Adevěrul, februarie 1929 (Anul 42, nr. 13837-13861)

1929-02-01 / nr. 13837

Pagina 4-a Dizolvarea Consiliului general al Capitalei * • ■ • Şedinţa de eri dimineaţă Eri­­dimineaţă, membrii consiliu­lui comunal general al municipiului Bucureşti, s-au întrunit în şedinţă publică sub prezidenţia d-lui dr. Gh. Gheorghian, locţiitor de primar, asis­tat de d. Ioan Rohan, secretar ge­neral. CUVÂNTAREA D-LUI DR. COSTI­­NESCU După deschiderea şedinţei, d. dr. I. Costinescu, răspunzând criticilor aduse de un ziar, după care la Uzi­nele comunale ar fi neregularităţ administrative şi că ieftinirea cu­rentului electric ar fi o simplă făgă­­duială plasată, în legătură cu situa­ţia politică, spune că ieftinirea, care s'a produs dela 1 ianuarie, cores­punde, desigur, nu sporirii impozi­­telor, ci reducerii costului combusti­bilului. Mai suntem acuzaţi — spune d. dr. Costinescu — că am fi plătit o sumă însemnată societăţii de gaz şi elec­tricitate, drept echivalent pentru paguba minelor de cărbuni de la Lu­­peni! In realitate, operaţiunea făcută a fost în avantaj real pentru comu­nă. Noi avem azi acţiunile societăţii pe care le plătim în rate din consu­mul de gaz şi electricitate. Afară de aceasta, acţiunile societăţii fiind azi In urcare, primăria câştigă, nu pier­de. E adevărat că transformarea so­cietăţii nu s’a putut face definitiv. Aceasta din cauză că un grup de de­­tentorî de acţiuni din Elveţia, cer lichidarea. Operaţiunea se va face. DIZOLVAREA CONSILIULUI COMUNAL Decât nu această chestiune e cea m­ai interesantă pentru consiliu, ci faptul că în curând urmează să se facă dizolvarea consiliului. Cred că nu sunt greșit informat. Se va veni cu un decret de dizolvare, în foarte scurtă vreme, așa că azi suntem poa­te pentru ultima oară împreună. Trăim de 3 ani în cea mai deplină armonie reprezentanţi ai partidelor liberal, averescan, naţional-ţărănesc, ţărănesc, iorghist şi socialist. Am a­vut în tot timpul impresiunea că ne-am înţeles şi că niciodată n­u am făcut aci politică de partid. În Noembrie a venit la cârma ţă­­rii partidul naţional-ţărănesc. Ar­monia s-a stricat şi reprezentanţii fiecărei grupări politice şi-au reluat libertatea de acţiune. Nu noi suntem vinovaţi. Am avut o întrevedere cu d. Vaida Voevod, ministrul internelor. I-am expus modul cum am gospodărit co­rtina şi pentru înlesnirea soluţionă­rii situaţiei, i-am comunicat că ţin demisiunea mea la dispoziţa d-sale. Am recomandat în acelaş timp ca primar pe d. dr. Gh. Gheorghian, fruntaş naţional-ţărănist, care a mai gospodărit comuna. Am plecat, apoi, la alegeri. Am ci­tit la ziarul „Dimineaţa“ instituirea unei anchete administrative le pri­măria—despre care eu nu știam ni­mic. Venit in Capitală, mi - a comu­nicat o candidatură foarte impera­­n­tivă la primariat, aceea a d-lui Dem­­i-Iotobrescu. Cum această candidatură era in legătură cu oarecari angajamente pe cari le-ar fi avut d. Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, am avut o întrevedere cu d. Mad­gearu. D. Madgearu mi-a cerut categoric să înlesnesc desemnarea ca primar a d-lui Dem. Dobrescu, renunţând la recomandarea d-lui dr. Gheorghian. D. Madgearu mi-a afirmat că dacă nu susţin pe d. Dobrescu, va dizolva întreg consiliul! Eu admir energia d-lui Madgearu în partidul din care face parte, însă am crezut că chestiunea dizolvării privește ministerul de interne și nu ministerul de industrie. N’am pri­mit, deci, imperativul d-lui Mad­gearu. • D. Aurel Bolintineanu : Tot ce vrea să facă în partid d. Madgearu, se face! D. dr. Costinescu : Nu mă îndoesc şi de aceea chiar felicit pe d. Mad­gearu. Aşa­dar eram ameninţaţi cu di­zolvarea. Am avut o nouă întrevedere cu d. Vaida. In cursul întrevederii, am avut impresiunea că d-sa era presat prin acţiunea d-lor Dem. Dobrescu şi Chiriţă Vasilescu, semnatarul ce­rerii în baza căreia s’a instituit an­cheta administrativă. S’a instituit ancheta şi suplimen­tul de anchetă. Voi aduce chestiunea şi