Adevěrul, martie 1935 (Anul 49, nr. 15683-15708)
1935-03-01 / nr. 15683
Foamete în judeţul Botoşani BUZENI-BOTOŞANI, 26. Aproape întreaga populaţie rurală a acestui judeţ sufere de lipsă de porumb. Se ştie seceta cumplită din vara anului trecut a făcut ca mulţi săteni să sărăcească. Nu s’a scos în această regiune nici 100 kgr. porumb la hectar. Mulţi săteni şi-au vândut vitele şi lăicerile din casă vânzându-le la preţuri de nimica numai pentru a-şi cumpăra hrana necesară. întrebarea e: ce se vor face aceştia până la noua recoltă? Zilnic prefectura de Botoşani este vizitată de sătenii înfometaţi cerând ajutorarea cu porumb. La sate, pe comuni s-au întocmit tablouri cu sătenii cari au nevoie de porumb, dar toate acestea au rămas literă moartă. Porumbul ce mai vine în judeţul Botoşani acum ca hrană, e adus din judeţul Iaşi, care a fost anul trecut mai bogat în recoltă. Sătenii se duc tocmai în judeţul vecin la depărtări de câte 40—50 kilometri pentru a se aproviziona cu hrana necesară şi a-1 ceasta o fac sătenii cei mai avuţi I cari au căruţele lor proprii şi bani. I Lumea săracă sufere mizeriile foa- metei şi sărăciei. Faţă deci de această stare de lu-1 cruri, autorităţile noastre au datoria de a veni la timp cu măsuri de îndreptare grăbind aprovizionarea populației cu porumbul strict necesar ca hrană a celor flămânzi. Bancherul Finger din Capetown a căzut în mare Sinucidere sau asasinat ? CAPETOWN 26, (Rador) — Cu privire la dispariţia de pe bordul vaporului „Duilio“ a marelui industriaş şi bancher Gundel Finger, unul din cei mai mari oameni de afaceri din Africa de Sud, se dau următoarele amănunte: Gundel Finger călătorea de la Capetown spre Durban pe bordul vaporului italian „Duilio“. Luni dimineaţa s-a observat lipsa bancherului dintre pasageri şi s-a stabilit că el căzuse în mare. Vaporul fiind imediat oprit, Finger a fost regăsit cu uşurinţă şi urcat pe bord. Viaţa lui nu părea să fie in primejdie. Totuşi, în timp ce i se dădeau îngrijirile necesare, Finger a murit, cu puţin înainte de sosirea vaporului la Durban. Nu s‘a putut stabili dacă defunctul a fost victima unui accident sau dacă s‘a aruncat singur în valuri cu intenţia de a se sinucide. Gundel Finger era în vârstă de 61 de ani. Născut la Ulm, în Bavaria, el emigrase în Africa de Sud la vârsta de de 15 ani. - I I ii» ——i—i^— —mmm Prinderea unei bande de tâlhari la Braşov BRAŞ£ V. 26. — De câtva timp călătorii aflaţi în trenul Bucureşti- Braşov-Cluj erau jefuiţi de bagaje şi bani. Brigada mobilă de siguranţă şi agenţii poliţiei locale au stabilit că banda îşi are sediul în oraşul nostru. După multe peripeţii poliţiştii au reuşit să aresteze pe bandiţi. Ei sunt: Vasile Chelda, Ioan Mureşan şi Ioan Cladoveanu. La sediul bandei s-a găsit un depozit de haine, blănuri, bijuterii, etc. Un copil surprins de viscol a fost îngropat în zăpadă Cadavrul lui a fost descoperit de abia după 3 luni ------------LA BACĂU, 26. — Copilul Gheorghe Grimisciuc, in vârstă de 5 ani, din comuna Gropile, judeţul Bacău, a fost trimes cu vitele la câmp în ziua de 5 Decembrie 1934. De atunci a dispărut şi toate cercetările pentru a fi găsit au rămas fără rezultat. Acum trei zile locuitorul Gheorghe Cioroabă din comuna Gropile, a descoperit cadavrul copilului la vreo 7 km. de sat. Cadavrul a stat toată vremea acoperit de zăpadă şi de abia acum, când zăpada a început să se topească, a ieşit la iveală Trupul este bine conservat din pricina frigului. Şeful postului de jandarmi a stabilit că în seara zilei de 5 Decembrie, când băeţaşul trebuia să se întoarcă acasă, a suflat un viscol puternic şi copilul a rătăcit drumul. El