Adevěrul, martie 1935 (Anul 49, nr. 15683-15708)

1935-03-01 / nr. 15683

Foamete în judeţul Botoşani BUZENI-BOTOŞANI, 26.­­ Aproa­pe întreaga populaţie rurală a ace­stui judeţ sufere de lipsă de porumb. Se ştie seceta cumplită din vara anului trecut a făcut ca mulţi să­teni să sărăcească. Nu s’a scos în această regiune nici 100 kgr. porumb la hectar. Mulţi săteni şi-au vândut vitele şi lăicerile din casă vânzân­­du-le la preţuri de nimica numai pentru a-şi cumpăra hrana necesară. întrebarea e: ce se vor face aceş­tia până la noua recoltă? Zilnic prefectura de Botoşani este vizitată de sătenii înfometaţi cerând ajutorarea cu porumb. La sate, pe comuni s-au întocmit tablouri cu sătenii cari au nevoie de porumb, dar toate acestea au rămas literă moartă. Porumbul ce mai vine în judeţul Botoşani acum ca hrană, e adus din judeţul Iaşi, care a fost anul trecut mai bogat în recoltă. Sătenii se duc tocmai în judeţul vecin la depărtări de câte 40—50 kilometri pentru a se aproviziona cu hrana necesară şi a-1 ceasta o fac sătenii cei mai avuţi I cari au căruţele lor proprii şi bani. I Lumea săracă sufere mizeriile foa-­ metei şi sărăciei. Faţă deci de această stare de lu-1 cruri, autorităţile noastre au dato­ria de a veni la timp cu măsuri de îndreptare grăbind aprovizionarea populației cu porumbul strict nece­sar ca hrană a celor flămânzi. Bancherul Finger din Capetown a căzut în mare Sinucidere sau asasinat ? CAPETOWN 26, (Rador) — Cu privire la dispariţia de pe bordul va­porului „Duilio“ a marelui indus­triaş şi bancher Gundel Finger, u­­nul din cei mai mari oameni de a­­f­aceri din Africa de Sud, se dau ur­mătoarele amănunte: Gundel Finger călătorea de la Ca­petown spre Durban pe bordul va­porului italian „Duilio“. Luni dimi­neaţa s-a observat lipsa bancherului dintre pasageri şi s-a stabilit că el căzuse în mare. Vaporul fiind imediat oprit, Fin­ger a fost regăsit cu uşurinţă şi ur­cat pe bord. Viaţa lui nu părea să fie in primejdie. Totuşi, în timp ce i se dădeau îngrijirile necesare, Fin­ger a murit, cu puţin­ înainte de so­sirea vaporului la Durban. Nu s‘a putut stabili dacă defunc­tul a fost victima unui accident sau dacă s‘a aruncat singur în valuri cu in­tenţia de a se sinucide. Gundel Finger era în vârstă de 61 de ani. Născut la Ulm, în Bava­ria, el emigrase în Africa de Sud la vârsta de de 15 ani. - I I ii» ——i—i^— —mmm Prinderea unei bande de tâlhari la Braşov BRAŞ£­ V. 26. — De câtva timp călătorii aflaţi în trenul Bucureşti- Braşov-Cluj erau jefuiţi de bagaje şi bani. Brigada mobilă de siguranţă şi agenţii poliţiei locale au stabilit că banda îşi are sediul în oraşul nostru. După multe peripeţii poliţiştii au reuşit să aresteze pe bandiţi. Ei sunt: Vasile Chelda, Ioan Mure­­şan şi Ioan Cladoveanu. La sediul bandei s-a găsit un depozit de hai­ne, blănuri, bijuterii, etc. Un copil surprins de viscol a fost îngropat în zăpadă Cadavrul lui a fost descoperit de abia după 3 luni ------------LA BACĂU, 26. — Copilul Gheor­ghe Grimisciuc, in vârstă de 5 ani, din comuna Gropile, jude­ţul Bacău, a fost trimes cu vi­tele la câmp în ziua de 5 De­cembrie 1934. De atunci a dispă­rut şi toate cercetările pentru a fi găsit au rămas fără rezultat. Acum trei zile locuitorul Gheorghe Cioroabă din comuna Gropile, a descoperit cadavrul copilului la vreo 7 km. de sat. Cadavrul a stat toată vremea acoperit de zăpadă şi de abia a­­cum, când zăpada a început să se topească, a ieşit la iveală Trupul este bine conservat din pricina frigului. Şeful postului de jandarmi a stabilit că în seara zilei de 5 De­cembrie, când băeţaşul trebuia să se întoarcă acasă, a suflat un viscol puternic şi copilul a rătă­cit drumul. El a rămas