Adevěrul, martie 1930 (Anul 43, nr. 14166-14192)
1930-03-01 / nr. 14166
Reportaj parlamentar ASPECTE O după amiază banală. Comunicări afone, despre excese fiscale şi despre situaţia învăţătorilor basarabeni, — cari fac să treacă pe la tribună d-nii Iacobeanu-Bacău, Hegedüs Nándor şi Ion Buzdugan. Scenă de cinematograf mut, din faţa tekniţei consternate.** urmă, discuţia la proectul d-lui general Cibosky, a cărui prezenţă pe banca ministerială e din ce in ce mai puţin stângace. In Adunare rămân numai militarii şi d. socialiştii. D. comandor Ban Zaharia, uriaş, răzimat de banca excelenţelor, pândeşte întreruperi. D. general Racoviţă, raportorul, — comod instalat in mijlocul incintei, — bucuros că legea de reorganizare a armatei suscită atăta discuţie. Şedinţa se deschide la ora 4.30 d. a. sub preşedinţia d-lui Ştefan Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii general Cihoski şi D. R. Toaniţescu. COMUNICĂRI D. HEGEDÜS NANDOR, maghiar, referindu-se la impunerile exagerate semnalate din diferitele părţi ale ţârii, cere d-lui ministru de finanţe să D. general Holban, nelipsit din şedinţă oride câte ori a vorba să încrucişeze spada cu d. general Cihosky. Şi, evident, foştii ofiţeri in frunte cu d-nii Văgăunescu şi Gr. Poposea Lugoj. D. Răsnovanu critică principiile generatoare ale proectului — măsurându-le cu centimetrul marxist. Iar d. prof. Mezincescu face o interesantă catiserie, întreţinând un viciu duel cu d. ministru al armatei. Gesturi largi voce apăsată. O siguranţă neclintită in tot ceia ce afirmă. Şi, un fel cu totul deosebit de a ataca probleme de ordin ostăşesc, opiniile unui bun medic, despre chipul cum trebuesc înaintaţi generalii şi recrutate cadrele interioare... trimită organelor fiscului uu circa lari platonice, ci instrucţiuni serioase, ca să se abţină de la excese la impunerea contribuabililor. D. I. BUZDUGAN, lupist, se plânge de felul cum funcţionează şcolile medii din Basarabia. Se intră apoi în ordinea de zi. Continuarea discuţiei asupra legei de reorganizare a armatei. D. dr. MEZINGESCU (naţ.-ţăr.) relevă Însemnătatea pe care o prezintă instituţiile armatei în slujba apărării naţionale, dar socoate că nu se poate totuşi cere ţării decât numărul necesar pentru armată. Orice s’ar cere azi ţării peste minimul de sacrificii înseamnă un saRĂPIREA LIBERTĂŢII INDIVIDUALE Textul din proectul în discuţie in redacţia actuală, este rău. Şi este astfel, pentru că el răpeşte pur şi simplu libertatea individuală unei întregi clase de oameni. Dacă la 1924 s’a găsit un ministru de războiu, care să-şi însuşiască el un text aidoma, apoi aceasta era atunci reflexul lipsei de respect pe care guvernul îl avea faţă de libertăţile publice. Azi, situaţia nu e aceiaş. Nici guvernul nici parlamentul nu seamănfi guvernului de la 1924. Suntem cu trup şi suflet pentru pregătirea fizică preregimentară. Dar pentru pregătirea facultativă Nu în forma în care reese din proect. D gen CIHOSCHI: In legea de faţă nu se prevede decât principiul Tegea organică nu este pentru detalii. Vom prevedea detaliile în legea recrutării D. dr MEZINCESCU: D-le general, atunci, de ce să nu prevedeţi că pregătirea preregimentară este facultativă? D ce să lăsaţi posibilitate unui viitor ministru al armatei să dea cure cine ştie în ce sens fanteziei sale în ce priveşte pregătirea preregimentară? D gen. CIHOSCHI: Vă e teamă ca o să fie recazarmaţi tinerii chemaţi la instrucţia preregimentară? D dr. MEZINCESCU: Ştiu eu nană unde poate merge fantezia unui viitor ministru al armatei.. D. gen. CIHOSHI: In art. 5 din lege se prevede precis că termenul de armată începe la 21 ani. Aşa dar tânărul nu va putea fi încazarroat înainte de ani D. dr MEZINCESCU: De ce n’ati precizat-o atunci chiar in proec CONCEDIILE SOLDAŢILOR D. dr. MEZINCESCU pledează, în continuare, pentru formula că — daca nu se poate reduce altminteri serviciul — concediile ostaşilor însemnând cca. patru-cinci luni, să ne date la sfârşitul termenului de serviciu activ, astfel ca să se realizeze în fapt, pe această cale, o reducere a termenului de serviciu. D. general HOLBAN: Ostaşii cari au dat dovadă că şi-au însuşit pregătirea cerută, ar putea fi eliberaţi cu patru luni înainte de termen adică în luna iulie din al doilea an de serviciu militar. D. dr. MEZINCESCU se declară de acord. D. general CIHOSCHI nu. D. dr. MEZINCESCU îşi întrerupe aci discursul. D-sa va continua Vineri. Şedinţa s’a ridicat la ora 8 seara. Cea viitoare, azi la 3 jum. d. a la ordinea zilei: interpelarea d-lui Jumanca. GEORGE SILVIU Şedinţa dela 26 Februarie 1930 Reorganizarea armatei D. TEODOR ROZNOVANU, social- se găseşte in situaţia de a respinge democrat, spune în introducere că proectul, armata trebue să ţină pas cu vremea; ca atare armata noastră anchilozată de legiuiri şi practici învechite, trebue modernizată. Proectul de lege în discuţie are pretenţia de a realiza acest deziderat. D. Th. Roznovanu, trecând la proectul combate. Întrucât socoate că, orificiu inutil, transformat în lege, el nu va schimba nimic în armată. Proectul nu cuprinde nici o concepţie nouă. Muncitorimea va continua astfel să fie carnea de tun, pe care capitaliştii va folosi-o şi, în viitor, pentru rezolvarea diferendelor dintre ei. Partidul naţional-ţărănesc, astăzi la guvern, se găseşte astfel în contrazicere cu însăşi principiile enunţate de el în opoziţie, privitoare la armată. Intre altele făgăduiala că vor reduce termenul de stagiu in armată, naţîonal-ţărăniştii n'au realizat-o. Ca atare, partidul social-democrat este imposibil ca sub pretextul apărării naţionale să se tolereze orice exagerare, orice abuz. In privinţa timpului de serviciu militar activ este o prea evidentă necesitate că el trebue redus absolut la minimul posibil. Azi, termenul este fixat la doi ani. Or, cu toate acestea eliberarea contingentului se face înainte cu câteva luni de împlinirea termenului, ceea ce învederează că termenul se poate coborî și legal sub doi ani D. general CIHOSCHI: Dar, ne întrebaţi pe noi, dacă suntem mulţumiţi că trebue să eliberăm contingentul înainte din vreme? Reducerea termenului militar D. DR MEZINCESCU: Poate c’ar fi necesar, ca termenul să fie ridicat şi la patru ani. Nu uitaţi însă că politica înseamnă coordonarea intereselor fiecărui departament cu interesele generale ale ţării. Acolo unde începe politicul, ia sfârşit specialistul. Trebue ca necesităţile armatei să fie şi ele angrenate în complexul marelui mecanism, care e naţiunea. Reduceţi, dar, termenul serviciului militar! D. gen. CIHOSCHI: Țările cu termenul de serviciu militar cel mai urcat s'au prezentat cel mai bine in războiu. D. I. MIRESCU: Dovadă Germania-D. gen. CIHOSKI: Aduc de pe aceasîă bancă omagii militarismului german dinainte de războiu D. DR MEZINCESCU citează dintr'un discurs al ministrului armatei cehoslovac, pasagiu pledând pentru reducerea termenului de serviciu militar activ şi contra întrebuinţării ostaşilor la lucrări particulare. D. gen CIHOSCHI: Vă însuşiţi părerile d-lui ministru ele războiu cehoslovac? D. dr. MEZINCESCU: Desigur Cine nu e de acord că trebue