înaintea parlamentului. D. F. Chelner : O veţi aduce nu­mai în parlament, aci s’a terminat. D. dr. I. Costinescu: De când s’a produs dizolvarea Camerei de co­merţ, ştiam că dizolvarea va veni şi aci.D. Vaida avea avizul consiliului superior administrativ. Eu nu regret decât că, după trei ani de colaborare gospodărească prin uitarea pasiunilor politice, tot pasiunile politice sfărâmă colabo­rarea. Mie nu-mi rămâne decât să vă mulţumesc pentru armonia realizată până azi şi să urez viitorului primar, pe care î l cred capabil ca avocat, sar­cina uşoară în răspunderea ce şi-a asumat-o împotriva indicaţiunior consiliului comunal. CUVÂNTAREA D-LUI ANIBAL TEODORESCU D. Anibal Teodorescu : Credeam că dizolvarea va respecta textele de lege. Nu cunosc temeiul avizului consiliului superior administrativ, insă el nu poate să fie elementul fraudei şi relei credinţe în adminis­traţia comunală. Anchetele făcute n’au constatat aşa ceva. D. F. Chelner: De ce anticipaţi? D. Anibal Teodorescu: Aceasta e părerea mea din cunoaşterea legii­ Aşa­dar, dizolvarea nu poate urmări Îndepărtarea unui consiliu nedemn, ci va satisface o simplă preocupare politică. Ea nu se face, deci, într’un temei legal. E regretabil că nu putem lua exemplu de la criteriile gospodăreşti ale oraşelor din Ardeal, unde admi­nistraţia comunală se conducea cu respectul demnităţii omului prin în­crederea reciprocă, întemeiată pe cinstea fiecăruia. Dizolvarea consiliului comunal mi se pare că e un atentat la libertăţile cetăţeneşti. Cuvântarea d-lui Chefner pinge calificarea de atentat la liber- i va cuprinde! ,___# ____# #___ _ _ I­­I D. F. Chefner, Începe prin a­res-1 D. dr. Costinescu, tăţile cetăţeneşti, întrucât acest aten­­at l’au săvârşit d-nii Anibal Teodo­rescu şi dr. Costinescu, împotriva indicaţiunilor categorice ale corpu­lui electoral. V-aţi creiat o majoritate prin in­troducerea ca consilieri de drept a acelora cari fuseseră respinşi de corpul electoral. Delegaţiunea permanentă are des­tule păcate pe conştiinţă, cari daci nu întrunesc elementele fraudei, constituesc, totuşi grave neregulari­­ăţi.Aţi nesocotit voinţa sufragiului universal, singura în drept să hotă­rască aci. In activitatea d­v. trecută, purtarea n’a fost alta decât vorba. D. Anibal Teodorescu: Se cunoaşt­­e că este ceva în aer, care vă dă autoritatea de a vorbi. D. Chelner: D-v. d-le Anibal Teo­dorescu, aţi fost miluitul majorităţii liberale. Răfuiala a venit şi sancţiunea nu va întârzia. Alegerile îşi vor spune cuvântul, îmi exprim nădejdea că astfel de lucruri nu se vor mai repeta şi că­­egalitatea va intra şi la primărie. CUVÂNTAREA D-LUI COLONEL SEINESCU D. colonel Marin Seinescu: Voi răspunde pe larg d-lui dr. Costine­­scu, când d-sa îşi va desvolta inter­pelarea la care mă voiu asocia. Eu înţeleg amărăciunea d-lui dr. Costi­nescu şi a d-lui Anibal Teodorescu. D-lor au fost primari trecând peste d. dr. Gheorghian, care fusese ales în capul listei! D. M. Berceanu: Atunci de ce nu-l alegeţi primar pe d-sa ? D. col. Şeinescu : Cred că şi în rândurile partidului naţional-ţără­nesc se găsesc elemente dacă nu mai bune, dar cel puţin tot aşa de bune ca şi ale d­v. Dizolvarea vă D. col. Seinescu (naţ.-ţăr) : Dacă nu voi mai participa la conducerea comunei, aceasta nu-mi va modifica atitudinea pe care totdeauna am a­­vut-o, ba chiar imi voi avea liberta­tea de acţiune. Eu, insă, nu te fac răspunzător pe d-ta, d-le doctor, de ceea ce se întâmplă. Ai fi putut ră­mâne primar, dacă nu aveai aci sa­teliţi în jurul d-tale, cari te-au sfă­tuit rău. D. dr. Topa (iorghist) relevă o se­rie de inconsecvenţe ale partidului naţional-ţărănesc. D. dr. Gheorghian, arată că, întru­cât d-sa nu este încă pus in posesiu­nea adresei oficiale de dizolvare, şi nici nu cunoaşte motivarea ei, se va pronunţa după ce va cunoaşte aceste elemente. In urmă consiliul votează recu­noaşterea comunei Lupeasca ca sub­urbană. Scandal in jurul Teatrului Naţional Răspunsul