a rămas singur peste noapte în câmp şi a fost acoperit de zăpadă. Parchetul de Bacău a încuviinţat înmormântarea cadavrului. PROCESUL D-LUI GENERAL C. DUMITRESCU Respingerea cererii de strămutare D. general C. Dumitrescu, fostul inspector general al jandarmeriei, care a fost instruit de parchetul militar al corpului de armată sub inculparea de abuz şi falsuri în gestiunea jandarmeriei, a cerut înaltei Curţi de Casaţie strămutarea instrucţunii la un alt corp, pe motiv de suspiciune legală. Primim, cu rugămintea de a publica, următoarea întâmpinare, la relaţiile corespondentului nostru din T.Severin, apărute ori în „Adevărul“ . Stimate Domnule Director, Privitor la conflictul din sânul organizaţiei naţional-ţărăniste de Mehedinţi, ţinem să semnalăm atenţiunii D-Voastră următoarele: 1. ) Congresul general al organizaţiei a fixat un număr de 125 persoane în comitetul judeţean. 2. ) Că din acest comitet iau fost convocaţi numai 80 persoane alese de interesaţi pentru a-şi asigura situaţiunea. 3. ) Că la 4 Decembrie 1934 acest comitet adunat în curtea clubului cu o majoritate de 65 voturi a hotărât excluderea din organizaţie a dlor C. Danciu şi D. Teodorescu, iar o altă fracţiune a acestui comitet cu o majoritate de 53 voturi adunat apărătorii lor respingerea strămutării, arătând că nu au nici un motiv să se îndoiască de imparţialitatea magistraţilor militari. D. procuror Copăţănă, în numele parchetului general, a combătut cereea de strămutare, susţinând netemeinicia motivelor de suspiciune invocate de d. general Dumitrescu. După o scurtă deliberare, cererea d-lui general Dumitrescu a fost respinsă, iar dosarele vor fi retrimise instanţei militare, spre a se putea continua cercetările. într’o casă particulară a pronunţat excluderea noastră. fata DE ACEASTA SITUATIUNE: a. ) D-l preşedinte Ion Mihalache a hotărât ca adevăratul Comitet al organizaţiei conform statutului este cel ales de congres adică 125 persoane iar nu 80 şi ca atare toate hotărârile luate de cele două comitete lucrând separat sunt nule şi neavenite. ( b. ) Că după alegerea parţială de senator de la 21 Martie organizaţia fiind din această cauză de drept dizolvată, se va convoca un nou congres care îşi va alege forurile conform statutului. Aducându-vă la cunoştiinţă cele de mai sus, vă rugăm să binevoiţi a le publica in ziarul dv. Amiral Dan Zaharia Avocat. C. Cameniţa foşti deputaţi. ARGUMENTAREA, CEREREI DE STRĂMUTARE Generalul incupat susţine că raportorul special însărcinat cu instruirea sa şi anume d. general Grozeanu ar fi lipsit de imparţialitate şi obiectivitate şi că şi-a format această credinţă dintr'o serie de acte şi atitudini ale d-lui general Grozeanu în cursul instrucţiunii, faţă cu unele cereri pe care generalul Dumitrescu le făcuse în scopul apărării sale. Intre altele, generalul Dumitrescu arată că a scos în ultimul timp o broşură în care făcea istoricul afacerii. Dar pentru că în acea broşură se spune că d. general Grozeanu este lipsit de obiectivitate, este de aşteptat cu atât mai mult ca de acum înainte raportorul să nu-i mai trateze cu imparţialitatea cerută de lege. CASAŢIA RESPINGE CEREREA Cererea de strămutare s-a judecat ori de secţa II-a a Curţii de Casaţie, prezidată de d. Const. G. Rătescu. Generalul Dumitrescu s‘a înfăţişat fără apărători, solicitând amânarea judecării, întrucât apărătorii săi n‘au fost în măsură să se prezinte înaintea instanţei. Cererea de amânare a fost respinsă şi s‘a procedat la judecarea cererii de strămutare. D-nii colonel Crivăţ şi Leţu, care figurează ca inculpaţi în această afacere alături de d. gen. Dumitrescu, au cerut prin I Conflictul