Adevěrul, februarie 1929 (Anul 42, nr. 13837-13861)
1929-02-01 / nr. 13837
Pagina 4-a Dizolvarea Consiliului general al Capitalei * • ■ • Şedinţa de eri dimineaţă Eridimineaţă, membrii consiliului comunal general al municipiului Bucureşti, s-au întrunit în şedinţă publică sub prezidenţia d-lui dr. Gh. Gheorghian, locţiitor de primar, asistat de d. Ioan Rohan, secretar general. CUVÂNTAREA D-LUI DR. COSTINESCU După deschiderea şedinţei, d. dr. I. Costinescu, răspunzând criticilor aduse de un ziar, după care la Uzinele comunale ar fi neregularităţ administrative şi că ieftinirea curentului electric ar fi o simplă făgăduială plasată, în legătură cu situaţia politică, spune că ieftinirea, care s'a produs dela 1 ianuarie, corespunde, desigur, nu sporirii impozitelor, ci reducerii costului combustibilului. Mai suntem acuzaţi — spune d. dr. Costinescu — că am fi plătit o sumă însemnată societăţii de gaz şi electricitate, drept echivalent pentru paguba minelor de cărbuni de la Lupeni! In realitate, operaţiunea făcută a fost în avantaj real pentru comună. Noi avem azi acţiunile societăţii pe care le plătim în rate din consumul de gaz şi electricitate. Afară de aceasta, acţiunile societăţii fiind azi In urcare, primăria câştigă, nu pierde. E adevărat că transformarea societăţii nu s’a putut face definitiv. Aceasta din cauză că un grup de detentorî de acţiuni din Elveţia, cer lichidarea. Operaţiunea se va face. DIZOLVAREA CONSILIULUI COMUNAL Decât nu această chestiune e cea mai interesantă pentru consiliu, ci faptul că în curând urmează să se facă dizolvarea consiliului. Cred că nu sunt greșit informat. Se va veni cu un decret de dizolvare, în foarte scurtă vreme, așa că azi suntem poate pentru ultima oară împreună. Trăim de 3 ani în cea mai deplină armonie reprezentanţi ai partidelor liberal, averescan, naţional-ţărănesc, ţărănesc, iorghist şi socialist. Am avut în tot timpul impresiunea că ne-am înţeles şi că niciodată nu am făcut aci politică de partid. În Noembrie a venit la cârma ţării partidul naţional-ţărănesc. Armonia s-a stricat şi reprezentanţii fiecărei grupări politice şi-au reluat libertatea de acţiune. Nu noi suntem vinovaţi. Am avut o întrevedere cu d. Vaida Voevod, ministrul internelor. I-am expus modul cum am gospodărit cortina şi pentru înlesnirea soluţionării situaţiei, i-am comunicat că ţin demisiunea mea la dispoziţa d-sale. Am recomandat în acelaş timp ca primar pe d. dr. Gh. Gheorghian, fruntaş naţional-ţărănist, care a mai gospodărit comuna. Am plecat, apoi, la alegeri. Am citit la ziarul „Dimineaţa“ instituirea unei anchete administrative le primăria—despre care eu nu știam nimic. Venit in Capitală, mi - a comunicat o candidatură foarte imperantivă la primariat, aceea a d-lui Demi-Iotobrescu. Cum această candidatură era in legătură cu oarecari angajamente pe cari le-ar fi avut d. Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, am avut o întrevedere cu d. Madgearu. D. Madgearu mi-a cerut categoric să înlesnesc desemnarea ca primar a d-lui Dem. Dobrescu, renunţând la recomandarea d-lui dr. Gheorghian. D. Madgearu mi-a afirmat că dacă nu susţin pe d. Dobrescu, va dizolva întreg consiliul! Eu admir energia d-lui Madgearu în partidul din care face parte, însă am crezut că chestiunea dizolvării privește ministerul de interne și nu ministerul de industrie. N’am primit, deci, imperativul d-lui Madgearu. • D. Aurel Bolintineanu : Tot ce vrea să facă în partid d. Madgearu, se face! D. dr. Costinescu : Nu mă îndoesc şi de aceea chiar felicit pe d. Madgearu. Aşadar eram ameninţaţi cu dizolvarea. Am avut o nouă întrevedere cu d. Vaida. In cursul întrevederii, am avut impresiunea că d-sa era presat prin acţiunea d-lor Dem. Dobrescu şi Chiriţă Vasilescu, semnatarul cererii în baza căreia s’a instituit ancheta administrativă. S’a instituit ancheta şi suplimentul de anchetă. Voi aduce chestiunea şi