Adevěrul, martie 1930 (Anul 43, nr. 14166-14192)
1930-03-17 / nr. 14180
Cronica evenimentelor Bucureşti 15 Martie •, CRIZA POLITICA IN ANGLIA Situaţia guvernului MacDonald adevenit critică. Deşi în şedinţa de Miercuri noaptea a Camerei comunelor, când şeful partidului conservator Baldwin apropus moţiunea de neîncredere faţă de guvern, situaţia guvernului a fost salvată de voturile liberale, totuşi din punct de vedere politic cabinetul MacDonald nu se găseşte in împrejurări mai avantajoase. Partidul liberal a ţinut să explice votul dat în şedinţă de Miercuri noaptea, afirmând că punerea în minoritate a cabinetului MacDonald, ar fi însemnat dizolvarea imediată a Camerei şi noui alegeri generale, iar partidul liberal nu este încă destul de pregătit ca să înfrunte cu moi mult succes alegeri parlamentare decât anul trecut. El mai are nevoe de a desfăşura, o activitate intensivă la ţară şi conducerea partidului crede că până la Paşti situaţia se va modifica în favoarea liberalilor, în aşa măsură, încât atunci să poată lua atitudine contra guvernului MacDonald. Este însă foarte probabil că această intenţie, a partiduliberal, nu va ajunge să fie pusa în practică. Liberalii şi conservatorii au hotărit că in nici un caz să nu voteze legea laburistă pentru reorganizarea exploatatei minelor de cărbuni şi a valorificării Cărbunilor extraşi. Din această cauză cabinetul MacDonald ar fi nevoit să retragă definitiv proectul de lege, pentru că altfel ar obţine un vot de neîncredere şi ar trebui să dizolve Camera. De altă parte un grup foarte important de muncitori a hotărît să silească pe d. MacDonald de a susţine şi mai departe proectul amintit, ameninţând că altfel vor proclama o grevă generală, care, în situaţiunea specială de astăzi a Angliei, ar putea să aibe consecinţe într’adevăr catastrofale. De obicei hotărîrile grupărilor muncitoreşti nu pot fi modificate. De aceea cabinetul MacDonald se găseşte într’o dilemă inexplicabilă, din care nu poate eşi, pe cât se pare, decât dizolvând Camera comunelor şi procedând la noui alegeri generale. Având de des să dizolve acum parlamentul, sau în cazul cel mai bun la Paşte, e probabil că d. MacDonald va urma indicăţiunile muncitorilor şi va dizolva probabil încă în cursul săptămânii viitoare. Camera comunelor. CRIZA POLITICA dIN POLONIA in Polonia criza politica s’a asiduat din nou. Neînţelegerile dintre guvernul, care reprezintă inedtitate pe mareşalul Pilsudski şi dintre Cameră au luat iarăşi un caracter grav. Primul ministru Barthel a ţinut vitrima din şedinţele Senatului un discurs extraordinar de violent împotriva parlamentarismului, afirmând că deputata nu sunt decât nişte impostori şi că treime să se pue capăt acestui sistem printr-o revizuire „corespunzătoare a constituţiei. La acest atac al primului ministru Bárli Camera a răspuns prin două moţiuni de neîncredere în guvern. Una a şi fost votată ieri şi a provocat demisia guvernului. Preşedintele, republicat, cum... se afirmă, îl va însărcina tot pe d. Barthel cu formarea noului guvern. Nici prin această măsură însă situaţia nu va fi salvată, intrucât,parlamentul îşi va păstra atitudinea sa de până acuma faţă de orice cominaţiune ministerială care se va alcoini sub inspiraţia directă a mareşalului Pilsudski. . OPTIMISM LA LONDRA Barometrul indicator al conferinţei pentru dezarmarea navală arată iarăşi timp variabil spre frumos. D-nii Stimson, ministrul de externe al Statelor Unite şi primar miniştrii englez MacDonald au reuşit să mijlocească o apropiere intre Franţa şi Italia, obţinând ca cei doi miniştri de externe, Briand şi Grandi să se întâlnească şi să discute direct chestiunile cari separă cele două delegaţiuni şi fac imposibil un rezultat favorabil al conferinţei. In special se exercită presiuni serioase asupra ministrului