din sânul organizaţiei naţional-ţărăniste de Mehedinţi ------- ^ ——------- EPIDEMIE DE GRIPĂ IN UNGARIA BUDAPESTA 26, (Rador). — In localitatea Sopron au fost închise toate şcoalele primare, până la 7 Martie, din cauza epidemiei de gripă. In unele fabirici 20 la sută din lucrători sunt absenţi de la lucru, fiind bolnavi de gripă. Sinuciderea unui ofiţer SIGHETUL MARMAŢIEI, 26. Locotenentul Pricop Gheorghe, în vârstă de 26 de ani, din vânători, originar din Bacău, şi-a tras azi un foc de revolver în piept, la hotelul „Coroana“ în camera pe care o inchiriase cu 20 de minute înainte. Cauza încercării de sinucidere este că ofiţerul, fiind bolnav de nervi şi având accese de furie, a fost internat în spital. Pus in disponibilitate, el trebuia să plece mâine spre a se supune unei examinări medicale la Cluj. Nefericitul ofiţer a fost Internat spital in stare gravă.__________ ADEVÉRÜL Facultatea de Drept din Bucureşti şi doleanţele studenţilor Reducerea stagiului şi desfiinţarea examenului de la barou Toata lumea cunoaşte împrejurările in care studenţii dela facultaţile de drept din tară, au declarat greva dela începutul lunii trecute și grevă menită să preseze forurile conducătoare la modificarea legii de organizare a corpului avocaţilor astăzi în vigoare. Studenţii au făcut atunci demersuri pe lângă decanii facultăţilor respective, rectori şi chiar lângă miniştri ai justiţiei şi instrucţiei publice. Greva a continuat totuşi deoarece promisiunea formală de modificare I a legii nu a mulţumit pe studenţi. Abia după audienţa delegaţiei studenţilor în drept la d. prim-ministru Gh. Tătărescu, studenţii aui suspendat greva, au reintrat în ordine la cursuri, convinşi în promisiunea formală a preşedintelui de consiliu, că va cerceta doleanţele lor. Dar această, greva nu a mai putut continua în nici un caz, căci toate forurile superioare aveau nevoe — înainte de a păşi la o modificare propriu zisă — de avizul facultăţilor de drept. Or facultăţile de drept şi mai ales acea din Bucureşti—au reprobat greva,—susţinând că în ultima analiză, dacă studenţii erau hotărâţi să recurgă la acest mijloc, trebuiau să epuizeze în prealabil toate mijloacele paşnice şi în orice caz să aducă în mod oficial la cunoştinţa consiliului profesoral doleanţele lor înainte de a declara grevă. Aceasta, dealtfel, a determinat facutatea de Drept din Bucureşti să pună în vedere studenţilor, printr-un comunicat, că atâta vreme cât nu vor reveni la cursuri, memoriul lor nu va fi lent în cercetare şi deci facultatea nu-şi va da avizul asupra doleanţelor expuse. Cursurile fiind relate în linişte, consiliul profesoral al facultăţii de Drept, cu părintească solicitudine, a hotârît ca treacă cu vederea manifestaţiunea studenţilor şi în şednţa de Vineri 1 Februarie, a luat în cercetare doleanţele lor. In urma discuţiunilor ce au avut loc, consiliul a decis să intervină pe lângă cei 11 în sensul următor : Perspectiva pentru stagiari de a fi constrâns să-şi caute o altă ocupaţiune în viaţă, după 7 ani (cinci în facultate plus 2 de stagiu) de sacrificii şi de pregătire intr’o anumită direcţie, este nedreaptă. * După cum se vede, consiliul profesoral al facultăţii de Drept din Bucureşti nu numai că a satisfăcut cea mai mare parte din doleanţele studenţilor în drept — dar a arătat că sunt necesare şi anumite complectări „privind magistraţii — cari nu se pot bucura de avantagii speciale“. Mai mult chiar — magistratul fiind acel care judecă pe justiţiabil — trebue să aibe o pregătire temeinică — căci în timp ce el este impus, avocatul este ales. In ceea ce priveşte desfiinţarea examenului de la Barou — hotărârea