Adevěrul, martie 1930 (Anul 43, nr. 14166-14192)

1930-03-17 / nr. 14180

Cronica evenimentelor Bucureşti 15 Martie •, CRIZA POLITICA IN ANGLIA Situaţia guvernului MacDonald a­­devenit critică. Deşi în şedinţa de Miercuri noaptea a Camerei comu­nelor, când şeful partidului conser­vator Baldwin a­­propus moţiunea de neîncredere faţă de guvern,­­ situaţia guvernului a fost salvată de voturile liberale, totuşi din punct de vedere politic cabinetul MacDonald nu se­ găseşte in împrejurări mai avantajoase. Partidul liberal a ţinut să expli­ce votul dat în şedinţă de Miercuri noaptea, afirmând că punerea în mi­noritate a cabinetului MacDonald, ar fi însemnat dizolvarea imediată a Camerei şi noui alegeri generale, iar partidul liberal nu este încă des­tul de pregătit ca să înfrunte cu moi mult succes alegeri parlamen­tare decât anul trecut. El mai are nevoe de a desfăşura, o activitate intensivă la ţară şi conducerea par­tidului crede că până la Paşti situ­aţia se va modifica în favoarea libe­­ralilor, în aşa măsură, încât atunci să poată lua atitudine contra gu­vernului MacDonald. Este însă foarte probabil că a­­ceas­tă intenţie, a partidul­iberal, nu va ajunge să fie pusa în practi­că. Liberalii şi conservatorii au ho­­tărit că in nici un caz să nu voteze legea laburistă pentru reorganiza­rea exploatatei minelor de căr­buni şi a valorificării Cărbunilor ex­­traşi. Din această cauză cabinetul MacDonald ar fi nevoit să retragă definitiv proectul de lege, pentru că altfel ar obţine un vot de neîncre­dere şi ar trebui să dizolve Came­ra. De altă parte un grup foarte important de muncitori a hotărît să silească pe d. MacDonald de a sus­ţine şi mai departe proectul amin­tit, ameninţând că altfel vor procla­ma o grevă generală, care, în situ­­aţiunea specială de astăzi a Angliei, ar putea să aibe consecinţe într’a­­devăr catastrofale. De obicei hotărîrile grupărilor muncitoreşti nu pot fi modificate. De aceea cabinetul MacDonald se găseşte într’o dilemă inexplicabilă, din care nu poate eşi, pe cât se pare, decât dizolvând Camera co­munelor şi procedând­­ la noui ale­geri generale. Având de des să dizolve acum parlamentul, sau în cazul cel mai bun la Paşte, e probabil că d. Mac­Donald va urma indicăţiunile mun­citorilor şi va dizolva probabil încă în cursul săptămânii viitoare. Camera comunelor. CRIZA POLITICA dIN POLONIA in Polonia criza politica s’a asid­­uat din nou. Neînţelegerile dintre guvernul, care reprezintă in­­­edti­­tate pe mareşalul Pilsudski şi din­tre Cameră au luat iarăşi un carac­ter grav. Primul ministru Barthel a ţinut vitr­ima din şedinţele Se­natului un discurs extraordinar de violent împotriva parlamentarismu­lui, afirmând că deputata nu sunt decât nişte impostori şi că treime să se pue capăt acestui sistem prin­­tr-o revizuire „corespunzătoare­­ a constituţiei. La acest atac al primului minis­tru Bár­li Camera a răspuns prin două moţiuni de neîncredere în gu­vern. Una a şi fost votată ieri şi a provocat demisia guvernului. Preşedintele, republicat, cum... se afirmă, îl va însărcina tot pe d. Barthel cu formarea noului guvern. Nici prin această măsură însă situ­aţia nu va fi salvată, intrucât,par­lamentul îşi va păstra atitudinea sa de până acuma faţă de orice com­­inaţiune ministerială care se va al­coini sub inspiraţia directă a mare­şalului Pilsudski. . OPTIMISM LA LONDRA Barometrul indicator al