Adevěrul, ianuarie 1929 (Anul 42, nr. 13814-13836)

1929-01-01 / nr. 13814

. Sâmbătă după amiază, d. Maksim Mrzljak-Dvorski, — corespondentul din Belgrad al ziarelor „Vossische Zeitung“, „Prager Tagblatt“ şi „Neue Freie Presse", — a vizitat Camera deputaţilor. Cititorii Îşi amintesc, de­sigur, de d. Mrzljak. D-sa a venit, — între a­­tâţia,alţi ziarişti străini, — să asiste la marea adunare naţional-ţărănistă de la Alba Iulia, din 6 Mai. După a­­cei­a, a expediat ziarelor la care co­laborează, — telegrame, în care a a­­rătat firoporţiile» grandioase ale adu­nării. Telegramele, bine­înţeles, au fost oprite de canzura care funcţio­na atunci. In sea­ra aceleiaşi zile, d. Mrzljak s’a întors­­la Belgrad. Abia sosit aci, dlsa află că pentru telegramele,­­ pe carie încercase să le expedieze, este făc­­ut responsabil d. Cazana. D. Mrzljaki se întoarce la Bucureşti, se prezintă cavalereşte d-lui I. G. Iţuca, ii declară făţiş că telegramele sunt daite de d-sa, iar nu de d. Cazana şi, in­ consecinţă, cere­ ca d-sa să fie făcut responsabil, iar­­ d. Cazana să fie eliberat. D. Duca il arestează pe d. Mrzljak, dar... nu-l eliberează pe d. Cazana. După câteva săptămâni de Jilava,­­ d-nii Mrzljak şi Cazana sunt eli­beraţi. ...Ieri, d. Mrzljak a sosit la Bucu­reşti şi a venit la Cameră, întovără­şit de d. Cazana. Aci, se întâlneşte cu colaboratorul nostru, d. Ionel Ţă­­ranu, deputat de Dorohoi,care fusese întemniţat la Jilava exact în acelaş timp şi exact sub acelaş pretext ca şi ceilalţi doi ziarişti. D. I. G. Duca a avut ghinionul să se încrucişeze pe culoare cu grupul celor trei. A fost un dificil sfert de oră pentru fostul ministru de in­terne. Un alt ziarist, deputat majoritar, cunoscându-1 pe d. Mrzljak, i-a spus: — Iţi mulţumesc pentru că prin a­­restarea d-tale ai contribuit puţin la intrarea mea in parlament. D. Mrzljak a fost prezintat d-lui Iuliu Maniu, care i-a exprimat re­grete pentru cele petrecute sub tre­cuta guvernare. n ! O întâlnire nostimă... Pe culoarele CamADE V­EFIUL ? ** Serbarea unui ii la Varșovia bragu, d-na Folescu.' lescu, dela Opera Română). ție), George Davidescu (prima-secre-­­ d.na Presa poloneză şi chestiunea evacuării Rhenaniei VARŞOVIA, 29 (fRador). — In le­gătură cu ultimul interview dat de n­. Stresemann şi prin care minis­trul de externe al Reichului pledează teza evacuării imediate a Renaniei, ziarul ,,Glos Pravdi" subliniază nervozitatea d-lui Stresemann in privinţa datei evacuării. Faptul este considerat ca deosebit de semnifi­­cativ dacă se ţine seamă de enerva­rea d-lui Stresemann la Lugano, când cerea să se facă distincţie in­tre dragostea de patrie şi înalta trădare. Cu alte cuvinte, observă „Glos Pravdi", d. Stresemann voia să susţină că dragostea de patria germană ar fi socotită în Polonia ca un act de înaltă trădare faţa de Statul polonez. „Glos Pravdi“ constată că Polo­nia nu împiedică in nici un fel pe germanii stabiliţi in Polonia să cul­tive dragostea lor pentru patria germană, pentru limba şi cultura germană. Dovadă a acestei situaţii este existenţa asociaţiilor şi şcoli­lor germane in Polonia şi mai cu seamă a organizaţiei „Volksbund“. Cu toate acestea, dreptul european determină limita desvoltării libere a sentimentelor patriotice in rân­durile minorităţilor naţionale. Ele datorează realitate Statului pe te­ritoriul căruia îşi petrec viaţa. Peste această limită, aşa zisul patriotism minoritar devine înaltă trădare, pe care nimeni n'ar putea-o contesta. D. Stresemann, in discursul ţinut la Lugano a îndemnat organizaţia ,,Volksbund“ să-şi continue acţiu­nea, care e îndreptată făţiş împo­triva integrităţii