înaintea parlamentului. D. F. Chelner : O veţi aduce numai în parlament, aci s’a terminat. D. dr. I. Costinescu: De când s’a produs dizolvarea Camerei de comerţ, ştiam că dizolvarea va veni şi aci.D. Vaida avea avizul consiliului superior administrativ. Eu nu regret decât că, după trei ani de colaborare gospodărească prin uitarea pasiunilor politice, tot pasiunile politice sfărâmă colaborarea. Mie nu-mi rămâne decât să vă mulţumesc pentru armonia realizată până azi şi să urez viitorului primar, pe care î l cred capabil ca avocat, sarcina uşoară în răspunderea ce şi-a asumat-o împotriva indicaţiunior consiliului comunal. CUVÂNTAREA D-LUI ANIBAL TEODORESCU D. Anibal Teodorescu : Credeam că dizolvarea va respecta textele de lege. Nu cunosc temeiul avizului consiliului superior administrativ, insă el nu poate să fie elementul fraudei şi relei credinţe în administraţia comunală. Anchetele făcute n’au constatat aşa ceva. D. F. Chelner: De ce anticipaţi? D. Anibal Teodorescu: Aceasta e părerea mea din cunoaşterea legii Aşadar, dizolvarea nu poate urmări Îndepărtarea unui consiliu nedemn, ci va satisface o simplă preocupare politică. Ea nu se face, deci, într’un temei legal. E regretabil că nu putem lua exemplu de la criteriile gospodăreşti ale oraşelor din Ardeal, unde administraţia comunală se conducea cu respectul demnităţii omului prin încrederea reciprocă, întemeiată pe cinstea fiecăruia. Dizolvarea consiliului comunal mi se pare că e un atentat la libertăţile cetăţeneşti. Cuvântarea d-lui Chefner pinge calificarea de atentat la liber- i va cuprinde! ,___# ____# #___ _ _ II D. F. Chefner, Începe prin ares-1 D. dr. Costinescu, tăţile cetăţeneşti, întrucât acest atenat l’au săvârşit d-nii Anibal Teodorescu şi dr. Costinescu, împotriva indicaţiunilor categorice ale corpului electoral. V-aţi creiat o majoritate prin introducerea ca consilieri de drept a acelora cari fuseseră respinşi de corpul electoral. Delegaţiunea permanentă are destule păcate pe conştiinţă, cari daci nu întrunesc elementele fraudei, constituesc, totuşi grave neregulariăţi.Aţi nesocotit voinţa sufragiului universal, singura în drept să hotărască aci. In activitatea dv. trecută, purtarea n’a fost alta decât vorba. D. Anibal Teodorescu: Se cunoaşte că este ceva în aer, care vă dă autoritatea de a vorbi. D. Chelner: D-v. d-le Anibal Teodorescu, aţi fost miluitul majorităţii liberale. Răfuiala a venit şi sancţiunea nu va întârzia. Alegerile îşi vor spune cuvântul, îmi exprim nădejdea că astfel de lucruri nu se vor mai repeta şi căegalitatea va intra şi la primărie. CUVÂNTAREA D-LUI COLONEL SEINESCU D. colonel Marin Seinescu: Voi răspunde pe larg d-lui dr. Costinescu, când d-sa îşi va desvolta interpelarea la care mă voiu asocia. Eu înţeleg amărăciunea d-lui dr. Costinescu şi a d-lui Anibal Teodorescu. D-lor au fost primari trecând peste d. dr. Gheorghian, care fusese ales în capul listei! D. M. Berceanu: Atunci de ce nu-l alegeţi primar pe d-sa ? D. col. Şeinescu : Cred că şi în rândurile partidului naţional-ţărănesc se găsesc elemente dacă nu mai bune, dar cel puţin tot aşa de bune ca şi ale dv. Dizolvarea vă D. col. Seinescu (naţ.-ţăr) : Dacă nu voi mai participa la conducerea comunei, aceasta nu-mi va modifica atitudinea pe care totdeauna am avut-o, ba chiar imi voi avea libertatea de acţiune. Eu, insă, nu te fac răspunzător pe d-ta, d-le doctor, de ceea ce se întâmplă. Ai fi putut rămâne primar, dacă nu aveai aci sateliţi în jurul d-tale, cari te-au sfătuit rău. D. dr. Topa (iorghist) relevă o serie de inconsecvenţe ale partidului naţional-ţărănesc. D. dr. Gheorghian, arată că, întrucât d-sa nu este încă pus in posesiunea adresei oficiale de dizolvare, şi nici nu cunoaşte motivarea ei, se va pronunţa după ce va cunoaşte aceste elemente. In urmă consiliul votează recunoaşterea comunei Lupeasca ca suburbană. Scandal in jurul Teatrului Naţional