Adevěrul, februarie 1929 (Anul 42, nr. 13837-13861)

1929-02-08 / nr. 13843

Paw­ista ' S­ a Replica comisarului regal in şedinţa de după amiază La patru şi jumătate precis, şe­dinţa e declarată redeschisă. Preşedintele dă cuvântul d-luî co­misar regal maior Hotineanu care vorbeşte în replică asupra inciden­tului ridicat în şedinţa de dimi­neaţă. D-sa începe prin a spune că cele afirmate în şedinţa de dimineaţă de către acuzat sunt inexacte. La început Dobrogeanu-Gherea, în închisoarea Jilava, nu voia să semneze procesul verbal de luare la cunoştinţă a termenului de jude­cată. Dobrogeanu-Gherea a cerut într’a­­dev­ăr să fie scos de la „secret“. Lucru care s'a făcut imediat. A fost mutat în încăperea lui Bo­ris Ştefanof, după cum ceruse. S'a eliberat deasemenea permisi­uni avocaţilor, pe baza cărora ei au putut pătrunde la Jilava. D­­­OBROGEANU-GHEREA vrea să protesteze. Preşedintele sună clopoţelul şi a­­trage atenţiunea că dacă vorbitorul va mai fi întrerupt se va recurge la mijloacele prevăzute de lege. D. comisar regal continuă, că acu­zatul a avut toată libertatea să co­munice cu apărarea. Ba mai mult direcţiunea închisoa­­rei, n’a luat toate măsurile şi destul de energice, crede d-sa, ca să se res­pecte legile furtului. Citeşte declara­ţia făcută de acuzat în închisoare prin care acesta îşi motivează greva foamei şi a setei. Comentând această declaraţie, d. comisar regal arată că acuzatul nu a făcut greva în semn de protest con­tra îngrădirilor impuse la Jilava ci împotriva arestărei în sine. Anunţă apoi că doi dintre martorii cari n’au fost de dimineaţă în şedin­ţă s'au prezentat consiliului ca să dea asigurarea că vor veni la jude­cată. Aceştia sunt d-nii Stere şi Manoi­­lescu. Ei sunt doi martori principali dintre cei mulţi ai apărării, aşa încât procesul poate să se judece. Mere în­că odată Unirea incidentului cu fon­dul. Sosirea d-lui Mihai Popovici in Capitală II. m­in­istri «1« finanţe în mi­­­lets n! simftriei in gara de Nord mm • Noul ministru de justiţie al Ungariei BUDAPESTA. 5. (Rador).— Re­gentul Horthy a numit pe d. Tibor Zsitvay, preşedintele Camerei de­putaţilor, în postul de ministru al justiţiei. ....—— m • mw ffips^sa BwwsMSf­daiuw WsaitfVtt^ II III III li III hlll IIII il'I llif III [III—(il—laiMIU Procesul Al. Dobrogeanu-Gherea Şedinţa de dimineaţă dii dimineaţă în faţa consiliului de război al corpului 2 de armată a început desbaterea procesului d-lui Al. Dobrogeanu-Gherea. Desbaterile au avut loc într-o sală a cazărmii „Malmaison“. Şedinţa se deschide la ora 11. Consiliul e prezidat de d. colonel Bodescu, d. maior Hotineanu, comi­sar regal, susţine acuzarea. Pe banca apărării sunt d-nii avocaţi dr. Pă­trăşcanu, Bălăceanu şi M. Cruceanu. D. Dobrogeanu-Gherea e introdus în instanță. Din cauza grevei foamei, pe care o face de la data arestării sale, d-sa e foarte slăbit. Consiliul, având în vedere această stare fizică, îi îngădue să șcadă pe bancă. INTEROGATORIUL ACUZATULUI Se ia interogatoriul acuzatului. A­­cesta declară — cu voce slabă — că are etatea de 49 de ani, e de profe­siune inginer şi actualmente n are nici o ocupaţie. In ce priveşte fapte­le de care e învinuit d. Dobrogeanu- Gherea spune că nu le cunoaşte azi, după cum nu le-a cunoscut nici îna­inte. Se face apelul martorilor. Din 62 de martori citaţi