să se termine odată cu practica aceasta de a se folosi soldaţii la tot felul de lucrări particulare, după terminarea instrucţiei? Şi apoi, dacă după terminarea instrucţiei, soldatul dispune de timp liber, încât poate fi întrebuinţat la lucrări particulare, nu este un argument în plus că termenul serviciului militar activ poate fi redus strict la limita timpului de instrucţie? Dar, pentru reducerea termenului serviciului militar activ este nevoe de o sporire a instructorilor, adică a reangajaţilor grade inferioare, nu a gradelor superioare, a generalilor reabuzivă şi a coloneilor. Şi n’ar fi nevoe de sporuri bugetare. Avem prea mulţi generali şi colonei şi maiori. Este clar de unde să se reducă pentru a mări numărul instructorilor grade inferioare. DEMOCRATIZAREA ARMATEI D Lotar Rădăceanu a cerut democratizarea armatei, — continuă dr. Mezincescu. Mie mi-a sunat rău la ureche formula aceasta. Cred că mai degrabă ar trebui înfăptuită modernizarea armatei. D. dr Mezincescu, cere, în altă ordine de idei, ca să se admită prezenta, cu vot consultativ civil al fiecărei circumscripţii în comisiile de recrutare respective. Venind la capitolul pregătirii preregmnantsre, d. dr. Mezincescu spune că dispoziţia aceasta, în forma, prevăzută în proces, este de aşa natură încât s’ar putea crede că toţi tinerii, în vârstă dela 19—21 ani, treime să fie tot timpul la dispoziţia ministerului de războiu, pentru instrucţia preregimentară. Aşa sună de altfel opinia Consiliului legislativ. Iar opinia aceasta este cea justă. * SENATUL Şedinţa se deschide la orele 4.25. Sub preşedenţia protopopului Blaga Pe banca ministerială d-nii Răducanu şi Iuliu Moldovanu. PENSIILE INVALIZILOR “ D. ministru MOLDOVANU, răspunzând unei comunicări trecute, recunoaşte că pensiile invalizilor sunt insuficiente uneori. Guvernul va face un recensământ al invalizilor şi vor fi ajutaţi cei ce au nevoe. Invalizii vor fi repuşi în vechile drepturi, în ce priveşte permisele pe c.fr. Pensiile se vor spori, în măsura posibilităţilor viitoare. Guvernul este hotărât să dea cel mai larg sprijin acestei clase. Situaţia invalizilor nu este însă atât de tristă, după cum este uneori înfăţişată. D. general POPOVICI arată că legea din 1920 prevedea ca în timp de 3 ani invalizii să-şi reguleze drepturile. Termenul s’a prelungit. Dar sunt mutilaţi, cari nici până azi n au obţinut vr’un leu ca ajutor. Ei n au ştiut ce trebue să facă. Este necesar ca termenul să se prelungească, noi trebue să-i găsim pe invalizi şi să-i ajutăm. In Basarabia, am căutat noi pe invalizi şi am făcut o societate pentru ei. Senatul aplaudă. D. MOLDOVANU declară că se vor respecta şi drepturile celor ce nu și le-au regulat încă. D. N. TEODORESCU a cerut dosarul gestiunea primăriei Corabia, din 1927 până în prezent. * Azi şedința la orele 3.30 d. a. ADEVERUL" Vacarmul alarmist in plin Intre alarmism şi drepturile asupra Basarabiei Vacarmul alarmist e în plin. Şi totuş glasul raţiunei începe să-şi facă drum! D. Dr. N. Filipescu a dat semnalul. D-sa a amintit că înainte de orice, de problema basarabeană trebue să se lege o chestie de conştiinţă românească. Cine să fie sensibil la acest apel şi cine să renunţe la calculele politicianiste şi meschine, cari stau la baza alarmismului pe tema primejdiei bolşevice din Basarabia? Cine? Acei cari trimit până şi regentei soli spre a afirma evidente inexactităţi? Zadarnică trudă. Problema primejdiei de la Nistru constitue o maşină politică. Trebuie un timp oarecare până să se desmeticească cei terorizaţi sau cei de la a