Adevěrul, februarie 1929 (Anul 42, nr. 13837-13861)
1929-02-08 / nr. 13843
Pawista ' S a Replica comisarului regal in şedinţa de după amiază La patru şi jumătate precis, şedinţa e declarată redeschisă. Preşedintele dă cuvântul d-luî comisar regal maior Hotineanu care vorbeşte în replică asupra incidentului ridicat în şedinţa de dimineaţă. D-sa începe prin a spune că cele afirmate în şedinţa de dimineaţă de către acuzat sunt inexacte. La început Dobrogeanu-Gherea, în închisoarea Jilava, nu voia să semneze procesul verbal de luare la cunoştinţă a termenului de judecată. Dobrogeanu-Gherea a cerut într’adevăr să fie scos de la „secret“. Lucru care s'a făcut imediat. A fost mutat în încăperea lui Boris Ştefanof, după cum ceruse. S'a eliberat deasemenea permisiuni avocaţilor, pe baza cărora ei au putut pătrunde la Jilava. DOBROGEANU-GHEREA vrea să protesteze. Preşedintele sună clopoţelul şi atrage atenţiunea că dacă vorbitorul va mai fi întrerupt se va recurge la mijloacele prevăzute de lege. D. comisar regal continuă, că acuzatul a avut toată libertatea să comunice cu apărarea. Ba mai mult direcţiunea închisoarei, n’a luat toate măsurile şi destul de energice, crede d-sa, ca să se respecte legile furtului. Citeşte declaraţia făcută de acuzat în închisoare prin care acesta îşi motivează greva foamei şi a setei. Comentând această declaraţie, d. comisar regal arată că acuzatul nu a făcut greva în semn de protest contra îngrădirilor impuse la Jilava ci împotriva arestărei în sine. Anunţă apoi că doi dintre martorii cari n’au fost de dimineaţă în şedinţă s'au prezentat consiliului ca să dea asigurarea că vor veni la judecată. Aceştia sunt d-nii Stere şi Manoilescu. Ei sunt doi martori principali dintre cei mulţi ai apărării, aşa încât procesul poate să se judece. Mere încă odată Unirea incidentului cu fondul. Sosirea d-lui Mihai Popovici in Capitală II. ministri «1« finanţe în milets n! simftriei in gara de Nord mm • Noul ministru de justiţie al Ungariei BUDAPESTA. 5. (Rador).— Regentul Horthy a numit pe d. Tibor Zsitvay, preşedintele Camerei deputaţilor, în postul de ministru al justiţiei. ....—— m • mw ffips^sa BwwsMSfdaiuw WsaitfVtt^ II III III li III hlll IIII il'I llif III [III—(il—laiMIU Procesul Al. Dobrogeanu-Gherea Şedinţa de dimineaţă dii dimineaţă în faţa consiliului de război al corpului 2 de armată a început desbaterea procesului d-lui Al. Dobrogeanu-Gherea. Desbaterile au avut loc într-o sală a cazărmii „Malmaison“. Şedinţa se deschide la ora 11. Consiliul e prezidat de d. colonel Bodescu, d. maior Hotineanu, comisar regal, susţine acuzarea. Pe banca apărării sunt d-nii avocaţi dr. Pătrăşcanu, Bălăceanu şi M. Cruceanu. D. Dobrogeanu-Gherea e introdus în instanță. Din cauza grevei foamei, pe care o face de la data arestării sale, d-sa e foarte slăbit. Consiliul, având în vedere această stare fizică, îi îngădue să șcadă pe bancă. INTEROGATORIUL ACUZATULUI Se ia interogatoriul acuzatului. Acesta declară — cu voce slabă — că are etatea de 49 de ani, e de profesiune inginer şi actualmente n are nici o ocupaţie. In ce priveşte faptele de care e învinuit d. Dobrogeanu- Gherea spune că nu le cunoaşte azi, după cum nu le-a cunoscut nici înainte. Se face apelul martorilor. Din 62 de martori citaţi