Adevěrul, ianuarie 1935 (Anul 49, nr. 15635-15657)
1935-01-08 / nr. 15640
Pagina 6-a CU o mare întârziere — dar e mai bine oricât de târziu, decât niciodată, cum zice proverbul, — am luat cunoştinţă zilele acestea despre lucrarea teatrală a colonelului Traian Voinescu, actualmente general, cu titlul de mai sus şi cu menţiunea: „piesă ostăşească într’un act în versuri”, tipărită în 1932. Lucrarea a fost prefaţată de d. Constantin Kiriţescu, director general al învăţământului superior din ministerul instrucţiunii publice şi recomandată elogios de ministerul apărării naţionale (marele stat major) către comandamentele şi serviciile armatei. Din prefaţa d-lui Constantin Kiriţescu, un estet literar şi autor el însuşi, de reputaţie tot atât de însemnată ca şi demnitatea oficială ce deţine, următorul pasagiu exprimă şi fixează în mod sugestiv şi suficient, valoarea lucrării dramatice în cauză: „Lucrarea colonelului Traian Voinescu nu are pretenţia să fie o operă de subtilă inspiraţie poetică. Ea nu trebue judecată cu criteriile esteticei literare.... „Dorind a instrui pe oşteni asupra colaborării intime între armele de luptă şi mai ales asupra technicai apărării în lupta cu gaze, care în războiul de azi joacă un rol atât de covârşitor, el nu a întrebuinţat forma rece şi banală a expunerii didactice, el şi-a turnat ştiinţa şi simţirea in versuri ,exprimând, cu mijloacele retoricei populare, stări de lucruri, ce se pricep mai uşor de minţile oştenilor simpli — pentru cari a scris, şi se simt de sufletele lor“. Cu sublinierile făcute de noi, la acest pasagiu, nimic nu se mai poate adăuga, pentru caracterizarea şi clasificarea operei „Pe linia sentinelelor”, aşa cum este in esenţa ei. Conţinutul cochetului volum Îngrijit imprimat la „Cartea Românească” învederează deplin aprecierea autorului prefaţei, pentru a face de prisos orice alt comentar, la punctul de vedere urmărit. Vom releva aci numai un amănunt, poate neînsemnat în aparenţă, dar foarte important ca fond, care impresionează chiar înainte de citirea sau ascultarea piesei de teatru a colonelului Traian Voinescu, el rezultând din caracterizarea pa care autorul o face la două din personagiile piesei. Este vorba de evreu și de ţigan. In general într’o comedie — sau în partea comică a unei drame — autorul este ispitit să prezinte asemenea elemente în con- diţii de inferioritate. De socoteala evreului şi mai ales a ţiganului se glumeştefoarte des, de multe ori fără nici o măsură, chiar când autorul n’are vre-o pornire rău-voitoare, ci numai din dorinţa de-a amuza. Să ne gândim că Eminescu a făcut minte:i, din acest punct de vedere lui V. Alecsandri însuşi. I Or, d. general Voinescu, în pie- ' sa d-sale, chiar dela început — în lista persoanelor — caracterizează pe evreu şi pe ţigan ca patrioţi. I Este pentru prima oară când găsesc la o piesă de teatru cu e-vrei şi ţigani în ea, o asemenea caracterizare făcută de autori e chiar pe frontispiciul operei sale ! O inovaţie lăudabilă, o acţiuni inedită de protestare contraunui abuz de-a se considera evreul şi ţiganul nu numai ca elemenți de comedie bufă, — ceea ce poa-te fi simţitor reproşabil când se generalizează, dar mai ales ca nepatrioţi şi trădători, ceia ce este eronat, nedrept şi foarte greşit , din punct de vedere educativ cetăţenesc. ■ Războaele noastre au făcut dovadă, prin nenumăratele jertfe şi în fapte eroice săvârşite de ţigani şi mai ales de evrei, că reproşul de ■ nepatrioţi şi de trădători ce li se face, este o brutală şi nemeritabită ofensă. Am comandat unităţi ■ şi mari şi mici, dela pluton până ■ la divizie inclusiv, şi n’am avut ■ şi nici n am cunoscut, în lunga mea carieră militară, nici un caz de trădare comis în timp de pace ■ sau războiu, de un ţigan sau de un evreu. Unii din ţigani fură, alţii dezertează, iar dintre evrei mulţi se învârtesc după servicii cât mai uşoare, după mici afaceri de negoţ şi chiuluri cât mai dese, dacă se poate; dar acte de nepatriotism şi de