Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)

1935-06-01 / nr. 15756

Pagina 4-a BORVIZUL de ZIZI N ESTE CEA MAI INDICATA APA MINERA­LA PENTRU BOLNAVI DE RINICHI, DE FI­CAT ŞI SUFE­RINZI GASTO­­INTESTINALI. BORVIZUL de ZIZI N NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ DE LA NICI O MASĂ . CEL MAI FRUMOS PROGRAM ARTISTIC de MUSIC-HALL puteţi vedea la Localul CHINEZESC PASAGIUL COMOEDIA TRATAŢI OILE cu PRODUSELE COOPER Deparazitante interne şi externe CEREŢI PROSPECTE R. G. MINDEN Str. Academiei No. 28 Etaj I­ Bărbaţii NEPUTINCIOŞI (Impotenţi) Slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă, se vindecă repede prin ungere cu „Buwegen” care nu atacă stomacul, rinichii, inima, ca preparatele luate prin gură. Inven­ţia senzaţională a Laboratorului chi­mic Pforzheim, experimentat de d. profesor dr. George Lucia, Berlin. Nu aşteptaţi agravarea boalei! De vân­zare la farmacii şi drognerii. Lei 380 flaconul. Literatură lămuritoare tri­mite sub discreţiune, contra mărci pentru răspuns: „REPREZENTAN­ŢA BUWEGEN” Secţia A., Str. Vi­­cenţiu Babeş No. 2, Bucureşti. Adevărate produse ENGLEZE cumpăraţi eftin la LYRA Casă fondată în anul 1858 STRADA OITUZ No. 4 SATINURI, negre şi culori CĂPTUŞELI de mâneci VENEŢII, negru, kaki şi culori SERGIURI de lână TOILE TARBARE uni şi imprimat PUPI SRI kaki pentru cămăşi ofi­­cUILIn fereşti în toate culorile. ALBIORI ALESE T9BVALGG batiste ?mmn Aţă englezească COATS găsiţi cu preţuri reduse la LYRA STRADA OITUZ No. 4 O descoperire intere­santă BAIA-MARE, 29.­­ D. maior de jandarmi Stoicescu şi reprezentanţii poliţiei au făcut o descindere la do­miciliul lui Ferencz Lupu. Aci s’au găsit două kilograme aur curat, 18 kilograme argint cristal şi o mare cantitate de dolari. S’a deschis o anchetă spre a se stabili proveniența metalului pre­țios. PASIONANT ROMAN ISIORIC Dezastrul Turismului — Aten­tate — Spionaj — Acţiune în­­f­rigu­rată. In colecţia de 12 LEI ( 260 pagini ) „ROMAN­ELE CAPTIV­AN T£ La chioşcari, libian şi ii­gări.­­ A apărut „Camaradele“ roman de Victor Marguerite Nu se poate spune c­ă aceast­ă carte nu oferă calităţi reale de­­ curaj şi măreţie de suflet. Editura A L C A L AI Lei 50 Cronica şahului Campionatul naţional de şah RUNDA Vin In runda de aseară s’a jucat ca niciodată. Nimeni n’a depus efor­turi pentru câştigarea partidei. Ju­cătorii par a fi obosiţi. Majoritatea s’au mulţumit cu remisă. 1. Israelowitch - Alexandrescu re­misă. 2. Negruţac-Michels 1—0 (C.F.Ristul a jucat superior și cu o calitate câștigată). 3. Silbermann-Cabiaglia 1—0 (Silbermann conduce. După 8 runde a înregistrat scorul de 7 puncte. Este un jucător cu mari perspective. Are insă un stil uzual numai jucătorilor de mâna doua. Nu stim ce va face cu marii maes­tri la Varșovia). 4. Brody-Ichim remisă. (Ambii au jucat în defensivă. N’a pornit niciunul atacul.) 5. Halic-Winkler remisă. (Halic a făcut o greșală neîn­semnată care l-a costat o jumătate de punct). 6. Denes­’Eduard 1—0. 7. Erdely-Vasitescu 1—0. (O partidă fără prea mult inte­res. Erdély a jucat steril, fără nici o combinație de atac. Vasilescu s’a apărat numai). 8. Toma Popa - E. Snosko-Borow­­ski întreruptă. (Urmează ca Toma Popa să-și dea mutarea in plic. Maestrul pare obosit). Astăzi după masă se joacă runda IX-a.­­ Suntem informaţi că dr. Zeno Proca i-a făcut o vizită confiden­ţiala, d-lui Ing. Kristian Leu presed. I. R. S. Deocamdată nu ştim mai APĂRAREA PHILIDOR Partidă jucată în runda Vil­a Duminică 26 Mai crt. A Winkler S. Israelovitch. 