consiliului întăreşte opinia arătată de d-nii prof. C. Stoicescu, G. Meiiani şi Em. Antonescu, cari la ancheta ziarului „Adevărul“ au arătat inutilitatea acestui examen pentru un doctor în drept. Hotărârea consiliului profesoral al facultăţii de Drept din Bucureşti a fost ieri înaintată ministerului de Justiţie. Urmează acum ca şi celelalte facultăţi de Drept din ţară să-şi arate punctul de vedere pentru ca ministrul să poată cerceta din nou doleanţele şi hotărî modificarea legii avocaţilor. Rep. Doctoratul obligatoriu e necesar 1) Sa rămănă neschimbată disposiţiunea din lege prin care se cere titlul de doctor în drept acelora cari voesc să se înscrie în Corpul avocaţilor. Memoriul facultăţii de drept justifică acest lucru astfel: — E aproape inutil de a se mai arăta că interesele justiţiabililor vor fi cu atât mai bine apărate, cu cât pregătirea ştiinţifică a avocatului va fi mai serioasă. Este greşit a se crede că doctoratul constitue un studiu pur teoretic. Lucrările ce se fac la institute au tocmai un caracter practic profesional. Tot aşa, e falsă şi arbitrară forţarea distincţiimii, până la ruperea oricărei legături, între studiile teoretice şi cele practice. Dimpotrivă ele se îmbină în modul cel mai fericit complectăndu-se şi progresând unele prin altele. Apoi, astăzi când titlul de licenţiat este cerut în funcţiuni administrative, unele foarte modeste (comisari, ba chiar subcomisari, notari la ţară, etc.), cerinţa unui titlu academic superior pentru avocat este neapărat necesară. Şi interesele împricinaţilor şi prestigiul baroului nu au decât de câştigat. In sfârşit este aici o chestiune în care cuvântul autorizat il are profesorul nici de cum tânărul absolvent de liceu, abia intrat in Facultate, pe care nu prezumţiunea ci modestia îl poate înălţa. DAR ŞI MAGISTRAŢII Cum legea cere doctoratul obligatoriu numai celor cari vor să practice avocatura, dispensând pe cei ce vor să intre in magistratură — consiliul profesoral al facultăţii de Drept, a hotârit că in baza lor?**, de raţiunilor de mai sus se impune cerinţa titlului de doctor în drept şi pentru cei ce vor să intre in magistratură, mai mult încă aci, dacă ne gândim că justiţiabilii îşi aleg revocaţi, pe când magistratul le sunt impuşi. REDUCEREA STAGIULUI ŞI SUPRIMAREA OBLIGATIVITAŢII DELEGAŢIUNII SPECIALE 2) Să se menţină pentru avocaţi condiţiunea stagiului, necesar formaţiunei profesionale. Consiliul e însă de părere că în această privinţă trebuesc aduse anumite modificări. Pe deo parte durata stagiului să fie redusă dela 3 la 2 ani, timp în care stagiarul doctorîn drept să se poată iniţia în profesiunea ce şiales. Pe de altă parte este în interesul însuşi al pregătirii în profesiune să se lărgească posibilităţile stagiarului, să i se dea un rol mai activ astfel încât să aibă putinţa de a-şi pune în valoarele cunoştinţele dobândite în cei 5 ani de facultate. In acest scop: a) stagiarul să aibă dreptul să pledeze orice proces, dar numai înaintea primei instanţe. In instanţa de apel, procesul care aci se tranşează definitiv pecetluind soarta părţilor, să nu poată fi încredinţat decât unui profesionist care pe lângă cunoştinţe, posedă şi experienţă; b) Este de asemenea necesar să se suprime obligativitattea delegaţiunii speciale pe care stagiarul trebue să o obţină pentru fiecare proces dela avocatul pe lângă care se formează. Practica a dovedit că prin diverse expediente se reduce la neant această dorinţă, care de altfel e pe deantregul inutilă pentru un doctor în drept; c) In acelaş scop se poate conceda stagiarului dreptul de a face acte de notariat. STAGIU ŞI PENTRU MAGISTRAT! Dar