ministrului artelor La referatul alcătuit de d. C. Ki­­rițescu, directorul general al în­văţământului secundar, referat ca­re a fost trimis şi ministerului ar­telor, acest departament a trimis ori următorul răspuns ministeru­lui instrucţiunii: „Ca răspuns la adresa dvs. vă facem cunoscut că ministerul arte­lor regretă faptul că referatul d-lui director general Kiriţescu, care tre­buia să rămână un act confiden­ţial, a fost dat publicităţii în mod ostentativ, provocând discuţii alar­mante, menite sa arunce discredit asupra unei instituţiuni de stat. Totuşi ministerul artelor a in­tervenit la direcţiunea Teatrului Naţional, cerându-i să dea lămu­riri de urgenţă şi să arate măsu­rile ce înţelege să ia Pentru înlă­turarea din repertoriu a pieselor cu fond imoral şi pentru organiza­rea de matineuri pentru tineretul școlar*. - ------- ' AUREL VLAD Ministrul artelor vernul spaniol se pregăteşte a in­vita Consiliul în cursul sesiunii viitoare din Martie de a ţine sesiu­nea’sa din Iunie la Madrid. Dar după cum am spus mai sus, oficial nu s’a făcut încă nici un demers. Spania n’a invitat Consiliul Ligii Naţiunilor să ţină şedinţă la Madrid GENEVA, 29. — (Rador).­­ U­­nele ziare au anuţat că guvernul spaniol ar fi remis Consiliului Li­­gei Naţiunilor în cursul sesiunei­­sale din Lugano, o notă în care repetă invitat­unea din 1926 ca Consiliul să ţină o sesiune la Madrid. In această formă, ştirea este ine­xactă. De la întoarcerea Spaniei la Ligă se vorbeşte de dorinţa guvernului spaniol de a primi Consiliul in Ca­pitala sa. Este posibil ca reprezen­tantul Spaniei în Consiliu, să fi sondat pe câţiva din colegii săi în cursul sesiunii din Lugano, dar o invitaţiune oficială nu s’a produs până astăzi. Dacă s’a vorbit în tim­pul din urmă aşa de mult de sesiu­nea din Madrid, aceasta se dato­­reşte probabil faptulu că d. Qui­nones de Leon a repetat în Decem­brie la Lugano invitaţiunea ziari­ştilor din Geneva la expoziţiunile din Sevilla şi din Barcelona, fi­xând data acestei vizite la 10 zile înainte de sesiunea Consiliului di^rcpărută în 24 de pagini, in culori | Iunie. Din aceasta s’a dedus că gw Uimirile tragice ale unui şantaj sentimental Scena de la un concurs de rezis­tentă la dans in America; Succesul unei românce; „Miss Universum” şi „Miss România”; Viaţa romanti­că a lui Leonard; In adâncul ocea­nelor; Cum să ne păstrăm tinereţea; Rubrica cinematografică; Curiozităţi din toată lumea. Jocuri distractive şi peste 100 ILUSTRAŢI­UNI FOTOGRAFI­C­E publică excelenta revistă LEALITATEA EXEMPLARUL 8 LEI o spargere la CHIŞINĂU CHIŞINĂU. 29.­­ Trei bandiţi înarmaţi, s-au introdus prin spar­gere în localul regiei, din str. Re­gina Maria şi ameninţând cu revol­verele întinse pe proprietarul debi­tului, i-au cerut bani. Acesta le-au dat toţi banii ce-i avea asupra sa. Fiind surprinşi de un sergent, ban­diții au luat-o la fugă. Sergentul a tras asupra lor un foc de revolver. România şi congresul din Amsterdam Cu prilejul adunării generale a comitetului naţional român, s’a dis­cutat şi chestiunea participării Ro­mâniei la apropiatul congres dela Amsterdam. S’a accentuat asupra faptului că România este invitată oficial şi deci trebue să ne prezen­tăm in condiţii mai bune ca la con­gresul de la Stockholm. Programul acestui congres preve­de chestiunea dublei impuneri, pro­blema plăţilor internaţionale, chesti­unea scrisorilor de schimb, a cecu­rilor şi creditelor documentare şi, probabil, şi marea chestiune a con­stituirii unei uniuni internaționale a bancherilor. Tratativele comerciale polono-germane BERLIN, 29. (Rador). — D. Rau­scher, ambasadorul german la Var­­șovia, a sosit azi la Berlin, pentru a prezenta guvernulu Reichului un raport asupra stadiului negocierilor comerciale polono-germane. Ultimele propuneri scrise făcute de Polonia, și considerate la Berlin ca nesatisfăcătoare, au fost com­plectate prin o nouă notă, prin care se opinează că continuarea tratati­velor este