numai doi sunt prezenţi. INCIDENTUL RIDICAT DE APĂ­RARE După interogatoriul luat acuzato­­rului apărarea ridică un incident de amânare. D. evocat M. Cruce­anu, constată că aproape toţi martorii lipsesc şi deci procesul nu poate fi judecat, fiindcă depoziţiile acestora sunt ne­cesare luminării dezbaterilor. D. Cruceanu, spune că procesul trebue amânat, fiindcă nici un avocat nșa avu timp suficient ca să studieze dosarul. O comisar regal maior TIOTINEA­­NU răspunde că motivele amânării nu sunt întemeiate şi că martorii au fost citaţi la timp, iar dosarele erau cunoscute avocaţilor încă de acum trei ani, când se intentase ac­tualul proces d-lui Dobrogeanu-Ghe­rea. De altfel afirmă d-sa, apărarea a avut in ultimele 10 zile dosarul la dispoziţie. D. comisar regal cere u­­nirea incidentului cu fondul şi con­siliul să dispună citarea cu mandate de aducere a martorilor necesari desbaterilor. D. CRUCEANU replicând susţinerilor d-lui comisar regal, arată că drep­tul de apărare ar fi violat dacă pro­cesul s'ar desbate fără audierea mar­torilor. In ce priveşte afirmaţia d-lui comisar regal că avocaţii cu­nosc dosarul de înainte, d-sa spune că această afirmaţie nu este serioa­să. Un avocat chiar dacă ar avea memoria cea mai prodigioasă, tot nu şi-ar putea aduce aminte, în a­­mănunte, un dosar cuprinzând pes­te 20.000 de pagini. Ori aceste amă­nunte sunt foarte importante şi pen­tru apărare. In ce priveşte afirmaţia d-lui comisar regal că apărarea ar fi avut la dispoziţia sa timp de 10 zile dosarul, ca să-l studieze, ci sa are de făcut rectificarea că deabia acum o săptămână, avocaţii au fost înştiinţaţi de însărcinarea ce le dă acuzatul. D. Cruceanu insistă din nou pen­tru o amânare fie cât de scurtă, în care timp apărarea să poată studia dosarul, iar martorii să fie citati cu mandate. Tot pentru amânare a pledat şi d. avocat dr. PĂTRĂŞCANU. Intre altele d-sa arată că acuzatul nu cu­noaşte dosarul şi legea îi dă dreptul să studieze afond învinuirile ce i se aduc, pentru ca să se poată desvino­­văţi în instanţă. Abia cu o zi îna­inte de proces, i s'a îngăduit lui Do­brogeanu-Gherea să studieze dosarul şi să ia contact cu apărarea.’ D. avocat BĂLĂCEANU cere şi D-sa amânarea procesului pentru a­­celeaşi motive. In plus, d-sa preci­zează că abia eri a­ putut Iun con-CE DECLARA DOBROGEANU­­GHEREA Preşedintele întreabă pe acuzat ce are de spus. D. AL. DOBROGEANU-GHEREA spune că nu i s’a îngăduit să-şi facă apărarea după dosare. D. comisar regal l-a vizitat la închisoare şi l-a înştiinţat de termenul fixat pentru proces. Cu acest prilej d-sa i-a făgă­duit că-l va lăsa să vorbească cu a­­vocaţii săi, în mod nesupra­veghi­at Făgăduiala d-lui comisar regal nu s’a realizat­ Abia în ultimele zile a­­vocaţii săi au fost lăsaţi să vină la închisoare iar convorbirile cu aceş­tia au avut loc toate, sub suprave­­gh­erea temniţerilor. In asemenea condiţii, fireşte, d-sa n'a putut vorbi nimic cu apărătorii săi şi a aranja împreună tema apărării. UN PROTEST ÎMPIEDECAT D. Dobrogeanu-Gherea vrea să ci­tească o declaraţie prin care pro­testează împotriva judecării acestui proces, care are la bază o vină Ine­xistentă şi a cărui desbatere se face in faţa unei instanţe militare. Preşedintele nu Îngădue citirea de­claraţiei. INCIDENTUL APARARII E RES­PINS Consiliu! uneşte