trădare, ca ostaşi, ei nu săvârşesc. Colonelul Traian Voinescu, pătruns de acest adevăr, a ţinut să-l ilustreze şi în mod demonstrativ, protestativ, l-a fixat in interesanta şi valoroasa sa lucrare dramatică educativă, „Pe linia sentinelelor”. In acest sens e de citit un dialog foarte sugestiv din scena V. Colonelul Voinescu cu toată orbiectivitatea acestei caracterizări I şi poate tocmai de aceasta, nu uită partea glumeaţă şi ironică a firei ovreiului, şi pentru a o releva, I tocmai în faza cea mai încordată a acţiunei piesei sale, atunci când ‘ se produce şi se desfăşoară un atac pe linia sentinelelor, care culminează şi sfârşeşte actul dramatic ce-a scris, el pune în gura Ovreiului, aflat la postul de veghe cu arma în mână şi cu masca contra gazelor — cari doborâse pe ţigan ce pregetase s’o pue — următoarea exclamaţie: Uf! Ce mai fum... ce sgomot... ce mare bătălie! Ce bine-ar fi acum bolnav la fermelie!! „Piesa de teatru pe care a compus-o (colonelul Traian Voinescu) zice, cu drept cuvânt d. Constantin Kiriţescu, este o operă de educator”. Şi de dreptate socială, vom adăuga noi, referindu-ne la amă- nuntul semnalat, care dovedeştecă autorul piesii şi-a dat seamă că pentru interesul unei opere teatrale de educaţie, firea personagiilor de care se serveşte, trebue să fie redată cât mai just, cât mai cinstit. Caracterele reale ale unei categorii de cetitori, reprezentate prin personagiile piesei, pot fi — în vederea succesului diletant al unei acţiuni de teatru — iron-za- I te, pot fi bufonizate cât de mult, dar nu trebue să fie falsificate ori mistificate, niciodată! Abuzul în I această privinţă, duce fatal la rezultate funeste în raporturile cetăţeneşti; ceia ce înţelept este să se evite cu mare grijă, totdeauna. General Alexe Anastasiei CRONICA MILITARĂ «Pe linia sentinelelor» c£e Generali ALEXE ANASTASII! fiticanism pentru restabilirea inferrari’si corfele intre Pais si Rioa .CUTATEA VATICANULUI, 5 (Kadar). — Ziarul „Oiservatore Romana", oficiosul Sântului Scaun, scrie în numărul său de azi că „numai prin restabilirea unor raportai cordiale între Roma și Paris este posibilă realizarea unei colaborări eficaca a ţărilor dunărene“. Ziarul subiniază cu nenţelegerea care diviza până acum, din cauza chestiunii dunărene, două blasuri de state, poate fi considerată acum ca fiind pe punctul de a se transforma ,într’o politică de respect, dacă nu chiar de înţelegere reciprocă, sub influenţa acordurilor ce se vor încheia la Roma între d-nii Mussolini şi Laval“. După ce face un istoric al problemei dunărene, care a preocupat în repetate rânduri Franţa şi Daia în urmărirea aceluiaş scop principal: independenţa Austriei,Drul adaugă că acum graţie colaborării plină de încredere dintre aceste două ţări, se poate aştepta o soluţie pozivă. „Onservatare Romano” aduce omagiul său negorierier şi închee astfel: „De la negocierile ce se duc la Roma şi al căror succes este de pe acum deplin asigurat, Europa aşteaptă să audă pronunţându-se cuvintele senine: justiţie şi drept, pe care conştiinţa latină le mai poate pronunţa asm"'“. i Raporturile ruso-cehoslovace Declaraţiile d -lui Litvinov MOSCOVA, 5 (Radov). — Primind pe ziariştii cehoslovaci, cari fac ac- tualmente o călătorie de studii în I Rada sovietică, d .Litvinov a rostit o cuvântare de bun sosit, care, prin amploarea ei şi prin punctele de vedere atinse, depăşeşte cadrul obişnuit al unei asemenea manifestaţii. D. Litvinov a declarat că în mod intenţionat nu accentuează asupra legaturilor de rasă şi limbă dintre cehoslovaci şi ruşi, deoarece asemenea motive au fost prea des invocate in trecut pentru scopuri imperialiste. „Chiar astăzi — a subliniat d. Litvinov — teorile de rasă servesc câteodată ca manta pentru o ideologie de barbari şi pentru metode barbare în conducerea statului“. R. Litvinov a vorbit apoi de politica Sovietelor pentru descătuşarea naţionalităţilor din sânul Uniunii sovietice şi despre fireasca simpatie a poporului rus pentru