Adevěrul, iunie 1934 (Anul 48, nr. 15454-15478)

1934-06-10 / nr. 15462

Pagina 2-a Respectul riguros al Constituţiu­­nei de către conducătorii unei ţări se impune, după părerea noastră, şi din alt punct de vedere. Dânşii, ca autoritate superioară centrală, pre­tind respectul autorităţei şi a tutu­ror legilor în fiinţă, fac mereu apel la înţelepciunea guvernaţilor spre a se conduce continuu, în viaţa lor zilnică, potrivit măsurilor de ordin prescrise de zisele legi. Faţă cu aceste juste precep­te, ne putem întreba: Ce fel de exemplu se dă guvernanţi­lor, dacă, sub pretextul protecţiu­­nei libertăţilor, sau a creărei unei situaţiuni generale mai bune, iar în realitate pentru întronarea despo­tismului şi desfiinţarea oricărei li­bertăţi, se atacă în mod violent pactul fundamental al ţării, fără păzirea formelor şi a garanţiilor, consacrate expres în interesul in­­tangibilităţii şi respectului zisului pact? Respectul ordinelor autorităţei şi al preceptelor legilor de către lo­cuitorii unei ţări sunt atât de justi­ficate, încât unii publicişti, alăturea cu jurisprudenţa, socot că dânşii trebue să se supună chiar unor mă­suri ilegale ale autorităţei consti­tuită, sub rezerva urmăririi în ju­stiţie a agentului autorităţei care a săvârşit abuzul de putere. Această părere a fost profesată de M. Pa­­leologu, fost procuror general, care a spus că numai astfel, prin supu­nerea cetăţeanului chiar contra u­­nei măsuri ilegale, armonia între puterile publice aduce chezăşuirea drepturilor şi libertăţilor noastre. Intr’o disertaţiune interesantă profesorul Tanoviceanu, alăturea cu Benjamin Constant, susţin păre­rea contrară, că, cetăţeanul are drept de rezistenţă, şi la trebuinţă pe acel de legitimă apărare, contra depozitarilor publici cari întreprind acte injuste. „Nu este nici un peri­col, spune dânsul, interpretând astfel legea, fiind­că cetăţeanul va răspunde de fapta sa, şi, dacă se va constata că actul­ funcţionarului era legal, cetăţeanul va fi pedepsit pentru rebeliune, iar, dacă actul e­­ra ilegal nu vedem pentru ce s’ar pedepsi acei cari rezistă arbitraru­lui“. Instanţele noastre judiciare au variat între aceste două păreri ex­treme. Ne amintim că, în 1876, Ca­mera dispunând ca ancheta rân-­­ duită în sânul ei să facă perche­ziţii domiciliare prefecţilor — mă-­­ sură neadmisibilă după părerea­­ noastră. — Comisia respectivă a a- a­vut de îndurat rezistentă din par-­­ tea colonelului Roznoveanu, pre- , fect de Neamţ, care, dat în judeca-­­ tă pentru ultraj, a fost achitat de Curtea de Apel din Iaşi, sub cuvânt , că rezistenta în această împrejura- a re îşi are legitimitatea ei în respin- s gerea unui atac injust şi ilegal, pro­vocat de persoane al căror carac-­­ ter public încetează prin abuzul ce­­ l’au săvârşit. In 1908, în afacerea sindicaliştilor de la Galaţi, înalta­­ Curte a decis că: „ultrajul făcut , contra unor agenţi cari executau­­ ordinul interzicerei tinerei unei în-­­ truniri, trebue pedepsit, chiar dacă „ acel ordin ar fi fost în sine necon-­­ stituţional“. In lipsă de forme şi în afară de­­ lege, găsim sistemul rezistenţei ca­­ cel mai raţional şi în conformitate­­ cu spiritul timpului. Profesând, în­­ acest mod, stricta păşire a legilor,­­ se prezintă o garanţie mai mult, în-­­­trucât depozitarii puterei publice, în faţa dreptului de rezistenţă al cetăţeanului, vor avea grija de a fi­­ în strictă legalitate, înlăturând abu-­­­zurile.­­ Intr’o societate bine organizată toţi factorii meniţi de a lua o cât­­ de mică parte la suveranitate tre- s­bue să nu se îndepărteze de la linia­­ dreaptă ce le este fixată prin însuşi­­ mandatul lor. Conducătorii să pă-­­ zească cu stricteţă Constituţia şi­­ legile ţărei, iar, depozitarii publici, urmând aceiaşi normă, să nu atace­­ prin abuzuri drepturile esenţiale a­­le cetăţenilor. Intr’un cuvânt: res­pectul legalităţei. Dimire G. Maxim fost preşedinte la Curtea de Apel Se întâmplă cu cărţile pentru co­pii un lucru foarte curios. Pe când în magazine, la raionul de jucării, copilul poate găsi mitraliera sau ae­roplanul ultimul tip, la raionul de cărţi găsim vecinie aceiaş­­i aceiaş literatură pentru copii cu care s’au întâlnit şi părinţii noştri. Intr’ade­­văr, literatura pentru copii, atât de bogată în aceste ţări, pare să se reducă aci la noi, — cu mici excep­­ii, — la eternele traduceri din Per­­rault sau