numai doi sunt prezenţi. INCIDENTUL RIDICAT DE APĂRARE După interogatoriul luat acuzatorului apărarea ridică un incident de amânare. D. evocat M. Cruceanu, constată că aproape toţi martorii lipsesc şi deci procesul nu poate fi judecat, fiindcă depoziţiile acestora sunt necesare luminării dezbaterilor. D. Cruceanu, spune că procesul trebue amânat, fiindcă nici un avocat nșa avu timp suficient ca să studieze dosarul. O comisar regal maior TIOTINEANU răspunde că motivele amânării nu sunt întemeiate şi că martorii au fost citaţi la timp, iar dosarele erau cunoscute avocaţilor încă de acum trei ani, când se intentase actualul proces d-lui Dobrogeanu-Gherea. De altfel afirmă d-sa, apărarea a avut in ultimele 10 zile dosarul la dispoziţie. D. comisar regal cere unirea incidentului cu fondul şi consiliul să dispună citarea cu mandate de aducere a martorilor necesari desbaterilor. D. CRUCEANU replicând susţinerilor d-lui comisar regal, arată că dreptul de apărare ar fi violat dacă procesul s'ar desbate fără audierea martorilor. In ce priveşte afirmaţia d-lui comisar regal că avocaţii cunosc dosarul de înainte, d-sa spune că această afirmaţie nu este serioasă. Un avocat chiar dacă ar avea memoria cea mai prodigioasă, tot nu şi-ar putea aduce aminte, în amănunte, un dosar cuprinzând peste 20.000 de pagini. Ori aceste amănunte sunt foarte importante şi pentru apărare. In ce priveşte afirmaţia d-lui comisar regal că apărarea ar fi avut la dispoziţia sa timp de 10 zile dosarul, ca să-l studieze, ci sa are de făcut rectificarea că deabia acum o săptămână, avocaţii au fost înştiinţaţi de însărcinarea ce le dă acuzatul. D. Cruceanu insistă din nou pentru o amânare fie cât de scurtă, în care timp apărarea să poată studia dosarul, iar martorii să fie citati cu mandate. Tot pentru amânare a pledat şi d. avocat dr. PĂTRĂŞCANU. Intre altele d-sa arată că acuzatul nu cunoaşte dosarul şi legea îi dă dreptul să studieze afond învinuirile ce i se aduc, pentru ca să se poată desvinovăţi în instanţă. Abia cu o zi înainte de proces, i s'a îngăduit lui Dobrogeanu-Gherea să studieze dosarul şi să ia contact cu apărarea.’ D. avocat BĂLĂCEANU cere şi D-sa amânarea procesului pentru aceleaşi motive. In plus, d-sa precizează că abia eri a putut Iun con-CE DECLARA DOBROGEANUGHEREA Preşedintele întreabă pe acuzat ce are de spus. D. AL. DOBROGEANU-GHEREA spune că nu i s’a îngăduit să-şi facă apărarea după dosare. D. comisar regal l-a vizitat la închisoare şi l-a înştiinţat de termenul fixat pentru proces. Cu acest prilej d-sa i-a făgăduit că-l va lăsa să vorbească cu avocaţii săi, în mod nesupraveghiat Făgăduiala d-lui comisar regal nu s’a realizat Abia în ultimele zile avocaţii săi au fost lăsaţi să vină la închisoare iar convorbirile cu aceştia au avut loc toate, sub supravegherea temniţerilor. In asemenea condiţii, fireşte, d-sa n'a putut vorbi nimic cu apărătorii săi şi a aranja împreună tema apărării. UN PROTEST ÎMPIEDECAT D. Dobrogeanu-Gherea vrea să citească o declaraţie prin care protestează împotriva judecării acestui proces, care are la bază o vină Inexistentă şi a cărui desbatere se face in faţa unei instanţe militare. Preşedintele nu Îngădue citirea declaraţiei. INCIDENTUL APARARII E RESPINS Consiliu! uneşte Incidentul