conferin­ţei pentru dezarmarea navală arată iarăşi timp variabil spre frumos. D-nii Stimson, m­inistrul de externe al Statelor Unite şi primar­ miniştrii englez MacDonald au reuşit să mij­locească o apropiere intre Franţa şi Italia, obţinând ca cei doi miniş­tri de externe, Briand şi Grandi să se întâlnească şi să discute direct chestiunile cari separă cele două de­legaţiuni şi fac imposibil un rezul­tat favorabil al conferinţei. In special se exercită presiuni serioase asupra ministrului de ex­terne italian pentru ca să renunţe la atitudinea sa absolut, intransi­gentă de pârâl, acum şi să înles­nească astfel continuarea tratative­lor şi poate chiar şi ducerea lor până la un sfârşit relativ mulţumi­tor. Se aşteaptă un efect apreciabil de pe urma întrevederii pe care o va avea Dumnică la Londra, pri­mul ministru englez MacDonald ca d. Tardieu, care se reîntoarce la conferinţă din nou in calitate de preşedinte de consiliu al guvernu­lui francez. Prea mare temei nu se poate pune totuşi pe optimismul, care domneşte la Londra în cursul zilei de astăzi,­­ întrucât barometrul indicator al conferinţei de la Lon­dra este foarte sensibil şi foarte uşor trece de la optimism la pesi­mismul cel mai disperat. De aceia trebuie să aşteptăm ziua de Luni, spre a ne putea da seama în mod exact asupra şanselor conferinţei pentru limitarea înarmărilor na­vale. _ L. N. UM MARE INCENDIU IN JUD. BUZĂU BUZĂU, 14. — Prefectura locală a fost înştiinţată că azi după amiază a izbucnit un puternic incendiu în comuna Căldărăşti, situată la 40 de chilometri depărtare de oraşul nostru. Douăsprezece gospodării au fost raistu­ite de fab.......­ . Focul continuă cu furie. La fața locului au plecat pompierii și d-nii căpitan Dumbtirescu, coman­dantul legiunii de jandarmi şi loco­tenent Arsene.­­ Se afirmă că sunt și victime ome­neşti. Ei?!*: «so Prelungirea cartelului de fier PARIS. 14. — Cartelul internaţio­nal de fier brut a fost prelungit până la sfârşitul lunei Octombrie. —--------------------­COPII! Cetiţi! CARTEA FRUMOASĂ Copii! Cereţi azi Povestea cu CEI 3 FRAŢI IMPARATI — minunat ilustrată In culori — PREŢUL 20 LEI NDEVER UTK NOUL PROECT DE LEGE A CHIRIILOR In vederea elaborării noului pro­­ect de lege a chiriilor, d. ministru de justiţie Voicu Niţescu, a ţinut să consulte în prim rând pe magistraţii inalti, cari au colaborat la legile de prelungire, anterioare. In acest scop a convocat la o consfătuire pe d-nii C. Rătescu, preşedintele Curţii de Casaţie s. NI şi pe d-nii Lupu şi Cihodariu, consilieri la înalta Curte. A avut loc un schimb de vederi, discutându-se principiile de bază ale viitoarei legi,­­ fără să se fi ajuns la fixarea punctelor esenţiale ale noului regim. Rămâne ca ministrul justiţiei să refere Consiliului de mi­niştri, care va determina bazele le­giuirii viitoare, înalţii magistraţi, folosind expe­rienţa trecutului şi ţinând seama de elementele situaţiei prezente, de­duse şi din materialul statistic colec­tat de ministerul justiţiei,­­ au şi păşit, după solicitarea ministrului, la Întocmirea altui inteproect. In acelaş timp ministrul de­ justi­ţie a convocat şi un număr de par­lamentari şi anume pe d-nii: P. Si­­monetti, Gh. Crişan şi Th. lacobes­­cu, deputat I; Haţiegan, vice-preşe­­dinte al Camerei; S. Nemeş şi I. Pascu, senatori, —­, pe cari după ce îi va consulta astăzi sau Luni în a­­ceastă chestiune, îi va delega să