consiliul profesoral al facultăţii de drept nu s’a mulţumit numai cu atât. In dorinţa de a fi cât mai „drept“ a decis că stagiul, în mod corelativ să fie cerut şi magistraţilor. Durata să fie un an, după care să aibă loc examenul Până la promovarea examenului însă este absolut necesar ca magistratul să nu aibă dreptul de a judeca, pentru a nu se ajunge la situaţiunea dureroasă ca împricinatul să vadă că magistratul, care l-a făcut să piardă procesul este îndepărtat apoi din magistratură ca inapt. DESFIINŢAREA EXAMENULUI DE ADMITERE IN BAROU Să se desfiinţeze examenul de definitivare la care sunt supuşi avocaţii stagiari. COMEMORAREA LUI HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN Programul festivităţilor de la 28 Februarie Joi 28 Februarie se împlinesc iar de ani de când au fost traşi pe roată conducătorii mişcării naţionaliste din Ardeal, Horia şi Cloşca, în vreme ce Crişan şi-a aflat moartea in temniţă. Ministerul instrucţiunii a dispus ca în această zi să fie suspendate cursurile tuturor şcoalelor de orice categorie şi ale universităţilor din întreaga ţară. In toate şcoalele, elevii vor fi întruniţi pentru a li se explica însemnătatea acelei mişcări naţionaliste şi influenţa ei asupra desvoltării conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania. De asemenea şi universităţile vor comemora această zi. La teatrul Naţional din Bucureşti va fi după amiază un spectacol ocazional. FESTIVALUL DE LA ATENEU La ora 4 va avea loc un mare festival la Ateneul Român, în cadrul căruia va lua cuvântul patriarhul dr. Miron Cristea. Societăţile corale Carmen, Cântul nostru şi Cezar Franc vor cânta imnuri patriotice. D. Ion Manolescu, societar al Teal-riUUlxNOt, UJUJlLCvA, Iwi Vet Ud VAL'CJjOCT'iAi'wX.i.l concursul. Intrarea la Ateneu se va face numai cu invitaţii speciale. Academia Română va ţine şedinţă solemnă; deasemenea Academia a organizat şi o expoziţie a revoluţiei. LA SOCIETATEA „TINEREŢEA” Joi, 28 Februarie 1935, orele 9 seara, Federaţia „Asociaţiei culturale" împreună cu soc. naţionalistă „Carpaţii", „Liga culturală", soc. culturală „Tinereţea" etc. afiliate ei, vor comemora cei 150 ani de la moartea martirilor neamului „Horia, Cloşca, şi Crişan" în localul „Ligii culturale" Bulevardul Schitu Măgureanu No. 1. Vor vorbi d-nii: Cezar Th. Pascu şi N. Istrate. Intrarea liberă. * Primim: Uniunea Foştilor Voluntari Români, Subcentrul Bucureşti, str. Ştirbey Vodă No. 62, invită pe toţi camarazii, foşti voluntari, în ziua de 28 Februarie 1935, ora 10 dimineaţa, în ţinuta de sărbătoare şi cu decoraţii, în Biserica Radu Vodă din Capitală, unde va avea loc parastasul ce se va oficia, pentru pomenirea marilor eroi, martiri ai neamului „Horii, Cloşca şi Crişan”, precursorii voluntariatului şi nemuritoare exemple istorice, pentru iubirea de neam şi sacrificiul suprem voluntar consimţit. Persoane marcante, vor lua cuvântul pentru pomenirea marilor dispăruşi. LA „ASTRA“ Despărţământul Bucureşti al „Astrei” (Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român) comemorează pe martirii neamului Horia, Cloşca şi Crişan în ziua de 28Februarie a. c. era 11 jum. în fastuoasa sală a teatrului cinematografului „ARO” „Marghiloman” cu următorul program: Conferinţa comemorativă a d-lui Zenovie Pâcleşcanu director general la preşedinţii, consiliului de miniştri: Gh. Folescu, Valentina Creţoiu şi Şerban Tosian, arii naţionale, Gh. Vraca, recitări. Corul institutorilor condus de d. prof. N. Oancea. Agitaţia pentru numerus clausus a eşuat lamentabil la Dorohoiu DOROHOI. D-nii I. Capră şi M. Adam, avocaţi din baroul dorohoian, primind însărcinarea de a înjgheba