Incidentul ridicat de apărare cu fondul procesului şi suspendă şedinţa, la ora 12.20 anun­­tand cea viitoare pentru ora 1 d. a. GREŞELILE FAŢA DE ACUZAT D. dr. PATRĂŞCANU ripostează co­misarului regal arătând că una din­tre omisiunile pe care le-a făcut jus­tiţia cu acuzatul, este punerea lui MAIOR TRESTIOREANU Vice­preşedinte în imposibilitate de a-şi cunoaşte dosarul. Fapt grav care decide în cum­păna rezolvării incidentului ridicat. Cere amânarea. D. avocat BĂLĂCEANU constată că In privinţa permisiunilor elibera­­­te avocaţilor ca să-şi viziteze clien­tul, la Jilava s'a făcut doar un act de pură formă. D-sa n’a luat cunoş­tinţă de cele două permisiuni la ca­re face aluzie comisarul regal. Crede că ele au fost într’adevăr emise însă nu s’a făcut nimic ca să-i fie înmânate. Roagă, ca şi ceilalţi colegi ai săi, să se acorde o amânare a procesului, absolut necesară studierii dosarului. Preşedintele dă din gentileţe, cum subliniază d-sa, cuvântul acuzatu­lui —• cu condiția să nu repete din ce s’a spus. O. Dobrogeanu Gherea repetă — toate cele spuse de d. comisar regal— că a fost împiedecat dela dreptul de a comunica liber cu avocaţii săi şi in timpul prea scurt, de o zi, cât i s'a îngăduit pentru citirea dosarului n'a putut să-și cunoască actele de "■ uzare. COLONEL BOTTESCU Preşed. Consiliului Consiliul intră în deliberare. După cinci minute de cumpănire declară incidentul respins. De acord cu concluziile comisaru­lui regal, dispune în privinţa martor VUIOR DRAGHICESCU (din consiliu) ii lor, ca ei să fie aduşi cu mandat de aducere în timpul dezbaterilor. CEREREA DE PUNERE IN LIBER­TATE D. PĂTRĂŞCANU ridică un nou incident: Cere punerea în libertate a acuzatului. Preşedintele întrerupe cu: „'A­dresaţi-vă, pentru asta, coman­dantul de corp“. AVOCATUL: Ne adresăm prin d-voastră­ PREŞEDINTELE: Faceţi petiţie. D. PĂTRĂŞCANU: Vă rog să luaţi la cunoştinţă rugămintea noastră ca prin domniile voastre s-o cunoască şi comandantul corpului. PREŞED. A, ...bun. D. PĂTRĂŞCANU: Cerem anume, ca In numele legii acuzatul să fie pus în postura de a se prezenta la judecată liber. COMISARUL REGAL: Legea spu­ne, domnule Pătrăşcanu că acuzatul trebue adus sub pază sigură şi ţinut în faţa judecăţii liber, în sensul că­tuşelor şi lanţurilor. Liber doar la mâini şi picioare. Cere să nu se mai facă deci astfel de propuneri în interesul aspectului de seriozitate al desbaterilor. D. PĂTRĂŞCANU: Domnule pre­şedinte ar fi într’adevăr grav dacă eu n’aş cunoaşte art. 112 din c. i. m. referitor la libertatea acuzatului. Domnul comisar regal însă, nu ştie să interpreteze cum trebue acest articol şi asta pentru d. comisar re­gal e şi mai grav. Dovedeşte că art. 112 cere Intr’ade­­văr libertatea acuzatului — totala libertate. Paza lui se face doar în şedinţă. D. COMISAR REGAL citează art. 123 c. j. militare care cere ca judeca-­a să se facă fără întrerupere. Dacă ea e suspendată mai mult de 24­ ore desbaterile trebuesc reîn­cepute. Ori întrucât desbaterile con­tinuă, nu poate fi vorba de punere în libertate a acuzatului, în afară de proces. Așa încât n’are nici- un rost eliberarea acuzatului. Consiliul după o scurtă deliberare respinge și acest incident, rămânând ca apărarea să facă o cerere scrisă care va fi înaintată comandantului de corp. Acuzatul solicită îngăduinţa