şi siguranţei Po­loniei. Astfel d. Stresemann cere ca pe de o parte să se acorde Rei­chului eliberarea Renaniei, iar pe­ste altă parte aţâţă la iredentism minoritatea germană din Polonia. In aceste demersuri ale d-lui Stre­semann, nici optimiștii cei mai ho- Taxirea băuturilor spirtoase Uşoară ameliorare în starea regelui Angliei LONDRA, 29. (Rador). — îngri­jorarea era aseară mai micşorată în anturajul regelui, deoarece su­veranul pare a fi recâştigat în cursul zilei terenul pierdut joi. Cu toate acestea, atmosfera de sigu­ranţă continuă a fi redusă. La palatul regal s’a primit ori din Statele­ Unite un colet conţinând un produs medicinal, „soluţia Bakin“. In timpul războiului această soluţie sa întrebuinţase la sterilizarea ră­nilor. Ea a fost acum oferită şi ac­ceptată pentru tratamentul regelui . Buletinul medical publicat aseară anunţa că regele a petrecut o zi o­­dihnitoare. Uşoara ameliorare con­statată dimineaţa s'a menţinut. LONDRA, 29 (Rador). — în urma publicării buletinului medical de ori seara, se crede că prinţul de Wal­les­ intenţionează să părăsească Lon­dra mâine pentru a lua parte la un concurs sportiv, la care îşi anun­ţase mai de mult timp priceperea. Ducele şi ducesa de York, liniştiţi de asemeni de buletinul de eri scara, 30 vor înapoia la Londra mâine in cursul zilei In loc da astă scară, aşa mm Intenţionau. Se pare că Suvera­nul a recâştigat astăzi terenul pe care il pierduse eri. In anturajul Re­celui îngrijorarea era mai mică ori seara. * Ui? ^estent de autome­­lângă Brașov ru'a și-a găs’t moartea notarul a­­ceiei comune. Accidentul se duho­rește chia’’ mortului, care a silit ne­locuitorul Lazăr Nicolic, propr­eta­rul automnb’lului accidentat, dar care nu ştia să conducă, să iasă cu mes'r.a la plimbare. In mașină s'au su­t încă tre­ să­teni Pornind pe şosea,­ după câteva sute de metri coducătorul maşinei şi-a pierdut cumnătul şi a răsturnat automobilul în şanţul din marginea şosele. A fost om­orît notarul Luchici şi răniţi uşor toţi ceilalţi călători. Dispariţia casierului băncii Ci­rissoveronî din Galaţi Se pare că a trecut în Bu­lgaria cu c­uci milioane lei In ajunul Crăciunului a dispărut din Galati Nicu Tamvachis, casierul băncii Crissoveroni, luând cu el su­ma de 5 milioane lei. In seara dis­pariţiei casierul de fraudator a în­chis casa mai târziu ca de obicei şi după ce părăsise banca s-a reîntors ,şi a intrat în birou spunând servito­rului că a uitat nişte documente în casa de fier şi că trebue să le ia spre control. Servitorul a văzut cum a scos din casă un pachet volumi­nos, dar nu şi-a închipuit că e vorba de bani şi a crezut că sunt registre şi acte. O SCRISOARE A DEPRAUDATO­­RULUI A doua zi s’a găsit pe masa de lucru a casierului hoţ o scrisoare prin care Tamvachis spunea că n’ar fi fugit cu banii instituţiunei, dacă n’ar fi fost la rândul lui victima mai multor înşelătorii. El susţine că în momentul dispariţiei i-au lip­sit din casă 2 milioane lei şi că numai acestei lipse se datoreşte fu­ga­­lui. PRIMELE INVESTIGAŢII Direcţiunea băncei a sesizat ime­diat prefectura poliţiei şi siguranţa care a luat o serie de măsuri meni­te să afle când a părăsit Tamvachis oraşul şi să împiedice ieşirea lui din ţară. Toate investigaţiile au rămas până acum zadarnice. CUM A FOST PREGĂTITĂ LOVI­­TURA Lovitura dată de casierul necinstit se pare că a fost pregătită încă de mai multă vreme şi în înţelegere cu fostul funcţionar al băncii Cutudis, care a sustras deja aceiaşi intreprin­dere suma de un milion şi jumătate lei acum două săptămâni. Tamva­chis a intervenit pe atunci pentru scăparea prietenului său hoţ ceeace dă de