lu­creze împreună cu cormisiunea de magistrat­. Din lucrările coordonate ale în­tregii comisiuni, va esi redactarea definitivă a proecturii . . DOUA MARI INCEROII ffl JUDETUL ISMAIL 150 de case distruse ISMAIL, 14. — Un nou incendiu s’a produs ori in comuna Văleni, care a fost distrusă in parte zile­le trecute. Focul a mistuit 80 de case. El a fost localizat de către pompierii din Reni. Pompierii din Ga­l­aţi n’au putut veni la Văleni din cauza podului de peste Prut, care e slăbit. INCENDIUL DIN COM. GAVANOASA ISMAIL, 14.—Un puter­nic incendiu s’a declarat în comună Găvănoasa. Șaptezeci de case au fost distruse. Numeroase vite au fost carbonizate. Pagubele sunt foarte mari. O telegramă a d către d. I­uliu D. prim ministru Iuliu Maniu a primit următoarea telegramă de la d. Masaryk, preşedintele Republi­cei cehoslovace, ca răspuns la te­legrama de felicitare pe care i-a tri­mis-o cu prilejul sărbătoririi celei de a 80-a aniversare a naşterii d-sale : „Dovezile de simpatie pe care Ie am­ primit din partea României cu ocazia aniversării mele, mirau tosi foarte scumpe și apreciez mai cu seamă pe aceia a guvernului care a binevoit să trim­eată o misiune spe­cială pentru a-mi transmite felici­tările domniei voastre. Mulțumesc guvernului, din toată inima şi vă mulţumesc şi domniei voastre, domnule preşedinte, în par­ticular, pentru bunele cuvinte pe care aţi binevoit să-mi adresaţi prin telegrama d-voastră, de care am fost profund mişcat.“ (ss) T. G. MASARYK Antrepozitele particulara din Botoşani distruse de foc Mari pagube BOTOŞANI, 14. — Am anunţat ori marele incendiu ce Va produs la an­trepozitele particulare din gară, si­tuate în dosul şantierului Blaha. Revenim acum cu amănunte. Focul a izbucnit pe la miezul nop­­ţei. El a fost observat de paznicul antrepozitului, caree a dat imediat a­­larma. Au sosit la faţa locului pompierii şi reprezentanţii autorităţilor. Antrepozitele find construite din lemn, focul s-a­­fitting cu repeziciune. Vântul puternic purtând scântei a aprins acoperişurile din vecinătate. Cerealele depozitate — în cantita­te de toOe vagoane — finii şi ele us­cate, limbi uriaşe de flăcări se înăl­ţau spre cer. Oraşul avea o ilumina­ţie feerică. O mare mulţime venise la locul incendiului. Locatarii ■ cartieru­lui gărei au fost cuprinşi de panică. INTERVENŢIA POMPIERILOR Intervenţia pompierilor n’a­ pu­tut stăvilii incendiul. Flăcările du­pă ce au prefăcut în cenuşe antre­pozitele cu tot conţinutul lor,­ fe’au întins asupra unui depozit de Iem-Blumenfeld grădina de ne, proprietatea d-lui P. şi în urmă au cuprins brazi din dosul gării. Fiind în primejdie de a lua foc clădirea gărei şi magaziile, au fost aduse pichete de incendiu de la regi­mentul 7 călăraşi şi 8 roşiori. '-Ittihi a­ pu­tut fi itelizat i­fconffiril... . CE A ARS Au fost prefăcute în cenuşă toate antrepozitele şi silozurile proprieta­tea fraţilor Roth, mari exportatori de cereale, I. Cohn şi Weimberg. A­­poi, incendiul a mistuit circa 100 vagoane cereale, cu deosebire grâu, depozitate în antrepozite de către comercianţii din oraşul nostru. Cei mai greu loviţi sunt d-ruii Elias Katz Schwartz, Buimovici. Atât magazi­ile cât şi cerealele au fost asigurate pentru câteva milioane. Ceilalţi, si­nistraţi, d-nii Manea şi P. Blumem­feld, căroare le-au ars lemne, nu erau asiguraţi. Au mai suferit daune în­semnate mai mulţi locuitori din îm­prejurimi. Pagubele