şi în localitate o asociaţie a avocaţilor creştini, pentru promovarea devizei „numerus clausus“, au convocat, la o Întrunire, pe avocaţii creştini, întrunire care a vut loc Duminică dimineaţă, la Barou. Eţin 38 avocaţi creştini, câţi are Baroul dorohoian, au luat parte la întrunire 11 avocaţi: G. G. Tomaziu, Ion Capră, D. Adam, G. Florescu, M. Adam, Dimitrie Săveanu, M. Rotărescu, Gh. Savescu, Dumitru Cuţic, Vasile Beşliu şi M. Nichita. Au lipsit toţi avocaţii din partidul naţional-ţărănesc.. S-a remarcat lipsa următorilor fruntaşi ai baroului dorohoian: Ştefan Scriban fost magistrat, Al. Răutu, fost prefect şi deputat, Vasile Lovinescu, fost procuror şi alţii. Se comentează mult următoarea declaraţie pe care a făcut-o de avocat Al. Răutu, o figură proeminentă a Baroului nostru şi şef al organizaţiei partidului naţional-ţărănesc, în ajunul întrunirii avocaţilor partizani ai lui „numerus clausus“: —u vom lua parte la întrunire nici eu, nici colegii mei din partidul naţional-ţărănesc, pentru că noi socotim că chestia lui „numerus clausus“ este prematură şi inoportună, atâta vreme cât nu se procedează mai întâi, cu toată străşnicia, la o selecţiune, din punct de vedere moral, a tuturor avocaţilor din, Barou, indiferent de religie şi naţionalitate. După ce se va face această epuraţie, absolut necesară, se va pute®, abia pune oportunitatea sau necesitatea lui „numerus clausus“.Primul care a luat cuvântul la întrunire, a fost d. G. G. Tomaziu, decanul Baroului, care a declarat că nu este antisemit, dar crede că în barouri trebue să predomine elementul au-tohton. D. M. Adam, avocat şi deputat cuzist, a susţinut că trebue dusă lupta pentru promovarea elementului românesc Au mai luat cuvântul diferiţi avocaţi, iar seria cuvântărilor a fost încheiată de d. avocat I. Capră, care a susţinut necesitatea constituirii şi la Dorohoi a unei asociaţii a avocaţilor creştini, pentru salvgardarea intereselor lor. La urmă s-a votat o moţiune pentru adoptarea lui „numerus romanus" şi de solidaritate cu avocaţii creştini din barourile de Ilfov şi Iaşi. CORESP. De la Asociaţia generală a învăţătorilor Primim : Consiliul general al Asociaţiei generale a învăţătorilor din România (adică toţi preşedinţii asociaţiilor judeţene şi membrii comitetului central) este convocat pentru Duminică 3 Martie 1935, ora 10 dimineaţa, în Bucureşti, pentru a discuta şi hotărî asupra soartei extrem de îngrijorătoare ce se pregăteşte şcolii primare şi Învăţătorilor prin bugetul viitor. Şedinţa se va ţine în localul şcolii primare Nr. 3 de băeţi „Golescu" str. Azilul de noapte Nr. 8, lângă teatrul Regina Maria (cu tramvaiul 12 de la gara de Nord). Citiţi LECTURA Concursul internaţional de şah MOSCOVA 26 (Rador). — Ziua de ori a concursului internaţional de şah a fost consacrată terminării numeroaselor partide neterminate în zilele trecute. Rezultatele zilei sunt următoarele: * Flohr bate pe Bogatirciuk, Capablanca pe Lissitzin, Loewenfisch pe acelaş Lissitzin. Partidele Romanovski-Goglidze, Pirc-Rabonovici, Flohn-Cekover, Rabonovici-Bogatirciuk, Lilienthal-Bogatirciuk au fost nule. După runda a opta ,clasamentul este următorul: Botvinik şapte puncte, Loewenfisch şi Flohr câte şase puncte. Capablanea cinci şi jumătate, Lasker cinci, Lilienhal, Rogozin şi Riumin câte patru şi jumătate, Goglidze, Romanovski şi Spielman câte patru, Kan şi Lissitzin câte trei şi jumătate puncte. Adunarea generală a Băncii Poloniei VARŞOVIA 26, (Rador). — Azi s'a ţinut adunarea generală a acţionarilor Băncii Poloniei. D. Wroblewski, preşedintele Băncii, a ţinut un discurs în care a arătat că anul 1934 este caracterizat prin stabilizare, în aşteptarea unor conjuncturi mai favorabile. Acoperirea aur a crescut. Situaţia grea a şomerilor, scăderea preţurilor agricole cer mari eforturi, dar sporirea economiei publice uşurează sarcina conducătorilor ţării. Situaţia Poloniei este diferită de a altor state, deoarece aparţinând blocului statelor ataşate etalonului, are preţuri scoborîte. Adunarea a acceptat bilanţul, primind un dividend de 8 la sută. mm 1—n—i——mmn--—— Apele râului Timiş in creştere Sunt temeri de inundaţii TIMIŞOARA. 