necesară. Apropiata întrunire a ex­­pereţilor reparaţiilor PARIS, 29. (Rador). — Este pro­babil că întrunirea experţilor pen­tru examinarea chestiunii reparaţi­­unilor de războiu, va avea loc in mod oficios la Paris la 9 Februarie urmând ca In mod oficial Întrunirea experţilor să sa ţină la 11 Februarie. • ADEVĂRUL Palatul Justiţiei D. A. Marian creditor cambial a dat în judecată pe debitoarea d-na Hajmovici şi pe soţul ei pentru au­­torizare, şi a obţinut condamnarea debitoarei la plata sumei prevăzută în cambie. Când creditorul a pus în executa­re sentinţa, pârâţii au făcut contes­taţie pe motiv că procedura n’a fost bine îndeplinită faţă cu soţul. Atât judecătoria de ocol cât şi tribunalul au admis contestaţiile, dispunând anularea titlului judecătoresc. Cre­ditorul a făcut recurs pe care înal­ta Curte de Casaţie s. II l’a admis, casând fără trimitere sentinţa tri­bunalului. C Eri au continuat cercetările In afacerea dramei petrecută in trenul Târgovişte-Bucureşti. A fost ascultat de ministru Rădu­­canu ca informator. D-sa a arătat că a fost de câteva ori în vizită la Leordeni şi a constatat că menajul Gussi trăia in armonie. Astăzi vor fi ascultaţi alţi informatori.­­ Cercetările cu privire la pu­nerea in consumaţie a spirtului me­­tilic continuă la parchet. Eri a fost depus la cabinetul 7 de instrucţie raportul de expertiză me­­dico-legal, asupra viscerelor şi sân­gelui celui din urmă sucombat A. Rădulescu din str. Atelierului. De asemenea a parvenit cabinetului şi raportul de constatare a analizei ştiinţifice făcută asupra probelor de băuturi ridicate de d. judecător de instrucţie Stănescu, de la localu­rile de consumaţie, unde băuseră cei cari apoi au sucombat de in­toxicaţie. Acest din urmă raport constată prezenţa spiritului metilic in diverse proporţii, In probe de rom, licheruri, secarică şi chiar şam­panie. — Regia monopolului statului a făcut o plângere la parchet prin care arăta că se simte calomniată de ziarul „Rampa" care publicase un articolaş cu aprecieri spirituale asupra intenţiilor... imorale ale a­­cestei instituţii, cu prilejul apariţiei unor ţigări. Plângerea regiei a fost clasată. Impunerea la impozitul pe echivalent DISPOZIŢIILE MINISTERULUI DE FINANŢE In vederea impunerei la echiva­lent, legea timbrului prin art. 16 al. 4 dispune ca persoanele juridice şi instituţiunile ale căror bunuri sunt supuse acestui impozit sunt­­ obli­gate cu trei luni înainte de 1 ianu­arie a fie­cărui an să facă o decla­raţie scrisă la ad­tia financiară a sediului lor, în care să se arate a­­mănunţit bunurile ce posedă. Nefacerea declaraţiunei este pe­depsită de lege prin art. 76. întrucât legea timbrului este încă la Începutul aplicarei ei, impunerile la echivalent pe 1928 nu a­u fost de­finitiv stabilite pe întreg cuprinsul ţărei. Din această cauză cât şi mai ales din faptul că nu a intervenit nici o schimbare In privinţa buni­ce aceste nevoi, s’a împărţit ţara in categorii şi anume : judeţe înfome­tate propriu zise, alcătuite din jude­ţele cari altă­dată produceau in aşa fel încât exportau, dar cari acum nu au produs din cauza secetei nici hrana şi nici sămânţa necesară pen­tru anul viitor. In această categorie sunt 15 judeţe şi anume : din sudul Basarabiei, din centrul Moldovei, a­rilor cea mai mare parte dintre o parte din judeţele de munte ale OJ persoanele juridice şi instituţiunile impozabile nu au mai repetat decla­­ratiunile la care erau obligate prin art 16 al. 4. In astfel de cazuri ministerul de finanţe a dispus ca dacă agenţii fiscului sau comisiunile constată că­ nu a intervenit de loc schimbări in ce priveşte posesia şi valoarea bu­nurilor nu se vor mai face impu­neri ci se va repurta impozitul , bine înţeles întregit pentru 12 luni al anului trecut. Această repurtare se va aduce la îndeplinire prin incheeri generale pentru toate impunerile de acest fel, care vor fi aprobate de comi­­siune printr’o singură decizie şi apoi trecute in rolurile