nu au fost încă evaluate iff mod oficial, dar ele se ri­dică la zeci de­ milioane. ANCHETA Parchetul a deschis o anchetă pen­tru stabilirea provenienţei incendiu­lui. Circulă doua­ versiuni: prima că focul a zibucnit din neglijenţa unor lucrători care au lăsat un muc de ţigară, iar a doua că el e opera unor mâini criminale. Cercetările continuă. La Moreni situaţia pare a se complica MORENI, 14. — In ziarul nostru de astăzi am arătat că fraţii Andree­­scu s’au angajat să stingă focul dela Gura Ocniţei, luând toate măsurile necesare de­ siguranţă. ^ 1 încă , de dimineaţă în zorii zilei mulţime de curioşi cari aflaseră din ziarul ,,Dimineaţă“ că azi începe stingerea focului, s’au îndreptat spre Gura Ocniţei, astfel că până la ora 8 dimineaţa numărul lor era destul de mare. SONDA ERUPE PĂMÂNT ŞI PIATRĂ ■ In cursul nopţii trecu­te când fra­ţii Andreescu­ şi echipele lucrau, s’au pomenit deodată cu un violent bom­bardament de pământ ars şi piatră, ce erupeau din sondă. In faţa acestui pericol, ei am­ fost nevoiţi să se re­tragă şi să aştepte încetarea bom­bardamentul. Către ziuă coloana de foc care ţâş­nea în sus a fost stinsă, rămânând numai coloana paralelă cu pămân­tul care se mărise mult. Patru pom­pe speciale „Oildvil“, instalate la poalele dealului, au început la ora 8 dimineaţa să pompeze barit şi spar lung in coloana sondei şi să micşo­reze puterea de erupţie. O cantitate d­e 50.000 kilograme de barit, care fusese adusă ori la sondă, a fost în­trebuinţată în câteva minute. STINGEREA SONDEI La ora 10 jumătate dimineaţa du­pă ce au sosit la faţa focului d-nii Perot directorul general al societa­­tei „Unirea", şi în prezenţa fraţilor Andreescu s-a început operaţia în-­­chiderea ventilului pe care ardea focul. It­cetul cu încetul în câteva mi­nute pe măsură ce ventilat era în­chis coloana de foc se micşora pâ­nă ce a dispărut complect. Bucuria şi entuziasmul fraţilor Andreescu, a echipelor de lucrători şi a ingine­rilor a fost de nedescris. Imediat, u­­nu­l din fraţii Andreescu a înfipt pe coloana aparatului două steaguri tri­colore de mătase, unul românesc şi altul englezesc. Toţi cei prezenţi, în frunte cu directorul general al societăţei, au felicitat pe fraţii An­­dreescu în deosebi pentru curajul şi îndrăzneala lor. De unde cu­ câteva minute înain­te valea urla şi clocotea de zgomo­tul produs de erupţia sondei totul a devenit liniştit de îndată, ne mai au­­zindu-se decât tictacul maşinilor care continuau să pompeze barită şi spulung. După­ 10 minute ventilul a fost din nou deschis, lăsând să erupă numai ţiţei cărat. Frăţii Andreescu au avut contract cu proprietara son­dei să stingă focul în 10 zile. Ei l-au stins insă cu două zile mai îna­inte datorită făptuirii că societatea „Unirea“ le-a dat încă de la început, un mare concurs punând la dispozi­ţie zi şi noapte maşini, aparate, material, personal, astfel ca totul să meargă rapid. Valoarea­ lucră­rilor făcute şi preţul stingerii a fost plătit de societatea „Unirea" cu suma de lei 600 de mii, la date ;se va adăoga încă­­o însemnată sumă ca .premiu. r­o .