26. — Apele din Banat şi îndeosebi canalul Bega şi râul Timiş continuă să crească mereu, atingând un nivel foarte ridicat şi ameninţând in tot momentul cu revărsarea. Serviciul hidraulic regional ne comunică defectarea conductei de sub digul care se află la confluenţa pârâului Suboleasa cu canalul Bega, fără insă a constitui un pericol iminent de revărsare a apelor din braţul Bega Veche, care ajungând cu 30 cm. mai jos decât în anul 1932 când s'au revărsat pe moşia d-lui ing. Vidrighin, fost director general al căilor ferate, ameninţă comuna Beregsău. S-au luat totuşi măsurile de apărare dictate de împrejurări, trimiţându-se la faţa locului echipe de lucrători specialişti sub conducerea unui inginer. Pericolul inundării comunei Topolovartimare a fost deocamdată înlăturat. La periferia oraşului Timişoara, în colonia Sever Bocu, s-au produs in cursul zilei inundaţii fără însemnătate din pricina unor mici afluenţi şi apelor stătătoare cari au crescut simţitor. Pagina 3-a Vizita profesorului Pende la Institutul clinico-chirurgical dela spitalul „Coientina” Eri la orele 9 dimineaţa ilustrul savant italian Pende împreună cu chirurgul şef al armatei persane d. colonel Eghiasarian şi chirurgul american Tauber au vizitat institutul de chirurgie condus de d. dr. Ion Jianu. D-sa s'a interesat în special de cazurile de chirurgie cranio-cerebrală, de o serie de bolnavi cărora li s'au practicat noui esofaguri, de reconstituirea scheletului gambei prin grefă osoasă, și cazuri de chirurgie ginecologică. Vestitul oaspete a fost impresionat când i s‘a prezentat, în semn de omagiu, o bolnavă căreia i s‘a făcut cu succes operaţiunea lui Pende adică extirparea nervului mare splahnic pentru dureri abdominale şi hipertensiuni arteriale. După aceea a vizitat laboratoarele, sala de cursuri şi muzeul, interesându-se de piesele anatomice de sistem nervos abdominal, extirpate pentru jugularea durerilor cancerului uterin, de tumori enorme, cerebrală şi a coapsei. I s-a prezentat tabloul grefelor de ţesuturi şi organe făcute în institut, precum şi tabloul general al traumatismelor pe zece ani, cu consideraţiuni de ordin social. CUVÂNTARE A D-LUI DR. ION JIANU D-sa, cerând voe să exprime cuvintele de bun sosit in româneşte, a spus următoarele: „Domnule profesor, suntem fericiţi de a fi onoraţi cu vizita dv. pentru că ne aduceţi cuvântul autorizat al ştiinţei şi pentru că sunteţi fiul unei naţiuni care este sora naţiunii române. Descendenţi ai împăratului Traian în această regiune a Europei, perseverăm în a strânge legăturile cu fraţii noştri italieni. Intre noi este o puternică afinitate etnică o comuniune de limbă şi un sublim ideal pentru patrie şi civilizaţiune. Vă suntem profund recunoscători pentru propagarea în România a unor idei salutare şi metode umanitare, destinate să asigure existenţa şi progresul naţiunii române“. RĂSPUNSUL D-LUI PROF PENDE D-sa, a răspuns în limba italiană spunând că a înţeles perfect alocuţiunea rostită de unul din cei mai de seamă chirurgi ai României. Aceasta dovedeşte odată mai mult afinitatea sufletească dintre cele două naţiuni. Impresionat