Adevěrul, iunie 1934 (Anul 48, nr. 15454-15478)
1934-06-10 / nr. 15462
Pagina 2-a Respectul riguros al Constituţiunei de către conducătorii unei ţări se impune, după părerea noastră, şi din alt punct de vedere. Dânşii, ca autoritate superioară centrală, pretind respectul autorităţei şi a tuturor legilor în fiinţă, fac mereu apel la înţelepciunea guvernaţilor spre a se conduce continuu, în viaţa lor zilnică, potrivit măsurilor de ordin prescrise de zisele legi. Faţă cu aceste juste precepte, ne putem întreba: Ce fel de exemplu se dă guvernanţilor, dacă, sub pretextul protecţiunei libertăţilor, sau a creărei unei situaţiuni generale mai bune, iar în realitate pentru întronarea despotismului şi desfiinţarea oricărei libertăţi, se atacă în mod violent pactul fundamental al ţării, fără păzirea formelor şi a garanţiilor, consacrate expres în interesul intangibilităţii şi respectului zisului pact? Respectul ordinelor autorităţei şi al preceptelor legilor de către locuitorii unei ţări sunt atât de justificate, încât unii publicişti, alăturea cu jurisprudenţa, socot că dânşii trebue să se supună chiar unor măsuri ilegale ale autorităţei constituită, sub rezerva urmăririi în justiţie a agentului autorităţei care a săvârşit abuzul de putere. Această părere a fost profesată de M. Paleologu, fost procuror general, care a spus că numai astfel, prin supunerea cetăţeanului chiar contra unei măsuri ilegale, armonia între puterile publice aduce chezăşuirea drepturilor şi libertăţilor noastre. Intr’o disertaţiune interesantă profesorul Tanoviceanu, alăturea cu Benjamin Constant, susţin părerea contrară, că, cetăţeanul are drept de rezistenţă, şi la trebuinţă pe acel de legitimă apărare, contra depozitarilor publici cari întreprind acte injuste. „Nu este nici un pericol, spune dânsul, interpretând astfel legea, fiindcă cetăţeanul va răspunde de fapta sa, şi, dacă se va constata că actul funcţionarului era legal, cetăţeanul va fi pedepsit pentru rebeliune, iar, dacă actul era ilegal nu vedem pentru ce s’ar pedepsi acei cari rezistă arbitrarului“. Instanţele noastre judiciare au variat între aceste două păreri extreme. Ne amintim că, în 1876, Camera dispunând ca ancheta rân- duită în sânul ei să facă percheziţii domiciliare prefecţilor — mă- sură neadmisibilă după părerea noastră. — Comisia respectivă a a- avut de îndurat rezistentă din par- tea colonelului Roznoveanu, pre- , fect de Neamţ, care, dat în judeca- tă pentru ultraj, a fost achitat de Curtea de Apel din Iaşi, sub cuvânt , că rezistenta în această împrejura- a re îşi are legitimitatea ei în respin- s gerea unui atac injust şi ilegal, provocat de persoane al căror carac- ter public încetează prin abuzul ce l’au săvârşit. In 1908, în afacerea sindicaliştilor de la Galaţi, înalta Curte a decis că: „ultrajul făcut , contra unor agenţi cari executau ordinul interzicerei tinerei unei în- truniri, trebue pedepsit, chiar dacă „ acel ordin ar fi fost în sine necon- stituţional“. In lipsă de forme şi în afară de lege, găsim sistemul rezistenţei ca cel mai raţional şi în conformitate cu spiritul timpului. Profesând, în acest mod, stricta păşire a legilor, se prezintă o garanţie mai mult, în-trucât depozitarii puterei publice, în faţa dreptului de rezistenţă al cetăţeanului, vor avea grija de a fi în strictă legalitate, înlăturând abu-zurile. Intr’o societate bine organizată toţi factorii meniţi de a lua o cât de mică parte la suveranitate tre- sbue să nu se îndepărteze de la linia dreaptă ce le este fixată prin însuşi mandatul lor. Conducătorii să pă- zească cu stricteţă Constituţia şi legile ţărei, iar, depozitarii publici, urmând aceiaşi normă, să nu atace prin abuzuri drepturile esenţiale ale cetăţenilor. Intr’un cuvânt: respectul legalităţei. Dimire G. Maxim fost preşedinte la Curtea de Apel Se întâmplă cu cărţile pentru copii un lucru foarte curios. Pe când în magazine, la raionul de jucării, copilul poate găsi mitraliera sau aeroplanul ultimul tip, la raionul de cărţi găsim vecinie aceiaşi aceiaş literatură pentru copii cu care s’au întâlnit şi părinţii noştri. Intr’adevăr, literatura pentru copii, atât de bogată în aceste ţări, pare să se reducă aci la noi, — cu mici excepii, — la eternele traduceri din Perrault sau Contesa de Ségur şi alte asemenea volume