Adevěrul, martie 1930 (Anul 43, nr. 14166-14192)

1930-03-01 / nr. 14166

Reportaj parlamentar ASPECTE O după amiază banală. Comuni­cări afone, despre excese fiscale şi despre situaţia învăţătorilor basara­­beni, — cari fac să treacă pe la tri­bună d-nii Iacobeanu-Bacău, Hege­düs Nándor şi Ion Buzdugan. Scenă de cinematograf mut, d­in faţa tekniţei consternate.­­** urmă, discuţia la proectul d-lui general Cibosky, a cărui prezenţă pe banca ministerială e din ce in ce mai puţin stângace. In Adunare ră­mân numai militarii şi d. socialiştii. D. comandor Ban Zaharia,­­ uriaş, răzimat de banca excelenţelor, pân­deşte întreruperi. D. general Racovi­­ţă, raportorul, — comod instalat in mijlocul incintei, — bucuros că legea de reorganizare a armatei suscită a­­tăta discuţie. Şedinţa se deschide la ora 4.30 d. a. sub preşedinţia d-lui Ştefan Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii gene­ral Cihoski şi D. R. Toaniţescu. COMUNICĂRI D. HEGEDÜS NANDOR, maghiar, referindu-se la impunerile exagerate semnalate din diferitele părţi ale ţâ­rii, cere d-lui ministru de finanţe să D. general Holban, nelipsit din şe­­dinţă oride câte ori a vorba să încru­cişeze spada cu d. general Cihosky. Şi, evident, foştii ofiţeri in frunte cu d-nii Văgăunescu şi Gr. Poposea Lugoj. D. Răsnovanu critică principiile generatoare ale proectului — măsu­­rându-le cu centimetrul marxist. Iar d. prof. Mezincescu face o in­teresantă catiserie, întreţinând un viciu duel cu d. ministru al armatei. Gesturi largi voce apăsată. O sigu­ranţă neclintită in tot ceia ce afirmă. Şi,­­ un fel cu totul deosebit de a ataca probleme de ordin ostăşesc, opiniile unui bun medic, despre chi­pul cum trebuesc înaintaţi generalii şi recrutate cadrele interioare... trimită organelor fiscului uu circa lari platonice, ci instrucţiuni serioa­se, ca să se abţină de la excese la impunerea contribuabililor. D. I. BUZDUGAN, lupist, se plân­ge de felul cum funcţionează şcolile medii din Basarabia. Se intră apoi în ordinea de zi. Continuarea discuţiei asupra legei de reorganizare a armatei. D. dr. MEZINGESCU (naţ.-ţăr.) re­levă Însemnătatea pe care o pre­zintă instituţiile armatei în slujba apărării naţionale, dar socoate că nu se poate totuşi cere ţării decât numărul necesar pentru armată. Orice s’ar cere azi ţării peste mini­mul de sacrificii înseamnă un sa­RĂPIREA LIBERTĂŢII INDIVI­DUALE Textul din proectul în discuţie in redacţia actuală, este rău. Şi este astfel, pentru că el răpeşte pur şi simplu libertatea individuală unei întregi clase de oameni. Dacă la 1924 s’a găsit un ministru de războiu, care să-şi însuşiască el un text aidoma, apoi aceasta era atunci reflexul lipsei de respect pe care guvernul îl avea faţă de libertăţile publice. Azi, situaţia nu e aceiaş. Nici guvernul nici parlamentul nu sea­mănfi guvernului de la 1924. Suntem cu trup şi suflet pentru pregătirea fizică preregimentară. Dar pentru pregătirea facultativă N­u în forma în care reese din pro­­ect. D gen CIHOSCHI: In legea de faţă nu se prevede decât principiul T­egea or­ga­ni­că nu este pentru de­talii. Vom prevedea detaliile în le­gea recrutării D. dr MEZINCESCU: D-le gene­ral, atunci, de ce să nu prevedeţi că pregătirea preregimentară este facultativă? D­­ ce să lăsaţi posibili­tate unui viitor ministru al arma­tei să dea cure cine ştie în ce sens fanteziei sale în ce priveşte pregă­tirea preregimentară? D gen. CIHOSCHI: Vă e teamă ca o să fie recazarmaţi tinerii che­maţi la instrucţia preregimentară? D dr. MEZINCESCU: Ştiu eu nană unde poate merge fantezia unui viitor ministru al armatei.. D. gen. CIHOSHI: In art. 5 din le­­ge se prevede precis că termenul de armată începe la 21 ani. Aşa dar tânărul nu va putea fi înca­­zarroat înainte de ani D. dr MEZINCESCU: De ce n’ati precizat-o atunci chiar in proec CONCEDIILE SOLDAŢILOR D. dr. MEZINCESCU pledează, în continuare, pentru formula că — daca nu se poate reduce altminteri serviciul — concediile ostaşilor în­semnând cca. patru-cinci luni, să ne date la sfârşitul termenului de serviciu activ, astfel ca să se rea­lizeze în fapt, pe această cale, o reducere a termenului de serviciu. D. general HOLBAN: Ostaşii cari au dat dovadă că şi-au însuşit pre­gătirea cerută, ar putea fi eliberaţi cu patru luni înainte de termen adică în luna iulie din al doilea an de serviciu militar. D. dr. MEZINCESCU se declară de acord. D. general CIHOSCHI nu. D. dr. MEZINCESCU îşi întreru­pe aci discursul. D-sa va continua Vineri. Şedinţa s’a ridicat la ora 8 seara. Cea viitoare, azi la 3 jum. d. a la ordinea zilei: interpelarea d-lui Jumanca. GEORGE SILVIU Şedinţa dela 26 Februarie 1930 Reorganizarea armatei D. TEODOR ROZNOVANU, social- se găseşte in situaţia de a respinge democrat, spune în introducere că proectul, armata trebue să ţină pas cu vre­mea; ca atare armata noastră anchi­lozată de legiuiri şi practici învechi­te, trebue modernizată. Proectul de lege în discuţie are pretenţia de a realiza acest dezide­rat. D. Th. Roznovanu, trecând la pro­ect­ul combate. Întrucât socoate că, orificiu inutil, transformat în lege, el nu va schimba nimic în armată. Proectul nu cuprinde nici o concepţie nouă. Muncitorimea va continua astfel să fie carnea de tun, pe care capita­liştii va folosi-o şi, în viitor, pen­tru rezolvarea diferendelor dintre ei. Partidul naţional-ţărănesc, astăzi la guvern, se găseşte astfel în con­trazicere cu însăşi principiile enun­ţate de el în opoziţie, privitoare la armată. Intre altele făgăduiala că vor re­duce termenul de stagiu in armată, naţîonal-ţărăniştii n'au realiz­at-o. Ca atare, partidul social-democrat este imposibil ca sub pretextul apărării naţionale să se tolereze orice exagerare, orice abuz. In privinţa timpului de serviciu militar activ este o prea evidentă necesitate că el trebue redus abso­lut la minimul posibil. Azi, terme­nul este fixat la doi ani. Or, cu toate acestea eliberarea contingentului se face înainte cu câteva luni de împlinirea termenu­lui, ceea ce învederează că termenul se poate coborî și legal sub doi ani D. general CIHOSCHI: Dar, ne între­baţi pe noi, dacă suntem mulţumiţi că trebue să eliberăm contingentul înainte din vreme? Reducerea termenului militar D. DR MEZINCESCU: Poate c’ar fi necesar, ca termenul să fie ridi­cat şi la patru ani. Nu uitaţi însă că politica înseamnă coordonarea intereselor fiecărui departament cu interesele generale ale ţării. Acolo unde începe politicul, ia sfârşit spe­cialistul. Trebue ca necesităţile armatei să fie şi ele angrenate în complexul marelui mecanism, care e naţiunea. Reduceţi, dar, termenul serviciului militar! D. gen. CIHOSCHI: Țările cu ter­menul de serviciu militar cel mai urcat s'au prezentat cel mai bine in război­u. D. I. MIRESCU: Dovadă Germania-D. gen. CIHOSKI: Aduc de pe a­­ceasîă bancă omagii militarismului german dinainte de războiu D. DR MEZINCESCU citează din­­tr'un discurs al ministrului arma­tei cehoslovac, pasagiu­ pledând pentru reducerea termenului de ser­viciu militar activ şi contra între­buinţării ostaşilor la lucrări par­ticulare. D. gen CIHOSCHI: Vă însuşiţi părerile d-lui ministru ele războiu cehoslovac? D. dr. MEZINCESCU: Desigur Cine nu e de acord că trebue să se