Adevěrul, ianuarie 1935 (Anul 49, nr. 15635-15657)

1935-01-08 / nr. 15640

Pagina 6-a CU o mare întârziere — dar e mai bine oricât de târziu, decât niciodată, cum zice proverbul, — am luat cunoştinţă zilele acestea despre lucrarea teatrală a colo­nelului Traian Voinescu, actual­mente general, cu titlul de mai sus şi cu menţiunea: „piesă ostă­şească într’un act în versuri”, ti­părită în 1932. Lucrarea a fost prefaţată de d. Constantin Kiriţescu, director ge­neral al învăţământului superior din ministerul instrucţiunii pu­blice şi recomandată elogios de ministerul apărării naţionale (marele stat major) către coman­damentele şi serviciile armatei. Din prefaţa d-lui Constantin Kiriţescu, un estet literar şi au­tor el însuşi, de reputaţie tot a­­tât de însemnată ca şi demnita­tea oficială ce deţine, următorul pasagiu exprimă şi fixează în mod sugestiv şi suficient, valoa­rea lucrării dramatice în cauză: „Lucrarea colonelului Traian Voi­nescu nu are pretenţia să fie o operă de subtilă inspiraţie poetică. Ea nu trebue judecată cu criteriile esteti­cei literare.... „Dorind a instrui pe oşteni asu­pra colaborării intime între armele de luptă şi mai ales asupra techni­cai apărării în lupta cu gaze, care în războiul de azi joacă un rol atât de covârşitor, el nu a întrebuinţat forma rece şi banală a expunerii di­dactice, el şi-a turnat ştiinţa şi sim­ţirea in versuri ,exprimând, cu mijloacele retoricei populare, stări de lucruri, ce se pricep mai uşor de minţile oştenilor simpli — pentru cari a scris, şi se simt de sufletele lor“. Cu sublinierile făcute de noi, la acest pasagiu, nimic nu se mai poate adăuga, pentru caracteri­zarea şi clasificarea operei „Pe linia sentinelelor”, aşa cum este in esenţa ei. Conţinutul cochetului volum Îngrijit imprimat la „Cartea Ro­mânească” învederează deplin a­­precierea autorului prefaţei, pen­tru a face de prisos orice alt co­­mentar, la punctul de vedere ur­mărit. Vom releva aci numai un amă­nunt, poate neînsemnat în apa­renţă, dar foarte important ca fond, care impresionează chiar înainte de citirea sau ascultarea piesei de teatru a colonelului Tra­ian Voinescu, el rezultând din ca­racterizarea pa care autorul o fa­ce la două din personagiile pie­sei. Este vorba de evreu și de ţi­gan. In general într’o comedie — sau în partea comică a unei dra­me — autorul este ispitit să pre­zinte asemenea elemente în con-­­ diţii de inferioritate. De socoteala evreului şi mai ales a ţiganului se glumeşte­­foarte des, de multe ori fără nici o măsură, chiar când autorul n’are vre-o pornire rău-voitoare, ci numai din do­rinţa de-a amuza. Să ne gândim­­ că Eminescu a făcut mint­e:i, din acest punct de vedere lui V. A­­lecsandri însuşi. I Or, d. general Voinescu, în pie- ' sa d­-sale, chiar dela început —­ în lista persoanelor — caracte­rizează pe evreu şi pe ţigan ca patrioţi. I Este pentru prima oară când găsesc la o piesă de teatru cu e-­­­vrei şi ţigani în ea, o asemenea caracterizare făcută de autori e chiar pe frontispiciul operei sale ! O inovaţie lăudabilă, o acţiuni­­ inedită de protestare contra­­unu­i abuz de-a se considera evreul ş­i ţiganul nu numai ca elemenți­­ de comedie bufă, — ceea ce poa-­­­te fi simţitor reproşabil când se­­ generalizează,­­ dar mai ales ca­­ nepatrioţi şi trădători, ceia ce este eronat, nedrept şi foarte greşit , din punct de vedere educativ ce­­­­tăţenesc. ■ Războaele noastre au făcut do­­­vadă, prin nenumăratele jertfe şi î­n fapte eroice săvârşite de ţigani şi­­ mai ales de evrei, că reproşul de ■ nepatrioţi şi de trădători ce li se face, este o brutală şi nemeritabi­tă ofensă. Am comandat unităţi ■ şi mari şi mici, dela pluton până ■ la divizie inclusiv, şi n’am avut ■ şi nici n am cunoscut, în lunga­­ mea carieră militară, nici un caz­­ de trădare comis în timp de pace ■ sau războiu, de un ţigan sau de un evreu. Unii din ţigani fură, alţii de­zertează, iar dintre evrei mulţi se învârtesc după servicii cât mai uşoare, după mici afaceri de ne­goţ şi chiuluri cât mai dese, dacă se poate; dar acte de nepatrio­­tism