­­ .. . Săptămâna viitoare se va începe ridicarea turlei sondei pentru ca a­­ceasta să fie din nou pusă în func­­­­ţi­une. In urm­ac. acestuii, succes de stingere pe car­e îl o­bţinu a patra oa­ră cu acest aparat, fraţii Andreescu au hotărît sa se prezinte­ din nou soc. Româno-Americane, oferind stinge­rea la suprafaţă a sondei 160 care continuă încă să ardă. Ei îşi iau o­­bligaţia că vor stinge focul de la Mo­­reni în cel mai scurt timp posibil. Mari zgomote la Moroni încercările de stingere pe la suprafaţă vor fi abandonate Erupţia sendei 160 a societă­ţii „Româno Americană“ la Moreni, in urma aşezării apa­ratului de stingere pe la su­prefaţă a devenit foarte vio­lentă. Zgomote asurzitoare şi foar­te puternice se aud de la dis­tanţă de mai mulţi chilometri. Geamurile locuinţelor sunt continuu sguduite, ziua şi noaptea din cauza violentei e­­rupţii care se datoreŞite faptu­lui că aparatul înălţat a ridi­cat focul erupând printr’o des­chidere mult mai mică ca îna­inte. Nici In început când sonda a luat foc n’au apărut sgomo­­te şi sguduM At de mari aşa că acele de acum, care au pro­dus panică In întreaga popu­laţie. . ", împrejurul sondei este un brâu de foc care face imposi­bilă apropierea echipelor. Se pare, după cât se spune In ul­timul timp, că lucrările de stingere pe la suprafaţă cu actualul aparat vor fi abando­nate, acesta stricându-se din cauza căldurii. Rămâne a se vedea acum rezultatul pe ca­re îl va da perforarea prin tu­nel cu aparatul d-lui inginer Lazăr, care nu prezintă destu­lă garanţie. ADUCEREA APARATULUI ING. LAZAR LA MORENI MORENI, 14.’­— Azi a fost adus în localitate, aparatul d­e stingere al d-lui inginer Lazăr construit la fa­brica Schieu­ din Brașov. •Bela. gară aparatul a fost trans­portat în magazia societății „Credi­tul, Minier“. Mâine el va fi adus în Valea Pâscovului, spre a fi montat,, Cum să vă căsătoriţi? Una din problemele cele mai pa­sionante, pentru tinerele fete de astăzi este, desigur căutarea ferici­rii conjugale şi nu de puţine ori, a­­cestea se mărită cu ochii închişi, fă­­ră să cunoască adevăratul caracter al viitorului lor soţ. De aci decurge, bine­înţeles, nenorocirea, deoarece, în loc să găsească fericire în căsă­torie, fetele n’au parte decât de la­crimi şi clipe triste. O americană, Mary Aldon Hopkins, şi-a pus in gând, cu orice preţ, să vină In aju­torul candidatelor la măritiş. In acest scop, publicăm un docu­mentat studiu, în această materie, „Realitatea Ilustrată” No. 163, a­părută pri­ , ,J 1,. A APĂRUT Adevărul literar și artistic No. 484 Cu următorul sumar­: H. Sanielevlci: La vie des. mamim­­férés et des homes fossiles. Paul Zări­f­o­pol: Artă pentru cul­tură. G. Ibrăileanu­­ «Poeziile lui • M. E­­minescu. .. , • • /.' -­T. Arghezi: Ruga'de­ seară. • I. Zgârbiceimii: Ortografia etimo­ logica. D. V. Ba­rnoschi: Intre om sî mare. Vasile Savel: își ia nevastă. Alexandra Marcu : De’Vorbă­, cu Luigi Tone­li; H. Blazian:­Plastica; Osip Dimpo: o mare aventură (Trad. de I Negreanu); M. Sevastos : Por­­ern­ici.­­i..­Un succes jamzicografic; Centena-, rul lui Reclus­; Corul Cazacilor,de la Don ; Paul Heyse; Cronica­ muzicală; Cărți și Reviste; Cronica "'Șahului; Poșta Redacției I în SâMâăVÎ;; C­hriori­­tăți; Caricaturi. noului Buick sunt expresia extraordinarei sale performanţe Buick a câştigat pretutindeni sufragiile femeilor prin per­fecţiunea construcţiei sale şi sobra lui eleganţă. Ultra puternice frâne Servo cu expansiune internă opresc pe­ loc acest automobil in câ­teva secunde-şi­arele succes obţinut de Butci ** 1930 e, în mare parte, da* torit neobişnuitei frumuseţi­­a caro* seriei sale. Buick, care a dat totdea* una tonul in materie de stil a lan* sat