1. d4, d6. 2. e4, Cbd7. 3. Cf3, e5. 4. Nc4, c6. 5. 0-0, Ne7. 6. Cc3, Cf6. 7. De2, 0-0. 8. dxe5, dxe5. 9. Tfdl, Dc7. 10. Ng5, Cc5. 11. Nh4, b5, 12. Nd3, Ng4. 13. h3, Nh5. 14. De3, Ce6. 15. g4, Nc5. 16. Del, Ng6. 17. Ng3, Cf4. 18. Nxf4, exf4. 19. Ch4, Tae3. 20. Cf5, Nxf5. 21. gxf5, f3. 22. Rhl, Df4, 23. Dgl, Nd6. 24. Dg3, DxD. 25. fxg3, Nxg3. 26. Tfl, f2. 27. Rg2, Nh4 28. Rf3, g6. 29. Cdl, c5. 30. Nxb5, Te5. 31. Nd3, c4. 32. Nx c4, Txf5+. 33. Rg2, Tg5-r. S. ISRAELOVITCH Situația după mişcarea 33-a a negrului 34. Rh2, Ce4. 35. Nd3, f5. 36. Nxe4, fxe. 37. Cc3, e3. 38. Ce2, Tf3. 39. Tadl, Ng3 + . 40 Rg2, Tf6. 41. Tfhl, Nc7+. 42. Rf1, Nb6. 43. c3, Tg8. 44. Cd4, Nxd4. 45. cxd4. 47 Re2, Rf7. 48. h4, h5. 49. Tfl, Tc6. 50. Rd3, Re7. 51. b4, Tca6. 52. Tdal, Ta3+. 53. Re2, Rd6. 54. Tfdl, Rd5. 55. b5, Tac3. 56. Taci, TxT. 57. TxT, Tgl. 58. Tfl, Rxd4. 59. a4, TxT. 60. RxT, Rd3. 61. a5, Rd2. 62. cedează. GE GH. POPP. a bode fgh A. WINKLER ADEVĂRUL „ADEVERUL ECONOMIC Petrolul românesc şi Anglia In comerţul exterior al României, Anglia ocupă un loc de frunte situ­­ându-se imediat alături de Germa­nia şi Franţa, deşi depărtarea mai mare la care este aşezată şi aspectul său insular — ce o izolează într’un grad oarecare de continentul euro­pean—constituesc un handicap se­rios comparativ cu ţările mai sus a­­mintite. Această situaţie de prim rang — ilustrată prin volumul mare al can­­tităţiilo­r şi valorilor mărfurilor im­portate şi exportate din România în Anglia, învederează forţa economică a acestei ţâri, care împreună cu Franţa se găseşte în fruntea civili­zaţiei actuale, întinsele sale relaţii comerciale şi spiritul pozitiv şi ener­gic al poporului englez. Intr’adevăr Anglia este ţara în ca­re sistemul capitalist a putut să se desvolte mai bine decât ori­unde. De peste două secole, de la abolirea măsurilor de încătuşare a comer­ţului — reminiscenţe ale mercanti­lismului — liberul schimb a înflorit ca nicăeri, urmat fiind de toate a­­vantagiile sale naturale: desvoltarea comerţului exterior şi acumularea de capitaluri imense, al căror coro­lar — ajutată fiind de imperiul colo­nial şi de flota, sa comercială — a fost propăşirea industriilor autohto­ne şi ridicarea standardului de via­ţă al acestei ţări la un nivel supe­rior. Ne explicăm astfel caracterul pur industrial al Angliei de azi, gradul înalt de motorizare al ţării ca şi a­­doptarea şi utilizarea permanentă a tehnicei moderne în toate aspectele vieţii economice, poporul englez mer­gând nu numai în pas egal cu pro­gresul, dar fiind el însuşi un promo­tor al progresului. Toate aceste considerente ca şi o politică prudentă şi înţeleaptă a bărbaţilor săi de stat au făcut din Anglia arbitrul şi stabilizatorul e­­chilibrului european, intervenţia sa având loc numai când atitudinea sa este necesară şi hotărîtoare. # Pe noi, cam­ până acum am avut relaţiuni mai mult decât amicale cu această mare şi puternică ţară, tre­­bue să ne preocupe în special des­voltarea legăturilor economice între România şi Anglia, ţinând seama de avantajele naturale de cari ne bucurăm şi de interesele comune cari ne leagă, petrolul ocupând de departe primul loc între bunurile exportate de România şi constituind — dat fiind marele consum al Marei Britanii — unul din principalele ar­ticole importate de Anglia. Intr adevăr, marele număr de lo­cuitori — 41.170.000, — traficul ru­tier mai desvoltat decât în orice ţa­ră din Europa, — reţele de şosele foarte dense, şi un mare număr de