de externe italian pentru ca să renunţe la atitudinea sa absolut, intransigentă de pârâl, acum şi să înlesnească astfel continuarea tratativelor şi poate chiar şi ducerea lor până la un sfârşit relativ mulţumitor. Se aşteaptă un efect apreciabil de pe urma întrevederii pe care o va avea Dumnică la Londra, primul ministru englez MacDonald ca d. Tardieu, care se reîntoarce la conferinţă din nou in calitate de preşedinte de consiliu al guvernului francez. Prea mare temei nu se poate pune totuşi pe optimismul, care domneşte la Londra în cursul zilei de astăzi, întrucât barometrul indicator al conferinţei de la Londra este foarte sensibil şi foarte uşor trece de la optimism la pesimismul cel mai disperat. De aceia trebuie să aşteptăm ziua de Luni, spre a ne putea da seama în mod exact asupra şanselor conferinţei pentru limitarea înarmărilor navale. _ L. N. UM MARE INCENDIU IN JUD. BUZĂU BUZĂU, 14. — Prefectura locală a fost înştiinţată că azi după amiază a izbucnit un puternic incendiu în comuna Căldărăşti, situată la 40 de chilometri depărtare de oraşul nostru. Douăsprezece gospodării au fost raistuite de fab....... . Focul continuă cu furie. La fața locului au plecat pompierii și d-nii căpitan Dumbtirescu, comandantul legiunii de jandarmi şi locotenent Arsene. Se afirmă că sunt și victime omeneşti. Ei?!*: «so Prelungirea cartelului de fier PARIS. 14. — Cartelul internaţional de fier brut a fost prelungit până la sfârşitul lunei Octombrie. —--------------------COPII! Cetiţi! CARTEA FRUMOASĂ Copii! Cereţi azi Povestea cu CEI 3 FRAŢI IMPARATI — minunat ilustrată In culori — PREŢUL 20 LEI NDEVER UTK NOUL PROECT DE LEGE A CHIRIILOR In vederea elaborării noului proect de lege a chiriilor, d. ministru de justiţie Voicu Niţescu, a ţinut să consulte în prim rând pe magistraţii inalti, cari au colaborat la legile de prelungire, anterioare. In acest scop a convocat la o consfătuire pe d-nii C. Rătescu, preşedintele Curţii de Casaţie s. NI şi pe d-nii Lupu şi Cihodariu, consilieri la înalta Curte. A avut loc un schimb de vederi, discutându-se principiile de bază ale viitoarei legi, fără să se fi ajuns la fixarea punctelor esenţiale ale noului regim. Rămâne ca ministrul justiţiei să refere Consiliului de miniştri, care va determina bazele legiuirii viitoare, înalţii magistraţi, folosind experienţa trecutului şi ţinând seama de elementele situaţiei prezente, deduse şi din materialul statistic colectat de ministerul justiţiei, au şi păşit, după solicitarea ministrului, la Întocmirea altui inteproect. In acelaş timp ministrul de justiţie a convocat şi un număr de parlamentari şi anume pe d-nii: P. Simonetti, Gh. Crişan şi Th. lacobescu, deputat I; Haţiegan, vice-preşedinte al Camerei; S. Nemeş şi I. Pascu, senatori, —, pe cari după ce îi va consulta astăzi sau Luni în această chestiune, îi va delega să lucreze împreună cu cormisiunea de magistrat. Din lucrările coordonate ale întregii comisiuni, va esi redactarea definitivă a proecturii . . DOUA MARI INCEROII ffl JUDETUL ISMAIL 150 de case distruse ISMAIL, 14. — Un nou incendiu s’a produs ori in comuna Văleni, care a fost distrusă in parte zilele trecute. Focul a mistuit 80 de case. El a fost localizat de către pompierii din Reni. Pompierii din Galaţi n’au putut veni la Văleni din cauza podului de peste Prut, care e slăbit. INCENDIUL DIN COM. GAVANOASA ISMAIL, 14.