din mult cunoscuta „Bibliotéque Rose“, pe care toţi copiii le cunosc pe dinafară, înainte chiar de a te fi citit. D. Paul B. Marian a reuşit, în cartea sa „Toto premiant“, să ne redea, parţial, natural, dar cu deplin succes, istoria vieţii copiilor. Tânărul autor pare să cunoască bine sufletul copilului, ştiind să-l urmărească dealungul întâmplărilor lui, mici sau mari. Iată-l aci, chiar la începutul volumaşului, pe Toto care neastâmpărat din cale afară, face o grămadă de boroboaţe, ceia ce atrage mânia mamei sale. Totuş, la sfârşit, tot el este acela care capătă premiul întâi la purtare. " SaU lată-l pe acel micuţ de Jenică, bolnav în pat, tânjind după un crâmpei de cer, o rază caldă de soare, după vânt, după aer şi a cărui singură mângâiere e căţeluşul, acelaş căţeluş, a cărui minunată poveste autorul ne-o descrie ceva mai încolo în „Povestea lui Biju cel neascultător“ Tot astfel am putea vorbi de tot restul cărţii care, deşi mică la pagini, vine să împlinească un gol: o carte bună pentru copii. D. Paul B. Marian are marele merit in „Toto premiant“ să fi izbutit să se apropie de viaţa cotidiană a copilului, dând in acelaş timp o serie de poveşti care au tot atât de mult farmec ca cele mai frumoase poveşti cu Zâne şi Feţi frumoşi. Cartea se impune, în mod neîndoios, ca una din cele mai Indicate pentru premiile şcolare. Schelete preistorice descoperite în Cehoslovacia La Butşoniţ, în Cehoslovacia s-au descoperit numeroase morminte din epoca preistorică şi anume din perioada intermediară între neolitic şi epoca bronzului. O caracteristică importantă e poziţia ghemuită a scheletelor. Descoperirea prezintă interes, aducând lămuriri nouă cu privire la formele intermediare intre cele două epoci amintite. Osemintele sunt însoţite de numeroase ofrande compuse din ceramică, săgeţi de silex, unelte de os, etc. Vechimea mormintelor descoperite pare a fi de circa cinci mii de ani. Expoziţie internaţională de caricaturi la Praga Zilele acestea s-a deschis în sălile „Manes“ din Praga, o expoziţie internaţională de caricaturi. Secţiunea caricaturilor cehoslovace este neobişnuit de bogată, fiind reprezentaţi cei mai mari caricaturişti cehoslovaci: F. Kupka, W. H. Bruner, Fr. Gellner, etc. Urmează apoi operele celor mai proeminenţi caricaturişti francezi, americani, sovietici şi germani. Dintre germanii cari trăesc in străinătate, au expus caricaturiştii cu nume mondial: George Grosz şi Th. Heine. Dintre caricaturiştii contemporani cehoslovaci au expus marii scriitori fraţii Karel şi Iosif Ciapek, V. Rada, Bidle, Pelc, Mrkvicka, Novak, Sekora şi Fritta. Săptămâna viitoare va apărea în editura „Cugetarea“, studiul lui Stefan Zweig despre Giacomo Casanova, cavaler de Seingalt, în traducerea d-Ior H. Blazian şi Al. A. Philippide. A apărut „Revista de drept comercial şi studii economice“ No. 6, cu un material doctrinar şi jurisprudenţial foarte bogat şi extrem de interesant. Sumarul cuprinde: E. Cristoforeanu, Cambia titlu executoriu; Marco I. Barasch, câteva observaţiuni cu privire la legea jurisdicţiei muncii şi rezultatele aplicării ei; L. Preoţean, Referent in Societăţile Anonime; I. Zadik, Societăţile pe acţiuni definitiv lichidate pot fi declarate in faliment; M. Kivovici, Despre împrumuturile antebelice contractate in lei aur, faţă de legea, stabilizării monetare din 7 Februarie 1929. In acest număr al Revistei mai sunt publicate un număr foarte mare de jurisprudenţe ale instanţelor române şi străine; deciziile comerciale ale înaltei Cruţi de Casaţie S. Illa sunt publicate la zi. Redacţia şi Administraţia Revistei, Bucureşti, str. Popa Soare No. 2. 11Tvăţământul superior în Rusia sovietică După datele comisariatului instrucţiunii publice, Uniunea sovietică are în momentul de faţă 600 şcoli superioare diferite, frequentate de 491.000 auditori. In ultimii 5 ani numărul studenţilor de origine proletară s’a dublat. In anul 1928 procentul studenţilor proletari era de 25, în prezent el a ajuns la 50. Numărul studenţilor comunişti a ajuns în 1928 la 15 la sută. Acest număr s’a ridicat in 1933 la 22 la şcolile superioare a crescut de la 19 sută. Numărul komsomolilor din la 30 la sută In perioada primului plan quinquinal şcolile superioare sovietice au fost absolvite de 170.000 studenţi. Anul 1933 a dat 37.000 