Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)
1935-06-01 / nr. 15756
Pagina 4-a BORVIZUL de ZIZI N ESTE CEA MAI INDICATA APA MINERALA PENTRU BOLNAVI DE RINICHI, DE FICAT ŞI SUFERINZI GASTOINTESTINALI. BORVIZUL de ZIZI N NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ DE LA NICI O MASĂ . CEL MAI FRUMOS PROGRAM ARTISTIC de MUSIC-HALL puteţi vedea la Localul CHINEZESC PASAGIUL COMOEDIA TRATAŢI OILE cu PRODUSELE COOPER Deparazitante interne şi externe CEREŢI PROSPECTE R. G. MINDEN Str. Academiei No. 28 Etaj I Bărbaţii NEPUTINCIOŞI (Impotenţi) Slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă, se vindecă repede prin ungere cu „Buwegen” care nu atacă stomacul, rinichii, inima, ca preparatele luate prin gură. Invenţia senzaţională a Laboratorului chimic Pforzheim, experimentat de d. profesor dr. George Lucia, Berlin. Nu aşteptaţi agravarea boalei! De vânzare la farmacii şi drognerii. Lei 380 flaconul. Literatură lămuritoare trimite sub discreţiune, contra mărci pentru răspuns: „REPREZENTANŢA BUWEGEN” Secţia A., Str. Vicenţiu Babeş No. 2, Bucureşti. Adevărate produse ENGLEZE cumpăraţi eftin la LYRA Casă fondată în anul 1858 STRADA OITUZ No. 4 SATINURI, negre şi culori CĂPTUŞELI de mâneci VENEŢII, negru, kaki şi culori SERGIURI de lână TOILE TARBARE uni şi imprimat PUPI SRI kaki pentru cămăşi oficUILIn fereşti în toate culorile. ALBIORI ALESE T9BVALGG batiste ?mmn Aţă englezească COATS găsiţi cu preţuri reduse la LYRA STRADA OITUZ No. 4 O descoperire interesantă BAIA-MARE, 29. D. maior de jandarmi Stoicescu şi reprezentanţii poliţiei au făcut o descindere la domiciliul lui Ferencz Lupu. Aci s’au găsit două kilograme aur curat, 18 kilograme argint cristal şi o mare cantitate de dolari. S’a deschis o anchetă spre a se stabili proveniența metalului prețios. PASIONANT ROMAN ISIORIC Dezastrul Turismului — Atentate — Spionaj — Acţiune înfrigurată. In colecţia de 12 LEI ( 260 pagini ) „ROMANELE CAPTIVAN T£ La chioşcari, libian şi iigări. A apărut „Camaradele“ roman de Victor Marguerite Nu se poate spune că această carte nu oferă calităţi reale de curaj şi măreţie de suflet. Editura A L C A L AI Lei 50 Cronica şahului Campionatul naţional de şah RUNDA Vin In runda de aseară s’a jucat ca niciodată. Nimeni n’a depus eforturi pentru câştigarea partidei. Jucătorii par a fi obosiţi. Majoritatea s’au mulţumit cu remisă. 1. Israelowitch - Alexandrescu remisă. 2. Negruţac-Michels 1—0 (C.F.Ristul a jucat superior și cu o calitate câștigată). 3. Silbermann-Cabiaglia 1—0 (Silbermann conduce. După 8 runde a înregistrat scorul de 7 puncte. Este un jucător cu mari perspective. Are insă un stil uzual numai jucătorilor de mâna doua. Nu stim ce va face cu marii maestri la Varșovia). 4. Brody-Ichim remisă. (Ambii au jucat în defensivă. N’a pornit niciunul atacul.) 5. Halic-Winkler remisă. (Halic a făcut o greșală neînsemnată care l-a costat o jumătate de punct). 6. Denes’Eduard 1—0. 7. Erdely-Vasitescu 1—0. (O partidă fără prea mult interes. Erdély a jucat steril, fără nici o combinație de atac. Vasilescu s’a apărat numai). 8. Toma Popa - E. Snosko-Borowski întreruptă. (Urmează ca Toma Popa să-și dea mutarea in plic. Maestrul pare obosit). Astăzi după masă se joacă runda IX-a. Suntem informaţi că dr. Zeno Proca i-a făcut o vizită confidenţiala, d-lui Ing. Kristian Leu presed. I. R. S. Deocamdată nu ştim mai APĂRAREA PHILIDOR Partidă jucată în runda Vila Duminică 26 Mai crt. A Winkler S. Israelovitch. 1. d4, d6. 2. e4, Cbd7. 3. Cf3, e5. 4. Nc4, c6. 5. 0-0, Ne7. 6. Cc3, Cf6. 7. De2, 0-0. 