automobile şi vehicule cu motor, — 2.415.946, întrecut doar de U. S. A. — circulaţia feroviară intensă —1­21.288 locomotive care deservesc 81.423 Km. cale ferată, — şi o flotă comercială şi de răsboi care însumează circa 30.000.000 tone, fac din Anglia unul din cei mai mari consumatori de produse petrolifere din lume, cca. 10.366.000 tone în 1934, ocupând locul al doilea după U. S. A. ca valoare a produselor consumate, Rusia între­­când-o doar în privinţa cantităţilor. Importanţa petrolului pentru An­glia este atât de mare, încât consti­­tue o problemă de Stat, ea depăşind de multă vreme domeniul preocu­­paţiunilor particulare şi trecând în domeniul politicei imperialiste en­gleze. Sunt cunoscute în acest sens lup­tele economice duse de Anglia pen­tru dobândirea importantelor zăcă­minte de petrol din Iran şi Irak, cu scopul de a-şi asigura aproviziona­rea flotei sale cu combustibil, şi a-şi putea exercita — nedepinzând direct de alte, state — forţa de dominare şi supremaţie. Nu trebue trecut însă cu vederea că deşi, prin aceasta, importul de produse petrolifere englez este în­­tr’o largă măsură legat de organiza­­ţiunile sale proprii, create tocmai pentru a-i asigura independenţa faţă de statele străine producătoare de petrol, situaţiunea noastră geogra­fică favorabilă, — la jumătatea dru­mului între Anglia şi Iran sau Irak, — ca şi diminuarea exportului Ru­siei din cauza mărirei consumului acestei ţări, fac din România unul din furnizorii de petrol cei mai indi­caţi în viitor ai Angliei, cu atât mai mult cu cât motorizarea în Insulele Britanice creşte într’un tempo ra­pid, producţiunea de automobile şi consumul său crescând în proporţii necunoscute în alte ţări. Intr’adevăr Anglia a fabricat în 1934, 355.200 automobile faţă de 280.800 în 1933 şi 244.400 unităţi în 1932, consumul său de combustibili lichizi crescând în aceeaşi măsură de la 8.512.404 tone în 1932, la 9 mii. 418.410 t. în 1933, pentru a atinge ci­fra fără precedent de 10.365.850 t. în anul 1934. Solul Britanic neproducând petrol şi combustibili lichizi decât în can­tităţi cu totul neînsemnate, Anglia importă cantităţile consumate, a­­vând drept, principal furnizor Indiile Olandeze şi fran­cari la un loc îi procură peste 50 la sută din totalul importului ,clasându-se respectiv cu 30 la sută şi 20 la sută. Statele Unite ocupă locul al treilea cu 14 la sută în 1934, 14 la sută în 1933 şi 17 la sută în 1932, urmat fiind de Mexico cu respectiv 6 la su­tă, 9 la suta şi 7 la sută. România a ocupat în 1932 rangul­­ al patrulea — în 1934 deţinut de Mexico —, furnizând Angliei 9,5 la sută din totalul importului său pen­tru a trece în 1933 în rangul al cin­cilea cu 7,7 la sută și în al șaselea în 1934 cu 4,7 la sută din importul Marii Britanii. Această retrogradare este cauzată mai ales de micșorarea exportului românesc de benzine în Anglia, — 170.434 t. în 1934 (adică 4.50 la sută din importul englez de 3.791.700 t.), faţă de 324.489 t. în 1933 (4.95 la sută din totalul de 3.626.948 t . şi 408.705 t. (sau 12.62 la sută din cele 3.273.183 t. benzine importate de Anglia) în 1932. Explicarea diminuării exportului nostru în această ţară tinde d­in punct de vedere economic ar trebui I să fim privilegiaţi găsindu-ne într’o situaţiune mult mai favorabilă decât I Indiile Olandeze şi Iran, cari ne-au­­înlocuit în bună parte, sporindu-şi­­ cotele lor de import de benzine în 37.46 la sută în 1933, şi doar 17.95­­ la sută in 1932. (Indiile Olandeze) şi la 20.04 la sută în 