de activitatea desfăşurată in această instituţiune, felicită pe conducătorul ei pentru rezultatele obţinute şi ii mulţumeşte pentru primirea frăţească ce i-a făcut. Termină cu convingerea că fraternitatea româno-italiană este o realita- t te permanentă a geniului latin. D. prof. I. Jianu împreună cu oaspeţii săi străini în sala de operaţii RAVAGIILE HIRThi PE COASTA FRANCEZA PARIS, 26. (Rado*). — Din Rochefort se anunţă că ravagiile furtunii au atins acolo proporţiile unui adevărat cataclism. Au fost distruse numeroase locuinţe, alte multe au suferit stricăciuni însemnate. Crescătorii de stridii au fost devastate, peste tot se văd arborii frânţi şi dezrădăcinaţi, cimitirele sunt răscolite. Mai multe avioane au suferit stricăciuni din cauza surpării unui hangar. Comunicaţiile sunt în multe locuri întrerupte. Inundaţii mari în Iugoslavia BELGRAD, 26 (Rador). — Topirea rapidă a zăpezii a provocat inundaţii locale în mai multe ţinuturi din Iugoslavia. Apele au acoperit linia de cale ferată Skoplje-Niş între gările Vranje şi Ristovaţ, aşa încât circulaţia trenurilor a trebuit să fie suspendată. Naufragiu! unui vapor de turisnt NEW-YORK, 26 (Rador) . — Un vapor de turism a naufragiat astăzi în apropiere de insula Windward. Până acum au fost pescuite şase cadavre. Se crede că ceilalţi 22 pasageri ai vaporului s’au înecat sau au fost devoraţi de rechini. Din cauza furtunii cincisprezece vapoare se găsesc în mare primejdie. Mai mulţi marinari au fost luaţi de valuri de pe bordul unora din aceste vapoare. Persoane ucise, case prăbuşite MADRID, 26 (Rador).— Furtuna care a bântuit ori în nordul Spaniei, a cauzat moartea a mai multor persoane. La Cartagina, o casă care se afla în construcţie s’a prăbuşit. Doi lucrători au fost omorîţi, iar şapte grav răniţi. Pagubele cauzate de cutremurul din Creta ATENA, 26 (Rador). — După informaţiuni din sursă oficială, rezultă că 204 imobile s’au prăbuşit iar 589 au suferit avarii atât de mari, încât nu mai pot fi locuite, în urma cutremurului din insula Creta. AJUTORAREA VICTIMELOR ATENA, 26 (Rador). — Pentru ajutorarea victimelor recentului cutemur din insula Creta, guvernul elen a trimes la Kandia un milion de drahme, numeroase corturi și o mare cantitate de alimente. Trei persoane înecate la Veneţia VENEȚIA, 26. (Rador). — Un vânt violent, suflând pe lagună, a provocat mai multe accidente. O barcă a fost răsturnată. Trei persoane s’au înecat. citiţi Cuvântul Liber Colaborarea chino-japoneză TOK.IO, 26. (Rador). — Ziarele anunţă că delegatul Chinei, d. Yang Ciung Hui a avut azi dimineaţă o întrevedere cu d. Hirota, ministrul afacerilor străine. S-a discutat chestiunea colaborării dintre China şi Japonia. Reprezentantul guvernului din Peking a insistat ca Japonia să părăsească intenţiunile de superioritate pentru ca colaborarea dintre cele două state să fie bazată pe o strictă egalitate. In timpul şederei sale la Tokio, d. Vang Ciung Hui a avut întrevederi cu membrii guvernului japonez şi cu numeroase personalităţi politice care sunt favorabile unei mişcări panasiatice. Importanţa acestor întrevederi a determinat pe delegatul Chinei să-şi amâne plecarea sa în Europa până la 5 Martie. RETRAGEREA TRUPELOR COMUNISTE DIN YUNNAN LONDRA 26 (Rador). — Guvernul englez a anunţat astăzi la întrunirea societăţilor de misionari că trupele comuniste din provincia chineză Yunnan au început să evacueze această regiune. După telegramele primite la Foreign Office rezultă că grosul trupelor comuniste, a căror retragere se datoreşte lipsei de muniţii, este evaluat la trei mii de oameni. Comuniștii se găsesc actualment*n regiunea Chihsui.