Răspunsul ministrului artelor La referatul alcătuit de d. C. Kirițescu, directorul general al învăţământului secundar, referat care a fost trimis şi ministerului artelor, acest departament a trimis ori următorul răspuns ministerului instrucţiunii: „Ca răspuns la adresa dvs. vă facem cunoscut că ministerul artelor regretă faptul că referatul d-lui director general Kiriţescu, care trebuia să rămână un act confidenţial, a fost dat publicităţii în mod ostentativ, provocând discuţii alarmante, menite sa arunce discredit asupra unei instituţiuni de stat. Totuşi ministerul artelor a intervenit la direcţiunea Teatrului Naţional, cerându-i să dea lămuriri de urgenţă şi să arate măsurile ce înţelege să ia Pentru înlăturarea din repertoriu a pieselor cu fond imoral şi pentru organizarea de matineuri pentru tineretul școlar*. - ------- ' AUREL VLAD Ministrul artelor vernul spaniol se pregăteşte a invita Consiliul în cursul sesiunii viitoare din Martie de a ţine sesiunea’sa din Iunie la Madrid. Dar după cum am spus mai sus, oficial nu s’a făcut încă nici un demers. Spania n’a invitat Consiliul Ligii Naţiunilor să ţină şedinţă la Madrid GENEVA, 29. — (Rador). Unele ziare au anuţat că guvernul spaniol ar fi remis Consiliului Ligei Naţiunilor în cursul sesiuneisale din Lugano, o notă în care repetă invitatunea din 1926 ca Consiliul să ţină o sesiune la Madrid. In această formă, ştirea este inexactă. De la întoarcerea Spaniei la Ligă se vorbeşte de dorinţa guvernului spaniol de a primi Consiliul in Capitala sa. Este posibil ca reprezentantul Spaniei în Consiliu, să fi sondat pe câţiva din colegii săi în cursul sesiunii din Lugano, dar o invitaţiune oficială nu s’a produs până astăzi. Dacă s’a vorbit în timpul din urmă aşa de mult de sesiunea din Madrid, aceasta se datoreşte probabil faptulu că d. Quinones de Leon a repetat în Decembrie la Lugano invitaţiunea ziariştilor din Geneva la expoziţiunile din Sevilla şi din Barcelona, fixând data acestei vizite la 10 zile înainte de sesiunea Consiliului di^rcpărută în 24 de pagini, in culori | Iunie. Din aceasta s’a dedus că gw Uimirile tragice ale unui şantaj sentimental Scena de la un concurs de rezistentă la dans in America; Succesul unei românce; „Miss Universum” şi „Miss România”; Viaţa romantică a lui Leonard; In adâncul oceanelor; Cum să ne păstrăm tinereţea; Rubrica cinematografică; Curiozităţi din toată lumea. Jocuri distractive şi peste 100 ILUSTRAŢIUNI FOTOGRAFICE publică excelenta revistă LEALITATEA EXEMPLARUL 8 LEI o spargere la CHIŞINĂU CHIŞINĂU. 29. Trei bandiţi înarmaţi, s-au introdus prin spargere în localul regiei, din str. Regina Maria şi ameninţând cu revolverele întinse pe proprietarul debitului, i-au cerut bani. Acesta le-au dat toţi banii ce-i avea asupra sa. Fiind surprinşi de un sergent, bandiții au luat-o la fugă. Sergentul a tras asupra lor un foc de revolver. România şi congresul din Amsterdam Cu prilejul adunării generale a comitetului naţional român, s’a discutat şi chestiunea participării României la apropiatul congres dela Amsterdam. S’a accentuat asupra faptului că România este invitată oficial şi deci trebue să ne prezentăm in condiţii mai bune ca la congresul de la Stockholm. Programul acestui congres prevede chestiunea dublei impuneri, problema plăţilor internaţionale, chestiunea scrisorilor de schimb, a cecurilor şi creditelor documentare şi, probabil, şi marea chestiune a constituirii unei uniuni internaționale a bancherilor. Tratativele comerciale polono-germane BERLIN, 29. (Rador). — D. Rauscher, ambasadorul german la Varșovia, a sosit azi la Berlin, pentru a prezenta guvernulu Reichului un raport asupra stadiului negocierilor comerciale polono-germane. Ultimele propuneri scrise făcute de Polonia, și considerate la Berlin ca nesatisfăcătoare, au fost complectate prin o nouă notă, prin care se opinează că continuarea tratativelor este