şi de trădare, ca ostaşi, ei nu săvârşesc. Colonelul Traian Voinescu, pă­truns de acest adevăr, a ţinut să-l ilustreze şi în mod demonstrativ, protestativ, l-a fixat in intere­santa şi valoroasa sa lucrare dra­matică educativă, „Pe linia sen­tinelelor”. In acest sens e de citit un dia­log foarte sugestiv din scena V. Colonelul Voinescu cu toată o­­r­biectivitatea acestei caracterizări I şi poate tocmai de aceasta, nu­­ uită partea glumeaţă şi ironică a firei ovreiului, şi pentru a o releva, I tocmai în faza cea mai încordată­­ a acţiunei piesei sale, atunci când ‘ se produce şi se desfăşoară un atac pe linia sentinelelor, care culminează şi sfârşeşte actul dra­matic ce-a scris, el pune în gura Ovreiului, aflat la postul de ve­ghe cu arma în mână şi cu mas­ca contra gazelor — cari dobo­­râse pe ţigan ce pregetase s’o pue — următoarea exclamaţie: Uf! Ce mai fum... ce sgomot... ce mare bătălie! Ce bine-ar fi acum bolnav la fermelie!! „Piesa de teatru pe care a com­pus-o (colonelul Traian Voines­cu) zice, cu drept cuvânt d. Con­­stantin Kiriţescu, este o operă de educator”. Şi de dreptate socială, vom a­­dăuga noi, referindu-ne la amă-­­ nuntul semnalat, care dovedeşte­­că autorul piesii şi-a dat seamă că pentru interesul unei opere teatrale de educaţie, firea perso­nagiilor de care se serveşte, tre­bue să fie redată cât mai just, cât mai cinstit.­­ Caracterele reale ale unei ca­tegorii de cetitori, reprezentate prin personagiile piesei, pot fi —­­ în vederea succesului diletant al unei acţiuni de teatru — iron-za- I te, pot fi bufonizate cât de mult, dar nu trebue să fie falsificate ori mistificate, nici­odată! Abuzul în I această privinţă, duce fatal la re­zultate funeste în raporturile ce­­­­tăţeneşti; ceia ce înţelept este să se evite cu mare grijă, totdeauna. General Alexe Anastasiei CRONICA MILITARĂ «Pe linia sentinelelor» c£e Generali ALEXE ANASTASII! fiticanism pentru restabilirea inferrari’si corfele intre Pais si Rioa .CUTATEA VATICANULUI, 5 (Ka­dar). — Ziarul „Oiservatore Roma­na", oficiosul S­ântului Scaun, scrie în numărul său de azi că „numai prin restabilirea unor raporta­i cor­diale între Roma și Paris este posi­bilă realizarea unei colaborări e­­ficaca a ţărilor dunărene“. Ziarul sub­iniază cu nenţeleger­ea care diviza până acum, din cauza chestiunii dunărene, două blasuri de state, poate fi considerată acum ca fiind pe punctul de a se transfor­­ma ,­într’o politică de respect, dacă nu chiar de înţelegere reciprocă, sub influenţa acordurilor ce se vor în­cheia la Roma între d-nii Mussolini şi Laval“. După ce face un istoric al proble­mei dunărene­, care a preocupat în repetate rânduri Franţa şi Dai­a în urmărirea aceluiaş scop principal: independenţa Austriei,­­Drul adaugă că acum graţie colaborării plină de încredere dintre aceste două ţări, se poate aştepta o soluţie p­ozi­­vă. „Onservatare Romano” aduce oma­giul său negorieri­er şi închee ast­fel: „De la negocierile ce se duc la Roma şi al căror succes este de pe acum deplin asigurat, Europa a­­şteaptă să audă pronun­ţându-se cu­vintele senine: justiţie şi drept, pe care conştiinţa latină le mai poate pronunţa asm­"'“. i Raporturile ruso-cehoslovace Declaraţiile d -lui Litvinov MOSCOVA, 5 (Radov). — Primind­ pe ziariştii cehoslovaci, cari fac ac-­ tualmente o călătorie de studii în I Rad­a sovietică, d .Litvinov a rostit o cuvântare de bun sosit, care, prin amploarea ei şi prin punctele de ve­dere atinse, depăşeşte cadrul obiş­nuit al unei asemenea manifestaţii. D. Litvinov a declarat că în mod intenţionat nu accentuează asupra legat­urilor de rasă şi limbă dintre cehoslovaci şi ruşi, deoarece aseme­nea motive au fost prea des invocate in trecut pentru scopuri imperialiste. „Chiar astăzi — a subliniat d. Lit­vinov — teori­le de rasă servesc câte­odată ca manta pentru o ideologie de barbari şi pen­tru me­tode barbare în conducerea statului“. R. Litvinov a vorbit apoi de poli­tica Sovietelor pentru descătuşarea naţionalităţilor din sânul Uniunii sovietice şi­ despre fireasca simpatie a