s­peciale. Dacă contribuabilul­­ de faţă va semna pe tablou de luare in cunoş­tinţă iar dacă nu, i se va comunica impunerea pâstrându-şi dreptul de­­apel conform legei. Ministerul dispensează de amendă pentru nefacerea declarațumilor pen­tru 1928. Concursuri pentru posturi de medici în Capitală Ministerul sănătăţii face cunoscut că în cursul anului curent se vor ţine următoarele concursuri : La 13 Martie, pentru ocuparea a 3 posturi de medici prenatali la serviciul sanitar al Capitalei. La 26 Martie, pentru ocuparea a 2 posturi de medici dentişti la ser­viciul sanitar al Capitalei. La 15 Aprilie pentru ocuparea postului de medic primar al secţiei de oto­rino-laringologie de la spita­lul din Cernăuţi. ■- — - — - ——mm1~ 1 ■■■ ■ 1 Dela Fundaţia „Regele Ferdinand I” In 1929, şedinţa sa dela 25 Ianuarie consiliul fundaţiunii, luând cunoştinţă de scrisoarea reginei Maria din 19 Ianuarie 1929, prin ca­re dă aprobare înfiinţării la Iaşi a Institutului de educaţie pentru fii­cele de militari, dăruind totodată pentru aşezarea lui casele în care a locuit în timpul marelui război, a votat următoarea încheere: „Primeşte cu adâncă recunoştin­ţă acest dar, însărcinând pe d. pre­şedinte al consiliului fundaţiuţ­ii să prezinte M. S. Reginei Maria cele mai respectuoase mulţumiri. „Mărinimosul dar al Maiestăţii Sale va face posibilă realizarea chiar în acest an a institutului „Regina Maria“ pentru educaţiunea fiicelor de ofiţeri în faţa locului unde se va clădi în curând noua Fundaţiune universitară „Regele Ferdinand I“. „Aceste două aşezăminte cultu­rale vor înfăţişa astfel generaţiuni­­lor viitoare, în Iaşii suferinţelor şi a speranţelor din timpul marelui război, un înălţător simbol de unire* şi dincolo de moarte a gândurilor şi simţirilor celor doui mari suve­rani, cărora le-a fost dat să prezi­­deze cu atâta dragoste de ţară şi cu nesfârşit devotament la îndepli­nirea visului secular de unitate a neamului românesc”. CONFERINŢELE PREFECŢILOR Guvernul se sfâtueşte cu prefecţii asupra ne­voilor judeţelor După cum am anunţat, în zilele portante în special pentru încălzitul şi iluminatul spitalelor statului. CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE AGRICULTURA D. ION CĂMĂRĂŞESCU, vice-pre­­şedintele congresului internaţional de agricultură, a descris itinerariul şi programul a şease escursiuni ce se vor face simultan, de la 7 iunie, de către congresişti, arătându-se că fiecare escursiune va cuprinde câte 64 vizitatori străini. D. Cămărăşescu a insistat asupra importanţei acestor vizite, cu care ocazie ar trebui să se cunoască a­­devărata situaţie din ţară şi bogă­ţiile ei. S’a dat apoi prefecţilor hărţile şi instrucţiunile cari cuprind in cel mai desăvârşit detaliu, programul fiecăreia din grupurile escursionişti­­lor, de 25, 26, 27 şi 28 cor., a avut loc la ministerul de interne un ciclu de conferinţe cu prefecţii de judeţe din toată ţara, chemaţi în acest scop, in serii. Convocarea prefecţilor de judeţe la aceste conferinţe a fost determi­nată de cererile d-lor: I. Mihalache, ministrul agriculturii, şi I. Răduca­­nu, ministrul muncii şi cooperaţiei. Profitând de prezenţa lor în Capita­lă şi având unele chestiuni în legă­tură cu activitatea prefecţilor, au mai luat parte la conferinţe şi d-nii: general Alevra, ministrul comunica­ţiilor ; dr. Iuliu Moldovan, secreta­rul general al ministerului sănătăţii publice, şi I. Cămărăşescu, vicepre­şedintele congresului internaţional agricol, care va avea loc la Bucu­reşti in iunie a. c. D. ministru Ed. Mirto, luând cu­noştinţă de dorinţele colegilor săi mai sus arătaţi, a organizat aceste conferinţe, convocând pe prefecţi în patru serii. Conferinţa s-a deschis in ziua de 25 col., sub preşidentia d-lui sub­secretar de stat Ed. Mirto. APROVIZIONAREA JUDEŢELOR ÎNFOMETATE D. ION MIHALACHE, ministrul a­­griculturii, a dat prefecţilor de ju­deţe informaţiuni in special pentru ajutorarea judeţelor înfometate. D-sa a arătat că