termine odată cu practica aceasta de a se folosi soldaţii la tot felul de lucrări particulare, după termi­narea instrucţiei? Şi apoi, dacă du­pă terminarea instrucţiei, soldatul dispune de timp liber, încât poate fi întrebuinţat la lucrări particula­re, nu este un argument în plus că termenul serviciului militar activ poate fi redus strict la limita tim­pului de instrucţie? Dar, pentru reducerea termenului serviciului militar activ este nevoe de o sporire a instructorilor, adică a reangajaţilor grade inferioare, nu a gradelor superioare, a generalilor re­abuzivă­ şi a coloneilor. Şi n’ar fi nevoe de sporuri bugetare. Avem prea mulţi generali şi colonei şi maiori. Este clar de unde să se reducă pentru a mări numărul instructo­rilor grade inferioare. DEMOCRATIZAREA ARMATEI D Lotar Rădăceanu a cerut de­mocratizarea armatei, — continuă d­­r. Mezincescu. Mie mi-a sunat rău la ureche formula aceasta. Cred că mai degrabă ar trebui în­făptuită modernizarea armatei. D. dr Mezincescu, cere, în altă ordine de idei, ca să se admită prezenta, cu vot consultativ civil al fiecărei circumscripţii în comisiile de recrutare respective. Venind la capitolul pregătirii pre­­regmna­ntsre, d. dr. Mezincescu spu­ne că dispoziţia aceasta, în forma, prevăzută în proces, este de aşa na­tură încât s’ar putea crede că toţi tinerii, în vârstă dela 19—21 ani, tre­ime să fie tot timpul la dispoziţia ministerului de războiu, pentru ins­trucţia preregimentară. Aşa sună de altfel opinia Consiliului legislativ. Iar opinia aceasta este cea justă. * SENATUL Şedinţa se deschide la orele 4.25. Sub preşedenţia protopopului Blaga Pe banca ministerială d-nii Ră­­ducanu şi Iuliu Moldovanu. PENSIILE INVALIZILOR “ D. ministru MOLDOVANU, răs­punzând unei comunicări trecute, recunoaşte că pensiile invalizilor sunt insuficiente uneori. Guvernul va face un re­censământ al inva­lizilor şi vor fi ajutaţi cei ce au ne­voe. Invalizii vor fi repuşi în vechile drepturi, în ce priveşte permisele pe c.fr. Pensiile se vor spori, în măsura posibilităţilor viitoare. Guvernul este hotărât să dea cel mai larg sprijin acestei clase. Situa­ţia invalizilor nu este însă atât de tristă, după cum este uneori înfăţi­şată. D. general POPOVICI arată că le­gea din 1920 prevedea ca în timp de 3 ani invalizii să-şi reguleze dreptu­rile. Termenul s’a prelungit. Dar sunt mutilaţi, cari nici până azi n au obţinut vr’un leu ca ajutor. Ei n au ştiut ce trebue să facă. Este ne­cesar ca termenul să se prelungea­scă, noi trebue să-i găsim pe invalizi şi să-i ajutăm. In Basarabia, am căutat noi pe in­valizi şi am făcut o societate pen­tru ei. Senatul aplaudă. D. MOLDOVANU declară că se vor respecta şi drepturile celor ce nu și le-au regulat încă. D. N. TEODORESCU a cerut dosa­rul gestiunea primăriei Corabia, din 1927 până în prezent. * Azi şedința la orele 3.30 d. a. A­DEVERUL" Vacarmul alarmist in plin Intre alarmism şi drepturile asupra Basarabiei Vacarmul alarmist e în plin. Şi totuş glasul raţiunei începe să-şi facă drum! D. Dr. N. Filipescu a dat semnalul. D-sa a amintit că înainte de orice, de problema basa­rabeană trebue să se lege o chestie de conştiinţă românească. Cine să­ fie sensibil la acest apel şi cine să renunţe la calculele politicianiste şi meschine, cari stau la baza alar­­mismului pe tema primejdiei bolşe­vice din Basarabia? Cine? Acei cari trimit până şi regentei soli spre a afirma evidente inexacti­tăţi? Zadarnică trudă. Problema pri­mejdiei de la Nistru constitue o maşină politică. Trebuie un timp oare­care până să se desmeticeas­­că cei terorizaţi sau cei de la a căror