poporul cehoslovac renăscut. Trecând la opera de reconstrucţie internă a Sovietelor, d. Litvinov a declarat: „Tot ce ne-am propus, nuten înfăptui în graniţele noastre, unde avem tot ce pământul poate da. Nu avem ce căuta în ce priveşte teritoriul dincolo de frontierele noastre“. D-sa a adăugat: „Toate jjierisîcele hotar la toate trirsrcEfane Eitronea samt sSälpä ai păşii, iar îndepărarea unei singure pietre de acest fei atrage is-eistedicbil prăbuşirea între goi cor stricfii a păcii“. feiptări iotriva devastărilor ii Austria VIENA, 5 (Ager). — La începutul acestui an s’a instituit în Austria un nou gen de asigurări. Este vorba de asigurările contra pagubelor cauzate cu ocazia manifestaţiilor şi turburăriio,' politice. Acest fel de asigurări este practicat: până acum de 28 societăți de asigurare. Publicitatea pentru această formă de asigurare este interzisă. Reforma electorală în Franţa PARIS. 5 (Rador). — Un ziar de dimineaţă a publicat astăzi ştirea că d. Flandin, preşedintele consiliului de miniştri, ar avea intenţiunea să provină ca durata mandatului legislativ să fie mărită de la patru ani, cât este actualmente, la şase ani. In cercurile autorizate se afirmă că guvernul nu a avut încă timpul de a examina reforma electorală. In consecinţă, toate formaţunile referitoare la chestiunea reformei electorale sunt premature. adevărul Gnu a fost primit iiarul „Adevărul închinat Franţei SCRISORI DE FELICITARE ŞI IVUILTU MIHS In afară de articole de elegii apărute în presa străină şi de la noi, în care se relevă importanţa şi frumuseţea grafică a numărului special al ziarului „Adevăru“ consacrat Franţei, am primit numeroase scrisori de la cele mai importante personalităţi şi autorităţi franceze, scrisori de mulţumire şi felicitare pentru rennta acestui număr. Am publicat, în ultimele zile, unele de aceste mărturii. Printre scrisoile ce ne-au mai sosit, menţionăm astăzi următoarele: Directorul de cabinet al Preşedintelui Republicei franceze ne mulţumeşte pentru exemplarea numărului special din „Adevărul* pe care le-am trimis d-lui Albert Lebrun. D-nui Edouard Herriot, preşedintele partidului radical-socialist şi ministru de ort. Cerman Martin, ministrul finaţcei; Francois Pletin, ministrul marin"; general Detiain, ministrul aerului ne-au adresat deasemeni scrisori cordiale de mulţumire pentru exemplarele trimise din „Adevărul1“ dedrat Fantei. Asemenea mulţumir, am primit nil din partea d-lor: Procser S. Chariéty, rectorul Sorbonei; Profesor Charles Achard, membu al Institutului, secretar general al A©cdemiei de medicină; Ducelelie Cromie, membru al Academiei franceze şi al Academiei de ştiinţă, precum şi din partea preşedintelui Scutării de căi ferate fie Est, a directorului Cemnaniei „Air France“, a d-lui L. de Kermangni, secretar general al ziarului „Paris Epir“. SCRISOAREA FRESECIMVELII ATENEULUI ROMÂN 130DS GALAŢI D. Aurel Scurtu, preşedintele Ateneului Român din Galaţi ne scrie: Stimate d-le Graur, Numărul festiv comun al ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, apărut in Noembrie 1933, a pus in evidenţă miracolul de progres la care presa se poate ridica, devenind astfel o mare forţă socială şi un permanent rezervori de energii, mereu reînnoite, în slujba citturii şi democraţiei româneşti. Acum, numărul special al „Aievarului“ de Crăciun, închinat Franţei, pune şi mai mult in lumină imensa dezvoltare a ziarului şi admirabilul lui avânt in a susţine interesele politice ale românismului. In marile frământări de astăzi este aşa de mult ceea ce aţi putut şezi întreaga intelectualitate a ţării trebue să vă fie recunoscătoare pentru că aţi concentrat, un moment, înalta gândire contemporană , franceză şi pentru interesele spiri- I tuale şi politice ale ţării noastre, care rămâne pentru totdeauna sincer ataşată democraţiei franceze. Numărul special îmchinat Franţei, constitue o dovadă mai mult de puterea de creaţie a geniului ziaristic românesc, cu care ţara şi neamul se pot