Contesa de Ségur şi alte asemenea volume din mult cunos­cuta „Bibliotéque Rose“, pe care toţi copiii le cunosc pe dinafară, înainte chiar de a te fi citit. D. Paul B. Marian a reuşit, în cartea sa „Toto premiant“, să ne re­dea, parţial, natural, dar cu deplin succes, istoria vieţii copiilor. Tânărul autor pare să cunoască bine sufletul copilului, ştiind să-l urmărească dealungul întâmplărilor lui, mici sau mari. Iată-l aci, chiar la începutul vo­lumaşului, pe Toto care neastâm­părat din cale afară, face o grăma­dă de boroboaţe, ceia ce atrage mâ­nia mamei sale. Totuş, la sfârşit, tot el este acela­­ care capătă premiul întâi la purtare. "­ SaU lată-l pe acel micuţ de Jeni­­că, bolnav în pat, tânjind după un crâmpei de cer, o rază caldă de soare, după vânt, după aer şi a că­rui singură mângâiere e căţeluşul, acelaş căţeluş, a cărui minunată po­veste autorul ne-o descrie ceva mai încolo în „Povestea lui Biju cel ne­ascultător“ Tot astfel am putea vorbi de tot restul cărţii care, deşi mică la pa­gini, vine să împlinească un gol: o carte bună pentru copii. D. Paul B. Marian are marele me­rit in „Toto premiant“ să fi izbutit să se apropie de viaţa cotidiană a copilului, dând in acelaş timp o serie de poveşti care au tot atât de mult farmec ca cele mai frumoase poveşti cu Zâne şi Feţi frumoşi. Cartea se impune, în mod neîn­doios, ca una din cele mai Indicate pentru premiile şcolare. Schelete preistorice descoperite în Ceho­slovacia La Butşoniţ, în Cehoslovacia s-au descoperit numeroase morminte din epoca preistorică şi anume din pe­rioada intermediară între neolitic şi epoca bronzului. O caracteristică importantă e po­ziţia ghemuită a scheletelor. Descoperirea prezintă interes, a­­ducând lămuriri nouă cu privire la formele intermediare intre cele două epoci amintite. Osemintele sunt însoţite de nu­meroase ofrande compuse din ce­ramică, săgeţi de silex, unelte de os, etc. Vechimea mormintelor descoperite pare a fi de circa cinci mii de ani. Expoziţie internaţio­nală de caricaturi la Praga Zilele acestea s-a deschis în să­lile „Manes“ din Praga, o expo­ziţie internaţională de caricaturi. Secţiunea caricaturilor cehoslovace este neobişnuit de bogată, fiind re­prezentaţi cei mai mari caricatu­­rişti cehoslovaci: F. Kupka, W. H. Bruner, Fr. Gellner, etc. Urmează apoi operele celor mai proeminenţi caricaturişti francezi, americani, sovietici şi germani. Dintre ger­manii cari trăesc in străinătate, au expus caricaturiştii cu nume mon­dial: George Grosz şi Th. Heine. Dintre caricaturiştii contemporani cehoslovaci au expus marii scriitori fraţii Karel şi Iosif Ciapek, V. Ra­da, Bidle, Pelc, Mrkvicka, Novak, Sekora şi Fritta. Săptămâna viitoare va apărea în editura „Cugetarea“, studiul lui Stefan Zweig despre Giacomo Ca­sanova, cavaler de Seingalt, în tra­ducerea d-Ior H. Blazian şi Al. A. Philippide. A apărut „Revista de drept comercial şi studii economice“ No. 6, cu un mate­rial doctrinar şi jurisprudenţial foarte bogat şi extrem de interesant. Sumarul cuprinde: E. Cristoforeanu, Cambia titlu executoriu; Marco I. Barasch, câteva ob­­servaţiuni cu privire la legea jurisdicţiei muncii şi rezultatele aplicării ei; L. Preo­ţean, Referent in Societăţile Anonime; I. Zadik, Societăţile pe acţiuni definitiv lichidate pot fi declarate in faliment; M. Kivovici, Despre împrumuturile ante­belice contractate in lei aur, faţă de legea, stabilizării monetare din 7 Fe­bruarie 1929. In acest număr al Revistei mai sunt publicate un număr foarte mare de ju­risprudenţe ale instanţelor române şi străine; deciziile comerciale ale înaltei Cruţi de Casaţie S. Ill­a sunt publicate la zi. Redacţia şi Administraţia Revistei, Bucureşti, str. Popa Soare No. 2. 