timorare se aşteaptă efecte de ordin politic. Cât despre răul imens, care se face creditului ţării şi situaţia inte­­nabilă ce se creează Basarabiei, din punct de vedere internaţional, cine să înţeleagă şi cine să asculte? Orice s'ar spune trăim vremuri în cari politicianismul pătimaş a răsturnat toate noţiunile. Există o primejdie la Nistru? Şi dacă da, cari sunt măsurile cari se impun? Dacă admitem o primejdie la Nistru, cu alte cuvinte dacă admi­tem că există primejdia unui atac bolşevic la Nistru, este evident că se impun, imediat, trei ordine de măsuri: 1) Demersuri diplomatice de na­tură a clarifica situaţia internaţio­nală şi atitudinea puterilor. Nu este într’adevăr, indiferent, unei puteri, cu intenţii agresive, când află că există una sau mai multe puteri, hotărite să intervină. Când Anglia a bătut cu pumnul in masă, in chestia Agadirului, şi a făcut să se ştie că Franţa nu va fi izolată in caz de conflict, poftele belicoase ale unor puteri au luat repede sfârşit. In căzut de faţă, o mică demon­straţie în Marea Neagră , două-trei vase de război apărute în aceste ape, şi efectul ar fi hotărîtor. Noi nu ştim ca România să fi făcut vre­un demers oare­care. Aceasta înseamnă că nu-i cazul u­­nei primejdii vădite. Alarmiştii nu vor merge doar până la a susţine că guvernul este în stare să negli­jeze o atare cale, dacă i-ar fi im­pusă de împrejurări! Deci prima dovadă că nu suntem in situaţia aşa cum o reprezintă a­­larmiştii interesaţi, care vor negre­şit o criză ministerială de pe urma unui imaginar pericol. Căci încă odată, dacă primejdia ar fi, guver­nul român și-ar face întreaga da­torie. :i ^ 2) O a doua serie de măsuri ar fi asigurarea frontierei. Cine în­drăznește să conteste că din acest punct de vedere au fost luate toate măsurile? Cine işi ia greaua răs­pundere să conteste că armata ro­mână nu este numai in situaţie de a face faţă oricărei eventualităţi, ci şi în situaţia d® a rezolva repede, scurt, orice tentativă de incursi­une ? 3) In fine, a treia serie de măsuri este acela care priveşte starea de spirit a populaţiei din provincia Basarabiei. A ridica moralul acestei popu­laţion, a-i spori elanul de luptă şi rezistenţă, a-i da prilejul să se sim­tă şi să se manifeste cât mai româ­neşte, iată comandamentul suprem care ar trebui să se impună orică­rui român cu dragoste de ţară. In loc de aceasta, ce fac patrio­tarzii şi alarmiştii noştri? Tot ce ie­stă in putinţă pentru a indispu­ne, a îndârji şi a înstrăina populaţia basarabeană. E parcă un vânt de nebunie. Din motive pe cari nu ţinem să le sub­liniem aci, se distinge clar un duh de ură, o dorinţă de împilare. în­dărătul fiecărui patriotarh stă un amator de stare de asediu. Spectacolul e pur şi simplu de­zolant. In sufletul patrioţilor din Basa­rabia, în sufletul bieţilor moldoveni cari, decenii au visat apropierea de patria mumă, câtă desnădejde, câtă adâncă durere trebue să se fi sădit! Cunoaştem argumentele celor mai subtili dintre alarmişti. Pri­mejdia nu-i la Nistru propriu zis. Primejdia e în starea de lucruri din Basarabia. Numai când vor porni tulburările de aci, sovietele vor îndrăzni să ne atace şi vor bate monedă, în lumea internaţio­nală, că ele au venit chemate şi nu cu pofta de cucerire. Basarabia bolşevizată! De ce? Fiind­că m şi aci, ca şi în restul ţă­rii, ca şi ori­unde în lume, soviete­le au agenţi şi atâta? Dar pentru ca agenţii să fie as­cultaţi, pentru ca propaganda lor să aibă răsunet, pentru toate acestea se cere o stare de suferinţă. Ca să fie primejdie, trebuie să de cine să se lase bolşevizat. Cum de nu înţeleg cei cari ne-au