mândri. Vă rog să primiţi cele mai călduroase felicitări pentru entuziasmul ce aţi deşteptat in sufietul credinciorilor cetitori ai ziarului dv„ cf-t rindu-le drept lectură, în zilele de repaos ale Crăciunului, un îndreptar al marilor idei şi marilor speranţe cari ne unesc pe toţi. Urmaţi mereu aceeaşi cale, sau mai bine zis, s-o urmăm cu toţii, astfel ca politica ţării nostre să rămână mereu credinciosă, ideilor de pace şi umanitate, călăuzitoare ale mare republici franceze. Cu cele mai bune urări de prosperitate şi izbândă, va rog să primiţi afectuoasele mele sentimente de stimă. AUREL SCURTU Preşedintele Ateneului Român din Galaţi Fost senator ,FATRIA"«CLUJ Sărbătorile cari au trecut, au înregistrat evenimentul de presă al ziarului „Aievaiul“, al cărui număr special închinat Franţei cere titue o adevărată enciclopedie românească asupra aliatei noastre de totdeauna şi asupra relaţilor româno-fraresso. Tipărit în condiţiuni de eleganţă tehnică superioară, conţinând articole scrise de care toţi fruntaşii vieţii publice din Franţa şi România, numărul epocal al ziarului ,,Adeverul ‘ formează un examen reuşit al presei române ş’ o piesă preţioasă pentru ziaristica românească. Prin acest număr special, ziarul cotidian, cu viaţa atât de efemeră, s’a încadrat cu cinste in rafturi de biblioteci. Pentru Franţa, el ets cel mai frumos cedru de Anul Nou din partea României. Li Eliberarea certificatelor de import Crearea a ltcuri de memfdiformafii şi presă pe lângă maicetinpiirii Ministerul industriei şi comerţului a dat ieri deciziile de mai jos prin care se stabilesc noui condiţiuni de eliberare a certificatelor de import şi de plăţi externe şi se înfiinţează difente servicii pe lângă Direcţia reglementării comerţului extern, servicii menite a veni în ajutorul publicului dându-i îndrumările de care are nevoe şi în acelaşi timp a veghea la apucarea corectă a dispoziţiunilor regimului de import şi export in vigoare. Iată textul acestor decizii: ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE IMPORT Certificatele de import şi de plăţi nu se vor mai emite de birourile vamale, ci de către Direcţia Reglementării Comerţului Exterior. Emiterea certificatelor se va face numai în baza intrărilor efective de devize, comunicate de Banca Naţională a României. Birourile vamale vor continua să înainteze, zilnic, atât Băncei Naţionale a României cât şi direcţiunea Reglementării Comerţului Exterior, borderouri zilnice cuprinzând exporturile individuale efectuate. Repartizarea şi eliberarea certificatelor de import, provenite din exportul produselor de categoria l-a (petrol, cereale, lemn) se va face tot de către Direcția Reglementării Comerțului Exterior, după normele cari se vor stabili. Certificatele de import provenite din exportul produselor de categoria H-a (altele decât cele de la articolul precedent) se vor elibera de Direcţia Reglementării Comerţului Exterior, după indicaţiile exportatorilor. Certificatele deplăţi externe se vor elibera de asemenea de Direcţia Reglementării Comerţului Exterior la indicaţia exportatorilor, însă nu vor putea fi utilizate pentru plata de arierate, decât cu aprobarea Băncei Naţionale a României, pentru ca elesă servească exclusiv scopului creării lor, adică lichidărilor reale fie arierate. Aplicarea dispoziţiunilor prezentei deriziuni ee va face pe data intrării în vigoare a decretului lege pentru reglementarea comerţului exterior, adică cu Începere dela 1 Noembrie 1934. CERCETAREA RECLAMAŢIILOR FĂCUTE DE IMPORTATORI Orice importator nemulţumit se va adresa în scris Biroului de reclamaţiuni din Direcţia Reglementării comerţului exterior, reclamaţiunile urmând a fi cercetate şi soluţionate de această Direcţiune. Cei nemulţumiţi cu rezolvarea administrativă dată, pot face apel in scris la Comisiunea specială. Această Comisiune va funcţiona pe lângă Direcţia Reglementării comerţului exterior, cu începere de la data prezentei deciziuni, şi va fi formată din: doi