8. dxe5, dxe5. 9. Tfdl, Dc7. 10. Ng5, Cc5. 11. Nh4, b5, 12. Nd3, Ng4. 13. h3, Nh5. 14. De3, Ce6. 15. g4, Nc5. 16. Del, Ng6. 17. Ng3, Cf4. 18. Nxf4, exf4. 19. Ch4, Tae3. 20. Cf5, Nxf5. 21. gxf5, f3. 22. Rhl, Df4, 23. Dgl, Nd6. 24. Dg3, DxD. 25. fxg3, Nxg3. 26. Tfl, f2. 27. Rg2, Nh4 28. Rf3, g6. 29. Cdl, c5. 30. Nxb5, Te5. 31. Nd3, c4. 32. Nx c4, Txf5+. 33. Rg2, Tg5-r. S. ISRAELOVITCH Situația după mişcarea 33-a a negrului 34. Rh2, Ce4. 35. Nd3, f5. 36. Nxe4, fxe. 37. Cc3, e3. 38. Ce2, Tf3. 39. Tadl, Ng3 + . 40 Rg2, Tf6. 41. Tfhl, Nc7+. 42. Rf1, Nb6. 43. c3, Tg8. 44. Cd4, Nxd4. 45. cxd4. 47 Re2, Rf7. 48. h4, h5. 49. Tfl, Tc6. 50. Rd3, Re7. 51. b4, Tca6. 52. Tdal, Ta3+. 53. Re2, Rd6. 54. Tfdl, Rd5. 55. b5, Tac3. 56. Taci, TxT. 57. TxT, Tgl. 58. Tfl, Rxd4. 59. a4, TxT. 60. RxT, Rd3. 61. a5, Rd2. 62. cedează. GE GH. POPP. a bode fgh A. WINKLER ADEVĂRUL „ADEVERUL ECONOMIC Petrolul românesc şi Anglia In comerţul exterior al României, Anglia ocupă un loc de frunte situându-se imediat alături de Germania şi Franţa, deşi depărtarea mai mare la care este aşezată şi aspectul său insular — ce o izolează într’un grad oarecare de continentul european—constituesc un handicap serios comparativ cu ţările mai sus amintite. Această situaţie de prim rang — ilustrată prin volumul mare al cantităţiilor şi valorilor mărfurilor importate şi exportate din România în Anglia, învederează forţa economică a acestei ţâri, care împreună cu Franţa se găseşte în fruntea civilizaţiei actuale, întinsele sale relaţii comerciale şi spiritul pozitiv şi energic al poporului englez. Intr’adevăr Anglia este ţara în care sistemul capitalist a putut să se desvolte mai bine decât oriunde. De peste două secole, de la abolirea măsurilor de încătuşare a comerţului — reminiscenţe ale mercantilismului — liberul schimb a înflorit ca nicăeri, urmat fiind de toate avantagiile sale naturale: desvoltarea comerţului exterior şi acumularea de capitaluri imense, al căror corolar — ajutată fiind de imperiul colonial şi de flota, sa comercială — a fost propăşirea industriilor autohtone şi ridicarea standardului de viaţă al acestei ţări la un nivel superior. Ne explicăm astfel caracterul pur industrial al Angliei de azi, gradul înalt de motorizare al ţării ca şi adoptarea şi utilizarea permanentă a tehnicei moderne în toate aspectele vieţii economice, poporul englez mergând nu numai în pas egal cu progresul, dar fiind el însuşi un promotor al progresului. Toate aceste considerente ca şi o politică prudentă şi înţeleaptă a bărbaţilor săi de stat au făcut din Anglia arbitrul şi stabilizatorul echilibrului european, intervenţia sa având loc numai când atitudinea sa este necesară şi hotărîtoare. # Pe noi, cam până acum am avut relaţiuni mai mult decât amicale cu această mare şi puternică ţară, trebue să ne preocupe în special desvoltarea legăturilor economice între România şi Anglia, ţinând seama de avantajele naturale de cari ne bucurăm şi de interesele comune cari ne leagă, petrolul ocupând de departe primul loc între bunurile exportate de România şi constituind — dat fiind marele consum al Marei Britanii — unul din principalele articole importate de Anglia. Intr adevăr, marele număr de locuitori — 41.170.000, — traficul rutier mai desvoltat decât în orice ţară din Europa, — reţele de şosele foarte dense, şi un mare număr de automobile şi vehicule cu motor, — 2.415.946, întrecut doar de U. S. A. — circulaţia feroviară intensă —121.288 locomotive care deservesc 81.423 Km. cale ferată, — şi o flotă comercială şi de răsboi care