11T­văţământul supe­rior în Rusia sovie­tică După datele comisariatului in­strucţiunii publice, Uniunea sovie­tică are în momentul de faţă 600 şcoli superioare diferite, frequenta­­te de 491.000 auditori. In ultimii 5 ani numărul studenţilor de origine proletară s’a dublat. In anul 1928 procentul studenţilor proletari era de 25, în prezent el a ajuns la 50. Numărul studenţilor comunişti a ajuns în 1928 la 15 la sută. Acest număr s’a ridicat in 1933 la 22 la şcolile superioare a crescut de la 19 sută. Numărul komsomolilor din la 30 la sută In perioada primului plan quin­­quinal şcolile superioare sovietice au fost absolvite de 170.000 studenţi. Anul 1933 a dat 37.000 absolvenţi. Acest număr reprezintă pe toţi acei ce au titlul de specialist. In­tre ei sunt mulţi ce nu au studii su­perioare. Dela 1928 până la 1933 numărul specialiştilor cu studii su­perioare a crescut dela 179.000 la 303.000. După părerea conducători­lor sovietici, Uniunea sovietică ne­cesită in anii cei mai apropiaţi o mare sporire a specialiştilor, mai a­­les că se contează pe plecarea spe­cialiștilor străini. Congresul naţional-ţărănist din Deva CLUJ, 7. — Duminecă va avea loc congresul organizaţiei naţional­­ţărăniste din Hunedoara. D. Aurel Vlad a invitat la con­gres atât pe d. Maniu, cât şi pe d. Vaida, încercând o împăcare a a­­cestora. D. Vaida a anunţat astăzi pe d. Aurel Vlad că va participa la con­gresul de la Deva. D. Maniu a răspuns însă că nu poate lua parte la congres fiind re­ţinut la Bădăcin. Sentinţa in procesul traficului de influenţă de la Timişoara ORADEA. 7. — Tribunalul Bihor a pronunţat azi sentinţa în procesul traficului de influenţă de la Timi­şoara. Tribunalul a achitat pe acuzaţii Petcu Iosif, Centea Iuliu, Popovici Gheorghe, Bonnert Rudolf, Faico­­vici Izidor şi Peter Iulian. Primul procuror a făcut apel îm­potriva sentinţei. Citiţi „Realitatea Ilustrată“ CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE UTERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Pentru limba franceză Cu toate că, societatea de radio­difuziune a trecut foarte liniştit peste toate observaţiile pe care le­­am prezentat aici, atac din nou o problemă în legătură cu felul cum pronunţă speakerii, cu atât mai mult cu cât nu urmăresc să necă­jesc pe cineva anumit, ci să discut principial faptele linguistice. Vreau să vorbesc de felul cum se pronunţă la microfon numele în franţuzeşte. Nu e vorba de stâlcirea numelor franceze, bunăoară atunci când cineva pe care-l chiamă Wi­e­­ner, in trei silabe, este numit Vinăr şi făcut astfel, cu sila, german. De lucrul acesta am mai vorbit altă­dată, tot în pustiu. Ceia ce mă interesează aici este o problemă mult mai subtilă. Cum trebue pronunţate numele româ­neşti, nemţeşti, etc., atunci când speakerul face anunţurile in fran­ţuzeşte? Se ştie că francezii pronunţă toa­te numele străine ca şi când ar fi franţuzeşti, bunăoară lui Heine ii zic Eu. O fi greşit, dar nu putem noi să-i învăţăm limba lor. De aceia când cineva spune în franţuzeşte Mozart poate fi sigur că nici un francez nu va înţelege. Dacă vrem să vorbim franţuzeşte, este indispensabil să pronunţăm Mozar, aşa cum spun francezii. Zi­lele trecute, una dintre speakeriţe a pronunţat aşa. Aici se ridică insă altă obiecţie. — Cum, îmi spunea cineva, Mo­„Toto premiat" zar? Nici un german, nici un ceh, nici un ungur nu va pricepe, şi doar anunţurile in franţuzeşte nu se fac numai pentru francezi. Părerea mea este că anunţurile in franţuzeşte se fac pentru oame­nii care ştiu franţuzeşte, a căror limbă de civilizaţie este franceza. Şi aceştia sunt datori s’o ştie bine. Altfel vom fi obligaţi să pronun­ţăm Cla-u-de Fa-re-re, aşa cum am scris, pentru că mulţi dintre un­guri pronunţă aşa. De altfel, In această privinţă, so­cietatea de radio-difuziune poate consulta pe cineva in care are desi­gur mai multă încredere decât in mine. In fiecare seară, se face „in­formarea străinătăţii“ în franţuze­şte. Să ascultaţi cum sunt pronun­ţate numele noastre nu franţuzeşte de cineva care ştie franţuzeşte. Concluzia e simplă: ori vorbim franţuzeşte şi pronunţăm ca fran­cezii, ori nu vorbim franţuzeşte. So­luţii mixte nu există. GH. REVIGA Cor"'" Cercul de studii „C. A. Rosseti“ »duce la cunoştinţa generală că Joi 7 Iunie ora 7 seara, are loc obişnui­ta şedinţă publică la sediul din şos. Ştefan cel Mare No. 220. D. deputat Sever Paschievici va desvolta o conferinţă cu subiectul: „C. A. Rosseti, fruntaşul generaţiei de la 1848“. Cărţi-reviste Când veniţi în Bucureşti locuiţi la HOTEL IMPERIAL Calea Victoriei 49 — alături de Palatul Regal Locul de întâlnire al parlamentarilor Complecta­mente renovat, luxos. Direcţiune nouă Preţuri moderate. Director L. Fornara Băile Eforiei KRETZULESCU Din Câmpul­ung-Muscel Având secţiune de: Aer comprimat, inhalaţi Pulverizaţii, Hidroterapie Halbadumi, Etuvei Băi higienice şi cu Săruri etc., se deschid la 28 Iunie. Tren redus 50%. h­n­e. vtR­u­L In jurul incendiului dela antre­pozitele Compas din Cernăuţi