un nou model, ale cărui linii ex* primă perfect calităţile, care au fă* cut faima Buickffilui în lumea în* treaga. Acest minunat ansamblu, aici* tuit de desenul distins al radiatorii* lui, de liniile armonioase și contur rurile pline de supleţe, fac impre* sia unui cal pur-sânge, care se a* vântă îmboldit de jockeyhil său­ , Marciuette e construit pe baza principiilor, care au faima Buick-ului Ca şi Buicik, noul Marquette Are caroserii de Fishery ROMANIA MOTORS S. A. BUCURESTI — BULEVARDUL BRATIANU, 43 Acest automobil a fost construit spre a satisface cererea acelora, cari doreau un automobil asemănător în totul Buick-ului, dar mai mic. Deşi un produs nou, Marquette a câş­tigat admiraţia cunoscătorilor prin remarcabilele sale calităţi de acce­lerare şi pornire. MOTOR •V. I .C V PRODUSE ALE LUI GE FEMEILE De multă vreme în Apus ca şi la noi oamenii de stat erau convinşi că trebuie să, li se­­dea femeilor dreptul,, de vot. De ce totuşi au stat la îndo­ială ,atâta Vreme şi nu s’au decis de cât cu greu şi nici au cedat decât, pas cu pas? Simplă socoteală electorală! Fiecare partid se temea ca massa aceasta de voturi noui introdusă în viaţa politică să nu strice interesele sale particulare. La noi liberalii au introdus în constituţie, principial drepturi egale pentru bărbaţi şi fe­mei, dar... când se va crede oportun. Averescanii... erau într’ult echilibru atât de nestabil încât nici prin gând nu le trecea să-şi mai­­încurce soco­telile,­ destul de încurcate şi fără asta, prin introducerea unor fac­tori noui cu rezultate imprevizibile pentru interesul partidului lor. Ei a­­plicau cu sinceritate proverbul: „Chelbosului scufie de mărgăritar îi lipseşte!“ Cadrele înţepenite ale partidului liberal erau pentru el singura ga­ranţie de viaţă, cea mai mică­ fisură îi putea periclita­ artificiala sa existenţă.­­ Partidul naţional-ţărănesc, nou intrat­ în viaţa politică, cu structura lui de conglomerat şi contactul încă viu cu viaţa reală de luptă şi deve­nire a regiunilor de curând anexate, era singurul care-şi putea permite luxul unor experienţe. II vedem, deci, pe d. Mariu­ crăpând uşa şi dând pas, nu în viaţa politică, ci în viaţa gospodărească, unei­ infime minorităţi de femei!­­ ‘ De­sigur că dacă uşa ar fi fost împinsă cu mai multă energie, pru­denţa timorată a diferiţilor ei pă­zitori ar fi cedat şi am fi avut cel puţin un compromis ca acel al An­gliei, care a început cu acordarea votului femeilor mai mari de 30 de ani. Singura dată în viaţa omenirii când... ,,maturitatea“ ajunge la femei - o calitate preţuită de bărbaţi­!..­­Trebuie să recunoaştem că la hai ca şi aiu­rea de.altfel, mai ales In ţă­rile latine, dacă bărbaţii nu­­ s’au­ interesat de voiul femeilor a fost diri cauză că ele irişile"nu ş’au prea sin­ch­is­it! Ba uneori au­ fost duşmane pe faţă. .Trebuie să recunoaştem­ ase­ i merieat că nici unu a fost la noi iff' ţară vre-o personalitate feminină car­e­ să deştepte acest interes, în mord artificial măca­r prin geniul­­şi puterea de spirit ale unei Mary Wollstonecraft sau ale unei Lucreţia Mott şi ale unei Susan Anthony sau Elizabeth Stanton, care şi-au consa­crat viaţa cauzei şi luptelor femi­niste­ .. ■ W­­La hol propaganda au făcut-o câ­teva­­asociaţii feministe şi feminine conduse de femei inteligente şi acti­ve, dar care nu posedau îndeajuns spiritul militant care să împingă la entuziasm şi să