absolvenţi. Acest număr reprezintă pe toţi acei ce au titlul de specialist. Intre ei sunt mulţi ce nu au studii superioare. Dela 1928 până la 1933 numărul specialiştilor cu studii superioare a crescut dela 179.000 la 303.000. După părerea conducătorilor sovietici, Uniunea sovietică necesită in anii cei mai apropiaţi o mare sporire a specialiştilor, mai ales că se contează pe plecarea specialiștilor străini. Congresul naţional-ţărănist din Deva CLUJ, 7. — Duminecă va avea loc congresul organizaţiei naţionalţărăniste din Hunedoara. D. Aurel Vlad a invitat la congres atât pe d. Maniu, cât şi pe d. Vaida, încercând o împăcare a acestora. D. Vaida a anunţat astăzi pe d. Aurel Vlad că va participa la congresul de la Deva. D. Maniu a răspuns însă că nu poate lua parte la congres fiind reţinut la Bădăcin. Sentinţa in procesul traficului de influenţă de la Timişoara ORADEA. 7. — Tribunalul Bihor a pronunţat azi sentinţa în procesul traficului de influenţă de la Timişoara. Tribunalul a achitat pe acuzaţii Petcu Iosif, Centea Iuliu, Popovici Gheorghe, Bonnert Rudolf, Faicovici Izidor şi Peter Iulian. Primul procuror a făcut apel împotriva sentinţei. Citiţi „Realitatea Ilustrată“ CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE UTERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Pentru limba franceză Cu toate că, societatea de radiodifuziune a trecut foarte liniştit peste toate observaţiile pe care leam prezentat aici, atac din nou o problemă în legătură cu felul cum pronunţă speakerii, cu atât mai mult cu cât nu urmăresc să necăjesc pe cineva anumit, ci să discut principial faptele linguistice. Vreau să vorbesc de felul cum se pronunţă la microfon numele în franţuzeşte. Nu e vorba de stâlcirea numelor franceze, bunăoară atunci când cineva pe care-l chiamă Wiener, in trei silabe, este numit Vinăr şi făcut astfel, cu sila, german. De lucrul acesta am mai vorbit altădată, tot în pustiu. Ceia ce mă interesează aici este o problemă mult mai subtilă. Cum trebue pronunţate numele româneşti, nemţeşti, etc., atunci când speakerul face anunţurile in franţuzeşte? Se ştie că francezii pronunţă toate numele străine ca şi când ar fi franţuzeşti, bunăoară lui Heine ii zic Eu. O fi greşit, dar nu putem noi să-i învăţăm limba lor. De aceia când cineva spune în franţuzeşte Mozart poate fi sigur că nici un francez nu va înţelege. Dacă vrem să vorbim franţuzeşte, este indispensabil să pronunţăm Mozar, aşa cum spun francezii. Zilele trecute, una dintre speakeriţe a pronunţat aşa. Aici se ridică insă altă obiecţie. — Cum, îmi spunea cineva, Mo„Toto premiat" zar? Nici un german, nici un ceh, nici un ungur nu va pricepe, şi doar anunţurile in franţuzeşte nu se fac numai pentru francezi. Părerea mea este că anunţurile in franţuzeşte se fac pentru oamenii care ştiu franţuzeşte, a căror limbă de civilizaţie este franceza. Şi aceştia sunt datori s’o ştie bine. Altfel vom fi obligaţi să pronunţăm Cla-u-de Fa-re-re, aşa cum am scris, pentru că mulţi dintre unguri pronunţă aşa. De altfel, In această privinţă, societatea de radio-difuziune poate consulta pe cineva in care are desigur mai multă încredere decât in mine. In fiecare seară, se face „informarea străinătăţii“ în franţuzeşte. Să ascultaţi cum sunt pronunţate numele noastre nu franţuzeşte de cineva care ştie franţuzeşte. Concluzia e simplă: ori vorbim franţuzeşte şi pronunţăm ca francezii, ori nu vorbim franţuzeşte. Soluţii mixte nu există. GH. REVIGA Cor"'" Cercul de studii „C. A. Rosseti“ »duce la cunoştinţa generală că Joi 7 Iunie ora 7 seara, are loc obişnuita şedinţă publică la sediul din şos. Ştefan cel Mare No. 220. D. deputat Sever Paschievici va desvolta o conferinţă cu subiectul: „C. A. Rosseti, fruntaşul generaţiei de la 1848“. Cărţi-reviste Când veniţi în Bucureşti locuiţi la HOTEL IMPERIAL Calea Victoriei 49 — alături de Palatul Regal Locul de întâlnire al parlamentarilor Complectamente renovat, luxos. Direcţiune nouă Preţuri moderate. Director L. Fornara Băile Eforiei KRETZULESCU Din Câmpulung-Muscel Având secţiune de: Aer comprimat, inhalaţi Pulverizaţii, Hidroterapie Halbadumi, Etuvei Băi higienice şi cu Săruri etc., se deschid la 28 Iunie. Tren redus 50%. hne. vtRuL In jurul incendiului dela antrepozitele Compas din Cernăuţi CERNĂUŢI, 7. — După cum