necesară. Apropiata întrunire a expereţilor reparaţiilor PARIS, 29. (Rador). — Este probabil că întrunirea experţilor pentru examinarea chestiunii reparaţiunilor de războiu, va avea loc in mod oficios la Paris la 9 Februarie urmând ca In mod oficial Întrunirea experţilor să sa ţină la 11 Februarie. • ADEVĂRUL Palatul Justiţiei D. A. Marian creditor cambial a dat în judecată pe debitoarea d-na Hajmovici şi pe soţul ei pentru autorizare, şi a obţinut condamnarea debitoarei la plata sumei prevăzută în cambie. Când creditorul a pus în executare sentinţa, pârâţii au făcut contestaţie pe motiv că procedura n’a fost bine îndeplinită faţă cu soţul. Atât judecătoria de ocol cât şi tribunalul au admis contestaţiile, dispunând anularea titlului judecătoresc. Creditorul a făcut recurs pe care înalta Curte de Casaţie s. II l’a admis, casând fără trimitere sentinţa tribunalului. C Eri au continuat cercetările In afacerea dramei petrecută in trenul Târgovişte-Bucureşti. A fost ascultat de ministru Răducanu ca informator. D-sa a arătat că a fost de câteva ori în vizită la Leordeni şi a constatat că menajul Gussi trăia in armonie. Astăzi vor fi ascultaţi alţi informatori. Cercetările cu privire la punerea in consumaţie a spirtului metilic continuă la parchet. Eri a fost depus la cabinetul 7 de instrucţie raportul de expertiză medico-legal, asupra viscerelor şi sângelui celui din urmă sucombat A. Rădulescu din str. Atelierului. De asemenea a parvenit cabinetului şi raportul de constatare a analizei ştiinţifice făcută asupra probelor de băuturi ridicate de d. judecător de instrucţie Stănescu, de la localurile de consumaţie, unde băuseră cei cari apoi au sucombat de intoxicaţie. Acest din urmă raport constată prezenţa spiritului metilic in diverse proporţii, In probe de rom, licheruri, secarică şi chiar şampanie. — Regia monopolului statului a făcut o plângere la parchet prin care arăta că se simte calomniată de ziarul „Rampa" care publicase un articolaş cu aprecieri spirituale asupra intenţiilor... imorale ale acestei instituţii, cu prilejul apariţiei unor ţigări. Plângerea regiei a fost clasată. Impunerea la impozitul pe echivalent DISPOZIŢIILE MINISTERULUI DE FINANŢE In vederea impunerei la echivalent, legea timbrului prin art. 16 al. 4 dispune ca persoanele juridice şi instituţiunile ale căror bunuri sunt supuse acestui impozit sunt obligate cu trei luni înainte de 1 ianuarie a fiecărui an să facă o declaraţie scrisă la adtia financiară a sediului lor, în care să se arate amănunţit bunurile ce posedă. Nefacerea declaraţiunei este pedepsită de lege prin art. 76. întrucât legea timbrului este încă la Începutul aplicarei ei, impunerile la echivalent pe 1928 nu au fost definitiv stabilite pe întreg cuprinsul ţărei. Din această cauză cât şi mai ales din faptul că nu a intervenit nici o schimbare In privinţa bunice aceste nevoi, s’a împărţit ţara in categorii şi anume : judeţe înfometate propriu zise, alcătuite din judeţele cari altădată produceau in aşa fel încât exportau, dar cari acum nu au produs din cauza secetei nici hrana şi nici sămânţa necesară pentru anul viitor. In această categorie sunt 15 judeţe şi anume : din sudul Basarabiei, din centrul Moldovei, arilor cea mai mare parte dintre o parte din judeţele de munte ale OJ persoanele juridice şi instituţiunile impozabile nu au mai repetat declaratiunile la care erau obligate prin art 16 al. 4. In astfel de cazuri ministerul de finanţe a dispus ca dacă agenţii fiscului sau comisiunile constată că nu a intervenit de loc schimbări in ce priveşte posesia şi valoarea bunurilor nu se vor mai face impuneri ci se va repurta impozitul , bine înţeles întregit pentru 12 luni al anului trecut. Această repurtare se va aduce la îndeplinire prin incheeri generale pentru toate impunerile de acest fel, care vor fi aprobate de comisiune printr’o singură decizie şi apoi trecute in