CERNĂUŢI, 7. — După cum am scris săptămâna trecută, un incendiu s’a declarat la antre­pozitele „Compas” din Cernăuţi. In urma cercetărilor întreprin­se, s’a stabilit că focul a fost pus. Au fost operate mai multe a­­restări. Conducătorii antrepozite­,­lor, Iosif Kriegsman şi Mozez Speculant, precum şi magazione­rul Uşer Cogan şi câţiva oameni de servici au fost depuşi în are­stul local. Astăzi au fost puşi în libertate oamenii de servici, râmând are­staţi numai conducătorii antre­pozitelor şi magazionerul. Expoziţia celor cinci secole de literatură din Paris PARIS, 7. (Rador). — D. Le­­brun, preşedintele Republicei, a inaugurat astăzi expoziţia „celor cinci secole de literatu­ră, de la Villon până la contesa de Noailles”. D. PROF. I. PETROVICI SĂRBĂTORIT DE PARTIZANII SĂI POLITICI D. prof. I. Petrovici, care a fost de curând ales membru activ al A­­cademiei Române, a fost sărbătorit aseară de partidul naţional-agrar, pentr’un banchet la restaurantul E­­nescu. D. Oct.­­joga a deschis seria dis­cursurilor, închinând pentru rege şi regalitate. Au vorbit apoi d-nii prof. pr. I. Mihălcescu, I. C. Visarion, prof. Tu­dor Vianu, prof. Al. Mironescu, prof. Şoimescu, prof. Al. Busuiocea­­nu, C. C. Braescu, Enescu, pr. Cu­­cium­a, Gerota, av. I. S. Obrocea, prof. Papadopol şi Al. Hodoş, cari relevă meritele d-lui prof. Petro­vici ca om politic, de cultură şi ca lite­rat. D. Oct. Goga salută un profesorul Petrovici mai ales pe luptătorul minţii. Ţara se găseşte pradă anarhiei nu­mai fiindcă e condusă de incompe­tente. D. Goga îl atacă apoi pe d. Iuliu Maniu. Pentru a înlătura anarhia, trebue să înlăturăm instituţiile anarhizate. Enunţă necesitatea schimbării Constituţiei. In special trebuesc schimbate principiile legii electorale, reducând cel puţin la jumătate numărul depu­taţilor, Senatul să fie adunarea cor­porativă. Trebuie modificat şi regimul ad­ministrativ actual care duce la re­gionalismul electiv şi anarhizant al satelor şi la înstrăinarea oraşelor. O mai precisă accentuare a prin­cipiului responsabilităţii ministe­riale este indispensabilă. Să schimbăm art. 15 al Constitu­ţiei care interzice confiscarea averi­lor, precum să modificăm şi regi­mul presei. Cerem, in fine, pedeapsa cu moar­tea. Aştept ziua de mâine cu încrede­re în propriile noastre forţe şi cred că nu e depărtată vremea când partidul nostru va avea să-şi spună cuvântul în modificarea Constituţiei, închină pentru sărbătorit. RĂSPUNSUL SĂRBĂTORITULUI D. I. PETROVICI mulţumeşte or­ganizaţiei partidului naţional-agrar pentru sărbătorire. Mulţumeşte apoi oratorilor şi în special şefului parti­dului. Socot, — spune d. Petrovici — că această masă depăşeşte sărbătorirea unui om, demonstrând că viaţa poli­tică participă la victoriile culturale. Mediocrităţile au inventat incom­patibilităţi între cultură şi viaţa practică. Masa din această seară îmi apare ca o desminţire a acestei e­­rezii. Partidul nostru e în întregime cul­tural. Pentru a fi cultural nu e ne­voie să creiezi în domeniul culturei, ci e suficient să vibrezi în faţa crea­ţiei de cultură. Părerea în ţară e că partide mari sunt partidele de mase, care ar ga­ranta lipsa de aventură. Eu spun însă că unde este cul­tură nu poate fi aventură. Cultura ajută să împleteşti moşte­nirile trecutului cu prefacerile vii­torului. De aceea am încredere în partidul nostru, oricare ar fi vicisitudinele care-l aşteaptă. Ţara, ori face apel la elitele ei in­telectuale, ori dispare. Şi cum ţara nu poate pieri, va trebui să recurgă la elitele sale. Sunt bucuros că am fost, dacă nu motivul acestei adunări, cel puţin pretextul unei afirmări politice. „Am muncit pe ogorul cultural, a­­vând convingerea că astfel îmi spo­resc posibiliăţile în domeniul prac­tic. După cum aş fi conţinut pe tă­râmul cultural, chiar dacă nu mă alegeau la­ Academie, tot aşa voiu continua să lucrez în partidul naţio­­nal-agrar, chiar dacă răsplata nu va veni sau va fi culeasă de alţii. Banchetul a luat sfârşit la ora 1 noaptea. Puteri depline lui Roosevelt? WASHINGTON, 7 (Rador).