1934 dela 19.72 la sută în 1933 şi 14.71 in 1932 (Persia), trebue explicată mai ales prin lipsa de organizaţiuni suficiente pe piaţa engleză cari să asigure legături di­recte cu România Statele Unite au suferit şi ele o diminuare comparabilă cu a Romă­niei, exportul american de benzine cifrându-se în 1934 la numai 11.79 la sută faţă de 15.74 la sută în 1933 şi 29.27 la sută în 1932. La Lampant şi White­ Spirit, Ro­mânia şi-a menţinut oarecum cota de participare la importul englez în­registrând 19.41 la sută în 1934, 23.25 24.82 la sută (1933) și 15.78 la sută 1932 clasându-se în locul al treilea după U.S.A. cu 33.12 la sută (1934), 30.05 la sută (1933), și 36.27 la sută (1932) și Persia cu 26.89 la sută (1934), 24.82 la sută (1933) ,­ 15.78 la sută (1932). Singurul articol, unde România a înregistrat o sporire este păcura, ex­portul românesc în Anglia cifrându­­se în 1934 la 6.11 la sută faţă de 2.31 la sută in 1933 şi 3.52 la sută în 1932. Ca şi la celelalte produse, In­diile Olandeze ocupă­­primul loc cu 55.57 la sută, urmate de Iran cu 15.21 la sută şi Mexico cu 11.99 la sută. In privinţa ţiţeiului brut, Persia este principalul furnizor al Angliei, rafinăriile engleze fiind în general în legătură cu societăţile cu capital englez care exploatează în Iran şi Irak. V. N. După o normă a ştiinţei şi practicei financiare în materie de impozite directe, toţi locuito­rii unui stat trebue să contribue la acoperirea nevoilor publice. A­­ceastă obligaţiune este impusă de comandamentul suveranităţii naţionale şi de solidaritatea so­cială a oricărei grupări omeneşti cu caracter de permanenţă. Sentimentul de justiţie socia­lă cu referire la impozite a făcut ca să fie impus la contribuţiune directă oricare cetăţean, şi mai ales ultimele nevoi publice au determinat pe legiuitor ca să i­­noveze impunerile pe capital în forma impozitelor minimale. De obicei statul prelevează con­tribuţiunile directe prin impune­rile asupra tuturor felurilor de venituri. A fost însă un principiu quasi sacru de a nu se atinge însuşi fondul veniturilor, capitalul, fie el mobiliar, fie imobiliar. Apă­rarea capitalului s’a explicat şi prin apărarea proprietăţii, care este intangibilă şi garantată de stat (oricare ar fi natura ei). Or, impunerea la minimal în­seamnă o preluare de însuşi ca­pital, adică din proprietate, care este garantată de constituţie. Discuţiunea neconstituţionali­­tăţii impozitului minimal a venit în faţa Curţii de Casaţie care, în secţii unite, a judecat cazul şi a decis că impozitul minimal este constituţional, aceasta prin decizia nr. 15 din 1935 (reprodusă în revista „Repertoriu de Juris­­prudenţă Administrativă”, an. III nr. 17). Reproducem considerentele Ca­saţiei în secţii unite, dată fiind autoritatea lor şi importanţa de­ciziei : „Având în vedere că impozitul fiind o prestaţiune pecuniară im­pusă contribuabilului in scop de a subveni la cheltuelile statului, contribuabilii nu au în această materie drepturi, ci numai obli­gaţiuni, în acest sens că legiuito­rul regulează contribuţiunile di­recte după cum cred", că reclamă interesul general al societăţii; „Că, având scopul arătat, im­pozitul poate atinge deopotrivă nu numai veniturile contribuabi­lilor, ci şi capitalul pe care ace­știa l-ar poseda şi pe care legiui­torul l-ar găsi susceptibil de a fi impus; „Că legiuitorul constituant, prin art. 109—112, în materie de impozite prevede că nici un im­pozit de orice natură nu se poate stabili decât pe baza unei legi şi numai în