să ci­tească o declaraţîune referitor la e­­liberarea sa. Preşedintele refuză să o asculte. Raia cuvântul d. dr. Pătrăşcanu, cere declinarea competinţei consiliu­lui de răsboi. Comisarul regal întrerupe. Atra­ge atenţiunea consiliului că acest incident trebue ridicat după citirea ordonanţei defintive, adică aşa cum cere art. 118 c. p. Şedinţa se suspendă pentru zece minute. ORDONANŢA DEFINITIVA Grefierul Matei Iliescu dă cetir® ordonanţei definitive. Această ordonanţă face istoricul întregei mişcări comuniste de la noi stabilind mai întâi o paralelă între evenimentele din Rusia şi România. Revine apoi la amănun­­tele mişcărei comuniste din ţară începând cu anul 1918 şi greva ge­­nerală de la căile ferate. Aminteşte rând pe rând toate evenimentele principale ale evolu­­ţiei comunismului în România. Se măreşte despre atentatul din 1919 comis la Senat şi condamnarea de mai târziu a d-lui Bujor. La ora 6 şi jumătate preşedintele întrerupe citirea ordonanţei şi sus­pendă şedinţa până mâine la ora 8. După o frământare de două luni, vreme în care s’au făcut o serie de anchete administrative la primăria Capitalei, dizolvarea consiliului ge­neral și a consiliului sectorului I (Galben), fiind fapt împlinit, ori la ora 1 s'a săvârşit instalarea nouei comisiuni interimare în frunte cu d. Dem. Dobrescu, întrucât fosta administraţie co­munală socoteşte ilegală dizolvarea şi cum ea intenţionează să intro­ducă acţiune înaintea contenciosu­lui administrativ — la instalarea comisiunii interimare nu a participat nici un membru din fosta delega­ţie permanentă. Trecerea administraţiei s’a făcut, deci, prin d. Ioan Roban, secretarul general al primăriei municipiului. FOSTA ADMINISTRAŢIE IŞI IA RAMAS BUN înainte de instalare, la ora 11, d. dr. I. Costinescu, fostul primar, s’a prezentat la primărie pentru a-şi lua rămas bun de la funcţionarii su­periori. D. dr. I. Costinescu a arătat îm­prejurările cari au adus dizolvarea şi a cerut funcţionarilor să mun­cească şi de aci înainte cu aceiaşi râvnă pentru interesele obşteşti în cadrele legalităţii. A răspuns în numele corpului funcţionarilor, d. Ioan Roban, pre­şedintele societăţii funcţionarilor comunali In urmă, d. dr. I. Costinescu, înso­ţit de d-nii M. Berceanu şi D. P. Ni­­culescu-Ritz au părăsit localul pri­măriei. INSTALAREA COMISIUNII INTERIMARE La ora 1 a sosit la primărie d. Dem. Dobrescu, preşedintele comi­siunii interimare, împreună cu d-nii vicepreşedinţi: Cezar Simionescu­, A­­chille Şaraga, C. Algiu, D. I. Nicu­­lescu, Virgil Serdaru, Ştefan Roma­­nescu, Ton I. Butză, Gh. Dumitrescu, Henry Trembinsky. După câteva minute au sosit d-nii Ed. Mirto şi D. R. Ioaniţescu, sub­secretari de stat la interne, împre­ună cu d. Vasile Constantinescu, director general în minister. Mai erau de faţă d-nii Pompiliu Ioniţescu, vicepreşedintele Camerei, Garabet Aslan senator, D. Tănăses­­cu, deputat, etc. D. Vasile Constantinescu a înmâ­nat d-lui Ed. Mirto decretul de di­zolvare şi instalare a nouei comi­siuni interimare, aşa cum au apă­rut în „Monitorul Oficial”. După ce d. Mirto a citit decretul, d. Dem. Dobrescu prestează cel din­tâi jurământul. CUVÂNTAREA D-LUI ED. MIRTO D. ED. MIRTO a arătat că guver­nul, în mod provizoriu, adică până la alegerile comunale, a hotărît In­stalarea comisiunii interimara Crede că