bănuit că ei amândoi plănu­iseră lovitura de acum. PE URMELE DEFRAUDATORILOR Din capul locului s’a presupus că Tamvachis ar fi trecut frontiera. Cu toate acestea s’au continuat cercetă­rile şi în ultimul moment o telegra­mă sosită la Siguranţă anunţă că delapidatorul ar fi fost semnalat la Giurgiu. Siguranţa a stabilit că dispărutul are rubedenie la Giurgiu şi că a ple­cat acolo pentru a trece în Bulgaria S-au luat măsurile necesare pentru prinderea lui. Fapt cert este că defraudatorul nu se mai găseşte în oraşul nostru, fiind văzut în gară în seara când a dat lovitura Cârţi-Reviste Cele mai frumoase daruri de săr­bători şi cele mai potrivite cărţi pentru copii mari şi mici sunt Dom­niţa Lia şi Zâna Lacului, poveşti traduse de d-ra Eliza Marian. Cărţile se vând la toate librăriile din ţară cu 50 lei fiecare. I Men­brii L-Mţ'e! române din Var-1 In picioare, de'a stânga la dreap-, iar de regat,es­t Draeu , , t - sovia. fotrg af­aţi în seara de 4 Dec­ta: Gh. Folescu, Em. Krupenski (sc­rim­el­u BaAJ (Se­cretar de legaţ e), locot. colonel Au­. comercial), rel Nicolaescu (ataşat militar), Fre-1928, după marea recepţ­e cu prile­jul serbărilor aniversării Unir­i. (Afară de personalul Legaţiei se Stând jos: d-na Nicolaescu, d-na !SA,!?A •* ~» ›?*»«"›„» 4 StaO. Fo-iS"A ÎSTLiLĂi!-' m t.i.tru Caro, A. b.»lla, pacifice şi n’ar putea admite că m astfel da condiţiuni se poate lichida ocupaţia renană fără ca Germania să dea garanţii in privinţa statutu­lui teritorial din Răsărit, aşa cum a dat pentru frontierele din Apus. Ziarul încheie constatând că d. Stresemann s'a străduit în ultimul timp să vindece lumea de un opti­mism exagerat; ar fi regretabil dacă n'ar reuşi. Congresul învăţătorilor din Ardeal şi Banat CLUJ, 29.­­ Azi dimineaţă la ora 9 au continuat desbaterile congre­sului învăţătorilor din Ardeal şi Ba­nat, sub preşedinţia d-lui Traian Com­isiunea instituită pentru fi-­jat Ogrean-Sibiu, a cerut reduce­­rarea preţurilor de vânzare al bău­­rea personalului de control, spu­­turilor atinse şi la supra taxa de n,­,ndi că cei cari vor fi numiţi în „’a suta ad valorem, a stabilit ui­ , viitor să ia parte la un concurs spe­­riatoarele preţuri pentru trimestru] ..i instituit 1 ianuarie-1 Aprilie 1929, I revizor Tom­a Roşu, arată că ...pirtul de cereale lei 2 90 gr dai., această chestiune este de competin- SOil­P d'n Vin lei 10 gr dai. Tui­­la minid­ominî «i atranp ntpntifl ce­ea peste 30 gr. lei 10 gr. dai. Ra­chiu ril“ peste 30 giv lei 10 gr dai Aceste preţuri sunt stabilite fără taxele de consumaţie şi vor servi ca bază la calcularea supra taxei de 20 la sută ad-valorem, calcul care se va face asupra totalului ce re­­zu­ltă din preţurile stabilite, taxele de consumaţie şi taxa de producţie pentru băuturile supuse şi la acea­stă taxă­­a ministerului şi atrage atenţia ce­lor prezenţi că nu se poate genera­liza, atingându-se şi de persoana in­spectorului general şcolar de la Cluj, d. Hariton Constantinescu. D. Clejan, arată că menirea con­gresului este să ia măsuri pentru înlăturarea asupririlor de care su­feră învăţătorii. STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI D. Lazăr, a spus că starea învăţă­mântului, este acum mai rea decât m­ai m­e «io *'aai­oi­ ^ D. Florian Dinculescu protestează împotriva afirmaţiilor făcute de unii oratori, referitoare la starea în­văţământului In general. D-nii Postolu, Bochiş şi Lazăr, ex­plică unele cuvinte rostite şi cari au fost rău înţelese de congresi­şti. Se votează apoi moţiunea propusă de d. Dinculescu prin care se cere ca în viitor personalul de control să fie ales dintre învăţătorii de gradul I, sau dintre