rolurile speciale. Dacă contribuabilul de faţă va semna pe tablou de luare in cunoştinţă iar dacă nu, i se va comunica impunerea pâstrându-şi dreptul deapel conform legei. Ministerul dispensează de amendă pentru nefacerea declarațumilor pentru 1928. Concursuri pentru posturi de medici în Capitală Ministerul sănătăţii face cunoscut că în cursul anului curent se vor ţine următoarele concursuri : La 13 Martie, pentru ocuparea a 3 posturi de medici prenatali la serviciul sanitar al Capitalei. La 26 Martie, pentru ocuparea a 2 posturi de medici dentişti la serviciul sanitar al Capitalei. La 15 Aprilie pentru ocuparea postului de medic primar al secţiei de otorino-laringologie de la spitalul din Cernăuţi. ■- — - — - ——mm1~ 1 ■■■ ■ 1 Dela Fundaţia „Regele Ferdinand I” In 1929, şedinţa sa dela 25 Ianuarie consiliul fundaţiunii, luând cunoştinţă de scrisoarea reginei Maria din 19 Ianuarie 1929, prin care dă aprobare înfiinţării la Iaşi a Institutului de educaţie pentru fiicele de militari, dăruind totodată pentru aşezarea lui casele în care a locuit în timpul marelui război, a votat următoarea încheere: „Primeşte cu adâncă recunoştinţă acest dar, însărcinând pe d. preşedinte al consiliului fundaţiuţii să prezinte M. S. Reginei Maria cele mai respectuoase mulţumiri. „Mărinimosul dar al Maiestăţii Sale va face posibilă realizarea chiar în acest an a institutului „Regina Maria“ pentru educaţiunea fiicelor de ofiţeri în faţa locului unde se va clădi în curând noua Fundaţiune universitară „Regele Ferdinand I“. „Aceste două aşezăminte culturale vor înfăţişa astfel generaţiunilor viitoare, în Iaşii suferinţelor şi a speranţelor din timpul marelui război, un înălţător simbol de unire* şi dincolo de moarte a gândurilor şi simţirilor celor doui mari suverani, cărora le-a fost dat să prezideze cu atâta dragoste de ţară şi cu nesfârşit devotament la îndeplinirea visului secular de unitate a neamului românesc”. CONFERINŢELE PREFECŢILOR Guvernul se sfâtueşte cu prefecţii asupra nevoilor judeţelor După cum am anunţat, în zilele portante în special pentru încălzitul şi iluminatul spitalelor statului. CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE AGRICULTURA D. ION CĂMĂRĂŞESCU, vice-preşedintele congresului internaţional de agricultură, a descris itinerariul şi programul a şease escursiuni ce se vor face simultan, de la 7 iunie, de către congresişti, arătându-se că fiecare escursiune va cuprinde câte 64 vizitatori străini. D. Cămărăşescu a insistat asupra importanţei acestor vizite, cu care ocazie ar trebui să se cunoască adevărata situaţie din ţară şi bogăţiile ei. S’a dat apoi prefecţilor hărţile şi instrucţiunile cari cuprind in cel mai desăvârşit detaliu, programul fiecăreia din grupurile escursioniştilor, de 25, 26, 27 şi 28 cor., a avut loc la ministerul de interne un ciclu de conferinţe cu prefecţii de judeţe din toată ţara, chemaţi în acest scop, in serii. Convocarea prefecţilor de judeţe la aceste conferinţe a fost determinată de cererile d-lor: I. Mihalache, ministrul agriculturii, şi I. Răducanu, ministrul muncii şi cooperaţiei. Profitând de prezenţa lor în Capitală şi având unele chestiuni în legătură cu activitatea prefecţilor, au mai luat parte la conferinţe şi d-nii: general Alevra, ministrul comunicaţiilor ; dr. Iuliu Moldovan, secretarul general al ministerului sănătăţii publice, şi I. Cămărăşescu, vicepreşedintele congresului internaţional agricol, care va avea loc la Bucureşti in iunie a. c. D. ministru Ed. Mirto, luând cunoştinţă de dorinţele colegilor săi mai sus arătaţi, a organizat aceste conferinţe, convocând pe prefecţi în patru serii. Conferinţa s-a deschis in ziua de 25 col., sub preşidentia d-lui subsecretar de stat Ed. Mirto. APROVIZIONAREA JUDEŢELOR ÎNFOMETATE D. ION MIHALACHE, ministrul agriculturii, a dat prefecţilor de judeţe informaţiuni in special pentru ajutorarea judeţelor înfometate. D-sa