hotărîrea guvernului e în asentimentul cetăţenilor. Activita­tea comisiunii interimare a Capita­lei, trebue să servească de exemplu tuturor oraşelor din ţară. Din ac­tuala comisiune fac parte oameni cari cunosc nevoile oraşului şi cetă­ţenii pot avea încredere în progra­mul ei de activitate. In viitoarea lege a municipiului se va prevede ca membrii de drept să nu poată exercita atribuţiuni aşa cum s’a procedat până acum. Se va face apel la oamenii de speciali­tate, însă numai cu caracter con­sultativ şi la limitele legii. EXPUNEREA D-LUI DEM. DO­BRESCU D. DEM. DOBRESCU a mulţumit regenţii şi guvernului pentru fap­tul, că prin dizolvarea consiliului, se va putea intra in legalitate, pu­­tându-se lucra în libertate, însă în ordine. Noul primar desfăşură, apoi, pro­gramul de activitate pe toate tere­nurile, atât cele gospodăreşti cât şi cele culturale, de asistenţă socială, etc. Vom menţine continuitatea cu bi­nele şi vom Înlătura răul Vom da afară pe toţi mituiţii şi vom rezilia contractele tuturor mituitorilor cari deţin de la primărie imobile şi con­cesiuni. Vom institui comisiuni de specialişti, spre a studia cum s’ar putea ajunge la oftinirea vieţii. Plângerile cetăţenilor vor fi ascul­tate cu sfinţenie. Vom înfiinţa re­gistre publice în cari se vor trece zilnic toate hotărîrile primăriei şi toate sumele ordonanţate. Cetăţenii vor trebui să se simtă la primărie ca la ei acasă jicnirea funcţionaru­lui şi jicnirea cetăţeanului, va fi considerată ca jicnirea primarului.­­ Samsarii de la primărie, vor trebui să-şi schimbe meseria. Economia va ţine mult timp, locul unui îm­prumut. Nu vom îngădui nici un privi­legiu de partid sau de persoană. Vom fi economi cu ceia ce este lux cheltuitori cu caia ce este necesar şi risipitori cu ceia ce este indispen­sabil. Primăria trebue să aibă nu nu­mai un caracter administrativ, ci şi social ASISTENŢA Vom desvolta asistenţa prin mun­că şi vom da atenţiune datoriilor sociale către muncitorii fără lucru, către copii săraci, către bătrâni şi mai cu seamă faţă de văduvele, or­fanii şi invalizii de războiu. Mahalalele vor trebui ridicate pentru ca municipiul să nu pară un oraş mic aşezat într’un sat mare. Din cauza mahalalelor abandonate, nu putem avea nici centrul curat şi sănătos. Am lucrat 50 de ani pentru centru, trebue să lucrăm cel puţin 5 ani pentru periferie, dacă nu înţelege parazitismul func­­până la linia forturilor, pentru ca civilizaţia să pătrundă şi în sub­urbane. Vom descurca şi vom civiliza cir­culaţia care a distrus casele prin camioanele supraîncărcate şi con­duse cu supraviteză. Vom da atenţiune culturii popu­lare, prin înfiinţarea de atenee, săli de lectură şi educarea poporului. Vom face apel la presă ca să-şi facă datoria de a ne critica, pentru ca să nu greşim, deoarece acolo unde nu pătrunde presa, pătrunde abuzul, jaful şi arbitrarul. Vrem să facem bucureşteanul, să îşi iubească Bucureştiul. (Vii a­plauze). D. ED. MIRTO a încheiat solem­nitatea asigurând din nou pe cetă­ţeni că actuala comisiune interima­ră va corespunde aşteptărilor. Un neobişnuit de mare număr de cetăţeni a asistat la solemnitatea instalării. NOUL PRIMAR IA CONTACT CU FUNCŢIONARII După amiază la orele 5 d. Dem. Dobrescu şi comisiunea interimară, au luat contact cu funcţionarii co­munali cari au fost, în acest