ridicat de apărare cu fondul procesului şi suspendă şedinţa, la ora 12.20 anuntand cea viitoare pentru ora 1 d. a. GREŞELILE FAŢA DE ACUZAT D. dr. PATRĂŞCANU ripostează comisarului regal arătând că una dintre omisiunile pe care le-a făcut justiţia cu acuzatul, este punerea lui MAIOR TRESTIOREANU Vicepreşedinte în imposibilitate de a-şi cunoaşte dosarul. Fapt grav care decide în cumpăna rezolvării incidentului ridicat. Cere amânarea. D. avocat BĂLĂCEANU constată că In privinţa permisiunilor eliberate avocaţilor ca să-şi viziteze clientul, la Jilava s'a făcut doar un act de pură formă. D-sa n’a luat cunoştinţă de cele două permisiuni la care face aluzie comisarul regal. Crede că ele au fost într’adevăr emise însă nu s’a făcut nimic ca să-i fie înmânate. Roagă, ca şi ceilalţi colegi ai săi, să se acorde o amânare a procesului, absolut necesară studierii dosarului. Preşedintele dă din gentileţe, cum subliniază d-sa, cuvântul acuzatului —• cu condiția să nu repete din ce s’a spus. O. Dobrogeanu Gherea repetă — toate cele spuse de d. comisar regal— că a fost împiedecat dela dreptul de a comunica liber cu avocaţii săi şi in timpul prea scurt, de o zi, cât i s'a îngăduit pentru citirea dosarului n'a putut să-și cunoască actele de "■ uzare. COLONEL BOTTESCU Preşed. Consiliului Consiliul intră în deliberare. După cinci minute de cumpănire declară incidentul respins. De acord cu concluziile comisarului regal, dispune în privinţa martor VUIOR DRAGHICESCU (din consiliu) ii lor, ca ei să fie aduşi cu mandat de aducere în timpul dezbaterilor. CEREREA DE PUNERE IN LIBERTATE D. PĂTRĂŞCANU ridică un nou incident: Cere punerea în libertate a acuzatului. Preşedintele întrerupe cu: „'Adresaţi-vă, pentru asta, comandantul de corp“. AVOCATUL: Ne adresăm prin d-voastră PREŞEDINTELE: Faceţi petiţie. D. PĂTRĂŞCANU: Vă rog să luaţi la cunoştinţă rugămintea noastră ca prin domniile voastre s-o cunoască şi comandantul corpului. PREŞED. A, ...bun. D. PĂTRĂŞCANU: Cerem anume, ca In numele legii acuzatul să fie pus în postura de a se prezenta la judecată liber. COMISARUL REGAL: Legea spune, domnule Pătrăşcanu că acuzatul trebue adus sub pază sigură şi ţinut în faţa judecăţii liber, în sensul cătuşelor şi lanţurilor. Liber doar la mâini şi picioare. Cere să nu se mai facă deci astfel de propuneri în interesul aspectului de seriozitate al desbaterilor. D. PĂTRĂŞCANU: Domnule preşedinte ar fi într’adevăr grav dacă eu n’aş cunoaşte art. 112 din c. i. m. referitor la libertatea acuzatului. Domnul comisar regal însă, nu ştie să interpreteze cum trebue acest articol şi asta pentru d. comisar regal e şi mai grav. Dovedeşte că art. 112 cere Intr’adevăr libertatea acuzatului — totala libertate. Paza lui se face doar în şedinţă. D. COMISAR REGAL citează art. 123 c. j. militare care cere ca judeca-a să se facă fără întrerupere. Dacă ea e suspendată mai mult de 24 ore desbaterile trebuesc reîncepute. Ori întrucât desbaterile continuă, nu poate fi vorba de punere în libertate a acuzatului, în afară de proces. Așa încât n’are nici- un rost eliberarea acuzatului. Consiliul după o scurtă deliberare respinge și acest incident, rămânând ca apărarea să facă o cerere scrisă care va fi înaintată comandantului de corp. Acuzatul solicită