—Un puternic incendiu s’a declarat în comună Găvănoasa. Șaptezeci de case au fost distruse. Numeroase vite au fost carbonizate. Pagubele sunt foarte mari. O telegramă a d către d. Iuliu D. prim ministru Iuliu Maniu a primit următoarea telegramă de la d. Masaryk, preşedintele Republicei cehoslovace, ca răspuns la telegrama de felicitare pe care i-a trimis-o cu prilejul sărbătoririi celei de a 80-a aniversare a naşterii d-sale : „Dovezile de simpatie pe care Ie am primit din partea României cu ocazia aniversării mele, mirau tosi foarte scumpe și apreciez mai cu seamă pe aceia a guvernului care a binevoit să trimeată o misiune specială pentru a-mi transmite felicitările domniei voastre. Mulțumesc guvernului, din toată inima şi vă mulţumesc şi domniei voastre, domnule preşedinte, în particular, pentru bunele cuvinte pe care aţi binevoit să-mi adresaţi prin telegrama d-voastră, de care am fost profund mişcat.“ (ss) T. G. MASARYK Antrepozitele particulara din Botoşani distruse de foc Mari pagube BOTOŞANI, 14. — Am anunţat ori marele incendiu ce Va produs la antrepozitele particulare din gară, situate în dosul şantierului Blaha. Revenim acum cu amănunte. Focul a izbucnit pe la miezul nopţei. El a fost observat de paznicul antrepozitului, caree a dat imediat alarma. Au sosit la faţa locului pompierii şi reprezentanţii autorităţilor. Antrepozitele find construite din lemn, focul s-afitting cu repeziciune. Vântul puternic purtând scântei a aprins acoperişurile din vecinătate. Cerealele depozitate — în cantitate de toOe vagoane — finii şi ele uscate, limbi uriaşe de flăcări se înălţau spre cer. Oraşul avea o iluminaţie feerică. O mare mulţime venise la locul incendiului. Locatarii ■ cartierului gărei au fost cuprinşi de panică. INTERVENŢIA POMPIERILOR Intervenţia pompierilor n’a putut stăvilii incendiul. Flăcările după ce au prefăcut în cenuşe antrepozitele cu tot conţinutul lor, fe’au întins asupra unui depozit de Iem-Blumenfeld grădina de ne, proprietatea d-lui P. şi în urmă au cuprins brazi din dosul gării. Fiind în primejdie de a lua foc clădirea gărei şi magaziile, au fost aduse pichete de incendiu de la regimentul 7 călăraşi şi 8 roşiori. '-Ittihi a putut fi itelizat ifconffiril... . CE A ARS Au fost prefăcute în cenuşă toate antrepozitele şi silozurile proprietatea fraţilor Roth, mari exportatori de cereale, I. Cohn şi Weimberg. Apoi, incendiul a mistuit circa 100 vagoane cereale, cu deosebire grâu, depozitate în antrepozite de către comercianţii din oraşul nostru. Cei mai greu loviţi sunt d-ruii Elias Katz Schwartz, Buimovici. Atât magaziile cât şi cerealele au fost asigurate pentru câteva milioane. Ceilalţi, sinistraţi, d-nii Manea şi P. Blumemfeld, căroare le-au ars lemne, nu erau asiguraţi. Au mai suferit daune însemnate mai mulţi locuitori din împrejurimi. Pagubele nu au fost încă evaluate iff mod oficial, dar ele se ridică la zeci de milioane. ANCHETA Parchetul a deschis o anchetă pentru stabilirea provenienţei incendiului. Circulă doua versiuni: prima că focul a zibucnit din neglijenţa unor lucrători care au lăsat un muc de ţigară, iar a doua că el e opera unor mâini criminale. Cercetările continuă. La Moreni situaţia pare a se complica MORENI, 14. — In ziarul nostru de astăzi am arătat că fraţii Andreescu s’au angajat să stingă focul dela Gura Ocniţei, luând toate măsurile necesare de siguranţă. ^ 1 încă , de dimineaţă în zorii zilei mulţime de curioşi cari aflaseră din ziarul ,,Dimineaţă“ că azi începe stingerea focului, s’au îndreptat spre Gura Ocniţei, astfel că până la ora 8 dimineaţa numărul lor era destul de mare. SONDA ERUPE PĂMÂNT ŞI PIATRĂ ■ In cursul nopţii trecute când fraţii Andreescu şi echipele lucrau, s’au pomenit deodată cu un violent bombardament de pământ ars şi piatră, ce erupeau din sondă. In faţa acestui pericol, ei am fost nevoiţi să se retragă şi să aştepte încetarea bombardamentul. Către ziuă coloana de foc care ţâşnea în sus a fost stinsă, rămânând numai coloana paralelă cu pământul care se mărise mult. Patru pompe speciale „Oildvil“, instalate la poalele dealului, au început la ora 8 dimineaţa să pompeze barit şi spar lung in coloana sondei şi să micşoreze puterea de erupţie. O cantitate de 