absolvenţii secţiei pe­dagogice universitare, numirile să se facă cu concurs, iar cei numiţi să se bucure de stabilitate şi inamo­vibilitate. D. Pora a cerut desfiinţarea in­spectoratelor şcolare regionale. O ANCHETĂ ÎMPOTRIVA INSPEC­TORILOR ABUZIVI D. Emil Regan propune să se vo­teze o moţiune prin care să se ceară In­­turpunerea comunei Sat Chi- o anchetă contra tuturor inspecto­­r­at din judeţul Timiş Torontal s’a­rilor de control abuzivi şi înlătura­întâmp’at a doua zi de Crăciun un rea lor din­ slujbă. Prin aceeaşi mo­ace­dent d- automobil în urma că­­ţiune se cere ca politica să fie ex­clusă din cadrele învăţământului ro­­mânesc. In chestia pensiilor au luat cu­vântul mai mulţi congresişti cerând să se modifice unele articole din le­ge. S-a cerut să se voteze un memo-­­­riu, care să fie înaintat guvernului. I D. Nistor, revizor şcolar, şi-a des­­voltat apoi conferinţa d-sale despre „probleme culturale ale Munţilor A­­puseni’“.­­ ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZI Şedinţa a fost suspendată apoi pâ­nă la ora 3 şi jumătate. La această oră s’au dat citire tu­­tunor rapoartelor admise de cormi­­siunile numite de congres. S’a luat apoi în discuţie chestiu­nea revistei profesionale „învăţăto­rul“. S’a cerut şi guvernul a aprobat să se acorde o subvenţie acestei re­viste. S’a hotărât ca învăţătorii să nu contribue din cassa şcolii cu bani, ci din buzunarul lor propriu. D. Pavel propune să se intervină pe lângă comitetele şcolare să acor­de subvenţii acestei reviste. D. Sassu cere ca revista să fie transformată într’un organ săptămâ­nal. D. Stelea propune majorarea cotizaţiei membrilor asociaţiei şi a taxei de abonament la „învăţăto­rul”. D. Iuliu Haţiegan, profesor, a ţi­nut o conferinţă tratând despre So­­colism şi educaţia fizică. „CASA ÎNVĂŢĂTORILOR" După ce se ia în discuţie chestia „Casei învăţătorilor", căreia i se vo­tează ajutoare de 400 de mii lei pro­venite din judeţele Bihor, Târnava Mică şi Năsăud, se hotărăşte ca pen­sionarii învăţători să fie primiţi la această casă în urma recomandaţiei comitetelor şcolare judeţene. După aceea se dă citire telegra­mei trimise congresului de d.­ Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri: „Vă mulţumesc călduros pentru frumoasele cuvinte ce mi-aţi adre­sat şi vă rog să asiguraţi pe învăţă­torii congresişti de toată solicitudi­nea mea. (88) IULIU MANIU Telegrama a fost obiectul unei vii manifestaţiuni din partea învăţăto­rilor. Învăţătorul Clejan cere să se mo­difice ordonanţa prin care m­­is­­terul prevede că numirea învăţăto­rilor cu titlu provizoriu să se facă numai după ce a satisfăcut legea recrutarea. învăţătorul Macarie cere ca învă­ţătorii cari au fost voluntari în Ru-­­ Bogdan Duică, Eftimie Eremin, Pe­sta să fie favorizaţi la înaintare. I­tre Curea, Vasile Popp, Ştefan Boia. NOUL COMITET Se alege apoi noul comitet central format astfel: Traian Şuteu, preşedinte. Andrei Bora, Gavril Alm­ăşeni, vice-preşe­dinţi, Vasile Chin­ănău, Gavril Bo­­guiş, Aurel Kineca., Um-i-um­­iineu­­ca, Augustin Sandruş, Andrei Mure­­şan, Nicolae Firu, Mihail Ogrean Nicolae Cristea, Ion Boeriu, Ion Pes­­cariu, Gheorghe Stelea, Emil Drăgan Gheorghe Mezean, Ilarie Bejan, d-na Ion Cleja, Vasile Ion, Alexandru Du­­glea, Nicolae Nicuţă, Aurel Pintea şi Vasile Ivan, membri. Comitetul de cenzori este format astfel: Macarie, Oţel, Cosma, Boroşi şi Rocneanu. D. preşedinte Şuteu a ţinut apoi o cuvântare in care a arătat că viito­rul congres va­ avea loc la Oradea sau Braşov. Data, se va anunţa ulte­rior. Şedinţa a fost apoi ridicată. CHIŞINĂU. — Teatrul Naţional, după unele reparaţii, începute — fiindcă primăria n’avea bani sau bunăvoinţă atunci când trebuiau să fie deja terminate, şi-a deschis ori în sfârşit stagiunea. Din tradiţională candescenţă pen­tru literatura noastră dramatică a fost aleasă pentru deschidere o lu­crare românească: Chemarea co­­rnului, povestea vitejească a lui George Biamandy. Desigur că „Chemarea codrului” merită cinstea aceasta , cu toate că vremea­­ a ruginit puţin poezia, cu­loarea şi pasiunea de altădată In repertoriul nostru original sunt de bună seamă şi alte lucrări cari ar putea obţine favoarea spectato­rilor Chişinăueni la o deschidere de stagiune.­­ De vreme însă ce s’a hotărât ca Naţionalul nostru să-şi deschidă porţile pe cari nu să uscat Încă bine vopseaua cu plăsmuirea romantică lui Diamandy, ar fi fost necesar ca ea să fie montată cel puţin în­tr’un cadru adecvat. Aşa cum a fost pusă la noi în scenă, piesei i-au lipsit elementele de bază: atmosfera şi vitejia. Detaliile montării au fost cu de­săvârşire neglijate. Dealtfel nici organizarea jocului actorilor n a fost la înălţime ceiace este cât se poate de regretabil Am fi dorit mai multă silinţă ca această lucrare dramatică originală — bună, rea — aleasă pentru deschiderea stagiunei să fie reprezentată în con­­diţiuni mai bune.­­ Câte­odată, în timpul încrucişării unor replici simultane din actul în­tâi era un vacarm în toată regula pe scenă Interpreţii s’au străduit —’cei drept — pe cât au fost ajutaţi de mijloacele artistice de cari dispun, să intermedieze între autor şi pu­blic, — punând, unii din ei, convin­gere şi suflet­ui roluri. In rolul oarecum dificil al Ancăi, jucat la Bucureşti de d-naMerla Fi­lotti a apărut la noi o debutantă simpatică : d-na Lepădatu-MEu. Tânăra artistă s’a bucurat de o primire destul de caldă și, în bună carte meritată Interpreta de aseră a Ancei nu s’a vădit cu un suficient talent ca să n’aibă nevoe nici de laude esage­­rate și nici de menaj aman­tale soli­citate de debutanţii mediocri Ar­tista noastră merită să­ i se spue adevărul întreg Şi adevărul este că rolul Ancăi nu va rămâne rolul ei cel mai bun. Suntem încredinţaţi că vom avea prilejul S­ă revedem în rolurii ce convin mai bine temperamentului pe care-l posedă. O bună apariţie într’un călugăr grec a avut d Antonin , humor sim­patic, precizie­ în gest şi siguranţă in scenă. D-nii Radu Popea şi I. V. Teodora au avut frumoase figuri de boeri moldoveni. Ioniţă al d-lui Lulu Aurelian a fost jucat cum se cuvine. Ceilalţi interpreţi s’au achitat când mai bine când mai slab de ro­lurile încredinţate. A. T. N. IONESCU Teatrul Naţional din Chişinău deschiderea steg­un.l.­Câteva considerente asupra piesei de deschidee ■"îîlBsniiiuiiiwiinii—nil­i—iiui»w»aa.«­ Serbarea Anului Nou Programul festivităţilor oficiale technice, preşedintele Ateneului Ro­mân, preşedintele Camerei de co­merţ, decanul baroului Ilfov, secre­tarii generali de ministere, prefectul La ora 11 se va oficia un serviciu poliţiei Capitalei, prefectul judeţului Ilfov, directorii generali ai căilor fe­rate, poştelor, telegrafelor şi telefoa­nelor, regiei monopolurilor Statului, siguranţei generale a Statului şi ca­sei de depuneri şi consemnaţiuni, inspectorii generali de armată, şeful Marelui Stat Major general al arma­tei, inspectorii de armă, comandan­tul corpului II de armată, coman­dantul diviziei a IV, comandantul pieţei, ofiţerii generali, rob­nelii şi asimilaţii lor şi comandanţii de uni­­taţi şi servicii. După terminarea serviciului reli-e­stă garda de onoare înşirată curtea patriarhiei şi apoi regele, regi­na Maria, principesa-mamă şi înalţi regenţi merg în apartamentele pa­triarhului-regent, unde