folosul statului, judeţe­lor sau comunelor şi că privile­giile în această materie sunt in­terzise. „Că nici una din aceste dispo­­ziţiuni nu opreşte impozitul asu­pra capitalului. „Că art. 17 din constituţie, in­vocat în speţă, este străin ma­teriei impozitului, întrucât acest text garantează proprietatea de orice natură, dar n’o scuteşte de plata impozitelor cuvenite sta­tului”. Largheţa de vederi şi compre­hensiune a Casaţiei este surprin­zătoare şi foarte înaintată. Cu considerentele de mai sus, legiui­torul este atotputernic şi sta­tul are la dispoziţie averea supu­şilor săi pentru nevoile publice. Decizia Curţii se menţine pe li­nia aprobării conversiunii, în ca­re s-a dovedit că dreptul urmea­ză realităţile şi nevoile sociale, pe care le reglementează. V. G. Constituţionalitatea impozitelor minimale Anglia la 46.73 la sută in 1934. față BURSA BUCUREŞTI, 29 Mai 1935 Schimbul Oferite Cerute franci francezi 6.63% 6.58% Lire sterline 496.00 491.00 Lire italiene 8.80 8.25 Dolari 102.50 99.50 Franci belgieni 17.50 16.50 Franci elveţieni 32.70 32.30 Mărci germane 41.50 39.50 Fiorini olandezi 68.20 67.40 Pesetas 14.00 13.60 Zloți 19.50 18.75 Coroane cehe 4.16 4.12 Florini olandezi 67.00— 69.00 Coroane cehe 4.00— 4.50 Shilingi 23.00— 24.00 Zloți 18.80— 19.50 Dinari 2.20— 2.50 Leva 0.90— 1.20 Drahme 0.80— 1.10 Pengoe 24.00— 27.00 Londra: Lira sterlină 490.50 15.15 fr. fr. 100 lei la Paris 1011 14 lei­ Dolar la New-York Monete străine Dolari 98.00—112.00 Franci elvețieni 32.55— 33.40 Franci francezi 6.60— 6.90 Belgea 20.00—.23.00 Lire sterline 480.00—490.00 EFECTE ŞI ACŢIUNI Bursa a fost obosită. S'au înche­iat operaţiuni mai reduse. Valorile cu dobândă fixă au ră­mas staţionare. Acţiunile Băncei Naţionale sau urcat dela 4925, la 5000. Hârtiile industriale au suferit scăderi. Acţiunile Mica au scăzut dela 1760 la 1730, Letca dela 720 la 710, Reşiţa dela 590 la 575. Valorile petroliere slabe. Acţiunile Astra Română au scă­­zut dela 1020 la 980, Concordia dela 535 la 510, Steaua Română dela 485 la 475, Creditul Minier de la 373 la 365, I. R. V. P■ dela 88 la 82. INCHEERI OFICIALE Renta desvoltării 44, 43% Renta 1933 45% Renta înzestrării 60%, Vs, 60.10 Renta expropr. 40%, %, 40,30, 40% Impr. unirii 48% Impr. refacerii 46% Urban Buc. 10% 56% Urbane Buc. 5% 28% Urbane Iaşi 5% 27%, % Urbane Iaşi 10% 481/2 Bonuri de impozite 28%. 29 Banca Naţională 4950, 975, 970, 990 Banca Românească 324, 25, 26 Banca de Credit 250 S. R. D­ 575, 80, 70 Letea 717, 14, 15, 16, 12 Mica 1760, 50, 40, 30, 20, 15, 05, 23 22, 25, 34, 30 Credit Industrial 570, 63, 65, 70 Reșița 585, 84, 79, 76, 72, 73 Concordia 520 Steaua Română 483 Credit Minier 370, 71, 72, 71, 70, 69 70, 68, 364, 63, 62 Petrolul Românesc 230, 25 I. R. D. S3, 82, 80 „Societatea naţională de gaz me­tan“ a dat la iveală o carte intere­santă, intitulată: „Gazul metan — combustibilul indigen, ideal“. „ o lucrare de propagandă, pentru răs­pândirea cunoştinţelor în legătură cu progresele făcute în industria gazului metan şi mai cu seamă in întrebuinţările casnice ale acestui combustibil. Bogăţia de combustibil, de care dispune ţara noastră, a oferit con­sumatorilor putinţa de a-i folosi la preţuri mai joase decât în alte ţări. Asupra calităţilor tehnice ale ga­zului metan nici nu mai e locul să mai stăruim. In Ardeal, gazul se vinde cu 1,42 lei m. c. pentru lami­nat, cu 1,22 lei pentru menaj şi 0,24—1,12 lei pentru industrie. In comparaţie cu alţi combustibili cas­nici, gazul prezintă