­­ Deputatul Tydings va propune o rezoluţie prin care preşedintele Roosevelt este autorizat să exa­mineze capacitatea de plată a da­toriilor fiecărui stat debitor faţă de Statele Unite, în aur, în mărfuri, sau în servicii. Deputatul Tydings a depus dea­­semeni şi o a doua moţiune prin care se lasă deplină libertate pre­şedintelui Roosevelt de a negocia în mod direct cu şefii guvernelor străine încheierea unui acord de dezarmare care ar stabili forţele terestre, navale şi aeriene. m 1 Congresul internaţional de filosofie Cel de al optulea congres internatio­nal de filosofie va avea loc anul acesta la Praga intre 2-7 Septembrie, sub preşedinţia d-lui Masaryk, preşedintele republicei cehoslovace, preşedinte activ de organizare fiind d. A. Radi, profe­sor la Universitatea din Praga.­­La acest congres sunt invitaţi pe lân­gă filosofii de specialitate, ori­ce per­soană care se interesează de filosofie, savanţi, pedagogi, tehnicieni, cei ce se interesează de chestiunile sociale, cler, artişti, literaţi, jurnalişti, oameni po­litici şi in general ori­ce prieten al fi­losofiei. Scopul congresului este de a pune în lumină unitatea internaţională a şti­inţei şi misiunea universală a filoso­fiei cu aplicări practice, la mişcările culturale de astăzi, prin discuţii libere. Chestiuni mari la ordinea de zi: Frontierele ştiinţelor naturale; în­semnătatea analizei logice pentru cu­­noştinţă; Punctul de vedere descrip­tiv şi punctul de vedere normativ în ştiinţele sociale; Religiune şi filosofie; Criza democraţiei; Probleme psihologi­ce şi pedagogice; Misiunea filosof­iei în timpul nostru. Şedinţele au loc între orele 9 jum. — 12 jum. şi 12 jum. — 7 jum. Limbile admise în congres: franceza, engleza, germana şi italiana. La­ congres se va face şi o expoziţie de cărţi de filosofie clasate pe naţiuni. Alte lămuriri se pot lua la Liga Cultu­rală, de la d. G. D. Scraba, ori de la d. D. Drăghicescu, membri în comisiu­­nea internaţională de filosofie, ori di­rect de la comitetul de organizare a congresului. (Praga, I. Smetanovo nem 65). ÎNSEMNĂRI Higiena şi pentru alţii Vecinul meu este doctor. Cunoaşte deci preceptele higienei şi, ceia ce e mai rar, le şi aplică. In fiecare dimineaţă, incepând de pe la ora şapte, apar pe terasă co­voare, feţe de masă, scaune, cârpe de bucătărie, etc. Şi rând pe rând, toate boarfele sânt scuturate peste balustradă de o viguroasă mână de servitoare. Operaţia durează in me­die, trei sau patru ore. Până aici, nimic de zis. Dar lu­crurile se complică prin faptul că tot praful care iese din obiectele menajere (şi, lucru curios, cu tot scuturatul, praful iese zilnic în nori groşi) este trimes spre terasa mea. Asta înseamnă că nu mai am voie să deschid un geam, toată diminea­ţa, decât resemnându-mă să consum microbii oferiţi cu atâta generozita­te de vecinul meu. Cum nu cunoaşteţi topografia ce­lor două case, aţi putea să mă În­trebaţi; dar unde să-şi scuture o­­mul lucrurile? Tocmai aici este partea cea mai frumoasă, că ar avea unde, dacă in loc să se instaleze pe balustrada de răsărit, servitoarea ar ocupa-o pe cea de miază-zi, n’ar deranja nici un vecin, căci praful ar rămâne in curtea doctorului. Atunci de ce nu adoptă această soluţie? Mi-a dat ea însăşi explica­ţia, foarte candid: nu dă voie cu­coana, câ-i intră praful în casă. Cât despre vecini, treaba lor, fiecare e stăpân pe curtea lui. Bine­înţeles, e plicticos să intri în ceartă cu vecinii, să începi să le faci şi tu mizerii de altă natură, sau să te împotmolești in procese. De aceia, înghit si tac. Dar, orice s’ar spune, frumos lu­cru e medicina! St. T. Staicu Palatul justiţiei O CONTRAVENŢIE FISCALĂ DE A­­PROAPE UN MILIARD Organele fiscale pe baza cercetărilor făcute în vederea descoperirii şi a sta­bilirii sustragerilor pe cale frauduloasă a spirtului de la taxele impuse de lege, care reprezentau un milion de lei la va­gonul de spirt,­­ au condamnat fabri­ca Triton, societate anonimă, pe dr. Loble şi alţii să plătească fiscului suma de 961 milioane lei, drept amividă pen­tru o enormă cantitate de spirt sustrasă. Procesul verbal de amendare, confirmat de către ministerul finanţelor a fost a­­tacat cu apel de către cei condamnaţi, înaintea tribunalului Bihor. Secţia 4-a a acestui tribunal admiţând apelul a a­­nulat procesul verbal. Ministerul de fi­nanţe a făcut recurs care s-a desbătut pe larg­ in faţa Curţii de apel din O­­radea, ca Instanţă de casare in materie ÎÎSCălă Curtea după desbateri şi deliberare a admis recursul ministerului de finanţe găsind întemeiate cele patru motive de casare. In consecinţă sentinţa tribuna­lului a fost casată dispunându-se ca ju­decarea apelulii să se facă din nou de