50.000 kilograme de barit, care fusese adusă ori la sondă, a fost întrebuinţată în câteva minute. STINGEREA SONDEI La ora 10 jumătate dimineaţa după ce au sosit la faţa focului d-nii Perot directorul general al societatei „Unirea", şi în prezenţa fraţilor Andreescu s-a început operaţia în-chiderea ventilului pe care ardea focul. Itcetul cu încetul în câteva minute pe măsură ce ventilat era închis coloana de foc se micşora până ce a dispărut complect. Bucuria şi entuziasmul fraţilor Andreescu, a echipelor de lucrători şi a inginerilor a fost de nedescris. Imediat, unul din fraţii Andreescu a înfipt pe coloana aparatului două steaguri tricolore de mătase, unul românesc şi altul englezesc. Toţi cei prezenţi, în frunte cu directorul general al societăţei, au felicitat pe fraţii Andreescu în deosebi pentru curajul şi îndrăzneala lor. De unde cu câteva minute înainte valea urla şi clocotea de zgomotul produs de erupţia sondei totul a devenit liniştit de îndată, ne mai auzindu-se decât tictacul maşinilor care continuau să pompeze barită şi spulung. După 10 minute ventilul a fost din nou deschis, lăsând să erupă numai ţiţei cărat. Frăţii Andreescu au avut contract cu proprietara sondei să stingă focul în 10 zile. Ei l-au stins insă cu două zile mai înainte datorită făptuirii că societatea „Unirea“ le-a dat încă de la început, un mare concurs punând la dispoziţie zi şi noapte maşini, aparate, material, personal, astfel ca totul să meargă rapid. Valoarea lucrărilor făcute şi preţul stingerii a fost plătit de societatea „Unirea" cu suma de lei 600 de mii, la date ;se va adăoga încăo însemnată sumă ca .premiu. ro . .. . Săptămâna viitoare se va începe ridicarea turlei sondei pentru ca aceasta să fie din nou pusă în funcţiune. In urmac. acestuii, succes de stingere pe care îl obţinu a patra oară cu acest aparat, fraţii Andreescu au hotărît sa se prezinte din nou soc. Româno-Americane, oferind stingerea la suprafaţă a sondei 160 care continuă încă să ardă. Ei îşi iau obligaţia că vor stinge focul de la Moreni în cel mai scurt timp posibil. Mari zgomote la Moroni încercările de stingere pe la suprafaţă vor fi abandonate Erupţia sendei 160 a societăţii „Româno Americană“ la Moreni, in urma aşezării aparatului de stingere pe la suprefaţă a devenit foarte violentă. Zgomote asurzitoare şi foarte puternice se aud de la distanţă de mai mulţi chilometri. Geamurile locuinţelor sunt continuu sguduite, ziua şi noaptea din cauza violentei erupţii care se datoreŞite faptului că aparatul înălţat a ridicat focul erupând printr’o deschidere mult mai mică ca înainte. Nici In început când sonda a luat foc n’au apărut sgomote şi sguduM At de mari aşa că acele de acum, care au produs panică In întreaga populaţie. . ", împrejurul sondei este un brâu de foc care face imposibilă apropierea echipelor. Se pare, după cât se spune In ultimul timp, că lucrările de stingere pe la suprafaţă cu actualul aparat vor fi abandonate, acesta stricându-se din cauza căldurii. Rămâne a se vedea acum rezultatul pe care îl va da perforarea prin tunel cu aparatul d-lui inginer Lazăr, care nu prezintă destulă garanţie. ADUCEREA APARATULUI ING. LAZAR LA MORENI MORENI, 14.’— Azi a fost adus în localitate, aparatul de stingere al d-lui inginer Lazăr construit la fabrica Schieu din Brașov. •Bela. gară aparatul a fost transportat în magazia societății „Creditul, Minier“. Mâine el va fi adus în Valea Pâscovului, spre a fi montat,, Cum să vă căsătoriţi? Una din problemele cele mai pasionante, pentru tinerele fete de astăzi este, desigur căutarea fericirii conjugale şi nu de puţine ori, acestea se mărită cu ochii închişi, fără să cunoască adevăratul caracter al viitorului lor soţ. De aci decurge, bineînţeles, nenorocirea, deoarece, în loc să găsească fericire în căsătorie, fetele