avantagii mari de preţ. Astfel, în broşura publicată­­de societate se arată că rezultatele­­ diverselor demonstraţii pentru folo­­­­sirea gazului în menaj au condus la concluzia, că gazul e de trei ori mai eftin decât lemnele de foc, în afa­ră de celelalte avantagii: de rapi­ditatea încălzitului, de simplifica­rea serviciului, curăţenie, supleţe, economie. Tot pentru folosirea în menaj, soc. „Sonametan” a cons­truit arzătoare raţionale şi sobe speciale. In ordinea utilizărilor gazului me­tan e de relevat şi folosirea lui in încălzirile centrale, cu apă caldă. Pe baza unor serioase calcule „So­cietatea de gaz metan“ dă, in volu­mul amintit mai sus, tablouri com­parative asupra costului încălzitu­lui central cu diverşi combustibili. Rezultă din aceste tablouri avanta­­giile de preţ ale gazului metan. Gazul mai poate fi folosit şi la lu­minat. In Germania, în Franţa şi în Anglia el găseşte în mod regulat o asemenea aplicaţiune. Lumina de­­gaz nu oboseşte vederea, nu dena­turează culorile şi strălucirea ce-o dă nu este supărătoare. Tot pe bază de studii s’a ajuns la concluzia, că, pentru luminatul public costul ga­zului metan ar fi la noi de trei ori­­ mai eftin decât electricitatea, iar pentru luminatul particular de 7,55 ori mai eftin. Dar, utilizările mari ale gazului metan rămân tot in domeniul in­dustrial. In ţările străine, care posedă ză­căminte şi exploatări de gaz metan, el e folosit în mod curent la topi­rea oţelurilor şi în fierărie. In spe­cial, gazul e folosit la cuptoarele Siemens Martin, la topirea oţeluri­lor speciale şi la cuptoarele de forjă, precum şi la cuptoarele laminoare­­lor de fier. Randamentele obţinute in raport cu ceilalţi combustibili sunt mult mai favorabile. Tot în seria aplicaţiunilor cu ca­racter industrial, e de remarcat şi folosirea gazului la prelucrarea me­talelor şi anume la călire, recoace­­re, cimentare, carburaţie, la cosito­rit şi zincuit, la topirea cuprului şi aluminiului, la topirea metalelor de imprimerie, la emailat. In ceramică şi in industria sticlei, gazul metan vine mult in ajutorul fabricanţilor. Avem în ţară cinci mari fabrici de sticlă, care folosesc în condiţiuni excelente gazul metan. De asemeni, gazul se întrebuinţează cu succes şi la arderea varului.­­ In volumul publicat de „Societatea­­ naţională de gaz metan” se dă o deosebită atenţiune capitolului pri­vitor la gazul metan ca forţă mo­trice. E interesant de relevat şi faptul că gazul a găsit o largă utilizare în laboratoare şi la aparatele sani­tare, încercările făcute la clinica chirurgicală a Universităţii din Cluj au dat rezultate neaşteptat de bune. O atenţiune specială se dă che­stiunii tarifelor de gaz metan, prac­ticate în ţările străine pentru a a­­junge la concluzia că preţul de vân­zare plătit in Ardeal nu este scump, în raport cu cel plătit aiurea. # Volumul publicat de „Sonametan” urmăreşte să arate publicului inte­resat progresele realizate până a­­cum în aplicaţiunile diverse, cas­nice şi industriale, ale gazului me­tan. Lucrarea cuprinde în cea mai mare parte tablouri statistice şi cal­cule pentru a se demonstra pe baze de date certe, în special, avantagiile de preţ ale gazului metan în raport cu ceilalţi combustibili. Elegant tipărită, cu numeroase clişee explicative deosebit de inte­resante, lucrarea societăţii „Sona­metan” stârneşte interesul cititori­lor — consumatori sau viitori con­sumatori de gaz metan. Căci, odată cu comprimarea în butelii a gazu­lui metan s’a rezolvat uşor şi cher­stiunea