a arătat că pentru a satisfa temiei şi o parte din nordul Ardealului Aceste judeţe, prin ajutorul Centralei cooperativelor săteşti, vor fi aprovizionate, cumpărându-se din alte judeţe cerealele necesare pentru hrană şi însămânţa. A doua categorie de judeţe sunt acele cari în unele părţi sunt lipsite de cereale, iar în altele au un plus de producţie. Aceste judeţe vor fi aprovizionate prin federalele respective ale Cooperaţiei, cari prin cumpărare şi vânzare vor satisface nevoile. Se vor pune acestor judeţe la dispoziţie fondurile necesare, în acest scop. Cum însă în Ardeal şi Basarabia nu sunt în toate părţile cooperative şi bănci populare, se vor institui comitete speciale, însărcinate cu aprovizionarea şi distribuţea cerealelor. D. Mihalache a atras o specială atenţie prefecţilor asupra grijei ce trebue să o poarte însămânţărilor de primăvară, anunţând că se vor procura circa 1000 vagoane orz şi ovăz în acest scop. D. Mihalache a mai cerut prefecţilor să-i dea relaţiuni privitoare la situaţia împroprietăririlor în fiecare judeţ, spre a se căuta posibilitatea remedierii, în limita posibilului -- a nedreptăţilor făcute. ŞOMAJUL D. I. RADUCANU, ministrul muncii şi cooperaţiei, a expus situaţia şomeurilor, arătând că prin şomeuri nu se înţeleg muncitorii de ocazie, cari părăsind munca câmpului sau asociat adevăraţilor muncitori, calificaţi, lipsiţi de lucru. D-sa a cerut date exacte de numărul şomeurilor , posibilitatea de lucru în localitate, precum şi ajutoarelede cari ar avea nevoe. COOPERAŢIA D-nii I. MIHALACHE şi I. RADUCANU, apoi, au expus, in linii generale, programul guvernului in ce priveşte cooperaţia, recomandând în special să se depună toată stăruinţa de a scoate politica din viaţa cooperativă, căci politica face imposibilă prosperitatea cooperaţiei. CHESTIUNEA AUTOBUZELOR D. general ALEVRA, ministrul comunicaţiilor, a semnalat desele reclamaţiuni ce i se fac, privitor la circulaţia autobuzelor. S-a constatat, cu această ocazie că, autobuzele ar trebui să aibă obligaţii faţă de ministerul lucrărilor publice, care întreţine şoselele naţionale şi faţă de judeţe cari întreţin şosele judeţene, că deci direcţia poştelor nu ar avea nici un drept de a da autorizaţiuni şi de a percepe taxe în acest scop. Că aceste autorizaţii s’au dat provizoriu în seama direcţiei poştelor numai fiindcă lipseau fondurile pentru plata serviciului poştal, ui,Je nu era cale ferată sau unde calea ferată făcea un ocol prea mare. S’a hotărît ca, delegaţi ai poştei, C. F. R., ministerului lucrărilor publice şi ministerului de interne, să studieze normele după cari aceste autorizaţii să fie eliberate. Taxele ce se vor încasa din autorizaţiuni vor reveni acelor autorităţi cari plătesc şi întreţin şoselele. STAREA SANATATII PUBLICE D. dr. IULIU MOLDOVAN, secretarul general al ministerului sănătăţii publice, a arătat lipsurile dureroase ale serviciului sanitar, cerând sprijin prefecţilor pentru alocarea In bugete a unor sume cât mai im SITUAŢIA IN JUDEŢE Prefecţii au expus apoi situaţia fiecărui judeţ, din care reese că domneşte cea mai desăvârşită linişte şi ordine şi că informaţiile date in privinţa neliniştei sunt false. In special au adus la cunoştinţa ministerului că, chiar funcţionarii statului şi in special primarii comunelor rurale, produşi ai vechiului regim, duc campanie contra nouilor impozite. NOUILE IMPOZITE D. subsecretar de stat ED. MIRTO i-a rugat să comunice populaţiei că aceste impozite au fost impuse de situaţia financiară moştenită de la liberali şi in special de deficitul bugetar, al anului trecut. Că în faţa acestor împrejurări s-au căutat a se găsi impozitele cele mai puţin apăsătoare pentru populaţia nevoiaşă. Că totul este un provizorat şi că toate acestea se vor dovedi cu ocazia alcătuirii viitorului buget. După conferinţe, prefecţii au pus d-lui Al. Vaida personal, voile fiecărui judeţ. CONFERINŢA