îngăduinţa să citească o declaraţîune referitor la eliberarea sa. Preşedintele refuză să o asculte. Raia cuvântul d. dr. Pătrăşcanu, cere declinarea competinţei consiliului de răsboi. Comisarul regal întrerupe. Atrage atenţiunea consiliului că acest incident trebue ridicat după citirea ordonanţei defintive, adică aşa cum cere art. 118 c. p. Şedinţa se suspendă pentru zece minute. ORDONANŢA DEFINITIVA Grefierul Matei Iliescu dă cetir® ordonanţei definitive. Această ordonanţă face istoricul întregei mişcări comuniste de la noi stabilind mai întâi o paralelă între evenimentele din Rusia şi România. Revine apoi la amănuntele mişcărei comuniste din ţară începând cu anul 1918 şi greva generală de la căile ferate. Aminteşte rând pe rând toate evenimentele principale ale evoluţiei comunismului în România. Se măreşte despre atentatul din 1919 comis la Senat şi condamnarea de mai târziu a d-lui Bujor. La ora 6 şi jumătate preşedintele întrerupe citirea ordonanţei şi suspendă şedinţa până mâine la ora 8. După o frământare de două luni, vreme în care s’au făcut o serie de anchete administrative la primăria Capitalei, dizolvarea consiliului general și a consiliului sectorului I (Galben), fiind fapt împlinit, ori la ora 1 s'a săvârşit instalarea nouei comisiuni interimare în frunte cu d. Dem. Dobrescu, întrucât fosta administraţie comunală socoteşte ilegală dizolvarea şi cum ea intenţionează să introducă acţiune înaintea contenciosului administrativ — la instalarea comisiunii interimare nu a participat nici un membru din fosta delegaţie permanentă. Trecerea administraţiei s’a făcut, deci, prin d. Ioan Roban, secretarul general al primăriei municipiului. FOSTA ADMINISTRAŢIE IŞI IA RAMAS BUN înainte de instalare, la ora 11, d. dr. I. Costinescu, fostul primar, s’a prezentat la primărie pentru a-şi lua rămas bun de la funcţionarii superiori. D. dr. I. Costinescu a arătat împrejurările cari au adus dizolvarea şi a cerut funcţionarilor să muncească şi de aci înainte cu aceiaşi râvnă pentru interesele obşteşti în cadrele legalităţii. A răspuns în numele corpului funcţionarilor, d. Ioan Roban, preşedintele societăţii funcţionarilor comunali In urmă, d. dr. I. Costinescu, însoţit de d-nii M. Berceanu şi D. P. Niculescu-Ritz au părăsit localul primăriei. INSTALAREA COMISIUNII INTERIMARE La ora 1 a sosit la primărie d. Dem. Dobrescu, preşedintele comisiunii interimare, împreună cu d-nii vicepreşedinţi: Cezar Simionescu, Achille Şaraga, C. Algiu, D. I. Niculescu, Virgil Serdaru, Ştefan Romanescu, Ton I. Butză, Gh. Dumitrescu, Henry Trembinsky. După câteva minute au sosit d-nii Ed. Mirto şi D. R. Ioaniţescu, subsecretari de stat la interne, împreună cu d. Vasile Constantinescu, director general în minister. Mai erau de faţă d-nii Pompiliu Ioniţescu, vicepreşedintele Camerei, Garabet Aslan senator, D. Tănăsescu, deputat, etc. D. Vasile Constantinescu a înmânat d-lui Ed. Mirto decretul de dizolvare şi instalare a nouei comisiuni interimare, aşa cum au apărut în „Monitorul Oficial”. După ce d. Mirto a citit decretul, d. Dem. Dobrescu prestează cel dintâi jurământul. CUVÂNTAREA D-LUI ED. MIRTO D. ED. MIRTO a arătat că guvernul, în mod provizoriu, adică până la alegerile comunale, a hotărît Instalarea comisiunii interimara