comercianţi şi doi industriaşi, numiţi de ministrul industriei şi comerţului şi un membru al Comisiei superioare pentru supravegherea şi îndrumarea comerţului exterior, care prezidează comisiunea şi are dreptul de „veto“. Comisiunea va putea lucra şi cu trei membri şi anume: un comerciant, un industriaş şi membrul delegat al Comisiunii superioare pentru supravegherea şi îndrumarea comerţului exterior, ca preşedinte. Cazurile în care s’a făcut uz de dreptul de „veto“, vor fi deferite comisiunei superioare pentru supravegherea şi îndrumarea comerţului exterior spre definitivă soluţionare. CONTROLUL APLICAIIEI REGIMULUI DE IMPORT ŞI EXPORT Se înfiinţează un Serviciu special de inspecţie şi control, care va funcţiona pe lângă ministerul industriei şi comerţului. Acest serviciu va fi organizat şi condus de un inspector special de finanţe, care va avea în subordine pe toţi inspectorii comerciali şi industriali, oride câte ori va avea ne-VCG.Atribuţiunile acestui serviciu special vor fi: supravegherea, verificarea şi urmărirea tuturor operaţiunilor de import şi export precum şi actelor sau documentelor în legătură cu aceste operaţiuni, privind aplicarea regimului în vigoare al reglementării comerţului exterior. Se însărcinează de inspector special de finanţe Gh. Cristea, cu conducerea Serviciului special de inspecţie şi control. NOUI BIROURI ÎNFIINŢATE Se înfiinţează la Direcţiunea Re ------- una» coaCaM»—....... glementării comerţului exterior, următoarele trei birouri: a) Biroul informaţiunilor, b) Biroul reclamaţiunilor şi c) Biroul presei. ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE IMPORT PENTRU MĂRFURILE EXPORTATE IN CEHOSLOVACIA, austria şi Ungaria Ministerul de industrie şi comerţ, pe lângă deriziunile de mai sus, a luat o serie de dispoziţii care privesc special eliberareacertificatelor de import pentru mărfurile exportate în Cehoslovacia, Austria şi Ungaria. PENTRU CEHOSLOVACIA: La 1 ianuarie 1935 intră în vigoare convenţia de comerţ încheiată intre România şi Republica Cehoslovacă. In conformitate cu prevederile acestei convenţii, s au dat dispoziţii autorităţilor respective ca pentru mărfurile exportate în Cehoslovacia se vor emite cu începere dela 1 Ianuarie 1935, certificate de import. Prin urmare, exportatorii de petrei, cereale şi lemn sunt anunţaţi că îşi pot valorifica dela această dată încoace certificatele de import şi plăţi externe fie categoria I-a, iar exportatorii de mărfuri care nu intră în categoria I-a vor primi certificatele de import şi certificatele de plăţi de categoria II-a. PENTRU AUSTRIA ŞI UNGARIA: Până la Încheierea nouilor acorduri cu Austria şi Ungaria, regimul actualmente in vigoare va continua. Pentru exporturile efectuate în aceste ţări nu se vor emite, în conformitate cu Jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 2145 din 23 octombrie 1934, certificate de import sau de plăţi externe. Ca şi în trecut, sumele, rezultate din operaţiunile de export, vor fi vărsate in clearing privat. CUM S’A PRODUS ACCIDENTUL AVIAŢILOR SOMI 3131 -BURNAIA Aviatorii Ioanovici şi d-ra Irina Burnaia, care după cum se ştie au plecat joi dimineaţa într’un raid cu un avion I.A.R. spre Cairo, au ajuns în aceiaşi zi în bune condiţiuni la Istanbul. A doua zi Vineri ei au decolat de la Istanbul cu destinaţia spre Eskişehr în Asia Mică. Din cauză că condiţiunile atmosferice erau cu totul nefavorabile, cei doi aviatori au fost inzistent sfătuiţi de către organele aeroportului din Istanbul să nu plece şi să aştepte până a doua zi. Ioanovici şi d-ra Burnaia n’au ascultat însă de acest stat. Pe drum, în apropiere de Adabazar, la 120 de km. de Istanbul, din cauza furtunii puternice ce bântuia, Ioanovici a fost silit să execute un aterisaj forţat. Terenul fiind accidentat, aparatul nu a prins pământul în condiţiuni bune. Din această cauză trenul de aterisaj s’a rupt, o aripă s’a deteriorat şi elicea şi profundorul au suferit stricăciuni. Cei doi aviatori au scăpat