am scris săptămâna trecută, un incendiu s’a declarat la antrepozitele „Compas” din Cernăuţi. In urma cercetărilor întreprinse, s’a stabilit că focul a fost pus. Au fost operate mai multe arestări. Conducătorii antrepozite,lor, Iosif Kriegsman şi Mozez Speculant, precum şi magazionerul Uşer Cogan şi câţiva oameni de servici au fost depuşi în arestul local. Astăzi au fost puşi în libertate oamenii de servici, râmând arestaţi numai conducătorii antrepozitelor şi magazionerul. Expoziţia celor cinci secole de literatură din Paris PARIS, 7. (Rador). — D. Lebrun, preşedintele Republicei, a inaugurat astăzi expoziţia „celor cinci secole de literatură, de la Villon până la contesa de Noailles”. D. PROF. I. PETROVICI SĂRBĂTORIT DE PARTIZANII SĂI POLITICI D. prof. I. Petrovici, care a fost de curând ales membru activ al Academiei Române, a fost sărbătorit aseară de partidul naţional-agrar, pentr’un banchet la restaurantul Enescu. D. Oct.joga a deschis seria discursurilor, închinând pentru rege şi regalitate. Au vorbit apoi d-nii prof. pr. I. Mihălcescu, I. C. Visarion, prof. Tudor Vianu, prof. Al. Mironescu, prof. Şoimescu, prof. Al. Busuioceanu, C. C. Braescu, Enescu, pr. Cuciuma, Gerota, av. I. S. Obrocea, prof. Papadopol şi Al. Hodoş, cari relevă meritele d-lui prof. Petrovici ca om politic, de cultură şi ca literat. D. Oct. Goga salută un profesorul Petrovici mai ales pe luptătorul minţii. Ţara se găseşte pradă anarhiei numai fiindcă e condusă de incompetente. D. Goga îl atacă apoi pe d. Iuliu Maniu. Pentru a înlătura anarhia, trebue să înlăturăm instituţiile anarhizate. Enunţă necesitatea schimbării Constituţiei. In special trebuesc schimbate principiile legii electorale, reducând cel puţin la jumătate numărul deputaţilor, Senatul să fie adunarea corporativă. Trebuie modificat şi regimul administrativ actual care duce la regionalismul electiv şi anarhizant al satelor şi la înstrăinarea oraşelor. O mai precisă accentuare a principiului responsabilităţii ministeriale este indispensabilă. Să schimbăm art. 15 al Constituţiei care interzice confiscarea averilor, precum să modificăm şi regimul presei. Cerem, in fine, pedeapsa cu moartea. Aştept ziua de mâine cu încredere în propriile noastre forţe şi cred că nu e depărtată vremea când partidul nostru va avea să-şi spună cuvântul în modificarea Constituţiei, închină pentru sărbătorit. RĂSPUNSUL SĂRBĂTORITULUI D. I. PETROVICI mulţumeşte organizaţiei partidului naţional-agrar pentru sărbătorire. Mulţumeşte apoi oratorilor şi în special şefului partidului. Socot, — spune d. Petrovici — că această masă depăşeşte sărbătorirea unui om, demonstrând că viaţa politică participă la victoriile culturale. Mediocrităţile au inventat incompatibilităţi între cultură şi viaţa practică. Masa din această seară îmi apare ca o desminţire a acestei erezii. Partidul nostru e în întregime cultural. Pentru a fi cultural nu e nevoie să creiezi în domeniul culturei, ci e suficient să vibrezi în faţa creaţiei de cultură. Părerea în ţară e că partide mari sunt partidele de mase, care ar garanta lipsa de aventură. Eu spun însă că unde este cultură nu poate fi aventură. Cultura ajută să împleteşti moştenirile trecutului cu prefacerile viitorului. De aceea am încredere în partidul nostru, oricare ar fi vicisitudinele care-l aşteaptă. Ţara, ori face apel la elitele ei intelectuale, ori dispare. Şi cum ţara nu poate pieri, va trebui să recurgă la elitele sale. Sunt bucuros că am fost, dacă nu motivul acestei adunări, cel puţin pretextul unei afirmări politice. „Am muncit pe ogorul cultural, având convingerea că astfel îmi sporesc posibiliăţile în domeniul practic. După cum aş fi conţinut pe tărâmul cultural, chiar dacă nu mă alegeau la Academie, tot aşa voiu continua să lucrez în partidul naţional-agrar, chiar dacă răsplata nu va veni sau va fi culeasă de alţii. Banchetul a luat sfârşit la ora 1 noaptea. Puteri depline lui Roosevelt? WASHINGTON, 7 (Rador). Deputatul Tydings va propune o rezoluţie prin care preşedintele Roosevelt este autorizat să examineze capacitatea de plată a datoriilor fiecărui stat debitor faţă de Statele Unite, în aur, în mărfuri, sau în servicii. Deputatul Tydings a depus deasemeni şi o a doua moţiune prin care se lasă deplină libertate preşedintelui Roosevelt