căror timorare se aşteaptă efecte de ordin politic. Cât despre răul imens, care se face creditului ţării şi situaţia intenabilă ce se creează Basarabiei, din punct de vedere internaţional, cine să înţeleagă şi cine să asculte? Orice s'ar spune trăim vremuri în cari politicianismul pătimaş a răsturnat toate noţiunile. Există o primejdie la Nistru? Şi dacă da, cari sunt măsurile cari se impun? Dacă admitem o primejdie la Nistru, cu alte cuvinte dacă admitem că există primejdia unui atac bolşevic la Nistru, este evident că se impun, imediat, trei ordine de măsuri: 1) Demersuri diplomatice de natură a clarifica situaţia internaţională şi atitudinea puterilor. Nu este într’adevăr, indiferent, unei puteri, cu intenţii agresive, când află că există una sau mai multe puteri, hotărite să intervină. Când Anglia a bătut cu pumnul in masă, in chestia Agadirului, şi a făcut să se ştie că Franţa nu va fi izolată in caz de conflict, poftele belicoase ale unor puteri au luat repede sfârşit. In căzut de faţă, o mică demonstraţie în Marea Neagră , două-trei vase de război apărute în aceste ape, şi efectul ar fi hotărîtor. Noi nu ştim ca România să fi făcut vreun demers oarecare. Aceasta înseamnă că nu-i cazul unei primejdii vădite. Alarmiştii nu vor merge doar până la a susţine că guvernul este în stare să neglijeze o atare cale, dacă i-ar fi impusă de împrejurări! Deci prima dovadă că nu suntem in situaţia aşa cum o reprezintă alarmiştii interesaţi, care vor negreşit o criză ministerială de pe urma unui imaginar pericol. Căci încă odată, dacă primejdia ar fi, guvernul român și-ar face întreaga datorie. :i ^ 2) O a doua serie de măsuri ar fi asigurarea frontierei. Cine îndrăznește să conteste că din acest punct de vedere au fost luate toate măsurile? Cine işi ia greaua răspundere să conteste că armata română nu este numai in situaţie de a face faţă oricărei eventualităţi, ci şi în situaţia d® a rezolva repede, scurt, orice tentativă de incursiune ? 3) In fine, a treia serie de măsuri este acela care priveşte starea de spirit a populaţiei din provincia Basarabiei. A ridica moralul acestei populaţion, a-i spori elanul de luptă şi rezistenţă, a-i da prilejul să se simtă şi să se manifeste cât mai româneşte, iată comandamentul suprem care ar trebui să se impună oricărui român cu dragoste de ţară. In loc de aceasta, ce fac patriotarzii şi alarmiştii noştri? Tot ce iestă in putinţă pentru a indispune, a îndârji şi a înstrăina populaţia basarabeană. E parcă un vânt de nebunie. Din motive pe cari nu ţinem să le subliniem aci, se distinge clar un duh de ură, o dorinţă de împilare. îndărătul fiecărui patriotarh stă un amator de stare de asediu. Spectacolul e pur şi simplu dezolant. In sufletul patrioţilor din Basarabia, în sufletul bieţilor moldoveni cari, decenii au visat apropierea de patria mumă, câtă desnădejde, câtă adâncă durere trebue să se fi sădit! Cunoaştem argumentele celor mai subtili dintre alarmişti. Primejdia nu-i la Nistru propriu zis. Primejdia e în starea de lucruri din Basarabia. Numai când vor porni tulburările de aci, sovietele vor îndrăzni să ne atace şi vor bate monedă, în lumea internaţională, că ele au venit chemate şi nu cu pofta de cucerire. Basarabia bolşevizată! De ce? Fiindcă m şi aci, ca şi în restul ţării, ca şi oriunde în lume, sovietele au agenţi şi atâta? Dar pentru ca agenţii să fie ascultaţi, pentru ca propaganda lor să aibă răsunet, pentru toate acestea se cere o stare de suferinţă. Ca să fie primejdie, trebuie să de cine să se lase bolşevizat. Cum de nu înţeleg