poporului rus pentru poporul ceho­slovac renăscut. Trecând la opera de reconstrucţie internă a Sovietelor, d. Litvinov a declarat: „Tot ce ne-am propus, nu­ten înfăptui în graniţele noastre, unde avem tot ce pământul poate da. Nu avem ce căuta în ce priveşte teritoriul dincolo de frontierele noa­stre“. D-sa a adăugat: „Toate jjierisîc­ele hotar la toate trir­srcEfane Eitronea samt sSälpä ai păşii, iar înde­­părarea unei singure pie­tre de acest fei atrage i­­s-eistedicbil prăbuşirea în­tre goi cor stricfii a păcii“. feiptări i­otriva de­vastărilor ii Austria VIENA, 5 (Ager). — La începutul acestui an s’a instituit în Austria un nou gen de asigurări. Este vorba de asigurările contra pagubelor cau­zate cu ocazia manifestaţiilor şi tur­­burăriio,' politice. Acest fel de asigurări este practi­cat: până acum de 28 societăți de asigurare. Publicitatea pentru această formă de asigurare este interzisă. Reforma electorală în Franţa PARIS. 5 (Rador). — Un ziar de dimineaţă a publicat astăzi ştirea că d. Flandin, preşedintele consiliu­lui de miniştri, ar avea intenţiunea să provină ca durata mandatului legislativ să fie mărită de la patru ani, cât este actualmente, la şase ani. In cercurile autorizate se afirmă că guvernul nu a avut încă timpul de a examina reforma electorală. In consecinţă, toate formaţunile re­feritoare la chestiunea reformei e­­lectorale sunt premature. adevărul Gnu a fost primit iiarul „Adevărul închinat Franţei SCRISORI DE FELICI­­TARE ŞI IVUILTU MIHS In afară de articole de elegii a­­părute în presa străină şi de la noi, în care se relevă importanţa şi fru­museţea grafică a numărului special al ziarului „Adevăru“ consacrat Franţei, am primit numeroase scri­­sori de la cele mai importante per­sonalităţi şi autorităţi franceze,­­ scrisori de mulţumire şi felicitare pentru renn­ta acestui număr. Am publicat, în ultimele zile, unele d­e aceste mărturii. Printre scriso­ile ce ne-au mai sosit, menţionăm astăzi următoarele: Directorul de cabinet al Preşedin­telui Republicei franceze ne mulţu­meşte pentru exemplare­a număru­lui special din „Adevărul* pe care le-am trimis d-lui Albert Lebrun. D-nui Edouard Herriot, preşedin­tele partidului radical-socialist şi ministru de ort. Cerma­n Martin, ministrul fina­ţcei; Francois Pletin, ministrul marin"­; general Detiain, ministrul aerului ne-au adresat de­­asemeni scrisori cordiale de mulţu­mire pentru exemplarele trimise din „Adevărul1“ dedrat F­antei. Asemenea mulţumir, am primit nil din partea d-lor: Pro­cser S. Char­­iéty, rectorul Sorbonei; Profesor Charles Achard, memb­u al Institu­tului, secretar general al A©cdemiei de medicină; Ducele­lie Crom­ie, membru al Academiei franceze şi al Academiei de ştiinţă, precum şi din partea preşedintelui S­cutării de căi ferate fie Est, a directorului Cem­­naniei „Air France“, a d-lui L. de Kerma­ng­ni, secretar general al ziarului „Paris Epir“. SCRISOAREA FRESE­­CIMVELII ATENEULUI ROMÂN 130DS GALAŢI D. Aurel Scurtu, preşedintele Ate­neului Român din Galaţi ne scrie: Stimate d-le Graur, Numărul festiv comun al zi­arelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, apărut in Noembrie 1933, a pus in evidenţă miracolul de progres la care presa se poate ridica, devenind astfel o mare forţă socială şi un per­manent rezervori de energii, me­reu reînnoite, în slujba citturii şi democraţiei româneşti. Acum, numă­rul special al „Aievarului“ de Cră­ciun, închinat Franţei, pune şi mai mult in lumină imensa dezvoltare a ziarului şi admirabilul lui avânt in a susţine interesele politice ale ro­mânismului. In marile frământări de astăzi este aşa de mult ceea ce aţi putut şezi întreaga intelectualitate a ţă­rii trebue să vă fie recunoscătoare pentru că aţi concentrat, un mo­ment, înalta gândire contemporană , franceză şi pentru interesele spiri- I tuale şi politice ale ţării noastre, ca­re rămâne pentru totdeauna sin­cer ataşată democraţiei franceze. Numărul special îm­chinat Franţei, constitue o dovadă mai mult de pu­terea de creaţie a geniului ziaristic românesc, cu care