Crede că hotărîrea guvernului e în asentimentul cetăţenilor. Activitatea comisiunii interimare a Capitalei, trebue să servească de exemplu tuturor oraşelor din ţară. Din actuala comisiune fac parte oameni cari cunosc nevoile oraşului şi cetăţenii pot avea încredere în programul ei de activitate. In viitoarea lege a municipiului se va prevede ca membrii de drept să nu poată exercita atribuţiuni aşa cum s’a procedat până acum. Se va face apel la oamenii de specialitate, însă numai cu caracter consultativ şi la limitele legii. EXPUNEREA D-LUI DEM. DOBRESCU D. DEM. DOBRESCU a mulţumit regenţii şi guvernului pentru faptul, că prin dizolvarea consiliului, se va putea intra in legalitate, putându-se lucra în libertate, însă în ordine. Noul primar desfăşură, apoi, programul de activitate pe toate terenurile, atât cele gospodăreşti cât şi cele culturale, de asistenţă socială, etc. Vom menţine continuitatea cu binele şi vom Înlătura răul Vom da afară pe toţi mituiţii şi vom rezilia contractele tuturor mituitorilor cari deţin de la primărie imobile şi concesiuni. Vom institui comisiuni de specialişti, spre a studia cum s’ar putea ajunge la oftinirea vieţii. Plângerile cetăţenilor vor fi ascultate cu sfinţenie. Vom înfiinţa registre publice în cari se vor trece zilnic toate hotărîrile primăriei şi toate sumele ordonanţate. Cetăţenii vor trebui să se simtă la primărie ca la ei acasă jicnirea funcţionarului şi jicnirea cetăţeanului, va fi considerată ca jicnirea primarului. Samsarii de la primărie, vor trebui să-şi schimbe meseria. Economia va ţine mult timp, locul unui împrumut. Nu vom îngădui nici un privilegiu de partid sau de persoană. Vom fi economi cu ceia ce este lux cheltuitori cu caia ce este necesar şi risipitori cu ceia ce este indispensabil. Primăria trebue să aibă nu numai un caracter administrativ, ci şi social ASISTENŢA Vom desvolta asistenţa prin muncă şi vom da atenţiune datoriilor sociale către muncitorii fără lucru, către copii săraci, către bătrâni şi mai cu seamă faţă de văduvele, orfanii şi invalizii de războiu. Mahalalele vor trebui ridicate pentru ca municipiul să nu pară un oraş mic aşezat într’un sat mare. Din cauza mahalalelor abandonate, nu putem avea nici centrul curat şi sănătos. Am lucrat 50 de ani pentru centru, trebue să lucrăm cel puţin 5 ani pentru periferie, dacă nu înţelege parazitismul funcpână la linia forturilor, pentru ca civilizaţia să pătrundă şi în suburbane. Vom descurca şi vom civiliza circulaţia care a distrus casele prin camioanele supraîncărcate şi conduse cu supraviteză. Vom da atenţiune culturii populare, prin înfiinţarea de atenee, săli de lectură şi educarea poporului. Vom face apel la presă ca să-şi facă datoria de a ne critica, pentru ca să nu greşim, deoarece acolo unde nu pătrunde presa, pătrunde abuzul, jaful şi arbitrarul. Vrem să facem bucureşteanul, să îşi iubească Bucureştiul. (Vii aplauze). D. ED. MIRTO a încheiat solemnitatea asigurând din nou pe cetăţeni că actuala comisiune interimară va corespunde aşteptărilor. Un neobişnuit de mare număr de cetăţeni a asistat la solemnitatea instalării. NOUL PRIMAR IA CONTACT CU FUNCŢIONARII După amiază la orele 5 d. Dem. Dobrescu şi comisiunea interimară, au luat contact cu funcţionarii comunali cari au