guvernat, de la răsboi încoace, ce teribilă mărturisire fac a crimei lor contra patriei, prin fe­lul cum au tratat Basarabia, când declară astăzi că ea este pur şi simplu bolşevizată ? Dar mai e un lucru. Afirmând că în Basarabia există o primejdie co­munistă, că ţara dintre Prut şi Ni­stru este bolşevizată, noi mărturi­sim in faţa Europei că Basarabia nu ne vrea, că ea nu vrea ordinea de lucruri din România. Dar pentru numele lui Dumne­zeu ! cine şi-a pierdut până într’a­­tâta mintea, încât să nu vadă gra­vele consecinţi ale unei atari afir­­maţiuni ? Să nu se uite, intri adevăr, că noi nu exercităm asupra Basarabiei un drept de cuceritor. Noi n’am cuce­­rit-o. Ea ne-a venit din pro­priul ei impuls, pe baza autodeter­­minărei şi simţimântului ei naţio­nal. Dacă pretindem că-i bolşevizată, că populaţia aşteaptă apariţia tru­pelor sovietice, dacă suntem în primejdia de a o pierde din această cauză. Basarabia, cum spunea dău­­năzi un ziar patriotar de atunci ca­Iosif palatin al Ungariei. Regimen­te-i titlul nostru de drept interna- tu]_din ®st®.pr°Pfîe: tional, pe baza căruia stăpânim Ba- ' sarabia ? Prin cucerire, nu. Aşa am susţinut mereu. Pe cale de au­to­determinare ? Dar patrioţii pre­tind că cei de peste Prut, bolşevi­­zaţi, nu ne mai vor. Atunci unde ajungem ? Ajungem la ceea ce era fata­. Ajungem la o ade­vărată crimă contra ţării. Noroc însă, că maşinile politice mai exploadează totdeauna. Noroc că furtuna artificială de astăzi va trece şi, odată cu ea, vom avea o nouă deziluzie politicianistă. Noroc că bunii Moldoveni, cari au trăit decenii în speranţa de a se vedea alipiţi la patria mumă, vor avea, mai curând de­cât îşi închipue mulţi, bucuria liniştei şi mulţumi­rea de a se şti pentru totdeauna fiii acestei ţări, scuipi de nedreptă­ţile revoltătoare de astăzi. Căci, până in cele din dreptatea va trebui să triumfe. Laolaltă cu ceilalţi fii ai ţării, ba­sarabenii nu se vor mai simţi nici împilaţi, nici mereu trataţi, pentru interese meschine politicianiste, drept bolşevizaţi. Naţionalismul moldovenesc basa­rabean va fi răzbunat atunci de toate suferinţele de astăzi, fatale în vremuri în care politicianismul român a răsturnat toate noţiunile şi valorile. Scrutator JUBILEUL REGENTULUI HORTHY BUDAPESTA, 26. — Regentul Hor­­thy va da un ordin de zi pe armată, în calitate de comandant suprem, cu ocazia aniversării a zece ani dela instalarea sa în regență. Prin acest ordin de zi se vor schimba denumi­rile actuale ale regimentelor In Un­garia, dându-li-se nume istorice ca de exemplu regimentul Arpad, al Sfântului Ştefan, regimentul Rakoc­­zy, Klatka, Bem, ete. Dintre foştii domnitori ai casei de Habsburg re­gentul n’a păstrat decât numele Mă­riei Therezia şi al fostului arhiduce­tatea regentului Horthy va primi numele Ion Huneiadi. In seara de 1 Martie se va da o serată de gală la operă, la care vor asista cu invitaţii speciale membrii guvernului, corpul diplomatic, mem­brii Camerii şi ai casei magnaţilor precum şi şefii autorităţilor şi per­­sonagiile de marcă d­in societate. Secretarul chesturei Chişinău mutat disciplinar CHIŞINĂU, 26. — Din ordinul ministerului de interne, secretarul chesturei locale, Panait, a fost tran­sferat disciplinar de la Chişinău la Comrad. Pedeapsa cu transferarea i-a fost aplicată pentru lipsă de vigilenţă în serviciu, de care a dat dovadă cu prilejul anchetării studenților de las urmă, I tatori. Ancheta asupra acestei afaceri e in curs. Bancnote de 1000 lei false, descoperite la Oradia Arestarea falsificatorilor ORADIA, 26. I­eri noapte jucau cărţi la clubul „Casa Naţională“ d-nii