ţara şi neamul se pot­ mândri. Vă rog să primiţi cele mai căldu­roase felicitări pentru entuziasmul ce aţi deşteptat in s­ufietul credin­­ciorilor cetitori ai ziarului dv„ cf­-t rindu-le drept lectură, în zilele de­­ repaos ale Crăciunului, un îndreptar al marilor idei şi marilor speranţe cari ne unesc pe toţi. Urmaţi mereu aceeaşi cale, sau mai bine zis, s-o urmăm cu toţii, astfel ca politica ţării n­ostre să ră­mână mereu credincios­ă, ideilor de pace şi umanitate, călăuzitoare ale mare republici franceze. Cu cele mai bune urări de prospe­ritate şi izbândă, va rog să primiţi afectuoasele mele sentimente de stimă. AUREL SCURTU Preşedintele Ateneului Român din Galaţi Fost senator­ ­,FATRIA"«CLU­J­­ Sărbătorile cari au trecut, au în­registrat evenimentul de presă al ziarului „Aievaiul“, al cărui număr special închinat Franţei cere ti­tue o adevărată enciclopedie românească asupra aliatei noastre de totdeauna şi asupra relaţi­lor ro­mâno-fraresso. Tipărit în condiţiuni de eleganţă tehnică superioară, conţinând arti­cole scrise de care toţi fruntaşii vieţii publice din Franţa şi Româ­nia, numărul epocal al ziarului ,,Ad­everul ‘ formează un examen reuşit al presei române ş’ o piesă preţioasă pentru ziaristica româ­­nească. Prin acest număr special, ziarul cotidian, cu viaţa atât de efemeră, s’a încadrat cu cinste in rafturi de biblioteci. Pentru Franţa, el e­ts cel mai fr­u­­mos cedru de Anul Nou din partea României. Li Eliberarea certificatelor de import Crearea a ltcu­ri de memfd­­iformafii şi presă pe lângă maicetinpi­irii Ministerul industriei şi comerţu­lui a dat ieri deciziile de mai jos prin care se stabilesc noui condiţi­­uni de eliberare a certificatelor de import şi de plăţi externe şi se în­fiinţează difente servicii pe lângă Direcţia reglementării comerţului extern, servicii menite a veni în a­­jutorul publicului dându-i îndru­mările de care are nevoe şi în a­­celaşi timp a veghea la apucarea corectă a­ dispoziţiunilor regimului de import şi export in vigoare. Iată textul acestor decizii: ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE IMPORT Certificatele de import şi de­ plăţi nu se vor mai emite de birourile vamale, ci de către Direcţia Regle­mentării Comerţului Exterior. Emiterea certificatelor se va face numai în baza intrărilor efective de devize,­ comunicate de Banca Naţio­nală a României. Birourile vamale vor continua să înainteze, zilnic, atât Băncei Naţio­nale a României cât şi direcţiunea Reglementării Comerţului Exterior, borderouri zilnice cuprinzând ex­porturile individuale efectuate. Repartizarea şi eliberarea certifi­catelor de import, provenite din ex­portul produselor de categoria l-a (petrol, cereale, lemn) se va face tot de către Direcția Reglementării Co­merțului Exterior, după normele cari se vor stabili. Certificatele de import provenite din exportul produselor de catego­ria H-a (altele decât cele de la ar­ticolul precedent) se vor elibera de Direcţia Reglementării Comerţului Exterior, după indicaţiile exporta­torilor. Certificatele de­­plăţi externe se vor elibera de asemenea de Direcţia Reglementării Comerţului Exterior la indicaţia exportatorilor, însă nu vor putea fi utilizate pentru plata de arierate, decât cu aprobarea Băn­cei Naţionale a României, pentru ca ele­­să servească exclusiv scopu­lui creării lor, adică lichidărilor re­ale fie arierate. Aplicarea di­spoziţiunilor prezentei deriziuni ee va face pe data intră­rii în vigoare a decretului lege pen­tru reglementarea comerţului ex­terior, adică cu Începere dela 1 No­embrie 1934. CERCETAREA RECL­AMAŢIILOR FĂCUTE DE IMPORTATORI Orice importator nemulţumit se va adresa în scris Biroului de recla­­maţiuni din Direcţia Reglementării comerţului exterior, reclamaţiunile urmând a fi cercetate şi soluţionate de această Direcţiune. Cei nemulţumiţi cu rezolvarea ad­ministrativă dată, pot face apel in scris la Comisiunea specială. Această Comisiune va funcţiona pe lângă Direcţia Reglementării comerţului exterior, cu începere de la data prezentei deciziuni, şi va fi formată