antreneze, massa fe­minină. Vorbele lui Stuart Mill ca „Cea mai importantă misiune a fe­meilor este să trezească zelul fe­meilor pentru cauza lor ce rămân încă o lozincă ce trebuie sa ne conducă multă vreme. Dar femeile au câştigat in fine, un crâmpeiu de drepturi de vot şi nu ne rămân, ca bune feministe, decât să ne bucurăm. Să nu ne facem însă iluzii. Cu drept, cuvânt Elizabeth Stanton campioana luptei pentru vo­tul femeii in America a zis: „Sala de vot este cel mult un vestibul al emancipării femeii!" Nici Votu­l uni­versal, deci nici­ votul femeii nu va coborî cerul pe pământ şi nici nu ne, va aduce măcar Infernul sau Purga­, totul, cum se prefăceau a crede po­­liticianu­i, , . Dar zice ’ Havelock Ellis, este un act de dreptate socială şi o condi­ţie rezonabilă de higienă socială sau de biopolitică cum­ ar zice d. pro­fesor I. Moldovan, ChéritiUnea e ce vor face femeile cu acest crâimipeiu­ de drepturi? . Problemă s’a pus in asociațiile fe­­menine, din chiar clipa când ni s’au acordat aceste modeste și limi­tate puteri de vot. Toate conducătoarele, afară de d-na Maria Baiulescu, care s’a rezer­vat de la început, au fost de acord că aceste drepturi sun­t un slab, în­ceput în realizarea scopului femi­nist Ele sunt de fapt mai mult o recunoaştere a drepturilor femeii ca ale unei fiinţe omeneştii decât ca ale femeii propriu zisă. Lupta noas­tră până acum s’a dat pentru ca să obţinem aceleaşi drepturi la munta şi la viaţă ca bărbatul. Vom con­tinua oare să lim­ităm­ pe bărbaţi şi atâta tot? : -n .-A Femeia este şi rămâne o fiinţă diferită de bărbat şi de aceia partea adusă de fiecare în funcţiunea crea­­ţiunii este deosebită. Dar tot din ca­uza acestei diferenţe colaborarea lor este absolut necesară pentru viaţă ca şi pentru propăşirea socială. Fe­meia rămâne „mama rasei“ ome­neşti ori­care ar fi rolul şi funcţiu­nea ei soicială. In viaţa politică ea trebuie să urmărească problema vi­tală a civilizaţiei moderne, a treia fiinţe omeneşti cât mai bine adap­tate la viaţa modernă, scopul lor tre­buie să fie: realizarea Eugeneziei. De aceia femeia trebuie să ia par­te la legiferarea socială nu numai ca o fiinţă umană, ci ca femee. Rolul a­­cesta de creatoare de viaţă şi de e­­ducatoare este un rol care are mai multă importanţă, prezintă mai mul­te dificultăţi şi cere mai multă, dem­nitate decât orice alta activitate mas­culină. .. ... Bazate pe această concepţie cen­trală a feminismului modern, toate acele care am condus şi am partici­pat activ de peste zece ani la munca­­migăloasă şi obscură de propagan­diste în ţară şi am­i­­participat la lupta internaţională a feminismului în afară, ne-am grupat în jurul d-nei Alexandrina Gantacuzino, ca expo­nentul cel mai strălucitor al feminis­mului la noi în ţară, pentru a repre­zintă şi menţine un program şi o activitate de politică administrativă, şi a ne afirma în această primă ma­nifestare cu un ideal esenţialimente femenin. Acesta a fost senzul şi rostul „Gm­parii femeilor române“, la care au aderat în primul ceas numeroase fe­mei de valoare din mişcarea femi­nistă, afară de d-na Maria Baiulescu. Unele dintre ele au socotit în ur­mă că vor lucra mai bine la înfăp­tuirea acestui ideal intrând în parti­dele politice. Nu avem nimic de zis căci trebuie să respectam părerile altora. Dar superioritatea, situaţiunei gru­pării ca o mişcare independentă se constată din chiar metodele