vor primi fe­licitările guvernului şi ale înaltulu­iler. Registrele de înscriere vor fi des­chise la palatul regal din calea Vie Ţinuta va fi: Pentru civili: frac, cravată şi mă­nuşi albe, decoraţiuni: mari cruc cu cordoane; Pentru militari: ţinuta de ceremo­nie, în tunică, cu ghete, decoraţiuni: mari cruci cu cordoane. La preşidenţia consiliului de mi­niştri s-a întocmit următorul pro­gram de sărbătorire oficială a Anu­lui Nou, divin la Patriarhie, cu onorurile mi­litare obişnuite, în prezenţa regelui, reginei Maria, principesei-mame şi a înaltei regenţe, înconjuraţi de ca­sele civilă şi militară a regelui şi de casa reginei Maria. Trăsurile regelui, reginei Maria, principesei-mame şi regenţilor vor fi escortate de regimentul de escortă regală. Vor fi faţă la acest serviciu reli­gios. Preşedintele consiliului, mini­ştrii şi subsecretarii de stat, preşe­dinţii şi membrii corpurilor legiui­toare cari vor fi în Capitală, mitro­­poliţii şi episcopii cari eventual s’ar găsi în Capitală, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general şi preşedinţii de secţii, preşedintele înaltei Curţi de Conturi, primul preşedinte al Curţii de Apel şi procurorul general, pri­mul preşedinte al tribunalului Ilfov şi primul procuror, preşedintele A­­rndemei române, preşedinţii consili­ilor: superior administrativ, superior technic şi superior al apelor; prima­rul municipiului şi primarii de sec­toare; rectorii­ Universităţii, Acade­miei de înalte studii comerciale şi industriale, directorul școalei din­ Psihosa inochentistă în Basarabia ftoui organizaţii sfescoperite in judeţul Orhei CHÎŞIN­AU, 24. — In timpul din ! Îndemnau pe flăcăi să nu se casă­­urmn bizara secta inochentistă — o dorească, iar bărbaţilor căsătoriţi pacoste religioasă rămasă In Basa- :e cerca să lase viaţa conjugală E­rabia din epoca taristă­­ şi-a inte- demonstrau sătenilor că aşa dVodo­­ţit din nou activitatea cu forţe spo- .Adula In predicile sale InochenUe­nte, pe cât se pare. I zare spunea că atât rJUBmnrio « De altfel, după toate probabilită- :ducerea copiilor pe lume est/l* ?1 tile, inochentiştii nici nu.şi conte- t­ăţenie In f^n “î* ° “* ncsc propaganda, ci lucrează, după metoda lor preferată, intr'ascuns, departe de lumina zilei. Aşa se ex­plică că numai foarte rar autorită­ţile au prilejul să dea de urmele or­ganizaţiilor inochentiste. Dar, In definitiv, nici atunci când sunt descoperite şi apoi dizolvate de organele administrative nu se poate spune că s’a făcut mare lucru pentru extirparea acestei nenorocite psihoze de care e cuprinsă de mai bine de un sfert de veac o bună­sţenie în faţa lui Dumnezeu. Dar şi în alte privinţe ucenicii lui Inochentie îl copiau pe „proo­­rocul” lor dela Balta. In predicile sale Ciobotaru avea obiceiul să ţie cam acest limbaj auditorului. Eu sunt trunchi de flăcări în mijlocul iurb­ii; dela cer până la pământ e numai o poartă şi poarta aceasta este preotul. Un alt „prooroc" inochentist, /­gureanu, din comuna Piatra, spu­nea că Dumnezeu-tatăl ,şi Dumne­­zeu-fiul au cedat toată puterea lor BaastaUirPUlat,Ci m0,d0VenCŞti di” I Şanţului Duh, pe vre‘închi?. Extirpată intr’o parte a provinciei, j gureanu-mişcarea inochentistă apare, tocmai atunci când te aştepţi mai puţin, în altă parte. INOCHENTIŞTII DIN JUDEŢUL ORHEI Astfel, de curând au fost desco­perite două noui nuclee inochen­­tiste în satele Torencu şi Alcedar, situate in judeţul Orhei. In momen­tul când reprezentanţii autorităţilor şi-au făcut apariţia în templul ino­­chentist din Torento, adepţii ofi­ciau tocmai una din numeroasele lor slujbe religioase nocturne. La altar se afla „preoteasa" sectei femeia Natalia Arnăutu asistată de fraţii Gherasim şi Savin Grosu. După obiceiul inochentist câteşi trei erau desbrăcaţi până la piele. In templul-hrubă descoperit în co­muna Alcedar au fost găsiţi într’o promiscuitate oribilă o mulţime de adepţi şi adepte inochentiste. Mai marii acestui grun erau Ion Gârlea Ion Mateufeanu şi Gh. Sgureanu. „NOUL ERUSALIM“ In ceiace priveşte modul cum s’au format în aceste două sate nu­cleele inochentiste e interesant de notat unele amănunte. Anul trecut au sosit la Torenca şi Alcedar două ţărani însoţiţi de o ţărancă smintită, care spunea oa­menilor că a văzut în vis pe Maica Domnului... la braţ cu răposatul că­lugăr Inochentie, începătorul miş­cării inochentiste. Primu­l contingent de adepţi l-a dat­­ satul Torenca. Locuitorul Gnerasim Grosu a pus la dispoziţie curtea sa pentru construirea hrubei subterane şi lucrările începură cu sârg. Săpă­turile se făceau numai noaptea, spre a nu trezi bănuiala autorităţilor. Adepţii scoteau pământul în bu­zunare, aruncându-i fiecare în altă lui cameră dosnică Grosu. „Templul" a fost prevăzut cu al­tar şi camere rezervate pentru ino­chentiştii care intre­ timp deveneau „sfinţi". El a fost apoi botezat pompos „Noul Erusalim", iar adepţii, potri­vit sfaturilor celor mai mari dintre ei, începură să aducă tot felul de obiecte casnice pentru împodobirea să’’déric“ flăcăul nîai de­puşi in vârstă de 20 de arîC.ra­­t“eoc' Faima „templului” și f. lui Culeac" se răspandise j’j ţa­ţele învecinate. Adepţii, tot felul, începură a veni a.. .[ , părţile, toate După puţin timp Culeac ne mai putând prididi atâta norod, a­ des­chis un templu-sucursală la Alce­dar, ungând de şef pe un oarecare Ciubotaru. întrucât 80 la sută din populaţia aru este formată din agricultori, gu­vernul socoate că este absolut nece- „ . .... . *­­ ca întregul rost economic să fie parte. Hruba subpământeană cores- clădit pe aceste temelii. Dacă buge­­pundea cu o Intrare tainică dintre f­iul anului acesta care este buget de locuinţei ,”1 1 :—*-„— — —. ° SISTEME DE EXCROCHERII INOCHENTISTE După cum s’a stabilit ulterior şeful inochentiştilor din Torenca s-a folosit în largă măsură de si­tuaţia ce şi-o creiase în mijlocul a­­depţilor săi. El reuşi să zăpăcească într'atâta mintea nenorociţilor rătăciţi incât ei au sfârşit prin a vedea într­însul pe „Arhanghelul Mihai” Fotografia lui, înfăţişându-l cu aureolă de sfânt­­ în jurul capului şi cu sabia de foc în mâna dreaptă era răspândită în mii de exemplare printre săteni. Luni dearândul Culeac şi oamenii lui de încredere au desfăşurat o acti­vitate largă şi puternică. Ţăranii ve­neau la „Noul Erusalim” de la mari depărtări, înfruntând orice piedici şi greutăţi. In special creştea zi cu zi numă­rul femeilor şi fetelor care cădeau victime mistificaţiei religioase a sfântului de contrabandă. încetul cu încetul Culeac ajunse la convin­gerea, datorită atmosferei din jurul său, că el este sfânt cu adevărat şi că poporul este îndatorat să-i as­culte proorocirile şi să-i urmeze în­văţăturile ce păcătuiau nu numai împotriva canoanelor bisericeşti dar veneau foarte adesea în conflict şi cu prevederile codului penal. LEGENDE Pe cât se pare „Arhanghelul Mi­hai“ rămânea printre adepţii lui mai mult în vremea amurgului şi noaptea. Pelerinilor cari îi aduceau tot felul de daruri, el le dădea foto­grafia lui. Unii aduceau icoane, alţii covoare, lumânări sau articole ali­mentare ca: zahăr, undelemn, făină şi pâine. După „oficierea" slujbei religioase inochentiştii se dedeau la orgii fan­tastice îndemnaţi şi iniţiaţi de con­ducătorul lor. De la o vreme începură să