din: doi comercianţi şi doi industriaşi, numiţi de ministrul in­dustriei şi com­erţului şi un membru al Comisiei superioare pentru su­pravegherea şi îndrumarea comer­ţului exterior,­ care prezidează comi­siunea şi are dreptul de „veto“. Comisiunea va putea lucra şi cu trei membri şi anume: un comer­ciant, un industriaş şi membrul delegat al Comisiunii superioare pentru supravegherea şi îndruma­rea comerţului exterior, ca preşe­dinte. Cazurile în care s’a făcut uz de dreptul de „veto“, vor fi deferite co­­misiunei superioare pentru supra­vegherea şi îndrumarea comerţului exterior spre definitivă soluţionare. CONTROLUL APLICAII­EI REGI­MULUI DE IMPORT ŞI EXPORT Se înfiinţează un Serviciu special de inspecţie şi control, care va func­ţiona pe lângă ministerul indus­triei şi­ comerţului. Acest serviciu va fi organizat şi condus de un inspector special de finanţe, care va avea în subordine pe toţi inspectorii comerciali şi in­dustriali, oride câte ori va avea ne-VCG.Atribuţiunile acestui serviciu spe­cial vor fi: supravegherea, verifica­rea şi urmărirea tuturor operaţiu­nilor de import şi export precum şi actelor sau documentelor în legătu­ră cu aceste operaţiuni, privind a­­plicarea regimului în vigoare al re­glementării comerţului exterior. Se însărcinează de inspector spe­cial de finanţe Gh. Crist­ea, cu con­ducerea Serviciului special de ins­pecţie şi control. NOUI BIROURI ÎNFIINŢATE Se înfiinţează la Direcţiunea Re­ ------- una» c­­oaCaM»—.......­ glementării comerţului exterior, ur­mătoarele trei birouri: a) Biroul informaţiunilor, b) Biroul reclamaţiunilor şi c) Biroul presei. ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE IMPORT PENTRU MĂRFURILE EXPORTATE IN CEHOSLOVACIA, austria şi Ungaria Ministerul de industrie şi comerţ, pe lângă deriziunile de mai sus, a luat o serie de dispoziţii care pri­vesc special eliberarea­­certificatelor de import pentru mărfurile expor­tate în Cehoslovacia, Austria şi Un­garia. PENTRU CEHOSLOVACIA: La 1 ianuarie 1935 intră în vigoa­re convenţia de comerţ încheiată intre România şi Republica Cehos­lovacă. In conformitate cu preve­derile acestei convenţii, s­ a­u dat dispoziţii autorităţilor respective ca pentru mărfurile exportate în Ce­hoslovacia se vor emite cu începere dela 1 Ianuarie 1935, certificate de import. Prin urmare, exportatorii de petrei, cereale şi lemn sunt anun­ţaţi că îşi pot valorifica dela aceas­tă dată încoace certificatele de im­port şi plăţi externe fie categoria I-a, iar exportatorii de mărfuri care nu intră în categoria I-a vor primi certificatele de import şi certifica­tele de plăţi de categoria II-a. PENTRU AUSTRIA ŞI UNGARIA: Până la Încheierea nouilor acor­duri cu Austria şi Ungaria,­ regimul actualmente in vigoare va continua. Pentru exporturile efectuate în a­­ceste ţări nu se vor emite, în con­formitate cu Jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 2145 din 23 octom­brie 1934, certificate de import sau de plăţi externe. Ca şi în trecut, su­mele, rezultate din operaţiunile de export, vor fi vărsate in clearing privat. CUM S’A PRODUS ACCIDENTUL AVIAŢILOR SOMI 3131 -BURNAIA Aviatorii Ioanovici şi d-ra Irina Burnaia, care după cum se ştie au plecat joi dimineaţa într’un raid cu un avion I.A.R. spre Cairo, au ajuns în aceiaşi zi în bune condiţiuni la Istanbul. A doua zi Vineri ei au decolat de la Istanbul cu destinaţia spre Eski­­şehr în Asia Mică. Din cauză că con­­diţiunile atmosferice erau cu totul nefavorabile, cei doi aviatori au fost inzistent sfătuiţi de către organele a­­eroportului din Istanbul să nu ple­ce şi să aştepte până a doua zi. Ioanovici şi d-ra Burnaia n’au as­cultat însă de acest stat. Pe drum, în apropiere de Adabazar, la 120 de km. de Istanbul, din cauza furtunii puternice ce bântuia, Ioanovici a fost silit să execute un aterisaj for­ţat. Terenul fiind accidentat, apara­tul nu a prins pământul în condi­­ţiuni bune. Din această cauză trenul de aterisaj s’a rupt, o aripă s’a dete­riorat şi elicea şi profundorul au su­ferit stricăciuni. Cei doi aviatori au