CU PREFECŢII DIN ARDEAL Apoi a avut loc o conferinţă specială cu prefecţii din Ardeal, privitoare la aplicarea „normativului” instituit de Consiliul Dirigent, şi privitor la încadrarea funcţionarilor judeţeni şi comunali din Ardeal. Ce este „normativul"? Se ştie că la unită Consiliul Dirigent a găsit, datorită vitregiei vremurilor, situaţia că Intelectualii români nu putuseră ocupa funcţiuni ,de stat. In acest scop a alcătuit „normativul" in temeiul căruia după titlurile academice şi după vârstă, s'a făcut Încadrarea in aparatul de stat a elementelor româneşti. Cum ulterior, s'a aplicat greşit acest normativ se va studia această aplicare. S’a anunţat că in acest scop va avea loc la Cluj o conferinţă cu prefecţii de judeţe din Ardeal, la care vor lua parte d-nii miniştri Al Vaida-Voevod, Ed. Mirto şi Voicu Ni*ţescu. «jene« D. EDUART MIRTO ! Şedinţa s’a ridicat la ora 1. Hotărirea dizolvării Aseară am fost informaţi că s’a hotărât definitiv dizolvarea consiliului comunal al Capitalei. Astăzi va apare decretul regal cu nouile comisii interimare. La primăria de Galben (centru) va fi numit d. Dem. Dobrescu, primăria de Verde d. maior Angelescu, la Albastru d. Chiriță Vasilescu iar la Negru d. Alexandru Protopopescu. Isprava unor săteni din Bucovina COŢMANI, 29. — Mai mulţi stătani din corn. Vadul Nistrului, au cerut preotului să oficieze slujba sfinţirii apei, după stilul vechiu. Preotul refuzând acest lucru, ţăranii au trecut Nistrul In Polonia şi au luat din comuna Sincoc apă sfinţită. Deşi grănicerii au tras câteva focuri de armă in aer, totuşi sătenii nu s’au intimidat. Pentru amnistie Comitetul central de amnistie ne comunică următoarele: Campania pentru amnistie continuă să se desfăşoare în toată ţara. Se formează comitete locale şi regionale, in afară de cele existente până acum: Chişinău, Iaşi Tighina, Oradia Mare, Braşov — continuă. Astfel, în ultimul timp s’au format comitete pentru amnistie, în următoarele oraşe: Târgu-Mureş, Focşani, Turnu- Severin, Satu Mare, Bârlad, Gheorghieni. La Cluj comitetul de amnistie se compune din d-nii: dr. Ioan Suciu, decan al baroului din Cluj, fost ministru; Aurel Pampu, profesor; Eugen Motes; K. Ionescu, redactor la „Adevărul"; J. Papp, scriitor; Iuliu Deri, profesor; Iosif Hassar, lucrător; dr. Fosa Imas, medic; Florian Dinculescu, drd. în drept; E. Taran, inginer; Petru Ţuţea, drd In drept. S’a hotărât convocarea unei şedinţe plenare, pentru ziua de 1 februarie, când comitetul se va complecta şi când se va redacta şi manifestul. Comitetul central incunoştiinţează comitetele locale, că s-au expediat liste de adeziuni tipărite. In consecinţă, ele urmează a fi Împrăştiate în straturi cât mai largi, pentru a se aduna semnături din toata categoriile sociale. Odată aceste liste complectate, ele vor fi retrimise comitetului central. Pentru coordonarea şi imprimarea unui ritm unitar întregit campomii pentru amnistie, rugăm ca toate iniţiativele (constituiri de comitete locale, întruniri etc.) să fie din timp comunicate comitetului nostru. In ultima săptămână au avut loc întruniri în următoarele oraşe: Târgu-Mureş, Oradia Mare, Turnu-Severin. Vor mai avea loc — anunţate până acum — Întruniri la: Braşov, 3 Februarie; Cluj, la 10 Februarie. DATE NECESARE Comitetul reunoeşte invitaţiunea ** dresată anterior condamnaţilor şi familiilor, de a i se trimite date privind: numele deţinuţilor, fapta pentru care au fost Întemniţaţi, durata pedepsei etc. Aceste comunicări, se pot face pe o simplă c. p. nefiind necesare nici timbrele, pe cari cei mai mulţi le pun pe asemenea comunicări, nici rugăminţile ce adresează. Acţiunea comitetului presupune că el a înţeles şi durerile celor închişi, ca şi ale celor rămaşi astfel fără sprijin. Grecia cere un loc în Comisia Europeană a Dunării parte a veniturilor Comisiei sunt bani griceşti Afară de aceasta, tocmai marina greacă a suferit