către altă secţie a tribunalului. Cu acest prilej s-a fixat şi o chestiune de prin­cipiu referitoare la caracterul acestui fel de afaceri, hotărind că ele au carac­ter civilo-fiscal. ANULAREA UNEI CONDAMNĂRI LA MUNCĂ SILNICĂ Graţie ingeniozităţii serviciului de identificare de la parchet s-a putut de­scoperi că un mecanic anume Cristache Manea zis Broscaru si care se ascun­dea sub un nume fals a fost condam­nat in lipsă la 20 ani muncă silnică de către Curtea cu juri de Ilfov, in se­siunea 1926. S-a constatat că numitul condamnat era urmărit in virtutea man­datului de arestare emis de parchet in executarea pedepsei. Descoperit si ares­tat la Văcăreşti acuzatul a făcut con­testaţie la curtea cu juri pe motiv de ordin procedural, şi anume pentru ne­­îndeplinirea formelor de contumacie. Contestaţia a fost judecată ori de către curtea de apel. După desbateri instanţa a admis contestaţia şi a anulat decizia de condamnare. Arestatul a fost pus in libertate, procesul crimei urmând să fie judecat din nou la 23 Noembrie. INSTRUCŢIA IN AFACEREA CIUMETTI Eri au continuat cercetările privitoare la asasinarea lui Sterie Ciumetti. Au fost ascultaţi mai mulţi martori din perso­nalul poliţiei, care au fost propuşi de comisarul Ponova. Acesta neagă orice amestec în această afacere. Din declara­ţiile martorilor s‘a putut stabili un alibi. S‘au expus punct cu punct locurile un­de se afla în noaptea aceia comisarul arestat. S‘a dispus facerea unei ex­pertize tehnice şi grafice. PLATA PEDLOSŢIA DOTA­­ţIUNEA OASTEI Casa Dotaţiunilor Oastei face cunoscut persoanelor din Bucureşti şi provincie cari au de primit pensiuni şi rente via­gere pe luna Mai 1934, precum şi aju­toare de la fondul meseriaşilor pe tri­mestrul Mai 1934, precum şi ajutoare de la fondul meseriaşilor de trimestrul A­­prilie 1934, de asemenea ajutoare via­gere excepţionale pe trimestrul Aprilie 1934 in calitate de părinţi de ofiţeri şi subofiţeri morţi in războiu, cu domici­liul in jud. Constanţa, Covurlui, Dâmbo­­viţa, Dolj, Dorohoi, Durostor, Făgăraş, Fălciu, Baia, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Olt şi Prahova; veteranilor de la 1877-1878 a­­jutoare pe aceiaş trimestru şi domici­liaţi in jud. Baia, Gorj, Ialomiţa Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Muscel, Neamţ, Olt şi Prahova, să se prezinte in fiecare zi de lucru, cei din Bucureşti la Casa Dotaţiunei Oastel, Bd. Elisabeta No. 49, iar cei din provincie la administraţiile financiare sau percepţiile respective pen­tru ridicarea ordonanţelor de plată. Accidentul aerian al minis­trului de aviaţie englez LONDRA, 7. (Europapress).— Ministrul aviaţiei d. London­­dery a avut astăzi un accident de avion. Ministrul a obţinut de câteva zile brevetul de pilot şi a încercat să sboare astăzi într’un avion de sport pe aero­dromul de la Huston. Făcând însă o manevră gre­şită a căzut cu avionul dela o înălțime nu prea mare. Avio­nul s’a sfărâmat, iar ministrul a scăpat nerănit. Comedia umană Sfânta fără voe Pieptul femeii Monaro din Pira­­no, Italia, radiază lumină, întâm­plarea aceasta aproape uitată pare neobişnuită deşi pentru orice om în­drăgostit, minunea aceasta este o realitate de fiecare zi. Orice om pa­sionat şi amoros şi-a simţit de mai multe ori în viaţă figura iluminată de o tainică radiere. De data aceasta însă fenomenul pare a se fi petrecut cu exagerare şi pieptul bietei femei are aspectul luminos pe care normal este să-l aibă numai licuriciul. Amorul propriu al îndrăgostiţilor insă nu va ceda niciodată, şi nici unul din ei nu va crede că pieptul de la Pirano indiază mai cald şi m­ai luminos decât pieptul iubitei res­pective. Totuşi se pare că, judecându-se obiectiv, femeia din Italia a bătut un record, cu adevărat. Trebuia ca această constatare să nu se facă subiectiv, adică de un in­teresat sau de o persoană cu sen­sibilitatea unilaterală, ci de un rece om de ştiinţă. Aşa se face că, însuşi Marconi a însărcinat pe profesorul Vitali să cerceteze cazul „la faţa lo­cului“. Vitali a făcut-o pe Tom­a ne­­credinciosul şi probabil s-a uitat şi a pus mâna .Rezultatul a fost a­­firmativ ca şi la Isus. Marconi părea că se îndoeşte de realitatea acestui fenomen electric, fiindcă Marconi este un acaparator în materie de invenţii şi electricita­te, şi, gelos, nu putea admite „o in­venţie“ electrică fără concursul lui. Este şi rămâne deci bine stabilit cu severitatea şi scrupulul pe care îl pune întotdeauna un concurent,— și Marconi era un vechi concurent.