cei cari ne-au guvernat, de la răsboi încoace, ce teribilă mărturisire fac a crimei lor contra patriei, prin felul cum au tratat Basarabia, când declară astăzi că ea este pur şi simplu bolşevizată ? Dar mai e un lucru. Afirmând că în Basarabia există o primejdie comunistă, că ţara dintre Prut şi Nistru este bolşevizată, noi mărturisim in faţa Europei că Basarabia nu ne vrea, că ea nu vrea ordinea de lucruri din România. Dar pentru numele lui Dumnezeu ! cine şi-a pierdut până într’atâta mintea, încât să nu vadă gravele consecinţi ale unei atari afirmaţiuni ? Să nu se uite, intri adevăr, că noi nu exercităm asupra Basarabiei un drept de cuceritor. Noi n’am cucerit-o. Ea ne-a venit din propriul ei impuls, pe baza autodeterminărei şi simţimântului ei naţional. Dacă pretindem că-i bolşevizată, că populaţia aşteaptă apariţia trupelor sovietice, dacă suntem în primejdia de a o pierde din această cauză. Basarabia, cum spunea dăunăzi un ziar patriotar de atunci caIosif palatin al Ungariei. Regimente-i titlul nostru de drept interna- tu]_din ®st®.pr°Pfîe: tional, pe baza căruia stăpânim Ba- ' sarabia ? Prin cucerire, nu. Aşa am susţinut mereu. Pe cale de autodeterminare ? Dar patrioţii pretind că cei de peste Prut, bolşevizaţi, nu ne mai vor. Atunci unde ajungem ? Ajungem la ceea ce era fata. Ajungem la o adevărată crimă contra ţării. Noroc însă, că maşinile politice mai exploadează totdeauna. Noroc că furtuna artificială de astăzi va trece şi, odată cu ea, vom avea o nouă deziluzie politicianistă. Noroc că bunii Moldoveni, cari au trăit decenii în speranţa de a se vedea alipiţi la patria mumă, vor avea, mai curând decât îşi închipue mulţi, bucuria liniştei şi mulţumirea de a se şti pentru totdeauna fiii acestei ţări, scuipi de nedreptăţile revoltătoare de astăzi. Căci, până in cele din dreptatea va trebui să triumfe. Laolaltă cu ceilalţi fii ai ţării, basarabenii nu se vor mai simţi nici împilaţi, nici mereu trataţi, pentru interese meschine politicianiste, drept bolşevizaţi. Naţionalismul moldovenesc basarabean va fi răzbunat atunci de toate suferinţele de astăzi, fatale în vremuri în care politicianismul român a răsturnat toate noţiunile şi valorile. Scrutator JUBILEUL REGENTULUI HORTHY BUDAPESTA, 26. — Regentul Horthy va da un ordin de zi pe armată, în calitate de comandant suprem, cu ocazia aniversării a zece ani dela instalarea sa în regență. Prin acest ordin de zi se vor schimba denumirile actuale ale regimentelor In Ungaria, dându-li-se nume istorice ca de exemplu regimentul Arpad, al Sfântului Ştefan, regimentul Rakoczy, Klatka, Bem, ete. Dintre foştii domnitori ai casei de Habsburg regentul n’a păstrat decât numele Măriei Therezia şi al fostului arhiducetatea regentului Horthy va primi numele Ion Huneiadi. In seara de 1 Martie se va da o serată de gală la operă, la care vor asista cu invitaţii speciale membrii guvernului, corpul diplomatic, membrii Camerii şi ai casei magnaţilor precum şi şefii autorităţilor şi personagiile de marcă din societate. Secretarul chesturei Chişinău mutat disciplinar CHIŞINĂU, 26. — Din ordinul ministerului de interne, secretarul chesturei locale, Panait, a fost transferat disciplinar de la Chişinău la Comrad. Pedeapsa cu transferarea i-a fost aplicată pentru lipsă de vigilenţă în serviciu, de care a dat dovadă cu prilejul anchetării studenților de las urmă, I tatori. Ancheta asupra acestei afaceri e in curs. Bancnote de 1000 lei false, descoperite la Oradia Arestarea falsificatorilor ORADIA, 26. Ieri noapte jucau cărţi la clubul „Casa