pentru a satisfa­ temiei şi o parte din nordul Ardea­lului Aceste judeţe, prin ajutorul Cen­tralei cooperativelor săteşti, vor fi aprovizionate, cumpărându-se din alte judeţe cerealele necesare pentru hrană şi însămânţa. A doua categorie de judeţe sunt a­­cele cari în unele părţi sunt lipsite de cereale, iar în altele au un plus de producţie. Aceste judeţe vor fi a­provizionate prin federalele respec­tive ale Cooperaţiei, cari prin cum­părare şi vânzare vor satisface ne­voile. Se vor pune acestor judeţe la dispoziţie fondurile necesare, în a­­cest scop. Cum însă în­ Ardeal şi Basarabia nu sunt în toate părţile cooperative şi bănci populare, se vor institui co­mitete speciale, însărcinate cu a­­provizionarea şi distribuţea cerea­lelor. D. Mihalache a atras o specială a­­tenţie prefecţilor asupra grijei ce trebue să o poarte însămânţărilor de primăvară, anunţând că se vor procura circa 1000 vagoane orz şi o­­văz în acest scop. D. Mihalache a mai cerut prefec­ţilor să-i dea relaţiuni privitoare la situaţia împroprietăririlor în fiecare judeţ, spre a se căuta posibilitatea remedierii, în limita posibilului -- a nedreptăţilor făcute. ŞOMAJUL D. I. RADUCANU, ministrul mun­cii şi cooperaţiei, a expus situaţia şomeurilor, arătând că prin şomeuri nu se înţeleg muncitorii de ocazie, cari părăsind munca câmpului sau asociat adevăraţilor muncitori, cali­ficaţi, lipsiţi de lucru. D-sa a cerut date exacte de numărul­ şomeurilor , posibilitatea de lucru în localitate, precum şi ajutoarele­­de cari ar avea nevoe. COOPERAŢIA D-nii I. MIHALACHE şi I. RADU­­CANU, apoi, au expus, in linii gene­rale, programul guvernului in ce priveşte cooperaţia, recomandând în special să se depună toată stăruinţa de a scoate politica din viaţa coope­rativă, căci politica face imposibilă prosperitatea cooperaţiei. CHESTIUNEA AUTOBUZELOR D. general ALEVRA, ministrul co­municaţiilor, a semnalat desele re­­clamaţiuni ce i se fac, privitor la circulaţia autobuzelor. S-a constatat, cu această ocazie că, autobuzele ar trebui să aibă obliga­ţii faţă de ministerul lucrărilor pu­blice, care întreţine şoselele naţio­nale şi faţă de judeţe cari întreţin şosele judeţene, că deci direcţia poş­telor nu ar avea nici un drept de a da autorizaţiuni şi de a percepe taxe în acest scop. Că aceste autorizaţii s’au dat provizoriu în seama direc­ţiei poştelor numai fiindcă lipseau fondurile pentru plata serviciului poştal, ui,Je nu era cale ferată sau unde calea ferată făcea un ocol prea mare. S’a hotărît ca, delegaţi ai­­ poştei, C. F. R., ministerului lucrărilor pu­blice şi ministerului de interne, să studieze normele după cari aceste autorizaţii să fie eliberate. Taxele ce se vor încasa din autorizaţiuni vor reveni acelor autorităţi cari plătesc şi întreţin şoselele. STAREA SANATATII PUBLICE D. dr. IULIU MOLDOVAN, secre­tarul general al ministerului sănă­tăţii publice, a arătat lipsurile dure­roase ale serviciului sanitar, cerând sprijin prefecţilor pentru alocarea In bugete a unor sume cât mai im SITUAŢIA IN JUDEŢE Prefecţii a­u expus apoi situaţia fiecărui judeţ, din care reese că domneşte cea mai desăvârşită li­nişte şi ordine şi că informaţiile date in privinţa neliniştei sunt false. In special au adus la cunoştinţa ministerului că, chiar funcţionarii statului şi in special primarii co­munelor rurale, produşi ai vechiu­lui regim, duc campanie contra nouilor impozite. NOUILE IMPOZITE D. subsecretar de stat ED. MIRTO i-a rugat să comunice populaţiei că aceste impozite au fost impuse de situaţia financiară moştenită de la liberali şi in special de deficitul bu­getar, al anului trecut. Că în faţa acestor împrejurări s-au căutat a se găsi impozitele cele mai puţin apă­sătoare pentru populaţia nevoiaşă. Că totul este un provizorat şi că toate acestea se vor dovedi cu o­­cazia alcătuirii viitorului buget. După conferinţe, prefecţii au pus d-lui Al. Vaida personal, voile fiecărui judeţ. CONFERINŢA CU PREFECŢII DIN