de a negocia în mod direct cu şefii guvernelor străine încheierea unui acord de dezarmare care ar stabili forţele terestre, navale şi aeriene. m 1 Congresul internaţional de filosofie Cel de al optulea congres international de filosofie va avea loc anul acesta la Praga intre 2-7 Septembrie, sub preşedinţia d-lui Masaryk, preşedintele republicei cehoslovace, preşedinte activ de organizare fiind d. A. Radi, profesor la Universitatea din Praga.La acest congres sunt invitaţi pe lângă filosofii de specialitate, orice persoană care se interesează de filosofie, savanţi, pedagogi, tehnicieni, cei ce se interesează de chestiunile sociale, cler, artişti, literaţi, jurnalişti, oameni politici şi in general orice prieten al filosofiei. Scopul congresului este de a pune în lumină unitatea internaţională a ştiinţei şi misiunea universală a filosofiei cu aplicări practice, la mişcările culturale de astăzi, prin discuţii libere. Chestiuni mari la ordinea de zi: Frontierele ştiinţelor naturale; însemnătatea analizei logice pentru cunoştinţă; Punctul de vedere descriptiv şi punctul de vedere normativ în ştiinţele sociale; Religiune şi filosofie; Criza democraţiei; Probleme psihologice şi pedagogice; Misiunea filosofiei în timpul nostru. Şedinţele au loc între orele 9 jum. — 12 jum. şi 12 jum. — 7 jum. Limbile admise în congres: franceza, engleza, germana şi italiana. La congres se va face şi o expoziţie de cărţi de filosofie clasate pe naţiuni. Alte lămuriri se pot lua la Liga Culturală, de la d. G. D. Scraba, ori de la d. D. Drăghicescu, membri în comisiunea internaţională de filosofie, ori direct de la comitetul de organizare a congresului. (Praga, I. Smetanovo nem 65). ÎNSEMNĂRI Higiena şi pentru alţii Vecinul meu este doctor. Cunoaşte deci preceptele higienei şi, ceia ce e mai rar, le şi aplică. In fiecare dimineaţă, incepând de pe la ora şapte, apar pe terasă covoare, feţe de masă, scaune, cârpe de bucătărie, etc. Şi rând pe rând, toate boarfele sânt scuturate peste balustradă de o viguroasă mână de servitoare. Operaţia durează in medie, trei sau patru ore. Până aici, nimic de zis. Dar lucrurile se complică prin faptul că tot praful care iese din obiectele menajere (şi, lucru curios, cu tot scuturatul, praful iese zilnic în nori groşi) este trimes spre terasa mea. Asta înseamnă că nu mai am voie să deschid un geam, toată dimineaţa, decât resemnându-mă să consum microbii oferiţi cu atâta generozitate de vecinul meu. Cum nu cunoaşteţi topografia celor două case, aţi putea să mă Întrebaţi; dar unde să-şi scuture omul lucrurile? Tocmai aici este partea cea mai frumoasă, că ar avea unde, dacă in loc să se instaleze pe balustrada de răsărit, servitoarea ar ocupa-o pe cea de miază-zi, n’ar deranja nici un vecin, căci praful ar rămâne in curtea doctorului. Atunci de ce nu adoptă această soluţie? Mi-a dat ea însăşi explicaţia, foarte candid: nu dă voie cucoana, câ-i intră praful în casă. Cât despre vecini, treaba lor, fiecare e stăpân pe curtea lui. Bineînţeles, e plicticos să intri în ceartă cu vecinii, să începi să le faci şi tu mizerii de altă natură, sau să te împotmolești in procese. De aceia, înghit si tac. Dar, orice s’ar spune, frumos lucru e medicina! St. T. Staicu Palatul justiţiei O CONTRAVENŢIE FISCALĂ DE APROAPE UN MILIARD Organele fiscale pe baza cercetărilor făcute în vederea descoperirii şi a stabilirii sustragerilor pe cale frauduloasă a spirtului de la taxele impuse de lege, care reprezentau un milion de lei la vagonul de spirt, au condamnat fabrica Triton, societate anonimă, pe dr. Loble şi alţii să plătească fiscului suma de 961 milioane lei, drept amividă pentru o enormă cantitate de spirt sustrasă. Procesul verbal de amendare, confirmat de către ministerul finanţelor a fost atacat cu apel de către cei condamnaţi, înaintea tribunalului Bihor. Secţia 4-a a acestui tribunal admiţând apelul a anulat procesul verbal. Ministerul de finanţe a făcut recurs care s-a desbătut pe larg in faţa Curţii de apel din Oradea, ca Instanţă de casare in materie ÎÎSCălă Curtea după desbateri şi deliberare a admis recursul ministerului de finanţe găsind întemeiate cele patru motive de casare. In consecinţă sentinţa tribunalului a fost casată dispunându-se ca judecarea apelulii să se facă din nou de către altă secţie