n’au parte decât de lacrimi şi clipe triste. O americană, Mary Aldon Hopkins, şi-a pus in gând, cu orice preţ, să vină In ajutorul candidatelor la măritiş. In acest scop, publicăm un documentat studiu, în această materie, „Realitatea Ilustrată” No. 163, apărută pri , ,J 1,. A APĂRUT Adevărul literar și artistic No. 484 Cu următorul sumar: H. Sanielevlci: La vie des. mamimférés et des homes fossiles. Paul Zărifopol: Artă pentru cultură. G. Ibrăileanu «Poeziile lui • M. Eminescu. .. , • • /.' -T. Arghezi: Ruga'de seară. • I. Zgârbiceimii: Ortografia etimo logica. D. V. Barnoschi: Intre om sî mare. Vasile Savel: își ia nevastă. Alexandra Marcu : De’Vorbă, cu Luigi Toneli; H. Blazian:Plastica; Osip Dimpo: o mare aventură (Trad. de I Negreanu); M. Sevastos : Porernici.i..Un succes jamzicografic; Centena-, rul lui Reclus; Corul Cazacilor,de la Don ; Paul Heyse; Cronica muzicală; Cărți și Reviste; Cronica "'Șahului; Poșta Redacției I în SâMâăVÎ;; Chriorități; Caricaturi. noului Buick sunt expresia extraordinarei sale performanţe Buick a câştigat pretutindeni sufragiile femeilor prin perfecţiunea construcţiei sale şi sobra lui eleganţă. Ultra puternice frâne Servo cu expansiune internă opresc pe loc acest automobil in câteva secunde-şiarele succes obţinut de Butci ** 1930 e, în mare parte, da* torit neobişnuitei frumuseţia caro* seriei sale. Buick, care a dat totdea* una tonul in materie de stil a lan* sat un nou model, ale cărui linii ex* primă perfect calităţile, care au fă* cut faima Buickffilui în lumea în* treaga. Acest minunat ansamblu, aici* tuit de desenul distins al radiatorii* lui, de liniile armonioase și contur rurile pline de supleţe, fac impre* sia unui cal pur-sânge, care se a* vântă îmboldit de jockeyhil său , Marciuette e construit pe baza principiilor, care au faima Buick-ului Ca şi Buicik, noul Marquette Are caroserii de Fishery ROMANIA MOTORS S. A. BUCURESTI — BULEVARDUL BRATIANU, 43 Acest automobil a fost construit spre a satisface cererea acelora, cari doreau un automobil asemănător în totul Buick-ului, dar mai mic. Deşi un produs nou, Marquette a câştigat admiraţia cunoscătorilor prin remarcabilele sale calităţi de accelerare şi pornire. MOTOR •V. I .C V PRODUSE ALE LUI GE FEMEILE De multă vreme în Apus ca şi la noi oamenii de stat erau convinşi că trebuie să, li sedea femeilor dreptul,, de vot. De ce totuşi au stat la îndoială ,atâta Vreme şi nu s’au decis de cât cu greu şi nici au cedat decât, pas cu pas? Simplă socoteală electorală! Fiecare partid se temea ca massa aceasta de voturi noui introdusă în viaţa politică să nu strice interesele sale particulare. La noi liberalii au introdus în constituţie, principial drepturi egale pentru bărbaţi şi femei, dar... când se va crede oportun. Averescanii... erau într’ult echilibru atât de nestabil încât nici prin gând nu le trecea să-şi maiîncurce socotelile, destul de încurcate şi fără asta, prin introducerea unor factori noui cu rezultate imprevizibile pentru interesul partidului lor. Ei aplicau cu sinceritate proverbul: „Chelbosului scufie de mărgăritar îi lipseşte!“ Cadrele înţepenite ale partidului liberal erau pentru el singura garanţie de viaţă, cea mai mică fisură îi putea periclita artificiala sa existenţă. Partidul naţional-ţărănesc, nou intrat în viaţa politică, cu structura lui de conglomerat şi contactul încă viu cu viaţa reală de luptă şi devenire a regiunilor de curând anexate, era singurul care-şi putea permite luxul unor experienţe. II vedem, deci, pe d. Mariu crăpând uşa şi dând pas, nu în viaţa politică, ci în viaţa gospodărească, unei infime minorităţi de femei! ‘ Desigur că dacă uşa ar fi fost împinsă cu mai multă energie, prudenţa timorată a diferiţilor ei păzitori ar fi cedat şi am fi avut cel puţin un compromis ca acel al