scăpat nea­tinşi. Avionul necesită o reparaţie radi­cală, care cu greu ar putea fi efec­tuată la Istanbul. Din această cauză cei doi aviatori vor trebui să trans­porte avionul până la Istanbul, iar, de aci să-l aducă în ţară cu un va­por românesc. ­ESMIIL D-LUI MACDONALD Serviciile aduse de Anglia păcii LONDRA 5 (Rador). — D. Mac­Donald, preşedintele consiliului de miniştri, a rostit astăseară la pos­tul de Radio un mesagiu adresat na­ţiunii, cu prilejul Anului Nou. Ocupându-se de chestiunile de politică internă, d. MacDonald a subliniat ameliorarea înregistrată de comerţul britanic şi scăderea şoma­jului în industrie, precum şi măsu­rile plănuite pentru prosperitatea naţiunii. Trecând la politica externă, pri­mul ministru britanic a spus între altele următoarele: înainte de sfârşitul anului 1934, Marea Britanie a putut face un mare serviciu Societăţii Naţiunilor şi pă­cii, prin acţiunea pe care a între­prins-o în chestiunea Sarre şi prin înlesnirea relaţiilor actuale dintre "Italia şi Franţa. In modul acesta s’a dovedit că obstacolele din calea în­crederii mutuale şi a păcii în garan­ţie, pot fi înlăturate, ceia ce ne face să sperăm că anul nou va fi carac­terizat printr’un mare progres în o­­pera de liniştire a Europei. Denunţarea de către Japonia, a tratatului de la Washington este un eveniment serios, dar în ultimii doi ani, Marea Britanie nu a rămas i­­nactivă şi ea va căuta şi în viitor să găsească o bază pentru un nou a­­cord, care să menţină pacea lungii şi să ne apere contra concurenţei înarmărilor. D. MacDonald a arătat mai de­parte că vara viitoare vor veni la Londra primii miniştri ai domini­­oanelor, cu prilejul celei de a­dre-i aniversare a încoronării Regelui George al Angliei. Cu acel prilej nu va fi o conferinţă imperială forma­lă, căci, din diferite motive, acest lucru este cu neputinţă, dar este si­gur că vor fi conversaţii care vor înlesni o înţelegere şi un schimb de vederi asupra afacerilor imperi­aor . Primul ministru a încheiat având un an bun tuturor. Gela tineretul naţional­ţărănesc Un interesant proees literar va avea loc Duminică 6 ianuarie a. c. la ora 4 d. a., la sediul „Cercului de studii­­al tineretului partidului naţional-ţără­­nesc“ circ. 17 din calea Călăraşilor 95 (Piaţa Sf. Ştefan). Tineretul este in­vitat a lua parte. Intrarea liberă.____ înregistrarea cutremurelor la Budapesta BUDAPEST,41, 5 (Rador). — In­strumentele Institutului seismogra­­fia au înregistrat pe ziua de cri trei cutremure de pământ. Primul cutremur s’a produs la ora 15 şi 43 minute. Se crede că epicen­trul lui ar fî la o distanţă de aproape 1.109 kilometri de Budapesta. Al doilea cutremur s’a produs la ora­ 16 şi 22 minute şi a fost foarte slab. Al treilea cutremur a fost la ora 17 şi 22 minute, având o î nt'nsita­­te mai mare. Aee’e selsma-r-f'-’e au marcat o amplitudine de 56 milime­tri. Mişcările solului s’au terminat la ora 18 şi 10 minute. Lucrările consiliului economic al înţelegerii balcanice ATENA, 5. (Rador). — In şedinţa privată a consi­lului economic al în­ţelegerii Balcanice, subcomisiunile însărcinate cu studierea chestiuni­lor de comunicaţii şi cu examinarea posibilităţilor de creiare a unei bănci interbalcanice și-au continuat lucră­rile. CRONICA ŞAHULUI Concursul de la Hastings Rezultatul primelor două runde a dat mult de gândit şahiştilor de pretutindeni cari — e de aşteptat — vor fi martorii unor surprize cu mult mai mari. Speranţele legate de indubitabila victorie a lui Capa­­bianca, idolul prognosticat de lu­mea şahistă, au fost de la început spulberate, punându-ne în situaţia de a fi mai puţin optimişti şi de a nu­ mai anticipa în faţa unei si­tuaţii de care nu depinde hazardul. Şahul nu este un joc de loterie şi nici piesele­ lui nu sunt lozuri. Casablanca şi-a pierdut formal Botwinick, cel care l-a... masacrat anul trecut, la Moscova, pe Euwe, acum îi cedează. Sir Thomas campionul Angliei, promite, stă alături de Euwe, rezer­vându-ne și alte surprize — pe lân­gă aceea administrată lui Capa­­blanca. Lilienthal are toate șansele