a tribunalului. Cu acest prilej s-a fixat şi o chestiune de principiu referitoare la caracterul acestui fel de afaceri, hotărind că ele au caracter civilo-fiscal. ANULAREA UNEI CONDAMNĂRI LA MUNCĂ SILNICĂ Graţie ingeniozităţii serviciului de identificare de la parchet s-a putut descoperi că un mecanic anume Cristache Manea zis Broscaru si care se ascundea sub un nume fals a fost condamnat in lipsă la 20 ani muncă silnică de către Curtea cu juri de Ilfov, in sesiunea 1926. S-a constatat că numitul condamnat era urmărit in virtutea mandatului de arestare emis de parchet in executarea pedepsei. Descoperit si arestat la Văcăreşti acuzatul a făcut contestaţie la curtea cu juri pe motiv de ordin procedural, şi anume pentru neîndeplinirea formelor de contumacie. Contestaţia a fost judecată ori de către curtea de apel. După desbateri instanţa a admis contestaţia şi a anulat decizia de condamnare. Arestatul a fost pus in libertate, procesul crimei urmând să fie judecat din nou la 23 Noembrie. INSTRUCŢIA IN AFACEREA CIUMETTI Eri au continuat cercetările privitoare la asasinarea lui Sterie Ciumetti. Au fost ascultaţi mai mulţi martori din personalul poliţiei, care au fost propuşi de comisarul Ponova. Acesta neagă orice amestec în această afacere. Din declaraţiile martorilor s‘a putut stabili un alibi. S‘au expus punct cu punct locurile unde se afla în noaptea aceia comisarul arestat. S‘a dispus facerea unei expertize tehnice şi grafice. PLATA PEDLOSŢIA DOTAţIUNEA OASTEI Casa Dotaţiunilor Oastei face cunoscut persoanelor din Bucureşti şi provincie cari au de primit pensiuni şi rente viagere pe luna Mai 1934, precum şi ajutoare de la fondul meseriaşilor pe trimestrul Mai 1934, precum şi ajutoare de la fondul meseriaşilor de trimestrul Aprilie 1934, de asemenea ajutoare viagere excepţionale pe trimestrul Aprilie 1934 in calitate de părinţi de ofiţeri şi subofiţeri morţi in războiu, cu domiciliul in jud. Constanţa, Covurlui, Dâmboviţa, Dolj, Dorohoi, Durostor, Făgăraş, Fălciu, Baia, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Olt şi Prahova; veteranilor de la 1877-1878 ajutoare pe aceiaş trimestru şi domiciliaţi in jud. Baia, Gorj, Ialomiţa Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Muscel, Neamţ, Olt şi Prahova, să se prezinte in fiecare zi de lucru, cei din Bucureşti la Casa Dotaţiunei Oastel, Bd. Elisabeta No. 49, iar cei din provincie la administraţiile financiare sau percepţiile respective pentru ridicarea ordonanţelor de plată. Accidentul aerian al ministrului de aviaţie englez LONDRA, 7. (Europapress).— Ministrul aviaţiei d. Londondery a avut astăzi un accident de avion. Ministrul a obţinut de câteva zile brevetul de pilot şi a încercat să sboare astăzi într’un avion de sport pe aerodromul de la Huston. Făcând însă o manevră greşită a căzut cu avionul dela o înălțime nu prea mare. Avionul s’a sfărâmat, iar ministrul a scăpat nerănit. Comedia umană Sfânta fără voe Pieptul femeii Monaro din Pirano, Italia, radiază lumină, întâmplarea aceasta aproape uitată pare neobişnuită deşi pentru orice om îndrăgostit, minunea aceasta este o realitate de fiecare zi. Orice om pasionat şi amoros şi-a simţit de mai multe ori în viaţă figura iluminată de o tainică radiere. De data aceasta însă fenomenul pare a se fi petrecut cu exagerare şi pieptul bietei femei are aspectul luminos pe care normal este să-l aibă numai licuriciul. Amorul propriu al îndrăgostiţilor insă nu va ceda niciodată, şi nici unul din ei nu va crede că pieptul de la Pirano indiază mai cald şi mai luminos decât pieptul iubitei respective. Totuşi se pare că, judecându-se obiectiv, femeia din Italia a bătut un record, cu adevărat. Trebuia ca această constatare să nu se facă subiectiv, adică de un interesat sau de o persoană cu sensibilitatea unilaterală, ci de un rece om de ştiinţă. Aşa se face că, însuşi Marconi a însărcinat pe profesorul Vitali să cerceteze cazul „la faţa locului“. Vitali a făcut-o pe Toma necredinciosul şi probabil s-a uitat şi a pus mâna .Rezultatul a fost afirmativ ca şi la Isus. Marconi părea că se îndoeşte de realitatea acestui fenomen electric, fiindcă Marconi este un acaparator în materie de invenţii şi electricitate, şi, gelos, nu putea admite „o invenţie“ electrică fără concursul lui. Este şi rămâne deci