate da vedere orbilor şi grai celor muţi. Celalt sfânt inochentist, Ion Gîorgios, principele regent trece în revi I lea dela templul din Alcedar, nu se iu I lăsa nici el mai prejos. Proorocind ca s-a apropiat ziua de apoi, când în orice clipă ne putem aştepta la sfârşitul lumii, el îndemna pe adepţi să-şi vândă toată agoniseala şi să-i aducă lui banii. Femeia Teodora Ciocan, urmându-i sfatul, a vândut tot ce a găsit mai de valoare în casă şi a adus lui Gârlea 8.000 lei. In schimb, el i-a făgăduit că-i va rezerva un loc in Rai, la dreapta sa. UNUL CARE A ÎNGHIŢIT SFÂNTUL DUH Intre altele cânii inochentiştilor ACCESE DE ISTERIE Cu prilejul descinderei autorităţilor in hruba inochentiştilor descoperită la Alcedar, au fost confiscate pe langa tot felul de obiecte casnice cu care erau împodobiţi pereţii şi altarul templului şi numeroase poliţe pe cari sătenii ce nu aveau bani Ie dădeau conducătorilor inochentişti spre a fi primiţi în secta» Una din adeptele inochentiste, femeia Natalia Arnăutu a fost apucata de un acces isteric pe când jandarmii scoteau din hrubă icoanele inochentiste. S’a lovit cu capul de pământ şi ţipa, smulgându-şi părul din cap, că se comite o grozavă nelegiuire prin tulburarea liniştei sfantului locaş al inochentiștilor. ...a fost arestată împreună cu lui dC adePs inochentismu- Orientările economice ale guvernului DECLARAŢIILE D-LUI I. MIHALACHE D. Ion Mihalache, ministrul agriculturii, a făcut interesante declaraţii unui redactor al „Dimineţii“ cu privire la viitoarele orientări economice ale guvernului. POLITICĂ AGRARIANĂ ispăşire, nu poate permite o imediată deplasare spre interesele agricolei, in viitor bugetele se vor resimţi de caracterul agrar al tendinţelor actua lului guvern. SPRIJINIREA INDUSTRIEI în ce priveşte industria, evident , ea merită toată atenţia, atâta vreme cât este rezultatul unui proces economic firesc. Nu va fi insă protejată industria parazitară pe care au susţinut-o liberalii timp de 40 de ani, numai pentru a căpătui in felul acesta pe diverşi partizani politici. Industria fireasta trebuie să dispară, căci nunstrum ni din bugetul statului si din favorurile acordate permanent" de guverne. I ---------—________ H°\ prestat CLUJ, 29. — Poliţia airestat astăzi pe individul Adai..a a,ovici, care a săvârşit 9 furturi întreani 5 în zilele de Crăciun. DU\ ca 43 rT este titlul unei minunate nuvele scrisa de cunoscutul literat Viitor Eitîmlu PîmSTE FARA SFÂRŞIT . hita umoristică de Gh. Brăescu ARTA ROMÂNEASCA MODERNA de Adrian Maniu să ne păstrăm frumusețea de Laura CADOUL Schiţă de Gheorge din Budeasa. Interview ca Krishnamarti Prințul carnaval şi adoratoarea lui Memoriile lui Alexandra Zuskow . Din luptă cu nebunia -Reţetele Proiectului Brindime Prafuri miracuoase pentru lecuirea soţilor cari nu sunt destul de atenţi şi drăgăstoşi faţă de soţi) -un mare concurs de frumuseţe Concursul de Ping-Pong Din lumea animatelor Esramg, comicameni, fapte şi idei, focuri distractive, Modă, Cinematograf, sport, ştiinţa popularizată, precum şi peste 00 Hustratunl (ie actualitate, — publică mhMTKmk UustratA Număr special de Anul Nou apărut în 24 pagini mari. Costul unui exemplar numai Lei 6 A apărut. No. 38 din PANDECTELE SAPTAMANALE Sub direcţia d-lui CHAMANGIU, Consiiei la Casaţie cuprezind cele toai recente decizii adnotate cu *ritr ieri la precedentele jurisprudentiale si la doctrina Franceză si Română.