neatinşi. Avionul necesită o reparaţie radicală, care cu greu ar putea fi efectuată la Istanbul. Din această cauză cei doi aviatori vor trebui să transporte avionul până la Istanbul, iar, de aci să-l aducă în ţară cu un vapor românesc. ESMIIL D-LUI MACDONALD Serviciile aduse de Anglia păcii LONDRA 5 (Rador). — D. MacDonald, preşedintele consiliului de miniştri, a rostit astăseară la postul de Radio un mesagiu adresat naţiunii, cu prilejul Anului Nou. Ocupându-se de chestiunile de politică internă, d. MacDonald a subliniat ameliorarea înregistrată de comerţul britanic şi scăderea şomajului în industrie, precum şi măsurile plănuite pentru prosperitatea naţiunii. Trecând la politica externă, primul ministru britanic a spus între altele următoarele: înainte de sfârşitul anului 1934, Marea Britanie a putut face un mare serviciu Societăţii Naţiunilor şi păcii, prin acţiunea pe care a întreprins-o în chestiunea Sarre şi prin înlesnirea relaţiilor actuale dintre "Italia şi Franţa. In modul acesta s’a dovedit că obstacolele din calea încrederii mutuale şi a păcii în garanţie, pot fi înlăturate, ceia ce ne face să sperăm că anul nou va fi caracterizat printr’un mare progres în opera de liniştire a Europei. Denunţarea de către Japonia, a tratatului de la Washington este un eveniment serios, dar în ultimii doi ani, Marea Britanie nu a rămas inactivă şi ea va căuta şi în viitor să găsească o bază pentru un nou acord, care să menţină pacea lungii şi să ne apere contra concurenţei înarmărilor. D. MacDonald a arătat mai departe că vara viitoare vor veni la Londra primii miniştri ai dominioanelor, cu prilejul celei de adre-i aniversare a încoronării Regelui George al Angliei. Cu acel prilej nu va fi o conferinţă imperială formală, căci, din diferite motive, acest lucru este cu neputinţă, dar este sigur că vor fi conversaţii care vor înlesni o înţelegere şi un schimb de vederi asupra afacerilor imperiaor . Primul ministru a încheiat având un an bun tuturor. Gela tineretul naţionalţărănesc Un interesant proees literar va avea loc Duminică 6 ianuarie a. c. la ora 4 d. a., la sediul „Cercului de studiial tineretului partidului naţional-ţărănesc“ circ. 17 din calea Călăraşilor 95 (Piaţa Sf. Ştefan). Tineretul este invitat a lua parte. Intrarea liberă.____ înregistrarea cutremurelor la Budapesta BUDAPEST,41, 5 (Rador). — Instrumentele Institutului seismografia au înregistrat pe ziua de cri trei cutremure de pământ. Primul cutremur s’a produs la ora 15 şi 43 minute. Se crede că epicentrul lui ar fî la o distanţă de aproape 1.109 kilometri de Budapesta. Al doilea cutremur s’a produs la ora 16 şi 22 minute şi a fost foarte slab. Al treilea cutremur a fost la ora 17 şi 22 minute, având o î nt'nsitate mai mare. Aee’e selsma-r-f'-’e au marcat o amplitudine de 56 milimetri. Mişcările solului s’au terminat la ora 18 şi 10 minute. Lucrările consiliului economic al înţelegerii balcanice ATENA, 5. (Rador). — In şedinţa privată a consilului economic al înţelegerii Balcanice, subcomisiunile însărcinate cu studierea chestiunilor de comunicaţii şi cu examinarea posibilităţilor de creiare a unei bănci interbalcanice și-au continuat lucrările. CRONICA ŞAHULUI Concursul de la Hastings Rezultatul primelor două runde a dat mult de gândit şahiştilor de pretutindeni cari — e de aşteptat — vor fi martorii unor surprize cu mult mai mari. Speranţele legate de indubitabila victorie a lui Capabianca, idolul prognosticat de lumea şahistă, au fost de la început spulberate, punându-ne în situaţia de a fi mai puţin optimişti şi de a nu mai anticipa în faţa unei situaţii de care nu depinde hazardul. Şahul nu este un joc de loterie şi nici piesele lui nu sunt lozuri. Casablanca şi-a pierdut formal Botwinick, cel care l-a... masacrat anul trecut, la Moscova, pe Euwe, acum îi cedează. Sir Thomas campionul Angliei, promite, stă alături de Euwe, rezervându-ne și alte surprize — pe lângă aceea administrată lui Capablanca. Lilienthal are toate