­­1_ In o constatare de specialitate, că corpul femeii Monaro radiază lu­mină. Informaţia nu ne spune dacă fe­meia aceasta este căsătorită sau nu. In cazul afirmativ trebue luate grabnice măsuri pentru izolarea so­ţului spre a fi salvat. O femeie de­­acestea cu acumulatori trebue să distrugă la fel ca razele X. Cred că nici soţul nu ar avea nimic de o­­biectat căci bănuesc că nu trebue să fie prea agreabil să dormi lângă un astfel de aparat electric şi într’o perpetuă bac de lumină. Dar această minune are un înţe­­l­e­les tragic. Ea a scos o femeie nor­mală din viaţa ei modestă, din tih­na de fiecare zi, din fericirea ei mă­runtă. A nenorocit-o. Toată lumea e în drept să o crea­dă bolnavă ■ de isterie. Tot satul şi regiunea dinprejur are motive s’o critice, să facă glume pe socoteala ei. Orice pretins om de ştiinţă îşi arogă dreptul în numele ştiinţei, să o desbrace şi să se uite la ea, să o cerceteze, să o asculte, să pipăe pentru ca să vadă dacă nu cumva nu e vorba de un truc. Se poate întâmpla ca Marconi, de curiozitate să interne la d. Musso­lini ca s’o ridice de-acasă pe biata femeie şi să o instaleze într’un la­borator, ca pe-o nouă butelie de Leyda pe care s’o studieze studenţii. Oricât ar vroi să rămâe acasă, să facă mai departe mâncare şi să crească alte baterii, adică alţi copii, ştiinţa o va plictisi. Ea nu mai este femeie ci mate­rial didactic. Ori mumie egipteană ori femeie electrică este tot una pentru oamenii de ştiinţă. Au asupra lor drepturi de delegaţi ai omenirii pentru a desco­peri tainele vieţii, şi ei le exercită cu tiranie. Ştiinţa însă se va blaza repede. Oamenii de ştiinţă desconsideră şi despreţuesc grozav tot ceea ce nu cunosc şi tot ceea ce nu au inventat ei. Fenomenul de la Pirano va fi de­cretat un fleac de către oamenii de ştiinţă, care se vor dezinteresa. Femeia aceia nenorocită însă nu va putea scăpa până la moarte, şi, mai ales, nici după moarte de spe­cularea religiei. Deja informaţia ne spune laconic că biata femeie nu doreşte să se exploateze cazul ei ca o minune cerească. Asta însamnă că au fost deja oferte şi regizori. Oricât s’ar zbate, madame Mona­ro, nu va scăpa să devie o sfântă. Nu există religie sau sectă care să lase din mână nespeculat un aseme­nea mister în faţa căruia celebrul Marconi rămâne şi el uimit. Diver­sele credinţe vor începe să o reven­dice. Vor începe procesiuni, vinde­cări, şi Pirano va deveni un fel de Lour­de. Şi, nu cred să fie soarta mai ne­norocită decât aceia de sfânt! Demostene Botez INFORMAŢIUNI Suveranul, întovărăşit de primul ministru, va pleca Luni seara la Reşiţa unde are loc inaugurarea lu­crărilor de căi ferate, lucrări exe­cutate de soc. „Reşiţa“. Dumitr’??. 10 Iunie la ora 9 luni, dimineaţa se deschide, in palatul Asociaţiei generale a medicilor din str. Izvor, al treisprezecilea congres balnear, sub preşedinţia d-lui gene­ral dr. Vicol. Se vor face în acest congres o se­rie de comunicări ştiinţifice asu­pra valorii curative a apelor din di­ferite localităţi balneare româneşti. Românii macedoneni originari din Veria, întrunindu-se Duminică 3 iunie curent, au pus bazele socie­tăţii cultural-naţionale „Veria“ pentru apărarea şi promovarea in­tereselor cultural-naţionale ale ro­mânilor macedoneni originari din Veria. ■ Societatea va avea sediul în Bucureşti. Consiliul de administra­ţie ales se compune după cum ur­mează: Preşedinte d. George Murau; vi­­ce-preşedinţi, d-nii Cezar Papacos­­tea şi dr. Ioan Zamani; secretar general, d. Ion Goschin; casier, d. Sterie Dulcu; bibliotecar, d. Petre Ciumetti; secretar de şedinţă, d. Nic. Ceara. Membri consilieri d-nii: Petre Papacostea, Victor Papacos­­tea, Tom­a Ciumetti, Sterie Hagigo­­gu, Nicu Tanaşoca, C. Papanacea, Gh. Badralexi şi Guşa Cionga. Cen­zori: d-nii Toli Hagigogu, I. Cara­­gea şi St. Ficata. Cenzori supleanţi: Caprini Dem., Cornelia Gogu şi G. Zima. Falanga celor 700 instrumentişti­­ selecţionaţi din 18 muzici mili­tare, lucrează cu febrilitate la pro­gramul simfonic, pentru turneul în străinătate, organizat de ministerul armatei. Singurul concert simfonic pe care îl va da în Bucureşti, sub conduce­rea d-lui iscot.