scop, convocaţi în sala de consiliu. D. DEM. DOBRESCU a arătat că dacă n­u înţelege parazitismul func­ţionăresc, înţelege recunoaşterea da­toriei împlinite. Vom fi prietenii celor ce-şi vor împlini datoria şi vrăjmaşii celor­lalţi. Voi cere serviciilor tablouri de numărul funcţionarilor necesari, pentru ca lefurile celor nenecesari să treacă la cei sârguitori. Nu voi împiedica pe funcţionar să aibă convingeri politice. Aceste con­vingeri, trebue însă să şi le lase la uşa primăriei. Aci suntem toţi de aceiaşi politică, a intereselor edili­tare. D. IOAN ROBAN a arătat că cor­pul funcţionăresc comunal îşi va face ca totdeauna datoria, muncind cu râvnă şi devotament. Această a doua solemnitate s’a terminat la ora 6, după care func­ţionarii au trecut la serviciile res­pective. Instalarea sumisiunii interimare a municipiului Bucureşti mmg* • ' ■ Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu preşedintele comiuni interimare CĂPITAN GEORGESCU­­■ (din consiliu) DOBROGEANU-GHEREA tact, cu acuzaţii şi aceasta încă sub supravegherea sentinelelor. Fapt îm­potriva oricărei justiţii. CAP. LUCA (din consiliu) Congresul de agricultură din Bucureşti şi congresul din Budapesta, pentru infrumu­­setarea vieţii rurale BUDAPESTA, 5~ (Rador). — In unire cu comitetul de organizare al celui de al XlV-lea congres interna­tional de agricultură din Bucureşti, d. dr. Schandl, preşedintele congre­sului internaţional pentru înfrumu­seţarea vieţei rurale, a fixat pentru ţinerea acestui congres la Budapesta zilele de 31 Mai, 1 şi 2 Iunie. După congres se vor face ex­­cursiuni in posta ungară, pentru vizitarea fermelor principale in di­recţiunea Seghedin. Scopul este ca să se înlesnească călătorilor dru­mul spre frontiera României, pen­tru ca participanţii la congresul din Budapesta să participe şi la cel din Bucureşti, unde ar putea sosi toc­mai la timpul oportun. Organizatorii ambelor congrese se silesc acum să ob fie o reducere de 50 la sută pe căile ferate un­gare, cu formalități uniforme, atât pentru congresiștii din Budapesta cât și pentru cei cari ar trece nu­mai prin Ungaria pentru a veni in România. Directorul băncii populare din Bazargic arestat la Iaşi IAŞI. 5.­ Aseară a fost arestat la hotel Bristol Eugen Zira, direc­torul Băncii Populare din Bazar­gic. El este urmărit de autorită­ţile din Bazargic deoarece a dis­părut de acolo in urma unor frau­de săvârşite la bancă. Pentru înfometaţii din Basarabia Donaţiuni in bani primite la societatea Crucea Roşie Elevii şcoalei primare No. 10 Galaţi 480 Colecta elev. liceului „Can­­temir-Vodă" Bucureşti 490 Elevele şcoalei de menaj din Oradia prin „Universul“ 250 Elevii cl. IV prim. din Scor­­ţeni - Prahova prin ziarul „Dimineaţa“ 1.100 D. prof. universitar Bercea­nu Mihail 10.000 Filiala „Crucii Roşii“ Iaşi 100.000 Filiala „Cr. Roşii“ Tg.-Mureş 5.000 Ministerul justiţiei 70.000 Ministerul lucrărilor publice 500.000 Filiala „Cr. R.“ Câmpina 100.000 Filiala „Cr. R.