ARDEAL Apoi a avut loc o conferinţă spe­cială cu prefecţii din Ardeal, privi­toare la aplicarea „normativului” instituit de Consiliul Dirigent, şi privitor la încadrarea funcţionarilor judeţeni şi comunali din Ardeal. Ce este „normativul"? Se ştie că la unită Consiliul Diri­­gent a găsit, datorită vitregiei vre­murilor, situaţia că Intelectualii ro­mâni nu putuseră ocupa funcţiuni ,de stat. In acest scop a­ alcătuit „normativul" in temeiul căruia după titlurile academice şi după vârstă, s'a făcut Încadrarea in aparatul de stat a elementelor româneşti. Cum ulterior, s'a aplicat greşit a­­cest normativ se va studia această aplicare. S’a anunţat că in acest scop va a­­vea loc la Cluj o conferinţă cu pre­fecţii de judeţe din Ardeal, la care vor lua parte d-nii miniştri Al Vai­­da-Voevod, Ed. Mirto şi Voicu Ni*­ţescu. «je­ne« D. EDUART MIRTO ! Şedinţa s’a ridicat la ora 1. Hotărirea dizolvării Aseară am fost infor­maţi că s’a hotărât defini­tiv dizolvarea consiliului comunal al Capitalei. As­tăzi va apare decretul re­gal cu nouile comisii inte­rimare. La primăria de Galben (centru) va fi numit d. Dem. Dobrescu, primăria de Verde d. maior Ange­­lescu, la Albastru d. Chiri­ță Vasilescu iar la Negru d. Alexandru Protopopes­­cu. Isprava unor săteni din Bucovina COŢMANI, 29. — Mai mulţi stă­tani din corn. Vadul Nistrului, au cerut preotului să oficieze slujba sfinţirii apei, după stilul vechiu. Preotul refuzând acest lucru, ţăranii au trecut Nistrul In Polonia şi au luat din comuna Sincoc apă sfinţită. Deşi grănicerii au tras câteva focuri de armă in aer, totuşi sătenii nu s’au intimidat. Pentru amnistie Comitetul central de amnistie ne comunică următoarele: Campania pentru amnistie conti­nuă să se desfăşoare în toată ţara. Se formează comitete locale şi regio­nale, in afară de cele existente până acum: Chişinău, Iaşi Tighina, Oradia Mare, Braşov — continuă. Astfel, în ultimul timp s’au format comitete pentru amnistie, în următoarele oraşe: Târgu-Mureş, Focşani, Turnu- Severin, Satu Mare, Bârlad, Gheor­­ghieni. La Cluj comitetul de amnistie se compune din d-nii: dr. Ioan Suciu, decan al baroului din Cluj, fost mi­nistru; Aurel Pampu, profesor; Eu­gen Motes; K. Ionescu, redactor la „Adevărul"; J. Papp, scriitor; Iuliu Deri, profesor; Iosif Hassar, lucră­tor; dr. Fosa Imas, medic; Florian Dinculescu, drd. în drept; E. Taran, inginer; Petru Ţuţea, drd In drept. S’a hotărât convocarea unei şe­dinţe plenare, pentru ziua de 1 fe­­bruarie, când comitetul se va com­plecta şi când se va redacta şi ma­nifestul. Comitetul central incunoştiinţea­­ză comitetele locale, că s-au expe­diat liste de adeziuni tipărite. In consecinţă, ele urmează a fi Împrăş­tiate în straturi cât mai largi, pen­­tru a se aduna semnături din toata categoriile sociale. Odată aceste lis­te complectate, ele vor fi retrimise comitetului central. Pentru coordonarea şi imprima­rea unui ritm unitar întregit cam­­pomii pentru amnistie, rugăm ca toa­­te iniţiativele (constituiri de comite­te locale, întruniri etc.) să fie din timp comunicate comitetului nostru. In ultima săptămână au avut loc întruniri în următoarele oraşe: Târ­gu-Mureş, Oradia Mare, Turnu-Seve­­rin. Vor mai avea loc — anunţate până acum — Întruniri la: Braşov, 3 Februarie; Cluj, la 10 Februarie. DATE NECESARE Comitetul reunoeşte invitaţiunea ** dresată anterior condamnaţilor şi familiilor, de a i se trimite date pri­vind: numele deţinuţilor, fapta pen­­tru care au fost Întemniţaţi, durata pedepsei etc. Aceste comunicări, se pot face pe o simplă c. p. nefiind necesare nici timbrele, pe cari cei mai mulţi le pun pe asemenea comu­nicări, nici rugăminţile ce adresea­ză. Acţiunea comitetului presupune că el a înţeles şi durerile celor în­chişi, ca şi ale celor rămaşi astfel fă­ră sprijin. Grecia cere un loc în Comisia Europeană a Dunării parte a veniturilor Comisiei sunt bani griceşti Afară de aceasta, tocmai marina greacă a suferit cele mai multe