Pantelimon Stănescu şi căpi­tan Apostolescu. La un moment dat, d. căpitan A­­postolescu a primit din partea d-lui Stănescu o bancnotă falsă de o mie lei­e, căpitan Apostolescu a res­pins bancnota şi părăsind apoi clu­bul a înştiinţat poliţia despre des­coperirea sa. D. Pantelimon Stănescu prinzând de veste că poliţia a fost înştiin­ţată, a plecat la hotelul „Rima­noczy", unde locuia împreună cu tatăl său, şi a băgat un foc un teanc de bancnote false de o mie lei. In momentul când Pantelimon Stănescu vâra în foc bancnotele fal­se, şi-a făcut apariţia poliţia. Fraţii Pantelimon şi Ioan Stănes­­cu împreună cu tatăl lor anume Şte­fan Stănescu, de fel din comuna Galieşti, au fost arestaţi. La poliţie ei au recunoscut că au aruncat bancnotele false in foc. Cercetările continuă. Pa 9.tl catre comercianţii din toate tarile $i către importatori! Vizitaţi în interesul Dvs, propriu ofertă uriaşă la 111 in­ DIN LIPSCA­S Marile 1030 A dela 2 (Marele târg tehnic şi de construcţii dela 2-12 Martie, Târgul de Textile şi cel de articole de sport dela 2—6 Martie) Aci va aşteaptă industria si comerţul! circa 10.000 de expozanţu in 21 de ţări Cereţi imediat toate detaliile dela Leipziger Messamt, Leipzig sau dela reprinshiunutui onorific pentru Vechiul Regalt Domnul CORNIUO FRÜH­­ (Romanii S. A.) Bucureşti, Bd. Domnitei 3-5, orele de serviciu 10—1 a. m. t­elefen 346 64, 36110 si 364 55 pentru moldova, u­nui samv­aRUCX, Iaşi Bd. Ferdinand no. 9 Informațiuni de voiaj se dau la Compania Inter­­naţională de vagoane cu paturi. IN JURUL PROECTULUI VICA GEORGESCU După cum am anunţat, proectul d-lui deputat Vică Georgescu, refe­ritor la practica avocaturii de către miniştrii de justiţie după eşirea din guvern, nu a fost încă depus pe bi­roul Camerei. Eri, în culoarele Camerei, s-a dis­cutat mult despre acest proeet.. U­nii dintre semnatari declarau că n'au de loc intenția să facă o mani­festație politică. Astfel, d. Nicu St. Graur, deputat de Putna, care semnase proectul ne-a trimis spre publicare următoa­rea scrisoare : Stimate Domnule Director, In legătură cu proiectul de lege din inițiativă parlamentară, prin ca­re se tindea să se interzică miniş­trilor de justiţie dreptul de a pleda timp de cinci ani, ţin să precizez că semnătura mea nu a fost dată decât ca afirmare a unui înalt principiu de moralitate politică. Nu am înţeles un singur moment să se facă speculă politică şi nici să se furnizeze nou material pentru ma­­ri naţiuni oculte. Mai mult, când am semnat, am declarat categoric că proiectul de le­ge să nu fie depus decât după lim­pezirea definitivă a situaţiunii poli-Pi imiţi, vă rog. Domnule Director, asigurarea distinselor mele senti­mente. NICU ST. GRAUR deputat de Putna Şi d. I. Mihalache, ministrul agri­culturii, s'a sesizat de această ches­tiune , sa a invitat cri pe d. Vică Georgescu şi l’a rugat să renunţe la proectul său. Deputatul de Vâlcea a refuzat însă, declarând că, prin al­cătuirea proectului, n'a vrut să lo­vească în nimeni personal, dar nici nu înţelege să-l retragă din motive personale. Discuţia a ajuns­ la un moment dat la un ton destul de ri­d­icat. D. Vică Georgescu a părăsit Camera miniştrilor declarând că ră­mâne la punctul său de vedere şi că va depune proectul. Se pare că mai mulţi şefi de or­ganizaţii judeţene au intervenit a­­poi pe lângă deputaţii semnatari ai proectului, ca să-şi retragă semnă­turile. Intru­cât au reuşit se va ve­dea astăzi. Unele ziare au afirmat eri că un grup de deputaţi în frunte cu d. Ştefan Mihăescu au pornit o acţiune pentru a lărgi proectul, d-lui Vică Georgescu, în sensul ca miniştrii