Naţională“ d-nii Pantelimon Stănescu şi căpitan Apostolescu. La un moment dat, d. căpitan Apostolescu a primit din partea d-lui Stănescu o bancnotă falsă de o mie leie, căpitan Apostolescu a respins bancnota şi părăsind apoi clubul a înştiinţat poliţia despre descoperirea sa. D. Pantelimon Stănescu prinzând de veste că poliţia a fost înştiinţată, a plecat la hotelul „Rimanoczy", unde locuia împreună cu tatăl său, şi a băgat un foc un teanc de bancnote false de o mie lei. In momentul când Pantelimon Stănescu vâra în foc bancnotele false, şi-a făcut apariţia poliţia. Fraţii Pantelimon şi Ioan Stănescu împreună cu tatăl lor anume Ştefan Stănescu, de fel din comuna Galieşti, au fost arestaţi. La poliţie ei au recunoscut că au aruncat bancnotele false in foc. Cercetările continuă. Pa 9.tl catre comercianţii din toate tarile $i către importatori! Vizitaţi în interesul Dvs, propriu ofertă uriaşă la 111 in DIN LIPSCAS Marile 1030 A dela 2 (Marele târg tehnic şi de construcţii dela 2-12 Martie, Târgul de Textile şi cel de articole de sport dela 2—6 Martie) Aci va aşteaptă industria si comerţul! circa 10.000 de expozanţu in 21 de ţări Cereţi imediat toate detaliile dela Leipziger Messamt, Leipzig sau dela reprinshiunutui onorific pentru Vechiul Regalt Domnul CORNIUO FRÜH (Romanii S. A.) Bucureşti, Bd. Domnitei 3-5, orele de serviciu 10—1 a. m. telefen 346 64, 36110 si 364 55 pentru moldova, unui samvaRUCX, Iaşi Bd. Ferdinand no. 9 Informațiuni de voiaj se dau la Compania Internaţională de vagoane cu paturi. IN JURUL PROECTULUI VICA GEORGESCU După cum am anunţat, proectul d-lui deputat Vică Georgescu, referitor la practica avocaturii de către miniştrii de justiţie după eşirea din guvern, nu a fost încă depus pe biroul Camerei. Eri, în culoarele Camerei, s-a discutat mult despre acest proeet.. Unii dintre semnatari declarau că n'au de loc intenția să facă o manifestație politică. Astfel, d. Nicu St. Graur, deputat de Putna, care semnase proectul ne-a trimis spre publicare următoarea scrisoare : Stimate Domnule Director, In legătură cu proiectul de lege din inițiativă parlamentară, prin care se tindea să se interzică miniştrilor de justiţie dreptul de a pleda timp de cinci ani, ţin să precizez că semnătura mea nu a fost dată decât ca afirmare a unui înalt principiu de moralitate politică. Nu am înţeles un singur moment să se facă speculă politică şi nici să se furnizeze nou material pentru mari naţiuni oculte. Mai mult, când am semnat, am declarat categoric că proiectul de lege să nu fie depus decât după limpezirea definitivă a situaţiunii poli-Pi imiţi, vă rog. Domnule Director, asigurarea distinselor mele sentimente. NICU ST. GRAUR deputat de Putna Şi d. I. Mihalache, ministrul agriculturii, s'a sesizat de această chestiune , sa a invitat cri pe d. Vică Georgescu şi l’a rugat să renunţe la proectul său. Deputatul de Vâlcea a refuzat însă, declarând că, prin alcătuirea proectului, n'a vrut să lovească în nimeni personal, dar nici nu înţelege să-l retragă din motive personale. Discuţia a ajuns la un moment dat la un ton destul de ridicat. D. Vică Georgescu a părăsit Camera miniştrilor declarând că rămâne la punctul său de vedere şi că va depune proectul. Se pare că mai mulţi şefi de organizaţii judeţene au intervenit apoi pe lângă deputaţii semnatari ai proectului, ca să-şi retragă semnăturile. Intrucât au reuşit se va vedea astăzi. Unele ziare au afirmat eri că un grup de deputaţi în frunte cu d. Ştefan Mihăescu au pornit o acţiune pentru a lărgi proectul, d-lui Vică Georgescu, în