de a reveni la locul de onoare, clasifi-­­ cându-se printre primii alături de Euwe şi Thomas, cu 3 puncte. (Tare ne este teamă însă de... pielea lui Alechin, când va avea de suportat matchul din toamna viitoare, pen­tru campionatul mondial, în faţa unei atari performanţe pe care — indiscutabil — o reprezintă astăzi maestrul Euwe!). Rezultatul rundei a IlI-a este cam semnificativ. Desfăşurarea şi limpe­zirea situaţiei urmează —­ desigur — să se precizeze în celelalte run­de. Milner Bary câştigă la Norman, Lilienthal la Michael • Thomas la Botvinick (?), d-ra Menzick nierde la Capablanca (nu ne flatează încă victoria aceasta). Euwe cu Flohr fac remisă. (Cam problematică si­tuaţie. Observăm, odată cu exem­plul acesta, că maestrul cehoslovac caută să-şi menţină — dună nu o­­noarea — cel puţin locul pe care ii ocupă între şahiştii de mare ru­tină). Runda IV-a este mult mai intere­santă. Asistăm la o luptă în toată puterea cuvântului. Flohr printr’un atac imparabil tocmai îrn mijocul jocului, conduce partida cu un st'ă’uc'.t, succes con­tra lui Michael, mai al­es că soarta jocului înclina dela primele cioc­niri spre remisă. Car"blanca (vri’c­!**. O” r­­greutate reuşeşte să câştige la Mil­ne'- Barr, într-un final de turn. „ Botv'n'ck joacă un 'a'bit de... Damă contra fi­rei Mindek, căreia îi prinde calitatea, către sfârâitul partidei si conduce cu precizie pâ­nă la câştig. Euwe joacă tot un gambit de da­mă, cu Sir Thomas. Având încon­tinuu iniţiativa, Naive termină pian­­tr'un mar ce o tramuseţe rară. Su­perioritatea maestrului olandez s‘a impus şi de casa aceasta. Normen contra Lilienthal joacă o variantă ortodoxă in gamoitul damei. Partida rămâne în susp.n­­s‘.e’, un final de figuri uşoare. Liventhal are £9 la sută şansa de câştig. O runda V-a vor juca: Flohr- T homos; Menetek-Euwe; Münzt Bary-Bctwinck; Lilienthal-Sapa­­b.anca şi Michael-Norman. Suntem foarte cureri de sortii acestei runde. Aşteptăm. G. P. ȘTIRI La Leningrad s‘a organizat un mare campionat de şah. S'au jucat­­până acum 13 runde. Dăm aci re­­zultatul: Bogat rciuk­oy,­ A.aior­­tzer­zy (1), Belavenetz, Löwen- I­fisch, Rjumin şi Cekower câte Ifi etc. Şahul românesc face progrese im­bucurătoare la sate. S.a discutat astfel un interesant match între două... sate (!). (Primul în Româ­nia), Salcea şi Dumbrăveni, în ju­deţul Botoşani. Prima oară cu 3­4, 2% şi la... re­vanşă s-a consfinţit o uşoară victo­rie a Sălciei. Cu aceasta ocazie, d. Aurel Ste­ra a dat la Dmbrăveni un simultan la 9 table pierzând nu­mai o singură partidă. Rubrica de şah din ultimul nu­măr al revistei „Rebus-Magazin“ depăşeşte cu mult pe toate cele pre­cedente, prin materialul ei variat şi bine documentat, mai ales in ceea ce priveşte largul expozeu făcut a­­supra actualităţii şahiste din Ro­mânia. Dacă ni s-ar­ îngădui o butadă, am putea spune că niciun amator de şan din ţară sau maestru, nu va avea curajul să declare cuiva, că n‘a citit această rubrică. Pariem... » In ziua de Duminică 13 ianuri­e 1935, la orele 3 jum. d. a. începe cam­pionatul cercului de şah „Tura“, din calea Moşilor No. 25. „ Membrii dn categoria I-a şi a II-a, cari doresc să ia parte la acest campionat sunt rugaţi a trece de urgenţă pe la sediul cercului. Zilele de înscriere sunt: Marţi, Miercuri Joi şi Duminica, după amiază. # *■ REZULTATELE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL , ŞAH LONDRA, 5 (Rador). — Rezulta­tul celei de a opta rounde a con­cursului internaţional de şah de la Hastings este următorul: Miss Menchik a învins pe Milner Barry ; Thomas a învins la Lilient­hal; Euv.­e a învins pe­ Michelle. Ca­pablanca a făcut mai^h nul,.cu Flohr. Botwini­c a învins p­e Norman. In urma acestor rezultate, clasa­­mentul după a opta runda se prezin­tă astfel: Thomas 6­ A puncte; Euwe 6 puncte; Flohr 53,1 puncte; Cam­­­blanca 5 puncte; Lilienthal si Bot­­winik câte 4 si Vi puncte. Dai'S Thomas învinge pâine pe Michelle, câștigă premiul întâi. De­altfel, campionul Angliei a arătat in tot timpul concursului o formă ex­traordinară care nu s’a desminfit ni­ci un. moment. C­AFABIL ANCA PARTICIPA LA CON­CURSUL INTERNATIONAL DIXA MOSCOVA LONDRA. 