singur peste noapte în câmp şi a fost acope­rit de zăpadă. Parchetul de Bacău a încu­viinţat înmormântarea cada­vrului. PROCESUL D-LUI GENERAL C. DUMITRESCU Respingerea cererii de strămutare D. general C. Dumitrescu, fostul inspector general al jandarmeriei, care a fost instruit de parchetul militar al corpului­­ de armată sub inculparea de abuz şi falsuri în ges­tiunea jandarmeriei, a cerut înaltei Curţi de Casaţie strămutarea in­­strucţunii la un alt corp, pe motiv de suspiciune legală. Primim, cu rugămintea de a pu­blica, următoarea întâmpinare, la relaţiile corespondentului nostru din T.­Severin, apărute ori în „Adevă­rul“ . Stimate Domnule Director, Privitor la conflictul din sânul organizaţiei naţional-ţărăniste de Mehedinţi, ţinem să semnalăm a­­tenţiunii D-Voastră următoarele: 1. ) Congresul general al organi­zaţiei a fixat un număr de 125 per­soane în comitetul judeţean. 2. ) Că din acest comitet iau fost convocaţi numai 80 persoane alese de interesaţi pentru a-şi asigura si­tu­aţiunea. 3. ) Că la 4 Decembrie 1934 acest comitet adunat în curtea clubului cu o majoritate de 65 voturi a hotă­rât excluderea din organizaţie a d­­lor C. Danciu şi D. Teodorescu, iar o altă fracţiune a acestui comitet cu o majoritate de 53 voturi adunat apărătorii lor respingerea strămu­tării, arătând că nu au nici un motiv să se îndoiască de imparţialitatea magistraţilor militari. D. procuror Copăţănă, în numele parchetului general, a combătut ce­­reea de strămutare, susţinând nete­meinicia motivelor de suspiciune in­­vocate­ de d. general Dumitrescu. După o scurtă deliberare, cererea d-lui general Dumitrescu a fost res­pinsă, iar dosarele vor fi retrimise instanţei militare, spre a se putea continua cercetările. într’o casă particulară a pronunţat excluderea noastră. fata DE ACEASTA SITUATIUNE: a. ) D-l preşedinte Ion Mihalache a hotărât ca adevăratul Comitet al organizaţiei conform statutului este cel ales de congres adică 125 persoa­ne iar nu 80 şi ca atare toate hotă­rârile luate de cele două comitete lucrând separat sunt nule şi neave­nite. ( b. ) Că după alegerea­ parţială de senator de la 21 Martie organizaţia fiind din această cauză de drept dizolvată, se va convoca un nou congres care îşi va alege forurile conform statutului. Aducându-vă la cunoştiinţă cele de mai sus, vă rugăm să binevoiţi a le publica in ziarul d­v. Amiral Dan Zaharia Avocat. C. Cameniţa foşti deputaţi. ARGUMENTAREA, CEREREI DE STRĂMUTARE Generalul incupat susţine că ra­portorul special însărcinat cu instru­irea sa şi anume d. general Grozea­­nu ar fi lipsit de imparţialitate şi obiectivitate şi că şi-a format a­­­ceastă credinţă dintr'o serie de acte şi atitudini ale d-lui general Grozeanu în cursul instrucţiunii, faţă cu unele cereri pe care genera­lul Dumitrescu le făcuse în scopul apărării sale. Intre altele, generalul Dumitres­cu arată că a scos în ultimul timp o broşură în care făcea istoricul a­­facerii. Dar pentru că în acea bro­şură se spune că d. general Grozea­nu este lipsit de obiectivitate, este de aşteptat cu atât mai mult ca de acum înainte raportorul să nu-i mai trateze cu imparţialitatea ce­rută de lege. CASAŢIA RESPINGE CEREREA Cererea de strămutare s-a judecat ori de secţa II-a a Curţii de Casa­ţie, prezidată de d. Const. G. Ră­­tescu. Generalul Dumitrescu s‘a înfăţi­şat fără apărători, solicitând amâ­narea judecării, întrucât apărătorii săi n‘au fost în măsură să se pre­zinte înaintea instanţei. Cererea de amânare a fost res­pinsă şi s‘a procedat la judecarea cererii de strămutare. D-nii colonel Crivăţ şi Leţu, care figurează ca in­culpaţi în această afacere alături de d. gen. Dumitrescu, au cerut prin I Conflictul din sânul organizaţiei naţional-ţărăniste de Mehedinţi ------- ^ ——-------­ EPIDEMIE DE GRIPĂ IN UNGARIA BUDAPESTA 26, (Rador). — In lo­calitatea Sopron au fost închise toa­te şcoalele primare, până la 7 Mar­tie, din cauza epidemiei de gripă. In unele fabirici 20 la sută din lu­crători su­nt absenţi de la lucru, fiind bolnavi de gripă. Sinuciderea unui ofiţer SIGHETUL MARMAŢIEI, 26.