sensul ca miniştrii să, nu poată fi membri ai consiliilor de administaţie timp de cinci ani după eşirea din guvern. D. Mihalscu a susţinut această teză atât în opoziţie, cât şi în discursul ţinut la mesajul actualei sesiuni. Deşi d-sa se menţine pe punctul de vedere că acest proeet este necesar, totuşi ştirea că ar dori să-l lege de proectul Vică Georgescu nu este exactă. D-sa a invitat aseară la masă un grup de deputaţi majoritari. Au luat parte d-nii: Vică Georgescu, D. Tănasescu, D. Căpăţâneanu, Marin Ilinei, pr. Coltor, Ilie Lazăr, etc. După masă a avut loc o consfătuire politică. S’a hotărât ca o delegaţie din tineretul parlamentar să intervină la d. Iuliu Maniu şi la d. Ion Mihalache, ca aceştia, ţinând seamă de sertimentul Parlamentului, să clarifice situaţia în guvern, făcându-se o remaniere ministerială din care să rezulte un guvern care să fie expresia Parlamentului. Polemică radiofonică parlamentară in"r ■ ■" ■ ——» D. Tudor Arghezi răspunde interpelării d-lui V. V. Haneș Domnule Director, Sunt stiluri diverse de a constrânge o autoritate să verse parale. D. profesor secundar Vasile V. Haneș, utilizează metoda parlamentară. Luna trecută atacul d-sale din Camera deputaţilor împotriva direcţiei Educaţiei Poporului, în persoana d-lui Rebreanu, era urmat de o cerere de fonduri, semnată tot de d-sa, sub aspectul plasării unei lucrări cu titlu lung: „Formarea opiniunii franceze asupra României în secolul al XIX-lea — şi cu un preţ cochet: 300 de lei. Directorul ar fi putut să rezolve, intimidat, personal cazul d-lui Vasile V. Haneş, mai ales că, meşteşugită psihologiceşte şi neînsoţită de cuvenitul exemplar, petiţia putea să fie scutită de referat. D. Haneş a fost nevoit să anexeze ulterior exemplarul reclamat. Actualmente, cartea se găsea pe masa mea de referent, care nu şi-a făcut nici el încă datoria. Alaltăieri, în Cameră a fost atacat şi referentul. D. Haneş s-a bizuit desigur pe secretul hârtiilor şi pe cel profesional care dă unora dreptul să fie obraznici şi altora obligaţia să tacă. D. Vasile V. Haneş putea să-mi acorde răgazul să-i citesc literatura, nefiind măcar un autor care slăbeşte de foame. Afară de veniturile de ghiozdan şi din ghiozdan, d-sa se bucură de o diurnă de deputat de 30.000 de lei pe lună şi de o gratuitate din partea Primăriei Capitalei de 35.000 de lei pe lună, pentru motivul, probabil, că-l chiamă de două ori Vasile. Văduvii lui Coşbuc, care s’a chemat o singură dată Gheorghe, i s’a votat o subvenţie de 6.000 de lei pe lună, abia acum. Atacul d-lui Vasile V. Haneş falsificând intenţionat împrejurările, a pornit de la o conferinţă recentă, D. T. ARGHEZI citită la Societatea de Radiodifuziune. — Sunt acuzat: /) Că aş fi ţinut o conferinţă din însărcinarea Direcţiei Educaţiei Poporului. 2) Că m’aş fi sustras hoţeşte controlului Direcţiunii Postului, neprezintăndu-i conferinţa în manuscris. 3) Că aş fi insultat corpul profesoral. Să-mi dea voie inteligenţa d-lui profesor secundar să o ajut să se desmeticească. 1. — Am conferenţiat în calitate de conferenţiar al Postului de emisiune, invitat de la înfiinţarea lui şi de atunci neîncetat, să vorbesc săptămânal, pentru un onorariu derizoriu faţă de munca şi bună-voinţa necesară. Din proprie iniţiativă, dlar învederată de la începutul conferinţei, am căutat să desluşesc rosturile intelectuale, aşa cum le-am închipuit, ale unei Direcţii, calomniată pe temeiul unui buget fantezist — după cum într’alte zeci de conferinţe am exprimat aprecieri şi judecăţi în chestiunile de actualitate. 