să, nu poată fi membri ai consiliilor de adminis­taţie timp de cinci ani după eşirea din guvern. D. Mihalscu a susţinut această te­ză atât în opoziţie, cât şi­ în discur­sul ţinut la mesajul actualei se­­siuni. Deşi d-sa se menţine pe punc­tul de vedere că acest proeet este ne­cesar, totuşi ştirea că ar dori să-l lege de proectul Vică Georgescu nu este exactă. D-sa a invitat aseară la masă un grup de deputaţi majoritari. Au luat parte d-nii: Vică Georges­cu, D. Tănasescu, D. Căpăţâneanu, Marin Ilinei, pr. Coltor, Ilie Lazăr, etc. După masă a avut loc o consfătu­ire politică. S’a hotărât ca o delegaţie din ti­neretul parlamentar să intervină la d. Iuliu Maniu şi la d. Ion Mih­ala­­che, ca aceştia, ţinând seamă de ser­­­timentul Parlamentului, să clarifice situaţia în guvern, făcându-se o re­maniere ministerială din care să re­zulte un guvern care să fie expresia Parlamentului. Polemică radiofonică­­ parlamentară in"r ■ ■" ■ ——» D. Tudor Arghezi răspunde interpelării d-lui V. V. Haneș Domnule Director, Sunt stiluri diverse de a cons­trânge o autoritate să verse parale. D. profesor secundar Vasile V. Haneș, utilizează metoda parla­mentară. Luna trecută atacul d-sa­­le din Camera deputaţilor împotri­va direcţiei Educaţiei Poporului, în persoana d-lui Rebreanu, era ur­mat de o cerere de fonduri, semna­tă tot de d-sa, sub aspectul pla­sării unei lucrări cu titlu lung: „Formarea opiniunii franceze asu­pra României în secolul al XIX-lea — şi cu un preţ cochet: 300 de lei. Directorul ar fi putut să rezolve, intimidat, personal cazul d-lui Va­sile V. Haneş, mai ales că, meşte­şugită psihologiceşte şi neînsoţită de cuvenitul exemplar, petiţia pu­­tea să fie scutită de referat. D. Ha­­neş a fost nevoit să anexeze ulte­rior exemplarul reclamat. Actual­mente, cartea se găsea pe masa mea de referent, care nu şi-a făcut nici el încă datoria. Alaltăieri, în Cameră a fost atacat şi referentul. D. Haneş s-a bizuit desigur pe se­cretul hârtiilor şi pe cel profesio­nal care dă unora dreptul să fie obraznici şi altora obligaţia să ta­că. D. Vasile V. Haneş putea să-mi acorde răgazul să-i citesc literatu­ra, nefiind măcar un autor care slăbeşte de foame. Afară de venitu­rile de ghiozdan şi din ghiozdan, d-sa se bucură de o diurnă de de­putat de 30.000 de lei pe lună şi de o gratuitate din partea Primăriei Capitalei de 35.000 de lei pe lună, pentru motivul, probabil, că-l chia­­mă de două ori Vasile. Văduvii lui Coşbuc, care s’a chemat o singură dată Gheorghe, i s’a votat o sub­venţie de 6.000 de lei pe lună, abia acum. Atacul d-lui Vasile V. Haneş fal­sificând intenţionat împrejurările, a pornit de la o conferinţă recentă, D. T. ARGHEZI citită la Societatea de Radiodifu­ziune. — Sunt acuzat: /) Că aş fi ţinut o conferinţă din însărcinarea Direcţiei Educaţiei Poporului. 2) Că m’aş fi sustras hoţeşte controlului Direcţiunii Postului, ne­­prezintăndu-i conferinţa în manu­scris. 3) Că aş fi insultat corpul pro­fesoral. Să-mi dea voie inteligenţa d-lui profesor secundar să o ajut să se desmeticească. 1. — Am conferenţiat în calitate de conferenţiar al Postului de emi­siune, invitat de la înfiinţarea lui şi de atunci neîncetat, să vorbesc săptămânal, pentru un onorariu de­rizoriu faţă de munca şi bună-vo­­inţa necesară. Din proprie iniţiati­vă, dlar învederată de la începutul conferinţei, am căutat să desluşesc rosturile intelectuale, aşa cum le-am închipuit, ale unei Direcţii, calomniată pe temeiul unui buget fantezist — după cum într’alte zeci de conferinţe am exprimat apreci­eri şi judecăţi în chestiunile de ac­tualitate. 