­­ Locotenentul Pricop Gheorghe, în vârstă de 26 de ani, din vânători, o­­riginar din Bacău, şi-a tras azi un foc de revolver în piept, la hotelul „Coroana“ în camera pe care o in­­chiriase cu 20 de minute înainte. Cauza încercării de sinucidere este că ofiţerul, fiind bolnav de nervi şi având accese de furie, a fost internat în spital. Pus in dis­ponibilitate, el trebuia să plece mâi­ne spre a se supune unei exami­nări medicale la Cluj. Nefericitul ofiţer a fost Internat­­ spital in stare gravă.__________ ADEVÉRÜL Facultatea de Drept din Bucureşti şi doleanţele studenţilor Reducerea stagiului şi desfiinţarea examenului de la barou­ ­ Toata lumea cunoaşte împrejură­rile in care studenţii dela faculta­­­ţile de drept din tară, au declarat greva dela începutul lunii trecute ș­i grevă menită să preseze forurile conducătoare la modificarea legii de organizare a corpului avocaţilor­­ astăzi în vigoare. Studenţii au făcut atunci demer­suri pe lângă­ decanii facultăţilor respective, rectori şi chiar lângă mi­niştri ai justiţiei şi instrucţiei pu­blice. Greva a continuat totuşi deoarece promisiunea formală de modificare I a legii nu a­ mulţumit pe studenţi. Abia după audienţa delegaţiei studenţilor în drept la d. prim-mi­­nistru Gh. Tătărescu, studenţii aui suspendat greva, au reintrat în or­dine la cursuri, convinşi în promi­siunea formală a preşedintelui de consiliu, că va cerceta doleanţele lor. Dar această, greva nu a mai pu­­tut continua în nici un caz, căci toate forurile superioare aveau ne­­voe — înainte de a păşi la o modi­ficare propriu zisă — de avizul fa­cultăţilor de drept. Or facultăţile de drept şi mai ales acea din Bucureşti—au repro­bat greva,—susţinând că în ultima analiză, dacă stu­denţii erau hotă­râţi să recurgă la acest mijloc, tre­buiau să epuizeze în prealabil toate­­ mijloacele paşnice şi în orice caz să aducă în mod oficial la cunoş­tinţa consiliului profesoral dolean­ţele lor înainte de a declara grevă. Aceasta, dealtfel, a determinat fa­­cutatea de Drept din Bucureşti să pună în vedere studenţilor, prin­­tr-un comunicat, că atâta vreme cât nu vor reveni la cursuri, memoriul lor nu va fi lent în cercetare şi deci facultatea nu-şi va da avizul­ asu­pra doleanţelor expuse. Cursurile fiind relate în linişte, consiliul profesoral al facultăţii de Drept, cu părintească solicitudine, a hotârît ca treacă cu­ vederea ma­­nifestaţiunea studenţilor şi în şe­­dnţa de Vineri 1 Februarie, a luat în cercetare doleanţele lor. In urma discuţiunilor ce au avut loc, consiliul a decis să intervină pe lângă cei 11 în sensul urmă­tor : Perspectiva pentru stagiari de a fi constrâns să-şi caute o altă ocupa­­ţiune în viaţă, după 7 ani (cinci în facultate plus 2 de stagiu) de sac­rificii şi de pregătire intr’o anumită direcţie, este nedreaptă. * După cum se vede, consiliul pro­fesoral al facultăţii de Drept din Bucureşti nu numai că a satisfăcut cea mai mare parte din doleanţele studenţilor în drept — dar a arătat că sunt necesare şi anumite com­­plectări „privind magistraţii — cari nu se pot bucura de avantagii spe­ciale“. Mai mult chiar — magistratul fi­ind acel care judecă pe justiţiabil — trebue să aibe o pregătire temei­nică — căci în timp ce el este im­pus, avocatul este ales. In ceea ce priveşte desfiinţarea e­­xamenului de la Barou — hotărârea consiliului întăreşte opinia arătată de d-nii prof. C. Stoicescu, G. Mei­­iani şi Em. Antonescu, cari la an­cheta ziarului „Adevărul“ au arătat inutilitatea acestui examen pentru un doctor în drept. Hotărârea consiliului profesoral al facultăţii de Drept din Bucureşti a fost ieri înaintată ministerului de Justiţie. Urmează acum ca şi celelalte facul­tăţi de Drept din ţară să­-şi arate punctul de vedere pentru ca minis­trul să poată cerceta din nou do­leanţele şi hotărî modificarea legii avocaţilor. Rep. Doctoratul obligatoriu e necesar 1) Sa rămă­nă neschimbată dis­­posiţiunea din lege prin care se cere titlul de doctor în drept acelora cari voesc să se înscrie în Corpul avoca­ţilor. Memoriul facultăţii de drept justifică acest lucru astfel: — E aproape inutil de a se mai arăta că interesele justiţiabililor vor fi cu atât mai bine apărate, cu cât pregătirea ştiinţifică a avocatului va fi mai serioasă. Este greşit a se crede că doctoratul constitue un studiu pur teoretic. Lucrările ce se fac la institute au tocmai un ca­racter practic profesional. Tot aşa, e falsă şi arbitrară forţarea distinc­­ţiimii, până la ruperea oricărei le­gături, între studiile teoretice şi cele practice. Dimpotrivă ele se îmbină în modul cel mai fericit complectăndu-se şi progresând unele prin altele. Apoi, astăzi când titlul de licenţiat este cerut în funcţiuni administrative, unele foarte modeste (comisari, ba chiar subcomisari, notari la ţară, etc.), cerinţa unui titlu academic superior pentru avocat este neapă­rat necesară. Şi interesele împricinaţilor şi pre­stigiul baroului nu au decât de câş­tigat. In sfârşit este aici o chestiune în care cuvântul autorizat il are profesorul nici de cum tânărul ab­solvent de liceu, abia intrat in Fa­cultate, pe care nu prezumţiunea ci modestia îl poate înălţa. DAR ŞI MAGISTRAŢII Cum legea cere doctoratul obli­gatoriu numai celor cari vor să prac­tice avocatura, dispensând pe cei ce vor să intre in magistratură — consiliul profesoral al facultăţii de Drept, a hotârit că in baza lor?**, de raţiunilor de mai sus se impune cerinţa titlului de doctor în drept şi pentru cei ce vor să intre in magis­tratură, mai mult încă aci, dacă ne gândim că justiţiabilii îşi aleg re­vocaţi, pe când magistratul le sunt impuşi. REDUCEREA STAGIULUI ŞI SUPRIMAREA OBLI­­GATIVITAŢII DELE­GAŢIUNII SPECIALE 2) Să se menţină pentru avocaţi condiţiunea stagiului, necesar for­­maţiunei profesionale. Consiliul e însă de părere că în această pri­vinţă trebuesc aduse anumite mo­dificări. Pe deo parte durata stagiu­lui să fie redusă dela 3 la 2 ani, timp în care stagiarul doctor­­în drept să se poată iniţia în profesiunea ce şi­­ales. Pe de altă parte este în inte­resul însuşi al pregătirii în profe­siune să se lărgească posibilităţile stagiarului, să i se dea un rol mai activ astfel încât să aibă putinţa de a-şi pune în valoarele cunoştin­ţele dobândite în cei 5 ani de fa­cultate. In acest scop: a) stagiarul să aibă dreptul să pledeze orice proces, dar numai înaintea primei instanţe. In instanţa de apel, procesul care aci se tranşează definitiv pecetluind soarta părţilor, să nu poată fi în­credinţat decât unui profesionist care pe lângă cunoştinţe, posedă şi experienţă; b) Este de asemenea­­ necesar să se suprime obligativita­­t­­tea delegaţiunii speciale pe care sta­giarul trebue să o obţină pentru fiecare proces dela avocatul pe lân­gă care se formează. Practica a dovedit că prin diverse expediente se reduce la neant acea­stă dorinţă, care de altfel e pe dean­­tregul inutilă pentru un doctor în drept; c) In acelaş scop se poate conceda stagiarului dreptul de a fa­ce acte de notariat. STAGIU ŞI PENTRU