bine stabilit cu severitatea şi scrupulul pe care îl pune întotdeauna un concurent,— și Marconi era un vechi concurent.1_ In o constatare de specialitate, că corpul femeii Monaro radiază lumină. Informaţia nu ne spune dacă femeia aceasta este căsătorită sau nu. In cazul afirmativ trebue luate grabnice măsuri pentru izolarea soţului spre a fi salvat. O femeie deacestea cu acumulatori trebue să distrugă la fel ca razele X. Cred că nici soţul nu ar avea nimic de obiectat căci bănuesc că nu trebue să fie prea agreabil să dormi lângă un astfel de aparat electric şi într’o perpetuă bac de lumină. Dar această minune are un înţeleles tragic. Ea a scos o femeie normală din viaţa ei modestă, din tihna de fiecare zi, din fericirea ei măruntă. A nenorocit-o. Toată lumea e în drept să o creadă bolnavă ■ de isterie. Tot satul şi regiunea dinprejur are motive s’o critice, să facă glume pe socoteala ei. Orice pretins om de ştiinţă îşi arogă dreptul în numele ştiinţei, să o desbrace şi să se uite la ea, să o cerceteze, să o asculte, să pipăe pentru ca să vadă dacă nu cumva nu e vorba de un truc. Se poate întâmpla ca Marconi, de curiozitate să interne la d. Mussolini ca s’o ridice de-acasă pe biata femeie şi să o instaleze într’un laborator, ca pe-o nouă butelie de Leyda pe care s’o studieze studenţii. Oricât ar vroi să rămâe acasă, să facă mai departe mâncare şi să crească alte baterii, adică alţi copii, ştiinţa o va plictisi. Ea nu mai este femeie ci material didactic. Ori mumie egipteană ori femeie electrică este tot una pentru oamenii de ştiinţă. Au asupra lor drepturi de delegaţi ai omenirii pentru a descoperi tainele vieţii, şi ei le exercită cu tiranie. Ştiinţa însă se va blaza repede. Oamenii de ştiinţă desconsideră şi despreţuesc grozav tot ceea ce nu cunosc şi tot ceea ce nu au inventat ei. Fenomenul de la Pirano va fi decretat un fleac de către oamenii de ştiinţă, care se vor dezinteresa. Femeia aceia nenorocită însă nu va putea scăpa până la moarte, şi, mai ales, nici după moarte de specularea religiei. Deja informaţia ne spune laconic că biata femeie nu doreşte să se exploateze cazul ei ca o minune cerească. Asta însamnă că au fost deja oferte şi regizori. Oricât s’ar zbate, madame Monaro, nu va scăpa să devie o sfântă. Nu există religie sau sectă care să lase din mână nespeculat un asemenea mister în faţa căruia celebrul Marconi rămâne şi el uimit. Diversele credinţe vor începe să o revendice. Vor începe procesiuni, vindecări, şi Pirano va deveni un fel de Lourde. Şi, nu cred să fie soarta mai nenorocită decât aceia de sfânt! Demostene Botez INFORMAŢIUNI Suveranul, întovărăşit de primul ministru, va pleca Luni seara la Reşiţa unde are loc inaugurarea lucrărilor de căi ferate, lucrări executate de soc. „Reşiţa“. Dumitr’??. 10 Iunie la ora 9 luni, dimineaţa se deschide, in palatul Asociaţiei generale a medicilor din str. Izvor, al treisprezecilea congres balnear, sub preşedinţia d-lui general dr. Vicol. Se vor face în acest congres o serie de comunicări ştiinţifice asupra valorii curative a apelor din diferite localităţi balneare româneşti. Românii macedoneni originari din Veria, întrunindu-se Duminică 3 iunie curent, au pus bazele societăţii cultural-naţionale „Veria“ pentru apărarea şi promovarea intereselor cultural-naţionale ale românilor macedoneni originari din Veria. ■ Societatea va avea sediul în Bucureşti. Consiliul de administraţie ales se compune după cum urmează: Preşedinte d. George Murau; vice-preşedinţi, d-nii Cezar Papacostea şi dr. Ioan Zamani; secretar general, d. Ion Goschin; casier, d. Sterie Dulcu; bibliotecar, d. Petre Ciumetti; secretar de şedinţă, d. Nic. Ceara. Membri consilieri d-nii: Petre Papacostea, Victor Papacostea, Toma Ciumetti, Sterie Hagigogu, Nicu Tanaşoca, C. Papanacea, Gh. Badralexi şi Guşa Cionga. Cenzori: d-nii Toli Hagigogu, I. Caragea şi St. Ficata. Cenzori supleanţi: Caprini Dem., Cornelia Gogu şi G. Zima. Falanga celor 700 instrumentişti selecţionaţi din 18 muzici militare, lucrează cu febrilitate la programul simfonic, pentru turneul în străinătate, organizat de ministerul armatei. Singurul concert simfonic pe care îl va da în Bucureşti, sub conducerea d-lui iscot.col. Egizio Massini va fi acel din seara de 23 iunie a. c. şi care se va ţine în stadionul