“ Alexandria 3.000 Elevele şcoalei prim. de fete No. 21 „Princip. Ferdinand"' In memoria ing. Vidu Du­mitrescu din partea fami­liei Dumitrescu Filiala „Cr. Roşu­” Botoşani Filiala „Cr. R.” Câmpulung Gruparea secţiunii „C. R. Ti­nerimii“ se. prim. No. 7 de stat, Arad 1.557 DONATIUNI IN NATURA Elevele şcoalei prim. No. 17, str. Polizu No. 19: 17 rochiţe, 1 şort ne­gru, 1 pieptar, 2 cămăşi de zi, 2 per. pantaloni, 3 căciuliţe, 4 tricouri de lână, 1 ilic, 2 paltonaşe, 4 per. cio­rapi, 1 per. jambiere, 1 per. pantofi de casă, 1 pungă zahăr cubic (1 kg.) D-na Aurora Berghammer, strada Aurora 32 , 3 per. ghete, 2 per. pan­tofi, 1 pardesiu, 1 haină 2 per. pan­taloni, 1 pulover, 1 ghiozdan de piele, 2 per. pant, molton, 2 bluze, 1 bască, 1 per. mănuşi de lână­ D-na Didi R. Steager-Mircea, str. Sf. Ştefan No 12, 6 per. şoşonaşi tricotaţi pentru copii mici, 2 per. ciorapi, 1 cache­nez. Copiii Felix şi Rich J Jacobson, str. Bradului 10 bis, 2 cămăşi panta­loni, 2 per. pantaloni, 2 pieptare, 1 rochiţă, 3 per. jambiere, 1 căci­uliţă, 2 hăinuţe, 1 haină fără mâneci, 1 flanelă de lână tricotată, 2 per. mănuşi, 16 per. ciorapi, 4 per. încăl­ţăminte, 1 paie, galoși. D. T. Nîcolau, str. Labirint 84, 1 rochie, 1 flanelă de corp, 1 beretă de postav albă 1­1.093 500 42.082 10.000 Sinuciderea unui inginer SOROC­A. 5. — Ingineral şef al ju­deţului nostru, Eduard Koch, a fost găsit azi dimineaţă spânzurat. Din depoziţiile unui coleg al său, reese că Koch suferea de nervi. El era în vârstă de 53 de ani şi trăia în mare mizerie. încadrarea profesorilor secundari în vederea încadrării profesorilor la catedrele învăţământului secun­­dar, ministerul instrucţiunii a repar­tizat inspectorii generali cari vor prezida comisiunile însărcinate cu această încadrare, având ca membri pe inspectorii-şefi de regiuni, du­pă cum urmează: Reg. I Timişoara: d. inspector ge­neral P. Marinescu şi d. inspector­­şef Brutianu. Reg. II Oradea-Mare: d. inspector general Enache Ionescu şi d. inspec­tor-şef A. Cosma. Reg. III Cluj: d. inspector general I. I. Bujor şi d. inspector-şef V. Seni. Reg. IV Sibiu: d. inspector gene­ral Marin Petrescu şi d. inspector­­şef I. Bratu. Reg. V. Braşov: d. inspector ge­neral C. Georgescu şi d. inspector­­şef N. Orghidan. Reg. VI Craiova: d. inspector ge­neral I. I. Bujor şi d. inspector-şef T. Ştefănescu. Reg. VII Piteşti: d. inspector ge­neral Victor Păcală şi d. inspector­­şef Garofoiu. Reg. VIII Bucureşti: d. inspector general C. Georgescu şi d. inspector­­şef C. Gâdea, pentru şcoalele de bă­ieţi. D-na Constanţa Evolceanu şi d. Inspector secundar N. Petrescu-Zoi­­ţa, pentru şcoalele de fete. Reg. IX Buzău: d. inspector gene­ral Enache Ionescu şi d. inspector­­şef Iile Dumitrescu. Reg. X Constanţa: d. inspector ge­neral Al. Pteancu şi d. inspector-şef O. Mironescu. Reg. XI Galaţi: d. inspector gene­ral N. G. Longinescu şi d. inspector­­şef Arămescu. Reg. XII Bacău: d. inspector gene­ral Marin Petrescu şi d. inspector­­şef G. Balaban. Reg. XIII Iaşi: d. inspector gene­ral I. Mitru, d. inspector­ şef M. Ban­­taş. Reg. XIV Cernăuţi: d. inspector general P. Merinescu şi d. inspector­­şef E. Săldeanu. Reg. XV Chişinău: d. inspector general C. Holban şi d. inspector­­şef I. Zaborovschi. In fiecare regiune comisiunile se vor complecta cu directorii şcoa­­lelor respective, spre a întocmi ta­bloul profesorilor ce se încadrează la fiecare şcoală. Cetiţi în­­ „Adevărul literar şi artistic” ISPITE O admirabilă nuvelă plină de tul­burătoarea nelinişte a dragostei care se trezește de Otilia Casimir Concursul de frumusețe organizat de „Realitatea Ilustrată” tiWî ■ Tiț ti’ .*■ 'x'f uv. i r . tSalves­ton (Texas)

Next