șansele de a reveni la locul de onoare, clasifi- cându-se printre primii alături de Euwe şi Thomas, cu 3 puncte. (Tare ne este teamă însă de... pielea lui Alechin, când va avea de suportat matchul din toamna viitoare, pentru campionatul mondial, în faţa unei atari performanţe pe care — indiscutabil — o reprezintă astăzi maestrul Euwe!). Rezultatul rundei a IlI-a este cam semnificativ. Desfăşurarea şi limpezirea situaţiei urmează — desigur — să se precizeze în celelalte runde. Milner Bary câştigă la Norman, Lilienthal la Michael • Thomas la Botvinick (?), d-ra Menzick nierde la Capablanca (nu ne flatează încă victoria aceasta). Euwe cu Flohr fac remisă. (Cam problematică situaţie. Observăm, odată cu exemplul acesta, că maestrul cehoslovac caută să-şi menţină — dună nu onoarea — cel puţin locul pe care ii ocupă între şahiştii de mare rutină). Runda IV-a este mult mai interesantă. Asistăm la o luptă în toată puterea cuvântului. Flohr printr’un atac imparabil tocmai îrn mijocul jocului, conduce partida cu un st'ă’uc'.t, succes contra lui Michael, mai ales că soarta jocului înclina dela primele ciocniri spre remisă. Car"blanca (vri’c!**. O” rgreutate reuşeşte să câştige la Milne'- Barr, într-un final de turn. „ Botv'n'ck joacă un 'a'bit de... Damă contra firei Mindek, căreia îi prinde calitatea, către sfârâitul partidei si conduce cu precizie până la câştig. Euwe joacă tot un gambit de damă, cu Sir Thomas. Având încontinuu iniţiativa, Naive termină piantr'un mar ce o tramuseţe rară. Superioritatea maestrului olandez s‘a impus şi de casa aceasta. Normen contra Lilienthal joacă o variantă ortodoxă in gamoitul damei. Partida rămâne în susp.ns‘.e’, un final de figuri uşoare. Liventhal are £9 la sută şansa de câştig. O runda V-a vor juca: Flohr- T homos; Menetek-Euwe; Münzt Bary-Bctwinck; Lilienthal-Sapab.anca şi Michael-Norman. Suntem foarte cureri de sortii acestei runde. Aşteptăm. G. P. ȘTIRI La Leningrad s‘a organizat un mare campionat de şah. S'au jucatpână acum 13 runde. Dăm aci rezultatul: Bogat rciukoy, A.aiortzerzy (1), Belavenetz, Löwen- Ifisch, Rjumin şi Cekower câte Ifi etc. Şahul românesc face progrese imbucurătoare la sate. S.a discutat astfel un interesant match între două... sate (!). (Primul în România), Salcea şi Dumbrăveni, în judeţul Botoşani. Prima oară cu 34, 2% şi la... revanşă s-a consfinţit o uşoară victorie a Sălciei. Cu aceasta ocazie, d. Aurel Stera a dat la Dmbrăveni un simultan la 9 table pierzând numai o singură partidă. Rubrica de şah din ultimul număr al revistei „Rebus-Magazin“ depăşeşte cu mult pe toate cele precedente, prin materialul ei variat şi bine documentat, mai ales in ceea ce priveşte largul expozeu făcut asupra actualităţii şahiste din România. Dacă ni s-ar îngădui o butadă, am putea spune că niciun amator de şan din ţară sau maestru, nu va avea curajul să declare cuiva, că n‘a citit această rubrică. Pariem... » In ziua de Duminică 13 ianurie 1935, la orele 3 jum. d. a. începe campionatul cercului de şah „Tura“, din calea Moşilor No. 25. „ Membrii dn categoria I-a şi a II-a, cari doresc să ia parte la acest campionat sunt rugaţi a trece de urgenţă pe la sediul cercului. Zilele de înscriere sunt: Marţi, Miercuri Joi şi Duminica, după amiază. # *■ REZULTATELE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL , ŞAH LONDRA, 5 (Rador). — Rezultatul celei de a opta rounde a concursului internaţional de şah de la Hastings este următorul: Miss Menchik a învins pe Milner Barry ; Thomas a învins la Lilienthal; Euv.e a învins pe Michelle. Capablanca a făcut mai^h nul,.cu Flohr. Botwinic a învins pe Norman. In urma acestor rezultate, clasamentul după a opta runda se prezintă astfel: Thomas 6 A puncte; Euwe 6 puncte; Flohr 53,1 puncte; Camblanca 5 puncte; Lilienthal si Botwinik câte 4 si Vi puncte. Dai'S Thomas învinge pâine pe Michelle, câștigă premiul întâi. Dealtfel, campionul Angliei a arătat in tot timpul concursului o formă extraordinară care nu s’a desminfit nici un. moment. CAFABIL ANCA PARTICIPA LA CONCURSUL INTERNATIONAL DIXA MOSCOVA LONDRA. 