2. — Condiţiile exprese cu care am primit o sarcină săptămânală împovărătoare, au fost: libertate complectă şi indiscutabilă şi refuz categoric de a prezintă manuscrisele conferinţelor. Această situaţie a durat aproape un an şi jumătate şi a fost constant respectată. Ei bine! totuş, în mod cu totul excepţional, manuscrisul conferinţei acuzate i l-am dat directorului general al Postului de emisiune să-i citească, o jumătate de ceas înainte de a fi citit de mine la microfon — şi acest domn l-a citit. Mă temeam intuitiv să nu găsesc un mare prost în spaţiul microfonic, care să nu vrea să înţeleagă conferinţa, şi am căutat o verificare. Dar nu făcusem corpului didactic injuria să cred că proştii funcţionează în sfera lui. 3. — Insulta profesorilor e o simplă stupiditate. Am definit, după înţelesul meu, noţiunea de cultură, afirmând că sensul ei de creaţie trebuie deosebit de sensul ei de învăţământ. Poporul românesc — mi-am permis să afirm — a creeat fără să fi învăţat carte, un folclor, încă inegalat în literatura zisă cultă, şi sentimente, ce nu se găsesc cu aceeaş temperatură în clasele zise cultivate. Simţul creaţiei nu este prin urmare, anormal să poată fi stimulat mai intens de scriitori şi artişti, decât de doctorii în literatură. La aceste opiniuni mă autoriza nu leafa de referent, pe care la rigoare i-o pot ceda, cu dărnicia nevoiaşului, d-lui Vasile V. Haneş, dacă mai are nevoie de suplimente — ci faptul că eram în profesiunea mea, că nu-mi tăiasem limba nici condeiul primind o însărcinare profesională şi că nu înţelegeam o activitate pentru Stat deghizată în ipocrizie şi ca o renunţare la iubirea unei idei şi a unei năzuinţe. Primiţi vă rog, domnule Director vine unele mulţumiri T. Arghezi A apărut: ROMANUL UNUI CONCURS DE FRUMUSEȚE REGINA UN AN MISS-ROMÂNIA MISS-UNIVERSE Cel mai pasionant şi mai actual roman, ilustrat in culori de pictorul Dimancev. La librării 51 depozite de ziare. JPrețul 56 Lei. Situaţia in Basarabia Oficiosul guvernului „Dreptatea”, a publicat în numărul de ori următorul comunicat: „De câtva timp încoace, oficine evident interesate, lansează, cu o stăruinţă criminală, tot soiul de zvonuri absolut false, menite să provoace panică. „Ea se şopteşte, de către inconştienţi sau interesaţi că in curând vom avea război. Că au fost mobilizate două corpuri de armată, sau că se pregăteşte o mobilizare parţială, ba că — aşa cum s’a svonit ori — instituţiuni mari de credit au încetat plăţile!... „Avertizăm publicul să nu dea crezare tuturor acestor ştiri mincinoase şi alarmante, puse in circulaţie de oameni inconştienţi cari fac acul duşmanilor ţării noastre, interesaţi a menţine nelinişte in ţară şi atmosferă de nesiguranţă asupra situaţiei noastre, in străinătate. „Guvernul va şti să reprim® aşa cum se cuvine, toate aceste tentative infame. Sunt legi, cari sancţionează pe colportori de ştiri false şi alarmante. Ele vor fi aplicate”. Şi aseară guvernul a primit ştiri telefonice din Basarabia căututindeni domneşte cea mai perfectă linişte şi că nu este absolut nici un motiv de îngrijorare. -*' '«» 1. Audienţe la principele Nicolae D. I. G. Duca a fost primit ori in audienţă de principele regent Nicolae, căruia i-a expus situaţia din Basarabia. Princinele regent Nicolae a primit, tot eri, in audienţă pe d. Octavian Goga, care l-a informat deasemenea despre situaţia din Basarabia. I Pasionant Şi Senzaţional 5 Misterioasa dispariţie aGENERALULUI KUTEPOW Peripeţiile luptelor Intre detectivi şi răpitori de JAN GOVZI a apărut în volum, frumos ilustrat. — PREŢUL 20 LEI