fost, în acest scop, convocaţi în sala de consiliu. D. DEM. DOBRESCU a arătat că dacă nu înţelege parazitismul funcţionăresc, înţelege recunoaşterea datoriei împlinite. Vom fi prietenii celor ce-şi vor împlini datoria şi vrăjmaşii celorlalţi. Voi cere serviciilor tablouri de numărul funcţionarilor necesari, pentru ca lefurile celor nenecesari să treacă la cei sârguitori. Nu voi împiedica pe funcţionar să aibă convingeri politice. Aceste convingeri, trebue însă să şi le lase la uşa primăriei. Aci suntem toţi de aceiaşi politică, a intereselor edilitare. D. IOAN ROBAN a arătat că corpul funcţionăresc comunal îşi va face ca totdeauna datoria, muncind cu râvnă şi devotament. Această a doua solemnitate s’a terminat la ora 6, după care funcţionarii au trecut la serviciile respective. Instalarea sumisiunii interimare a municipiului Bucureşti mmg* • ' ■ Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu preşedintele comiuni interimare CĂPITAN GEORGESCU■ (din consiliu) DOBROGEANU-GHEREA tact, cu acuzaţii şi aceasta încă sub supravegherea sentinelelor. Fapt împotriva oricărei justiţii. CAP. LUCA (din consiliu) Congresul de agricultură din Bucureşti şi congresul din Budapesta, pentru infrumusetarea vieţii rurale BUDAPESTA, 5~ (Rador). — In unire cu comitetul de organizare al celui de al XlV-lea congres international de agricultură din Bucureşti, d. dr. Schandl, preşedintele congresului internaţional pentru înfrumuseţarea vieţei rurale, a fixat pentru ţinerea acestui congres la Budapesta zilele de 31 Mai, 1 şi 2 Iunie. După congres se vor face excursiuni in posta ungară, pentru vizitarea fermelor principale in direcţiunea Seghedin. Scopul este ca să se înlesnească călătorilor drumul spre frontiera României, pentru ca participanţii la congresul din Budapesta să participe şi la cel din Bucureşti, unde ar putea sosi tocmai la timpul oportun. Organizatorii ambelor congrese se silesc acum să ob fie o reducere de 50 la sută pe căile ferate ungare, cu formalități uniforme, atât pentru congresiștii din Budapesta cât și pentru cei cari ar trece numai prin Ungaria pentru a veni in România. Directorul băncii populare din Bazargic arestat la Iaşi IAŞI. 5. Aseară a fost arestat la hotel Bristol Eugen Zira, directorul Băncii Populare din Bazargic. El este urmărit de autorităţile din Bazargic deoarece a dispărut de acolo in urma unor fraude săvârşite la bancă. Pentru înfometaţii din Basarabia Donaţiuni in bani primite la societatea Crucea Roşie Elevii şcoalei primare No. 10 Galaţi 480 Colecta elev. liceului „Cantemir-Vodă" Bucureşti 490 Elevele şcoalei de menaj din Oradia prin „Universul“ 250 Elevii cl. IV prim. din Scorţeni - Prahova prin ziarul „Dimineaţa“ 1.100 D. prof. universitar Berceanu Mihail 10.000 Filiala „Crucii Roşii“ Iaşi 100.000 Filiala „Cr. Roşii“ Tg.-Mureş 5.000 Ministerul justiţiei 70.000 Ministerul lucrărilor publice 500.000 Filiala „Cr. R.“ Câmpina 100.000 Filiala „Cr. R.