MAGISTRAT! Dar consiliul profesoral al facul­tăţii de drept nu s’a mulţumit nu­mai cu atât. In dorinţa de a fi cât mai „drept“ a decis că stagiul, în mod corelativ să fie cerut şi magi­straţilor. Durata să fie un an, după care să aibă loc examenul Până la promovarea examenului însă este absolut necesar ca magistratul să nu aibă dreptul de a judeca, pentru a nu se ajunge la situaţiunea dure­roasă ca împricinatul să vadă că magistratul, care l-a făcut să piar­­dă procesul este îndepărtat apoi din magistratură ca inapt. DESFIINŢAREA EXA­MENULUI DE ADMITERE IN BAROU Să se desfiinţeze examenul de defi­­nitivare la care sunt supuşi avocaţii stagiari. COMEMORAREA LUI HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN Programul festivităţilor de la 28 Februarie Joi 28 Februarie se împlinesc iar de ani de când au fost traşi pe roată conducătorii mişcării naţionaliste din Ardeal, Horia şi Cloşca, în vre­me ce Crişan şi-a aflat moartea in temniţă. Ministerul instrucţiunii a dispus ca în această zi să fie suspendate cursurile tuturor şcoalelor de orice categorie şi ale universităţilor din întreaga ţară. In toate şcoalele, elevii vor fi în­truniţi pentru a li se explica însem­nătatea acelei mişcări naţionaliste şi influenţa ei asupra desvoltării conştiinţei­ naţionale a românilor din Transilvania. De asemenea şi univer­sităţile vor comemora această zi. La teatrul Naţional din Bucureşti va fi după amiază un spectacol oca­zional. FESTIVALUL DE LA ATENEU La ora 4 va avea loc un mare fes­tival la Ateneul Român, în cadrul căruia va lua cuvântul patriarhul dr. Miron Cristea. Societăţile corale Carmen, Cântul nostru şi Cezar Franc vor cânta imnuri patriotice. D. Ion Manolescu, societar al Tea­l-riUUl­xN­Ot, UJUJlLCvA, Iwi Vet Ud VAL'CJjOCT'iAi'wX.i.l concursul. Intrarea la Ateneu se va face nu­mai cu invitaţii speciale. Academia Română va ţine şe­dinţă solemnă; deasemenea Acade­mia a organizat şi o expoziţie a re­voluţiei. LA SOCIETATEA „TINEREŢEA” Joi, 28 Februarie 1935, orele 9 seara, Federaţia „Asociaţiei cultu­rale" împreună cu soc. naţionalistă „Carpaţii", „Liga culturală", soc. culturală „Tinereţea" etc. afiliate ei, vor comemora cei 150 ani de la moartea martirilor neamului „Ho­­ria, Cloşca, şi Crişan" în localul „Ligii culturale" Bulevardul Schitu Măgureanu No. 1. Vor vorbi d-nii: Cezar Th. Pascu şi N. Istrate. Intrarea liberă. * Primim: Uniunea Foştilor Voluntari Ro­mâni, Subcentrul Bucureşti, str. Ştirbey Vodă No. 62, invită pe toţi camarazii, foşti voluntari, în ziua de 28 Februarie 1935, ora 10 dimineaţa, în ţinuta de sărbătoare şi cu deco­raţii, în Biserica Radu Vodă din Ca­pitală, unde va avea loc parastasul ce se va oficia, pentru pomenirea marilor eroi, martiri ai neamului „Horii, Cloşca şi Crişan”, precurso­rii voluntariatului şi nemuritoare e­­xemple istorice, pentru iubirea de neam şi sacrificiul suprem voluntar consimţit. Persoane marcante, vor lua cuvân­tul pentru pomenirea marilor dis­păruşi. LA „ASTRA“ Despărţământul Bucureşti al „A­­strei” (Asociaţiunea pentru litera­tura şi cultura poporului român) co­memorează pe martirii neamului Horia, Cloşca şi Crişan în ziua de 28­­Februarie a. c. era 11 jum. în fastuoasa sală a teatrului cinemato­grafului „ARO” „Marghiloman” cu următorul program: Conferinţa co­memorativă a d-lui Zenovie Pâcle­­şcanu director general la preşedin­ţii, consiliului de miniştri: Gh. Fo­­lesc­u, Valentina Creţoiu şi Şerban Tosian, arii naţionale, Gh. Vraca, recitări. Corul institutorilor condus d­e d. prof. N. Oancea. Agitaţia pentru numerus clausus a eşuat lamentabil la Dorohoiu DOROHOI.