Angliei, care a început cu acordarea votului femeilor mai mari de 30 de ani. Singura dată în viaţa omenirii când... ,,maturitatea“ ajunge la femei - o calitate preţuită de bărbaţi!..Trebuie să recunoaştem că la hai ca şi aiurea de.altfel, mai ales In ţările latine, dacă bărbaţii nu s’au interesat de voiul femeilor a fost diri cauză că ele irişile"nu ş’au prea sinchisit! Ba uneori au fost duşmane pe faţă. .Trebuie să recunoaştem ase i merieat că nici unu a fost la noi iff' ţară vre-o personalitate feminină care să deştepte acest interes, în mord artificial măcar prin geniulşi puterea de spirit ale unei Mary Wollstonecraft sau ale unei Lucreţia Mott şi ale unei Susan Anthony sau Elizabeth Stanton, care şi-au consacrat viaţa cauzei şi luptelor feministe .. ■ WLa hol propaganda au făcut-o câtevaasociaţii feministe şi feminine conduse de femei inteligente şi active, dar care nu posedau îndeajuns spiritul militant care să împingă la entuziasm şi să antreneze, massa feminină. Vorbele lui Stuart Mill ca „Cea mai importantă misiune a femeilor este să trezească zelul femeilor pentru cauza lor ce rămân încă o lozincă ce trebuie sa ne conducă multă vreme. Dar femeile au câştigat in fine, un crâmpeiu de drepturi de vot şi nu ne rămân, ca bune feministe, decât să ne bucurăm. Să nu ne facem însă iluzii. Cu drept, cuvânt Elizabeth Stanton campioana luptei pentru votul femeii in America a zis: „Sala de vot este cel mult un vestibul al emancipării femeii!" Nici Votul universal, deci nici votul femeii nu va coborî cerul pe pământ şi nici nu ne, va aduce măcar Infernul sau Purga, totul, cum se prefăceau a crede politicianui, , . Dar zice ’ Havelock Ellis, este un act de dreptate socială şi o condiţie rezonabilă de higienă socială sau de biopolitică cum ar zice d. profesor I. Moldovan, ChéritiUnea e ce vor face femeile cu acest crâimipeiu de drepturi? . Problemă s’a pus in asociațiile femenine, din chiar clipa când ni s’au acordat aceste modeste și limitate puteri de vot. Toate conducătoarele, afară de d-na Maria Baiulescu, care s’a rezervat de la început, au fost de acord că aceste drepturi sunt un slab, început în realizarea scopului feminist Ele sunt de fapt mai mult o recunoaştere a drepturilor femeii ca ale unei fiinţe omeneştii decât ca ale femeii propriu zisă. Lupta noastră până acum s’a dat pentru ca să obţinem aceleaşi drepturi la munta şi la viaţă ca bărbatul. Vom continua oare să limităm pe bărbaţi şi atâta tot? : -n .-A Femeia este şi rămâne o fiinţă diferită de bărbat şi de aceia partea adusă de fiecare în funcţiunea creaţiunii este deosebită. Dar tot din cauza acestei diferenţe colaborarea lor este absolut necesară pentru viaţă ca şi pentru propăşirea socială. Femeia rămâne „mama rasei“ omeneşti oricare ar fi rolul şi funcţiunea ei soicială. In viaţa politică ea trebuie să urmărească problema vitală a civilizaţiei moderne, a treia fiinţe omeneşti cât mai bine adaptate la viaţa modernă, scopul lor trebuie să fie: realizarea Eugeneziei. De aceia femeia trebuie să ia parte la legiferarea socială nu numai ca o fiinţă umană, ci ca femee. Rolul acesta de creatoare de viaţă şi de educatoare este un rol care are mai multă importanţă, prezintă mai multe dificultăţi şi cere mai multă, demnitate decât orice alta activitate masculină. .. ... Bazate pe această concepţie centrală a feminismului modern, toate acele care am condus şi am participat activ de peste zece ani la muncamigăloasă şi obscură de propagandiste în ţară şi amiparticipat la lupta internaţională a feminismului în afară, ne-am grupat în jurul d-nei Alexandrina Gantacuzino, ca exponentul cel mai strălucitor al feminismului la noi în ţară, pentru a reprezintă şi menţine un program şi o activitate de politică administrativă, şi a ne afirma în această primă manifestare