pagube In 1928 şi 1927, din cauza relei întreţineri a Burei Salina, care a provocat bastimente­lor greceşti pierderi de mărfuri şi Întârzieri. „Acum, fiind vorba s& se hotă­rască alegerea unei alia guri a Do­din Crimeea in virtutea tratatului i nării trn navlflata fluvială, co f“ ?a,rk 91 â ,?.st “8ntainu,,ă A sporirea taxelor pe tonă, este firesa tratatul din Berlin, după războiul din 1877. De atunci, și chiar înainte de războiul Crimeei, pavilionul gre­cesc predomina in Dunărea de jos, ca Grecia să aibă un reprezentant permanent in comisiune. „Acum zece ani, s’a făcut Gre-După statisticile Comisiei europene, ■ ®»e» propunerea de a participa in pavilionul grecesc era cel dintâi in 1926 şi 1927. şi va fi desigur tot aşa in 1928, cu toate că statisticile pe anul acesta nu s’au publicat Încă a­nunţat că ministrul Greciei, d. P­­itis, a formulat la Quai d'Orsay, cererea ca Grecia să fie reprezen­tată la Comisiunea europeană a Dunării. Ziarele greceşti se ocupă de acea­stă chestiune. Iată, între altele, ce scria ziarul „Hestia”. ..Comisiunea europeană a Dună­rii a fost instituită după războiul Comisiune, ceea ce dovedește că te­­meinicia acestei participări ara­ta atunci recunoscută- Dar propune­rea a fost respinsă pentru motive de economie”. Asigurarea averilor bisericeşti întrunirea preoţilor la soc. „Ajutorul” din diferenţa dintre cota pieţei şi cea stabilită de eforie. Pr. Rădulescu, de la biserica Di­­chiu, spune că preoţii nu sunt îm­potriva asigurării averilor biseri­ceşti, dar să nu li se impună pla­ta unor cote mai mari decât cele curente Arată apoi că sunt bise­rici asigurate cu cote de­­ la mie şi chiar cu 0,75 la mie. Pr. Diaconescu spune că chesti­unea asigurărilor fiind de ordin pur comercial, ea nu poate fi ho­­tărâtă decât de consiliile parohia­­­­le cari cunosc situaţia averilor bi­sericilor respective şi în nici un caz cota de asigurare nu poate depăşi cota curentă de pe piaţă. Pr. Coman afirmă că statul e dator să asigure bisericile, după cum asigură şi şcolile, aceasta cu atât mai mult cu cât statul a se­cularizat imense averi ale biseri­­cei. Sunt biserici a căror avere, deşi evaluată la zeci de milioane, nu produce nici un venit fiind în­regulamente privitoare la situaţia­ vestită în preţioase obiecte de cult; i .• • _ v _____u . i . __î ^ QAncfo Vh cori.«-»? rm nnf nlafi mni bisericei, să fie consultat şi clerul. Regulamentul pentru asigurarea averilor bisericeşti constitue o sur­priză pentru preoţime. D­­efor Băicoianu a dat unele lămuriri cu privire la cuantumul cotei stabilite, afirmând că dacă această cotă este mai mare decât cele oferite pe piaţă, acest fapt se datoreşte dorinţei pe care eforia o are de a creia un fond bisericesc aceste biserici nu pot plăti nici o cotă de asigurare. Pr. G. Creţu îşi exprimă părerea că ar fi fost mai nimerit ca Însăşi biserica să înfiinţeze o societate de asigurare pentru averile ei. E­­ventualul profit al acestei socie­tăţi de asigurare ar reveni astfel tot bisericii, roagă eforia biseri­cească să studieze în­deaproape a­­ceastă propuunere. Prin legea d­e organizare a bise­­ricei ortodoxe s-a instituit „Eforia bisericească“ in scopul adminis­trării averilor bisericești. Această eforie a întocmit un re­gulament prin care se prevede că fiecare biserică are datoria să-şi asigure localul, mobilierul şi obi­ectele de cult. In acest sens eforia a cerut tuturor parohiilor ca asi­gurarea să se facă prin interme­diul ei şi a stabilit drept cotă de a­­sigurare 1,75 la mie. In acelaş timp eforia a tratat a­­c­eastă chestiune cu o singură so­cietate de asigurare. Preoţii din Capitală, luând cu­noştinţă de dispoziţia eforiei s-au întrunit aseară în localul soc. „A­­jutorul“ a clerului, spre a discuta această chestiune. La consfătuire a luat parte şi­­r­ Băicoianu, unul dintre cei trei e­­fori bisericeşti. Pr. dr. Marin Ionescu, de la bi­serica „Cuibul cu Barză"' a cerut ca oridecâte ori se întocmesc legi şi I

Next