­­ D-nii I. Capră şi M. Adam, avocaţi din baroul dorohoian, primind însărcinarea de a înjgheba şi în localitate o asociaţie a avocaţilor creştini, pentru promovarea devizei „nu­merus clausus“, au convocat, la o Întru­nire, pe avocaţii creştini, întrunire ca­re a vut loc Duminică dimineaţă, la Barou. Eţin 38 avocaţi creştini, câţi are Ba­roul dorohoian, au luat parte la întru­nire 11 avocaţi: G. G. Tomaziu, Ion Capră, D. Adam, G. Florescu, M. Adam, Dimitrie Săveanu, M. Rotărescu, Gh. Savescu, Dumitru Cuţic, Vasile Beşliu şi M. Nichita. Au lipsit toţi avocaţii din partidul naţional-ţărănesc.. S-a remarcat lipsa următorilor frun­taşi ai baroului dorohoian: Ştefan Scriban fost magistrat, Al. Răutu, fost prefect şi deputat, Vasile Lovinescu, fost procuror şi alţii. Se comentează mult următoarea de­claraţie pe care a făcut-o de avocat Al. Răutu, o figură proeminentă a Barou­lui nostru şi şef al organizaţiei parti­dului naţional-ţărănesc, în ajunul în­trunirii avocaţilor partizani ai­ lui „nu­merus clausus“: —­­­u vom lua parte la întrunire nici eu, nici colegii mei din partidul naţio­nal-ţărănesc, pentru că noi socotim că chestia lui „numerus clausus“ este pre­matură şi inoportună, atâta vreme cât nu se procedează mai întâi, cu toată străşnicia, la o selecţiune, din punct de vedere moral, a tuturor avocaţilor din, Barou, indiferent de religie şi naţiona­litate. După ce se va face această epu­raţie, absolut necesară, se va pute®, a­­bia pune oportunitatea sau necesitatea lui „numerus clausus“.­­Primul care a luat cuvântul la în­trunire, a fost d. G. G. Tomaziu, de­canul Baroului, care a declarat că nu este antisemit, dar crede că în barouri trebue să predomine elementul au-­­­tohton. D. M. Adam, avocat şi deputat cu­­zist, a susţinut că trebue dusă lupta pentru promovarea elementului româ­­nesc Au mai luat cuvântul diferiţi avocaţi, iar seria cuvântărilor a fost încheiată de d. avocat I. Capră, care a susţinut necesitatea constituirii şi la Dorohoi a unei asociaţii a avocaţilor creştini, pen­tru salvgardarea intereselor lor. La urmă s-a votat o moţiune pentru adoptarea lui „numerus romanus" şi de solidaritate cu avocaţii creştini din barourile de Ilfov şi Iaşi. CORESP. De la Asociaţia generală a învăţătorilor Primim : Consiliul general al Asociaţiei ge­nerale a învăţătorilor din România (adică toţi preşedinţii asociaţiilor judeţene şi membrii comitetului central) este convocat pentru Du­minică 3 Martie 1935, ora 10 dimi­neaţa, în Bucureşti, pentru a discuta şi hotărî asupra soartei extrem de îngrijorătoare ce se pregăteşte şcolii primare şi Învăţătorilor prin bugetul viitor. Şedinţa se va ţine în localul şcolii primare Nr. 3 de băeţi „Golescu" str. Azilul de noapte Nr. 8, lângă teatrul Regina Maria (cu tramvaiul 12 de la gara de Nord). Citiţi LECTURA Concursul internaţional de şah MOSCOVA 26 (Rador). — Ziua de ori a concursului internaţional de şah a fost consacrată terminării nu­meroaselor partide neterminate în zilele trecute. Rezultatele zilei sunt următoarele: * Flohr bate pe Bogatirciuk, Capa­­blanca pe Lissitzin, Loewenfisch pe acelaş Lissitzin. Partidele Roma­­novski-Goglidze, Pirc-Rabonovici, Floh­n-Cekover, Rabonovici-Bogatir­­ciuk, Lilienthal-Bogatirciuk au fost nule. După runda a opta ,clasamentul es­te următorul: Botvinik şapte puncte, Loewen­fisch şi Flohr câte şase puncte. Ca­­pablanea cinci şi jumătate, Lasker cinci, Lilienhal, Rogozin şi Riumin câte patru şi jumătate, Goglidze, Ro­­manovski şi Spielman câte patru, Kan şi Lissitzin câte trei şi jumă­tate puncte. Adunarea generală a Băncii Poloniei VARŞOVIA 26, (Rador). — Azi s'a ţinut adunarea generală a acţiona­rilor Băncii Poloniei. D. Wroblewski, preşedintele Băn­cii, a ţinut un discurs în care a a­­rătat că anul 1934 este caracterizat prin stabilizare, în aşteptarea unor conjuncturi mai favorabile. Acoperirea aur a crescut. Situaţia grea a şomerilor, scăderea preţuri­lor agricole cer mari eforturi, dar sporirea economiei publice uşurea­ză sarcina conducătorilor ţării. Situaţia Poloniei este diferită de a altor state, deoarece aparţinând blocului statelor ataşate etalonului, are preţuri scoborîte. Adunarea a acceptat bilanţul, primind un dividend de 8 la sută. mm 1—n—i——m­mn--—— Apele râului Timiş in creştere Sunt temeri de inundaţii TIMIŞOARA. 