C. N. E. F.ului. Constantin Cantacuzino, campionul României la mai multe sporturi, înfruntă Duminică dimineaţă la ora 10, pe velodromul din şos. Ştefan cel Mare 43, pe campionul motociclist al Austriei, Friedrich Cerny. Alături de popularul „Băzu“, tot Duminică dimineaţa, culorile naţionale mai sunt apărate de locotenent Ovid Ionescu şi Nicolae-Ionescu Cristea, excelenţii noştri motociclişti. Eri a încetat din viaţă un distins institutor din învăţământul particular, d. H. Pavel, fost timp de 30 ani profesor la şcoala de fete a comunităţii evreilor din Ploeşti şi la şcoala „Luca Moise“ din acel oraş, înmormântarea a avut loc azi, la ora 2, la cimitirul Filantropia din Capitală. D. Jacques Gaigher, directorul şcoalei „Luca Moise“, a vorbit în numele şcolilor israelite din Ploeşti. BOGATA COMOARĂ DE LEACURI (nomol, conţinând fier, izvoare minerale şi de sare Glauber (sulfat de sodiu) din localitatea balneară mondială FRANZENSBAD aduce vindecare absolută sigură la următoarele boli: Boli de femei, de inimă, gută, reumatism, boli de stomac, de intestine, ficat, boli de nutriţie, rinichi, ale căilor urinare, ale sângelui, diabet şi boli de nervi. Durata curei: 1 MAI până la mijlocul OCTOMBRIE. Informaţiuni şi Prospecte prin administraţia băilor. Ministerul agriculturii şi domeniilor a hotărît convocarea pentru săptămâna viitoare, comisia specială pentru întocmirea regulamentelor prevăzute de legea regiilor autonome, cu care ocazie se vor discuta dispoziţiunile cu caracter comun ce se vor putea introduce în regulamente, la toate regiile (R.E.A.Z, C.A.P.S şi Parid) dependinte de acest departament. Comisia va fi prezidată de d. Cicero Gorciu, secretarul general al departamentului agriculturii şi dom'nicilor Eri la ora 6 d. a. un număr de peste 200 învăţători de la şcoalele primare particulare evanghelice, mozaice şi ortodoxe din Capitală, au depus la Revizoratul şcolar. Jurământul de credinţă Regelui Carol II, în faţa d-lui revizor şcolar Gh. Iftimie, învăţătorii au fost asistaţi de preoţii cultului respectiv. Legaţia austriacă comunică următoarele: Cu începere de la 7 iunie 1934, intră in vigoare 0 reducerea simţitoare a taxelor de viză pentru călătoriile din România In Austria. Taxa, pentru intrarea In Austria va costa de azi înainte 230 lei în loc de 460 lei, cât era până în prezent. Taxa pentru o vizăvalabilă pentru mai multe călătorii a fost redusă de la 1.380 lei la 460, iar taxa de viză pentru trecerea prin Austria se reduce de la 460 lei la 50 lei. (Rador). Uniunea generală a romilor din România face cunoscut pe această cale demisia d-lui G. A. Lăzurică, preşedinte al uniunii. In locul d-lui Lăzurică a fost ales ca preşedinte al uniunii generale a romilor d. G. Niculescu. Corespondenţele se vor trimite pe adresa: Piaţa de flori, Sf. Anton, compartimentul No. 10, Bucureşti. — I ———..Im Sinuciderea unei mame criminale CLUJ. 7. Zilele trecute parchetul de Tg. Mureş a arestat pe femeia Berta Budosi din comuna Carsta din acel județ care în interval de o lună a asasinat pe cei trei copii ai ei. Ea a declarat procurorului că și-a ucis copiii din cauza mizeriei. Denaturata mamă a fost arestată şi încarcerată la parchetul din Tg. Mureş. In zorii zilei de astăzi gardienii penitenciarului din Tg. Mureş făcând obişnuitul control in celula criminalei au constatat moartea deţinutei. Nenorocita Şi-a pus capăt vieţii în cursul nopţii spânzurându-se cu un şervet. Situaţia politică în India BOMBAY, 7 (Rador). — Guvernul a decis să abroge decretelelegi prin care diferitele organizaţiuni ale congresului sunt declarate ilegale, dar va continua aplicarea legilor speciale puse în vigoare pentru a dejuca manevrele partizanilor lui Ghandi. Au fost interzise unele organizaţiuni revoluţionare afiliate asociaţiunilor congresului, în special organizaţia Cămăşilor roşii. In veci nemângâiaţii: Marie soţie, ing. Sergiu şi Albert fii, Valerie noră, soră, fraţi, cumnaţi, nepoate, unchi, mătuşe şi familiile înrudite, au adânca durere a vă aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a mult iubitului lor Carol Wiegenfeld în etate de 64 ani decetat in seara de Miercuri 6 Iunie înmormântarea va avea loc in ziua de Vineri 8 Iunie, ora 3 d. a. de la capela cimitirului Filantropia unde se află depuse rămăşiţele pământeşti.