2. — Condiţiile exprese cu care am primit o sarcină săptămânală împovărătoare, au fost: libertate complectă şi indiscutabilă şi refuz categoric de a prezintă manuscri­sele conferinţelor. Această situaţie a durat aproape un an şi jumătate şi a fost constant respectată. Ei bine! totuş, în mod cu totul excepţional, manuscrisul conferin­ţei acuzate i l-am dat directorului general al Postului de emisiune să-i citească, o jumătate de ceas înain­te de a fi citit de mine la micro­­fon — şi acest domn l-a citit. Mă temeam intuitiv să nu găsesc un mare prost în spaţiul microfo­­nic, care să nu vrea să înţeleagă conferinţa, şi am căutat o verifica­re. Dar nu făcusem corpului didac­tic injuria să cred că proştii func­ţionează în sfera lui. 3. — Insulta profesorilor e o simplă stupiditate. Am definit, după înţelesul meu, noţiunea de cultură, afirmând că sensul ei de creaţie trebuie deosebit de sensul ei de în­văţământ. Poporul românesc — mi-am permis să afirm — a creeat fără să fi învăţat carte, un folclor, încă inegalat în literatura zisă cul­tă, şi sentimente, ce nu se găsesc cu aceeaş temperatură în clasele zise cultivate. Simţul creaţiei nu este prin urmare, anormal să poată fi stimulat mai intens de scriitori şi artişti, de­cât de doctorii în litera­tură. La aceste opiniuni mă autoriza nu leafa de referent, pe care la ri­goare i-o pot ceda, cu dărnicia ne­voiaşului, d-lui Vasile V. Haneş, dacă mai are nevoie de suplimente — ci faptul că eram în profesiunea mea, că nu-mi tăiasem limba nici condeiul primind o însărcinare pro­fesională şi că nu înţelegeam o ac­tivitate pentru Stat deghizată în ipocrizie şi ca o renunţare la iubi­rea unei idei şi a unei năzuinţe. Primiţi vă rog, domnule Director vin­e unele mulţumiri T. Arghezi A apărut: ROMANUL UNUI CONCURS DE FRUMUSEȚE REGINA UN AN MISS-ROMÂNIA MISS-UNIVERSE Cel mai pasionant şi mai actual roman, ilustrat in culori de pictorul Dimancev. La librării 51 depozite de ziare. JPrețul 56 Lei. Situaţia in Basarabia Oficiosul guvernului „Dreptatea”, a publicat în numărul de ori urmă­torul comunicat: „De câtva timp încoace, oficine evident interesate, lansează, cu o stăruinţă criminală, tot soiul de zvonuri absolut false, menite să pro­voace panică. „Ea se şopteşte, de către incon­ştienţi sau interesaţi că in curând vom avea război. Că au fost mobi­lizate două corpuri de armată, sau că se pregăteşte o mobilizare parţi­ală, ba că — aşa cum s’a svonit ori — instituţiuni mari de credit au încetat plăţile!... „Avertizăm publicul să nu dea crezare tuturor acestor ştiri minci­noase şi alarmante, puse in circula­ţie de oameni inconştienţi cari fac acul duşmanilor ţării noastre, inte­resaţi a menţine nelinişte in ţară şi atmosferă de nesiguranţă asupra si­tuaţiei noastre, in străinătate. „Guvernul va şti să reprim® aşa cum se cuvine, toate aceste tenta­tive infame. Sunt legi, cari sancţio­nează pe colportori de ştiri false şi alarmante. Ele vor fi aplicate”. Şi aseară guvernul a primit ştiri telefonice din Basarabia că­­u­­tu­­tindeni domneşte cea mai perfectă linişte şi că nu este absolut nici un motiv de îngrijorare. -*' '«» 1. Audienţe la principele Nicolae D. I. G. Duca a fost primit ori in audienţă de principele regent Nico­lae, căruia i-a expus situaţia din Basarabia. Princinele regent Nicolae a pri­­mit, tot eri, in audienţă pe d. Octa­­vian Goga, care l-a informat dease­­menea despre situaţia din Basara­bia. I Pasionant Ş­i Senzaţional 5 Misterioasa dispariţie aGENERALULUI KUTEPOW Peripeţiile luptelor Intre detectivi şi răpitori de JAN GOVZI a apărut în volum, frumos ilustrat. — PREŢUL 20 LEI

Next