5 (Rador). — Se anunţă din Hastings că celebrul jurStor de şah Capebanca a acceptat invitaţia de a participa la concursul internaţional de şah, care va începe la Moscova la 15 Februarie. „Adevărul“ sportiv *2. C. R. a terminat la egalitate cu Visoky la try In cadrul turneului de hockey pe ghiaţa care se ţine la Novy Smokovec (Cehoslovacia), campioana noastră Tennis Cluj a terminat la egalitate cu echipa locală Visoky la try. Rezultatul a fost 2-2 (0-1) (0-1) (2-0). Pentru bucureşteni au marcat Cantacuzina şi Rabinovich . „T. C. R.“ joaca astăzi in cadrul turneului cu puternica echipă Slavia din Praga. Tot cri s’au obţinut următoarele rezultate: C. S. A. K. — Slovan 10-0. Slavia — Visohrad 4-2. Diverse Aseară au sosit în Capitală, venind dela Belgrad, boxeurii Oscar Vexu şi Aurel Nicolau. Vexu care este pişcat din Bucureşti de cinci luni a fost în Franţa unde a fost sporing partenerul lui Al. Brown, campionul mondial la categoria cocoş. El va pleca în cursul lunei mai la Lisabona unde are angajat un match cu Al. Brown. Ambii boxeuri în trecere prin Belgrad au obţinut două angajamente pentru luna Februarie. Ei vor întâlni în cadrul unei gale organizate la Belgrad doua elemente din cele mai bune. Vexu va boxa în match revanşă cu Creitsch, iar Aurel Nicolau cu Oglizic. Astăzi dimineaţă a sosit in Capitală venind de la Atena, echipa naţională de foot-ball. Astăzi fiind şi prima repetiţie, instrumentiştii vor aduce instrumente. Excursie de skicri în maimuţii Tatra polecsza Tineretul Ligei Navale Române, organizează de la 16 Ianuarie la 1 Februarie a. c., o excursie de skiori pentru studenţi şi particulani la munţii Tatra polonezi cu locuinţă şi pensiune complectă în cea mai frumoasă regiune climaterică, la Zakopany. La ducere se vor vizita Lemberg şi Ki’axovia şi prin munţi se vor face excursii cu auto-carete şi săni. Locurile sunt absolut limitate și înscrierile se face ‘ numai pânâ la 12 Ianuarie crt., la Tineretul Ligei Navale Romane, str. Eugen Cac.aa No. 7, în fiecare zi intre orele 7-9 seara. CRONICA ÎNSCRIERILOR Mâine si poimâine au loc alergări de timp pe hipodromul Floreasca. Caracteristica acestor două zile o formează numeroasele retrageri efectuate in majontarea probe..or. Nu credem ca aceste retrieri se datorează exclusiv faptului ca sunt doua reuniuni vecina, ci mai degrabă ne vine a crede că o bună parte din proprietari nu vor sa-si rugă pensionarii la începutul reuniuni. își fac desigur socoteala că se pot rezerva mai târziu când performerii lor vor avea o situaţie mai uşoară, datorită penalizărilor ce se vor suferi între timp alergătorii cari vor reuşi să câştige.. Socoteala acestor proprietari poate fi foarte bună pentru interesele lor, dar deserveşte complect cauza alergărilor. In alergările lipsite de partana, numeroşi, jocul la mutual cere foarte aneiic şi nu va raporta asociaţiei nici o parte din premiile ce urmează a fi distribuite. Astfel că în mod indirect proprietarii boicotează propria lor asociaţie. . . , , Dacă nu sunt dispuşi sa-şi ruga pensionarii în timpul iernii, atunci să se renunţe la alergări în acest sezon, deşi efectivul de care dispunem astăzi, poate acoperi cu succes necesităţile a două zile de curse vecine. Revenind la alergările ce urmază a se desfăşura în aceste dou i zi-o vom remarca totuși câteva din e.e cari își păstrează intact interesul^ Astfel în prima zi handicapul m reprize a întrunit adeziunile elementelor de bună calitate, Pr0*;r' t.ând dispute interesante. O grund si două curse după rem 'd vor c a dea smeni loc la alergări spectaculoase. . A fi oua zi vom arista la un mercsant mrnch între Rai s’ Oly era se vor întâlni înmina zilei. H-Trumnurilor suscită și ele un mv r-3 deosebit. Marcăm sepoat materitele noastre nntru alergările acestor două zile. # S*A PUS IN VÂNZARE MÂNGÂIERILE PANTEREI ROMAN de Mihai, Garbui! Edit. Ackworm LCa S3 —