cu un ideal esenţialimente femenin. Acesta a fost senzul şi rostul „Gmparii femeilor române“, la care au aderat în primul ceas numeroase femei de valoare din mişcarea feministă, afară de d-na Maria Baiulescu. Unele dintre ele au socotit în urmă că vor lucra mai bine la înfăptuirea acestui ideal intrând în partidele politice. Nu avem nimic de zis căci trebuie să respectam părerile altora. Dar superioritatea, situaţiunei grupării ca o mişcare independentă se constată din chiar metodele sale de luptă în alegeri. Ca una care nu am intrat în vâltoarea acestor lupte, am observat, cu o profundă satisfacere,atitudinea cu totul deosebită a în- trunirilor pe sectoare ale grupării femeilor. Oratoarele simple, pline de bun, simţ au înlocuit pretutindeni ciratoria ruşinoasă, plină de violenţe şî fărănici un senz, ce se obişnuieşte in gehere cu prilejul alegerilor. Mai mult decât atât, chiar oratorii bărbaţi din grupările cartelate cu „Gruparea Femeilor“ au întrebuinţat un limbagiu şi mijloace de convingere care au umplut de nedumerire pe bieţii mahalagii şi au stingherit defi gun verva unor oratori, de tempe- mksmm M;a impresionat de ase* altătorilor, nici fiu* rament!... menea ţinuta ascuierături, nici huiduieli, ci o serioasă Şi cuviincioasă atenţiune:!' Bpvi.m'ti prim câştig în moravurile, sociale Programul grupării este denumit de unii poezie socială! Viitomi iVa dovedi dacă mai este încă atâta putere de regenerare in omenire încât să găsească răsunet apelul femeilor la inima şi simţul său practic In acelaş timp. ' ' , \ i _ W Pentru noi, care am înfăptuit-o, ori care va fi rezultatul acestei tentative a femeilor de a se afirma; îmi potriva tuturor convenţiunilor sacro sancte ale politiaiauismului şi alinr era după firea şi interesele lor , de femei şi de mame, gruparea rămâne ca .o experienţă foarte tare,rés^et. Ea e o mărturie de credinţă a sufletului femenin, care doreşte ă iitra iff viaţă socială Cu o parte de colaborare a sa proprie, pentru a dovedi, încă odată, că femeile înţeleg , ca dohieniul lori e camiiul,. metfirea lor maternitatea şi copilul, dar că, în acelaş timp, vor ca, în acest do:,' mehiU, ele să facă legile şi adtoimiis»' traţia! •. .v,:'- .. Pentru a face o aseiieffaă eripe-1 merită și a aplica un program de a-i cest fel, partidul ni se pare o orga- ' nizație cu un cadru prea rigid, u'fî " care ar fi valoarea unor individua-' lităţi, ele trebuie să se plece discipiplinii și intereselor de partid. O mişcare însă alcătuită din elemente numeroase, o grupare în afară de partidele politice, în jurul unui pro-gram femenin referitor la interese , şi preocupări femenine în gospodăria comunală,bazat pe revendicarea unor anume atribuţii pentru care femeile sunt mai apte decât bărbaţii, are alte posibilităţi de înfăptuire. Ea nu va fi silită să lucreze altfel decât în senzul vederilor ei, căci nu va colabora decât cu acei, care având nevoiede sprijiniţii ei. ttori R acorda un minimum din programul său._ Gruparea nu va accepta o situarţie impusă de necesităţi de organiîzare de partid, ci vff impurie' ea vcâ‘' o condiţie expresă, realizarea unei părţi din programul său grupului cu . care,va colabora. ...... .0 femee intr’uri partid sau iebiar. ; câteva femei intr’uh partid, insegm . dea nota in concertul strident ăl pe filiticii, câine și au. un colorit propriu 'ui femenin,, xriseamtiâ aportul funei i intregi categorii omeneşti în viaţă socială şi aceasta e pasionant, chiar V- pentru cine np. îpmp-i-poli'tică-'...inin^ tantă. ........ IZABELA SADOVEANU f*a tv. Tf n BANCA INTERNATIONALE BERNA* 14 (Rador).— Deoarece delegaţii Băncii Reichuluî în consiliul de administraţie al Băncii plăţilor internaţionale n’au fost deseranaţi până acum, constituirea aceste! înstituţiuni a fost amânată pe o lună. Citiţi Revista RADIO