5 (Rador). — Se anun­ţă din Hastings că celebrul jurStor de şah Capeb­anca a acceptat invita­ţia de a participa la concursul inter­naţional de şah, care va începe la Moscova la 15 Februarie. „Adevărul“ sportiv *2. C. R. a terminat la egalitate cu Visoky la try In cadrul turneului de hockey pe ghiaţa care se ţine la Novy­ Smo­­kovec (Cehoslovacia), ca­m­pioana noastră Tennis Cluj a terminat la egalitate cu echipa locală Visoky la try. Rezultatul a fost 2-2 (0-1) (0-1) (2-0). Pentru bucureşteni au marcat Cantacuzina şi Rabinovich . „T. C. R.“ joaca astăzi in cadrul turneului cu puternica echipă Sla­­via din Praga.­­ Tot cri s’au obţinut următoarele rezultate: C. S. A. K. — Slovan 10-0. Slavia — Visohrad 4-2. Diverse Aseară au sosit în Capitală, ve­nind dela Belgrad, boxe­urii Oscar Vexu şi Aurel Nicolau. Vexu care este pişcat din Bucu­reşti de cinci luni a fost în Franţa unde a fost sporing­ partenerul lui Al. Brown, campionul mondial la categoria cocoş. El va pleca în cursul lunei mai la Lisabona unde are angajat un match cu Al. Brown.­­ Ambii boxeuri în trecere prin Bel­grad au obţinut două angajamente pentru luna Februarie. Ei vor întâlni în cadrul unei gale organizate la Belgrad doua elemen­te din cele mai bune. Vexu va boxa în match revanşă cu Creitsch, iar Aurel Nicolau cu Oglizic. Astăzi dimineaţă a sosit in Capi­tală venind de la Atena, echipa na­ţională de foot-ball. Astăzi fiind şi prima repetiţie, in­strumentiştii vor aduce instrumen­te. Excursie de skic­ri în maimuţii Tatra polecsza Tineretul Ligei Navale Române, organizează de la 16 Ianuarie la 1 Februarie a. c., o excursie de skiori pentru studenţi şi particulani la munţii Tatra polonezi cu locuinţă şi pensiune complectă în cea mai frumoasă regiune climaterică, la Zakopany. La ducere se vor vizita Lemberg şi Ki’ax­o­via şi prin munţi se vor face excursii cu auto-carete şi săn­i. Lo­curile sunt absolut limitate și îns­crierile se face ‘ numai pânâ la 12 Ianuarie crt., la Tineretul Ligei Navale Romane, str. Eugen Ca­c.aa No. 7, în fiecare zi in­tre orele 7-9 seara. CRONICA ÎNSCRIERILOR Mâine si poimâine au loc aler­gări de­ ti­mp pe hipodromul Flo­reasca. Caracteristica acestor două zile o formează numeroasele retrageri efectuate in majontarea probe..or. Nu credem ca aceste ret­ri­eri se datorează exclusiv faptului ca sunt doua reuniuni vecina, ci mai de­grabă ne vine a crede că o bună parte din proprietari nu vor sa-si rugă pensionarii la începutul reuni­uni. își fac desigur socoteala că se­ pot rezerva mai târziu când perfor­merii lor vor avea o situaţie mai u­­şoară, datorită penalizărilor ce se vor suferi între timp alergătorii cari vor reuşi să câştige.. Socoteala acestor proprietari poate fi foarte bună pentru interesele lor, dar deserveşte complect cauza aler­­gărilor. In alergările lipsite de partana, numeroşi, jocul la mutual cere foarte anei­i­c şi nu va raporta a­­­sociaţiei nici o parte din premiile ce urmează a fi distribuite. Astfel că în mod indirect proprie­tarii boicotează propria lor asocia­ţie. . . , , Dacă nu sunt dispuşi sa-şi ruga pensionarii în timpul iernii, atunci să se renunţe la alergări în acest sezon, deşi efectivul de care dispu­nem astăzi, poate acoperi cu suc­ces necesităţile a două zile de curse vecine. Revenind la alergările ce urm­a­­ză a se desfăşura în aceste dou i zi-o vom remarca totuși câteva din e.e cari își păstrează intact interesul^ Astfel în prima zi handicapul m reprize a întrunit a­deziunile e­le­mentelor de bună calitate, Pr0*;r' t.ând dispute interesante. O grund si două curse după rem 'd vor c a dea s­meni loc la alergări spectacu­loase. . A fi oua zi vom arista la un m­erc­­sant mrnch între Rai s’ Oly era se vor întâlni în­­mina zilei. H-Tru­­­mnurilor suscită și ele un mv r-3 deosebit. Marcăm sepo­at m­ateri­­tele­ noastre n­ntru alergările a­­cestor două zile. # S*A PUS IN VÂNZARE MÂNGÂIERILE PANTEREI ROMAN de Mihai, Garbui! Edit. Ackworm LCa S3 —

Next