circule tot felul de legende cu privire la „puterile dumnezeeşti“ ale lui Cu­leac. Astfel i-a mers vestea că, ase­menea ,,proroculul" Inochentie, el poate da vedere orbilor şi grai ce­lor muţi. Celalt sfânt inochentist, Ion Gîor­­gios, principele regent trece în revi I lea dela templul din Alcedar, nu se iu I lăsa nici el mai prejos. Proorocind ca s-a apropiat ziua de apoi, când în orice clipă ne putem aştepta la sfârşitul lumii, el îndemna pe adepţi să-şi vândă toată agoniseala şi să-i aducă lui banii. Femeia Teodora Ciocan, urmân­­du-i sfatul, a vândut tot ce a găsit mai de valoare în casă şi a adus lui Gârlea 8.000 lei. In schimb, el i-a fă­găduit că-i va rezerva un loc in Rai, la dreapta sa. UNUL CARE A ÎNGHIŢIT SFÂNTUL DUH Intre altele cânii inochentiştilor ACCESE DE ISTERIE Cu prilejul descinderei autorităţi­lor in hruba inochentiştilor desco­perită la­ Alcedar, au fost confiscate pe langa tot felul de obiecte cas­nice cu care erau împodobiţi pe­­reţii şi altarul templului şi nume­roase poliţe pe cari sătenii ce nu aveau bani Ie dădeau conducătorilor inochentişti spre a fi primiţi în secta» Una din adeptele inochentiste, fe­meia Natalia Arnăutu a fost apu­­cata de un acces isteric pe când jandarmii scoteau din hrubă icoa­nele inochentiste. S’a lovit cu capul de pământ şi ţipa, smulgându-şi pă­rul din cap, că se comite o grozavă nelegiuire prin tulburarea liniştei sfantului locaş al inochentiștilor. ...a­ fost arestată împreună cu lui dC adePs inochentismu- Orientările economice ale guvernului DECLARAŢIILE D-LUI I. MIHA­­LACHE D. Ion Mihalache, ministrul agri­culturii, a făcut interesante declara­ţii unui redactor al „Dimineţii“ cu privire la viitoarele orientări econo­­m­ice ale guvernului. POLITICĂ AGRARIANĂ ispăşire, nu poate permite o imedia­tă deplasare spre interesele agricolei, in viitor bugetele se vor resimţi de caracterul agrar al tendinţelor actua lului guvern. SPRIJINIREA INDUSTRIEI în ce priveşte industria, evident , ea merită toată atenţia, atâta vre­me cât este rezultatul unui proces e­­conomic firesc. Nu va fi insă protejată industria parazitară pe care au susţinut-o li­beralii timp de 40 de ani, numai pentru a căpătui in felul acesta pe diverşi partizani politici. Industria fireasta trebuie să dispară, căci n­u­nst­rum ni din bugetul statului si­ din favorurile acordate permanent" d­­e guverne. I ---------—________ H°\ prestat CLUJ, 29. — Poliţia air­­estat astăzi pe individul Adai..a a,­­ovici, care a săvârşit 9 furturi între­­ani 5 în zilele de Crăciun. D­­U\ ca 43 rT este titlul unei minunate nuvele scrisa de cunoscutul literat Viitor Eitîmlu PîmSTE FARA SFÂRŞIT . hita umoristică de Gh. Brăescu ARTA ROMÂNEASCA MODERNA de Adrian Maniu să ne păstrăm frumusețea de Laura CADOUL Schiţă de Gheorge din Budeasa. Interview ca Krishn­am­arti Prințul carnaval şi adoratoare­a lui Memoriile lui Alexandra Zuskow . D­in luptă cu nebunia -Reţetele Pro­ie­ctului Brindime Prafuri miracu­oase pentru lecuirea soţilor cari nu sunt destul de atenţi şi drăgăstoşi faţă de soţi) -un mare concurs de frumuseţe Concursul de Ping-Pong Din lumea animatelor Esramg, comic­­ameni, fapte şi idei, focuri dis­tractive, Modă, Cinematograf, sport, ştiinţa popularizată, precum şi peste 00 Hustratunl (ie actualitate, — publică mhMTKmk UustratA Num­ăr special de Anul Nou apărut în 24 pagini mari. Costul unui exemplar numai Lei 6 A apărut. No. 38 din PANDECTELE SAP­TAMANALE Sub direcţia d-lui C­HAMANGIU, Consiiei la Casaţie cupr­ezind cele toai recente decizii adnotate cu *ri­­tr­ i­eri la precedentele jurispruden­­tiale si la doctrina Franceză si Ro­mână.

Next