cele mai multe pagube In 1928 şi 1927, din cauza relei întreţineri a Burei Salina, care a provocat bastimentelor greceşti pierderi de mărfuri şi Întârzieri. „Acum, fiind vorba s& se hotărască alegerea unei alia guri a Dodin Crimeea in virtutea tratatului i nării trn navlflata fluvială, co f“ ?a,rk 91 â ,?.st “8ntainu,,ă A sporirea taxelor pe tonă, este firesa tratatul din Berlin, după războiul din 1877. De atunci, și chiar înainte de războiul Crimeei, pavilionul grecesc predomina in Dunărea de jos, ca Grecia să aibă un reprezentant permanent in comisiune. „Acum zece ani, s’a făcut Gre-După statisticile Comisiei europene, ■ ®»e» propunerea de a participa in pavilionul grecesc era cel dintâi in 1926 şi 1927. şi va fi desigur tot aşa in 1928, cu toate că statisticile pe anul acesta nu s’au publicat Încă anunţat că ministrul Greciei, d. Pitis, a formulat la Quai d'Orsay, cererea ca Grecia să fie reprezentată la Comisiunea europeană a Dunării. Ziarele greceşti se ocupă de această chestiune. Iată, între altele, ce scria ziarul „Hestia”. ..Comisiunea europeană a Dunării a fost instituită după războiul Comisiune, ceea ce dovedește că temeinicia acestei participări arata atunci recunoscută- Dar propunerea a fost respinsă pentru motive de economie”. Asigurarea averilor bisericeşti întrunirea preoţilor la soc. „Ajutorul” din diferenţa dintre cota pieţei şi cea stabilită de eforie. Pr. Rădulescu, de la biserica Dichiu, spune că preoţii nu sunt împotriva asigurării averilor bisericeşti, dar să nu li se impună plata unor cote mai mari decât cele curente Arată apoi că sunt biserici asigurate cu cote de la mie şi chiar cu 0,75 la mie. Pr. Diaconescu spune că chestiunea asigurărilor fiind de ordin pur comercial, ea nu poate fi hotărâtă decât de consiliile parohiale cari cunosc situaţia averilor bisericilor respective şi în nici un caz cota de asigurare nu poate depăşi cota curentă de pe piaţă. Pr. Coman afirmă că statul e dator să asigure bisericile, după cum asigură şi şcolile, aceasta cu atât mai mult cu cât statul a secularizat imense averi ale bisericei. Sunt biserici a căror avere, deşi evaluată la zeci de milioane, nu produce nici un venit fiind înregulamente privitoare la situaţia vestită în preţioase obiecte de cult; i .• • _ v _____u . i . __î ^ QAncfo Vh cori.«-»? rm nnf nlafi mni bisericei, să fie consultat şi clerul. Regulamentul pentru asigurarea averilor bisericeşti constitue o surpriză pentru preoţime. Defor Băicoianu a dat unele lămuriri cu privire la cuantumul cotei stabilite, afirmând că dacă această cotă este mai mare decât cele oferite pe piaţă, acest fapt se datoreşte dorinţei pe care eforia o are de a creia un fond bisericesc aceste biserici nu pot plăti nici o cotă de asigurare. Pr. G. Creţu îşi exprimă părerea că ar fi fost mai nimerit ca Însăşi biserica să înfiinţeze o societate de asigurare pentru averile ei. Eventualul profit al acestei societăţi de asigurare ar reveni astfel tot bisericii, roagă eforia bisericească să studieze îndeaproape această propuunere. Prin legea de organizare a bisericei ortodoxe s-a instituit „Eforia bisericească“ in scopul administrării averilor bisericești. Această eforie a întocmit un regulament prin care se prevede că fiecare biserică are datoria să-şi asigure localul, mobilierul şi obiectele de cult. In acest sens eforia a cerut tuturor parohiilor ca asigurarea să se facă prin intermediul ei şi a stabilit drept cotă de asigurare 1,75 la mie. In acelaş timp eforia a tratat această chestiune cu o singură societate de asigurare. Preoţii din Capitală, luând cunoştinţă de dispoziţia eforiei s-au întrunit aseară în localul soc. „Ajutorul“ a clerului, spre a discuta această chestiune. La consfătuire a luat parte şir Băicoianu, unul dintre cei trei efori bisericeşti. Pr. dr. Marin Ionescu, de la biserica „Cuibul cu Barză"' a cerut ca oridecâte ori se întocmesc legi şi I