transportului, astfel că de acum încolo gazul metan va putea să găsească noul aplicaţiuni şi să-şi lărgiască cu mult numărul de con­sumatori, departe de exploatările existente. R­ECENZII Gazul metan şi aplicaţiunile lui Schimbul in străinătate 29 MAI 1935 ZURICH (închiderea) Berlin 124.60 Amsterdam 209.30 New-York 3.09 % Londra 15.31 Paris 20.37% Milano 25.45 Praga 12.87 % Belgrad 7.02 București 3.05 Varşovia 58.25 PARIS (închiderea) Londra 75.16 New-York 15.19 Belgia 260 Italia 125.10 Praga 63.30 Elveţia 490.75 Olanda 1026.75 Petrolierele române la Paris Astra Română 77 Steaua Română 39.50 Concordia 40.75 Petrol-Block necotat Redevența 22.50 MIŞCAREA SOCIETĂŢILOR ANONIME S. A. R. de Grupaj­ Bucure­şi. — Consiliul de administraţie a coop­tat pe d. Eugen Adler. 4. „Dac‘‘-Satu-Mare. — Bilanţul în­cheiat pe 1934 prezintă: Activ: Imo­bile şi clădiri 1.540.739. Maşini şi instalaţiuni 5.334.107. Casa 34.642. Efecte publice 85.300. Debitori 3.337.587. Stoc de materiale și măr­furi 1.770.364. Pasiv: Capital 10 mi­lioane. Rezerve statutare 1.002.248. Rezerve pt. creanțe dubioase 147.652. Creditori 545.505. Beneficiu repor­tat din anul 1933, 29.114, net pe anul 1934, 578.220. Din economia internaţională Prin decizia ministerului de fi­nanţe din Iugoslavia, la 1 iulie va fi emisă prima tranşă de 100 milioane dinari din emisiunea to­tală de un miliard dinari, prevă­zută pentru lucrări publice. Această sumă a fost garantată de către instituţiile financiare. Ministerul de finanţe a dat ins­­trucţii detailate asupra modului de plată pentru primele lucrări, in valoare de 568 milioane di­­nari. Emisiunea bonurilor pentru În­treaga sumă de un miliard se va face la paritatea 5 la sută do­bânzi pe an; ele vor fi amorti­zate in cinci ani. Pe de altă parte, 110 milioane dinari au fost acordaţi pentru ameliorarea materialului naviga­­ţiei fluviale şi pentru construirea portului Belgradului pe Sava. A­­cest credit va fi procurat de că­tre Banca Ipotecară a Statului. * In Statele­ Unite, proectul pentru etatizarea băncilor întâmpină o a­­prigă opoziţie. Astfel, preşedintele Camerii de Comerţ a adresat o cir­culară celor 1500 de organizaţiuni afiliate, arătând că proectul va lua orice autoritate bunurilor federale locale, dând guvernului o autoritate nedeţinută încă de nici o bancă de emisiune din lume pentru a se apăra împotriva a­cestui curent de opoziţie, secretarul Tezaurului american a propus Co­mitetului bancar al Senatului, să se confere la cinci membri ai lui Fede­ral Reserve Board numiţi de pre­şedintele Roosevelt, numirea pe viaţă printr’un statut special, care să pre­vadă că numai înalta Curte de Jus­tiţie îi va putea revoca din funcţiu­nile lor. Cele 7 păcate ale lumii şi... al optulea, azi în „realitatea Ilustrata11 THE FINANCIAL NEWS ­in incident pil la Timişoara TIMIŞOARA. 29.­­ La Camera de comerţ din localitate s’a produs un incident penibil. D. Ionescu Frota, preşedintele Ca­merei de comerţ a cerut d-lui Ian­cu Conciatu, secretarul Camerei, să-i predea corespondenţa întrucât e suspendat din serviciu. D. Concia­­tu s-a opus motivând refuzul său pe faptul că preşedintele legal al Ca­merei ar fi d. Octav Furlugeanu. D. Ionescu Frota i-a răspuns că ale­gerea d-lui Furlugeanu este ilegală şi l-a somat să părăsească institu­ţia. Cum acesta a refuzat, d. Ionescu­ Frota a apelat la forţa publică. D. Conciatu a raportat cazul telegrafic ministerului de industrie. Acest pe­nibil incident e viu comentat în toa­te cercurile.

Next