­col. Egizio Massini va fi acel din seara de 23 iunie a. c. şi care se va ţine în stadionul C. N. E. F.ului. Constantin Cantacuzino, campio­nul României la mai multe sporturi, înfruntă Duminică dimineaţă la ora 10, pe velodromul din şos. Şte­fan cel Mare 43, pe campionul mo­­tociclist al Austriei, Friedrich Cerny. Alături de popularul „Băzu“, tot Duminică dimineaţa, culorile naţio­nale mai sunt apăra­te de locote­nent Ovid Ionescu şi Nicolae-Ione­­scu Cristea, excelenţii noştri moto­­ciclişti. Eri a încetat din viaţă un distins institutor din învăţământul parti­cular, d. H. Pavel, fost timp de 30 ani profesor la şcoala de fete a comunităţii evreilor din Ploeşti şi la şcoala „Luca Moise“ din acel oraş, înmormântarea a avut loc azi, la ora 2, la cimitirul Filantropia din Capitală. D. Jacques Gaigher, directorul şcoalei „Luca Moise“, a vorbit în nu­mele şcolilor israelite din Ploeşti. BOGATA COMOARĂ DE LEACURI (nomol, conţinând fier, izvoare mine­rale şi de sare Glauber (sulfat de so­diu) din localitatea balneară mondială FRANZENSBAD aduce vindecare ab­solută sigură la următoarele boli: Boli de femei, de inimă, gută, reuma­tism, boli de stomac, de intestine, ficat, boli de nutriţie, rinichi, ale căilor uri­nare, ale sângelui, diabet şi boli de nervi. Durata curei: 1 MAI până la mijlocul OCTOMBRIE. Informaţiuni şi Prospecte prin administraţia băilor. Ministerul agriculturii şi dome­niilor a hotărît convocarea pentru săptămâna viitoare, comisia specia­lă pentru întocmirea regulamente­lor prevăzute de legea regiilor au­tonome,­ cu care ocazie se vor discu­ta dispoziţiunile cu caracter comun ce se vor putea introduce în regu­lamente, la toate regiile (R.E.A.Z, C.A.P.S­ şi Parid) dependinte de a­­cest departament. Comisia va fi prezidată de d. Ci­cero Gorciu, secretarul general al departamentului agriculturii şi do­­m'nicilor Eri la ora 6 d. a. un număr de peste 200 învăţători de la şcoalele primare particulare evanghelice, mozaice şi ortodoxe din Capitală, au depus la Revizoratul şcolar. Ju­rământul de credinţă Regelui Carol II, în faţa d-lui revizor şcolar Gh. Iftimie, învăţătorii au fost asistaţi de preoţii cultului respectiv. Legaţia austriacă comunică ur­mătoarele: Cu începere de la 7 iunie 1934, intră in vigoare 0 reducere­a sim­ţitoare a taxelor de viză pentru călătoriile din România In Au­stria. Taxa, pentru intrarea In Au­stria va costa de azi înainte 230 lei în loc de 460 lei, cât era până în prezent. Taxa pentru o viză­­valabilă pentru mai multe călătorii a fost redusă de la 1.380 lei la 460, iar taxa de viză pentru trecerea prin Austria se reduce de la 460 lei la 50 lei. (Rador). Uniunea generală a romilor din România face cunoscut pe această cale demisia d-lui G. A. Lăzurică, preşedinte al uniunii. In locul d-lui Lăzurică a fost ales ca preşedinte al uniunii generale a romilor d. G. Niculescu. Corespon­denţele se vor trimite pe adresa: Piaţa de flori, Sf. Anton, comparti­mentul No. 10, Bucureşti. — I ———..I­m Sinuciderea unei mame criminale CLUJ. 7.­­ Zilele trecute par­chetul de Tg. Mureş a arestat pe femeia Berta Bud­osi din comuna Carsta din acel județ care în in­terval de o lună a asasinat pe cei trei copii ai ei. Ea a declarat procurorului că și-a ucis copiii din cauza mizeriei. Denaturata mamă a fost arestată şi încar­cerată la parchetul din Tg. Mu­reş. In zorii zilei de astăzi gardienii penitenciarului din Tg. Mureş fă­când obişnuitul control in celula criminalei au constatat moartea deţinutei. Nenorocita Şi-a pus ca­păt vieţii în cursul nopţii spân­­zurându-se cu un şervet. Situaţia politică în India BOMBAY, 7 (Rador). — Guver­nul a decis să abroge decretele­­legi prin care diferitele organiza­­ţiuni ale congresului sunt declarate ilegale, dar va continua aplicarea legilor speciale puse în vigoare pentru a dejuca manevrele partiza­nilor lui Ghandi. Au fost interzise unele organiza­­ţiuni revoluţionare afiliate asocia­­ţiunilor congresului, în special or­ganizaţia Cămăşilor roşii. In veci nemângâiaţii: Marie soţie, ing. Sergiu şi Albert fii, Valerie no­ră, soră, fraţi, cumnaţi, nepoate, unchi, mătuşe şi familiile înrudite, au adânca durere a vă aduce la cu­noştinţă încetarea din viaţă a mult iubitului lor Carol Wiegenfeld în etate de 64 ani decetat in seara de Miercuri 6 Iunie înmormântarea va avea loc in ziua de Vineri 8 Iunie, ora 3 d. a. de la capela cimitirului Filantropia unde se află depuse rămăşiţele pă­mânteşti.

Next