26. — Apele din Ba­nat şi îndeosebi canalul Bega şi râul Timiş continuă să crească me­reu, atingând un nivel foarte ridi­cat şi ameninţând in tot momentul cu revărsarea. Serviciul hidraulic regional ne comunică defectarea conductei de sub digul care se află la confluenţa pârâu­lui Suboleasa cu canalul Bega, fără insă a consti­tui un pericol iminent de revărsare a apelor din braţul Bega Veche, care ajungând cu 30 cm. mai jos decât în anul 1932 când s'au revărsat pe moşia d-lui ing. Vidrighin, fost di­rector general al căilor ferate, ame­ninţă comuna Beregsău. S-au luat totuşi măsurile de apă­rare dictate de împrejurări, trimi­­ţându-se la faţa locului echipe de lucrători specialişti sub conducerea unui inginer. Pericolul inundării comunei To­­polovartimare a fost deocamdată înlăturat. La periferia oraşului Timişoara, în colonia Sever Bocu, s-au produs in cursul zilei inundaţii fără în­semnătate din pricina unor mici a­­fluenţi şi apelor stătătoare cari au crescut simţitor. Pagina 3-a Vizita profesorului Pende la Institutul clinico-chirurgical dela spitalul „Coientina” Eri la orele 9 dimineaţa ilustrul sa­vant italian Pende împreună cu chi­rurgul şef al armatei persane d. colo­nel Eghiasarian şi chirurgul american Tauber au vizitat institutul de chirur­gie condus de d. dr. Ion Jianu. D-sa s'a interesat în special de cazu­rile de chirurgie cranio-cerebrală, de o serie de bolnavi cărora li s'au prac­ticat noui esofaguri, de reconstituirea scheletului gambei prin grefă osoasă, și cazuri de chirurgie ginecologică. Ves­titul oaspete a fost impresionat când i s‘a prezentat, în semn de omagiu, o bolnavă căreia i s‘a­ făcut cu succes operaţiunea lui Pende adică extirparea nervului mare splahnic pentru dureri abdominale şi hipertensiuni arteriale. După aceea a vizitat laboratoarele, sala de cursuri şi muzeul, interesân­­du-se de piesele anatomice de sistem nervos abdominal, extirpate pentru jugularea durerilor cancerului uterin, de tumori enorme, cerebrală şi a coap­sei. I s-a prezentat tabloul grefelor de ţesuturi şi organe făcute în institut, precum şi tabloul general al trauma­tismelor pe zece ani, cu consideraţiuni de ordin social. CUVÂNT­ARE A D-LUI DR. ION JIANU D-sa, cerând voe să exprime cuvin­tele de bun sosit in româneşte, a spus următoarele: „Domnule profesor, suntem fericiţi de a fi onoraţi cu vizita dv. pentru că ne aduceţi cuvântul autorizat al ştiin­ţei şi pentru că sunteţi fiul unei na­ţiuni care este sora naţiunii române. Descendenţi ai împăratului Traian în această regiune a Europei, perseve­răm în a strânge legăturile cu fraţii noştri italieni. Intre noi este o puternică afinitate etnică o comuniune de limbă şi un sublim ideal pentru patrie şi civiliza­­ţiune. Vă suntem profund recunoscători pentru propagarea în România a unor idei salutare şi metode umanitare, des­tinate să asigure existenţa şi progresul naţiunii române“. RĂSPUNSUL D-LUI PROF PENDE D-sa, a răspuns în limba italiană spunând că a înţeles perfect alocuţiu­nea rostită de unul din cei mai de sea­mă chirurgi ai României. Aceasta do­vedeşte odată mai mult afinitatea su­fletească dintre cele două naţiuni. Im­presionat de activitatea