sale de luptă în alegeri. Ca una care nu am intrat în vâltoarea acestor lupte, am observat, cu o profundă satisfacere,­­atitudinea cu totul deosebită a în-­ trunirilor pe sectoare ale grupării femeilor. Oratoarele simple, pline de bun,­ simţ au înlocuit pretutindeni cira­­toria ruşinoasă, plină de violenţe şî fără­­nici un­ senz, ce se obişnuieşte in gehere cu prilejul alegerilor. Mai mult decât atât, chiar oratorii băr­baţi din grupările cartelate cu „Gru­parea Femeilor“ au întrebuinţat un limbagiu şi mijloace de convingere care au umplut de nedumerire pe bieţii mahalagii şi au stingherit de­­fi gun verva unor oratori, de tempe- mksmm M;a impresionat de ase* altătorilor, nici fiu* rament!... menea ţinuta ascui­erături, nici huiduieli, ci o serioasă Şi cuviincioasă atenţiune:!' Bpvi.m'ti prim câştig în moravurile, sociale­ Programul grupării este denumit de unii poezie socială! Viitomi iVa dovedi dacă mai este încă atâta pu­tere de regenerare in omenire încât să găsească răsunet apelul femeilor la inima şi simţul său practic In acelaş timp. ' ' , \ i _ W Pentru noi, care am înfăptuit-o, ori care va fi rezultatul acestei tenta­tive a femeilor de a se afirma; îmi potriva tuturor convenţiunilor sacro sancte ale politiaiauism­ului şi al­in­r era după firea şi interesele lor , de femei şi de mame, gruparea rămâne ca .o­ experienţă foarte tare,rés^et­. Ea e o mărturie de credinţă a sufle­tului femenin, care doreşte ă i­itra iff viaţă socială Cu o parte de co­laborare a sa proprie, pentru a do­vedi, încă odată, că femeile înţeleg , ca dohieniul lori e cami­iul,. metfirea lor maternitatea şi copilul, dar că, în acelaş timp, vor ca, în acest do:,' mehiU, ele să facă legile şi adtoimiis»' traţia! •. .v,:'- .. Pentru a face o asei­ieffaă eripe-1 m­erită și a aplica un program de a-i cest fel, partidul ni se pare o orga- ' nizație cu un cadru prea rigid, u'fî " care ar fi valoarea unor individua-' lităţi, ele trebuie să se plece discip­i­­plinii și intereselor de partid. O miş­­­care însă alcătuită din elemente nu­meroase, o grupare în afară­ de par­tidele politice, în jurul unui pro-­­gram femenin referitor la interese­­ , şi preocupări femenine în gospodă­ria comunală,­bazat pe revendicarea unor anume atribuţii pentru care fe­meile sunt mai apte decât bărbaţii, are alte posibilităţi de înfăptuire. Ea nu va fi silită să lucreze altfel de­cât în senzul vederilor ei, căci nu va colabora decât cu acei, care a­­vând nevoie­­de sprijiniţii ei. ttori R a­corda un minimum din programul său._ Gruparea nu­ va accepta o situar­ţie impusă de necesităţi de organiî­­zare de partid, ci vff impurie' ea vcâ‘' o condiţie expresă, realizarea unei părţi din programul său grupului cu . care,va colabora. ...... .0 femee intr’uri partid sau iebiar. ; câteva fem­­ei intr’uh partid, insegm­ . dea nota in concertul strident ăl pe­ fi­­liticii, câine­ și au. un colorit propriu 'ui femenin,, xriseamtiâ aportul funei i in­­tregi categorii omeneşti în viaţă so­cială şi aceasta e pasionant, chiar V- pentru cine np. îpmp-i-poli'tică-'...inin­^ tantă. ........ IZABELA SADOVEANU f*a tv. Tf­ n BANCA INTERNATIONALE BERNA* 14 (Rador).—­ De­oarece delegaţii Băncii Reichuluî în consi­­liul de administraţie al Băncii plăţi­­lor internaţionale n’au fost desera­­naţi până acum, constituirea aceste! înstituţiuni a fost amânată pe o lună. Citiţi Revista RADIO

Next