“ Alexandria 3.000 Elevele şcoalei prim. de fete No. 21 „Princip. Ferdinand"' In memoria ing. Vidu Dumitrescu din partea familiei Dumitrescu Filiala „Cr. Roşu” Botoşani Filiala „Cr. R.” Câmpulung Gruparea secţiunii „C. R. Tinerimii“ se. prim. No. 7 de stat, Arad 1.557 DONATIUNI IN NATURA Elevele şcoalei prim. No. 17, str. Polizu No. 19: 17 rochiţe, 1 şort negru, 1 pieptar, 2 cămăşi de zi, 2 per. pantaloni, 3 căciuliţe, 4 tricouri de lână, 1 ilic, 2 paltonaşe, 4 per. ciorapi, 1 per. jambiere, 1 per. pantofi de casă, 1 pungă zahăr cubic (1 kg.) D-na Aurora Berghammer, strada Aurora 32 , 3 per. ghete, 2 per. pantofi, 1 pardesiu, 1 haină 2 per. pantaloni, 1 pulover, 1 ghiozdan de piele, 2 per. pant, molton, 2 bluze, 1 bască, 1 per. mănuşi de lână D-na Didi R. Steager-Mircea, str. Sf. Ştefan No 12, 6 per. şoşonaşi tricotaţi pentru copii mici, 2 per. ciorapi, 1 cachenez. Copiii Felix şi Rich J Jacobson, str. Bradului 10 bis, 2 cămăşi pantaloni, 2 per. pantaloni, 2 pieptare, 1 rochiţă, 3 per. jambiere, 1 căciuliţă, 2 hăinuţe, 1 haină fără mâneci, 1 flanelă de lână tricotată, 2 per. mănuşi, 16 per. ciorapi, 4 per. încălţăminte, 1 paie, galoși. D. T. Nîcolau, str. Labirint 84, 1 rochie, 1 flanelă de corp, 1 beretă de postav albă 11.093 500 42.082 10.000 Sinuciderea unui inginer SOROCA. 5. — Ingineral şef al judeţului nostru, Eduard Koch, a fost găsit azi dimineaţă spânzurat. Din depoziţiile unui coleg al său, reese că Koch suferea de nervi. El era în vârstă de 53 de ani şi trăia în mare mizerie. încadrarea profesorilor secundari în vederea încadrării profesorilor la catedrele învăţământului secundar, ministerul instrucţiunii a repartizat inspectorii generali cari vor prezida comisiunile însărcinate cu această încadrare, având ca membri pe inspectorii-şefi de regiuni, după cum urmează: Reg. I Timişoara: d. inspector general P. Marinescu şi d. inspectorşef Brutianu. Reg. II Oradea-Mare: d. inspector general Enache Ionescu şi d. inspector-şef A. Cosma. Reg. III Cluj: d. inspector general I. I. Bujor şi d. inspector-şef V. Seni. Reg. IV Sibiu: d. inspector general Marin Petrescu şi d. inspectorşef I. Bratu. Reg. V. Braşov: d. inspector general C. Georgescu şi d. inspectorşef N. Orghidan. Reg. VI Craiova: d. inspector general I. I. Bujor şi d. inspector-şef T. Ştefănescu. Reg. VII Piteşti: d. inspector general Victor Păcală şi d. inspectorşef Garofoiu. Reg. VIII Bucureşti: d. inspector general C. Georgescu şi d. inspectorşef C. Gâdea, pentru şcoalele de băieţi. D-na Constanţa Evolceanu şi d. Inspector secundar N. Petrescu-Zoiţa, pentru şcoalele de fete. Reg. IX Buzău: d. inspector general Enache Ionescu şi d. inspectorşef Iile Dumitrescu. Reg. X Constanţa: d. inspector general Al. Pteancu şi d. inspector-şef O. Mironescu. Reg. XI Galaţi: d. inspector general N. G. Longinescu şi d. inspectorşef Arămescu. Reg. XII Bacău: d. inspector general Marin Petrescu şi d. inspectorşef G. Balaban. Reg. XIII Iaşi: d. inspector general I. Mitru, d. inspector şef M. Bantaş. Reg. XIV Cernăuţi: d. inspector general P. Merinescu şi d. inspectorşef E. Săldeanu. Reg. XV Chişinău: d. inspector general C. Holban şi d. inspectorşef I. Zaborovschi. In fiecare regiune comisiunile se vor complecta cu directorii şcoalelor respective, spre a întocmi tabloul profesorilor ce se încadrează la fiecare şcoală. Cetiţi în „Adevărul literar şi artistic” ISPITE O admirabilă nuvelă plină de tulburătoarea nelinişte a dragostei care se trezește de Otilia Casimir Concursul de frumusețe organizat de „Realitatea Ilustrată” tiWî ■ Tiț ti’ .*■ 'x'f uv. i r . tSalveston (Texas)