desfăşurată in această instituţiune, felicită pe condu­cătorul ei pentru rezultatele obţinute şi ii mulţumeşte pentru primirea fră­ţească ce i-a făcut. Termină cu convingerea că fraterni­­­­tatea româno-italiană este o realita- t te permanentă a geniului latin. D. prof. I. Jianu împreună cu oaspeţii săi străini­ în sala de operaţii RAVAGIILE HIRTh­i PE COASTA FRANCEZA PARIS, 26. (Rado*­). — Din Rochefort se anunţă că ravagiile furtunii au a­­tins acolo proporţiile unui adevărat cataclism. Au fost distruse numeroase locuinţe, alte multe au su­ferit stricăciuni însem­nate. Crescătorii de stri­dii­ au fost devastate, pe­ste tot se văd arborii frânţi şi dezrădăcinaţi, ci­mitirele sunt răscolite. Mai multe avioane au suferit stricăciuni din cau­za surpării unui hangar. Comunicaţiile su­nt în multe locuri întrerupte. Inundaţii mari în Iugoslavia BELGRAD, 26 (Rador). — Topi­rea rapidă a zăpezii a provocat i­­nundaţii locale în mai multe ţinuturi din Iugoslavia. Apele au acoperit linia de cale fe­rată Skoplje-Niş între gările Vranje şi Ristovaţ, aşa încât circulaţia tre­nurilor a trebuit să fie suspendată. Naufragiu! unui vapor de turisnt NEW-YORK, 26 (Ra­d­­or) . — Un vapor de tu­rism a naufragiat astăzi în apropiere de insula Windward. Până acum au fost pes­cuite şase cadavre. Se crede că ceilalţi 22 pasa­geri ai vaporului s’au înecat sau au fost devo­raţi de rech­ini. Din cauza furtunii cinci­sprezece vapoare se­­ gă­sesc în mare primejdie. Mai mulţi marinari au fost luaţi de valuri de pe bordul unora din aceste vapoare. Per­soane ucise, case prăbuşite MADRID, 26 (Rador).— Furtuna care a bântuit ori în nordul Spaniei, a cauzat moartea a mai multor persoane. La Cartagina, o casă ca­re se afla în construcţie s’a prăbuşit. Doi lucrători au fost omorîţi, iar şapte grav răniţi. Pagubele cauzate de cutre­murul din Creta ATENA, 26 (Rador). — După informaţiuni din sursă oficială, rezultă că 204 imobile s’au prăbuşit iar 589 au suferit avarii atât de mari, încât nu mai pot fi locuite, în ur­ma cutremurului din in­sula Creta. AJUTORAREA VICTIMELOR ATENA, 26 (Rador). — Pen­tru ajutorarea victimelor re­­centului cutemur din insula Creta, guvernul elen a trimes la Kandia un milion de drah­me, numeroase corturi și o mare cantitate de alimente. Trei persoane înecate la Veneţia VENEȚIA, 26. (Rador). — Un vânt violent, suflând pe lagună, a provocat mai multe accidente. O barcă a fost răsturnată. Trei persoane s’au înecat. citiţi Cuvântul Liber Colaborarea c­hino-japoneză TOK.IO, 26. (Rador). — Ziarele a­­nunţă că delegatul Chinei, d. Yang Ciung Hui a avut azi dimineaţă o întrevedere cu d. Hirota, ministrul afacerilor străine. S-a discutat chestiunea colaboră­rii dintre China şi Japonia. Repre­zentantul guvernului din Peking a insistat ca Japonia să părăsească intenţiunile de superioritate pentru ca colaborarea dintre cele două state să fie bazată pe o strictă ega­litate. In timpul şederei sale la Tokio, d. Vang Ciung Hui a avut întrevederi cu membrii guvernului japonez şi cu numeroase personalităţi politice care sunt favorabile unei mişcări pan­­asiatice. Importanţa acestor întrevederi a determinat pe delegatul Chinei să-şi amâne plecarea sa în Europa până la 5 Martie. RETRAGEREA TRUPELOR COMU­NISTE DIN YUNNAN LONDRA 26 (Rador). — Guver­nul englez a anunţat astăzi la întru­nirea societăţilor de misionari că trupele comuniste din provincia chineză Yunnan au început să eva­cueze această regiune. După telegramele primite la Fo­reign Office rezultă că grosul trupe­lor comuniste, a căror retragere se datoreşte lipsei de muniţii, este e­­valuat la trei mii de oameni. Comu­niștii se găsesc actualment­*n re­giunea Chihsui.

Next