însumează circa 30.000.000 tone, fac din Anglia unul din cei mai mari consumatori de produse petrolifere din lume, cca. 10.366.000 tone în 1934, ocupând locul al doilea după U. S. A. ca valoare a produselor consumate, Rusia întrecând-o doar în privinţa cantităţilor. Importanţa petrolului pentru Anglia este atât de mare, încât constitue o problemă de Stat, ea depăşind de multă vreme domeniul preocupaţiunilor particulare şi trecând în domeniul politicei imperialiste engleze. Sunt cunoscute în acest sens luptele economice duse de Anglia pentru dobândirea importantelor zăcăminte de petrol din Iran şi Irak, cu scopul de a-şi asigura aprovizionarea flotei sale cu combustibil, şi a-şi putea exercita — nedepinzând direct de alte, state — forţa de dominare şi supremaţie. Nu trebue trecut însă cu vederea că deşi, prin aceasta, importul de produse petrolifere englez este într’o largă măsură legat de organizaţiunile sale proprii, create tocmai pentru a-i asigura independenţa faţă de statele străine producătoare de petrol, situaţiunea noastră geografică favorabilă, — la jumătatea drumului între Anglia şi Iran sau Irak, — ca şi diminuarea exportului Rusiei din cauza mărirei consumului acestei ţări, fac din România unul din furnizorii de petrol cei mai indicaţi în viitor ai Angliei, cu atât mai mult cu cât motorizarea în Insulele Britanice creşte într’un tempo rapid, producţiunea de automobile şi consumul său crescând în proporţii necunoscute în alte ţări. Intr’adevăr Anglia a fabricat în 1934, 355.200 automobile faţă de 280.800 în 1933 şi 244.400 unităţi în 1932, consumul său de combustibili lichizi crescând în aceeaşi măsură de la 8.512.404 tone în 1932, la 9 mii. 418.410 t. în 1933, pentru a atinge cifra fără precedent de 10.365.850 t. în anul 1934. Solul Britanic neproducând petrol şi combustibili lichizi decât în cantităţi cu totul neînsemnate, Anglia importă cantităţile consumate, având drept, principal furnizor Indiile Olandeze şi francari la un loc îi procură peste 50 la sută din totalul importului ,clasându-se respectiv cu 30 la sută şi 20 la sută. Statele Unite ocupă locul al treilea cu 14 la sută în 1934, 14 la sută în 1933 şi 17 la sută în 1932, urmat fiind de Mexico cu respectiv 6 la sută, 9 la suta şi 7 la sută. România a ocupat în 1932 rangul al patrulea — în 1934 deţinut de Mexico —, furnizând Angliei 9,5 la sută din totalul importului său pentru a trece în 1933 în rangul al cincilea cu 7,7 la sută și în al șaselea în 1934 cu 4,7 la sută din importul Marii Britanii. Această retrogradare este cauzată mai ales de micșorarea exportului românesc de benzine în Anglia, — 170.434 t. în 1934 (adică 4.50 la sută din importul englez de 3.791.700 t.), faţă de 324.489 t. în 1933 (4.95 la sută din totalul de 3.626.948 t . şi 408.705 t. (sau 12.62 la sută din cele 3.273.183 t. benzine importate de Anglia) în 1932. Explicarea diminuării exportului nostru în această ţară tinde din punct de vedere economic ar trebui I să fim privilegiaţi găsindu-ne într’o situaţiune mult mai favorabilă decât I Indiile Olandeze şi Iran, cari ne-auînlocuit în bună parte, sporindu-şi cotele lor de import de benzine în 37.46 la sută în 1933, şi doar 17.95 la sută in 1932. (Indiile Olandeze) şi la 20.04 la sută în 1934 dela 19.72 la sută în 1933 şi 14.71 in 1932 (Persia), trebue explicată mai ales prin lipsa de organizaţiuni suficiente pe piaţa engleză cari să asigure legături directe cu România Statele Unite au suferit şi ele o diminuare comparabilă cu a Romăniei, exportul american de benzine cifrându-se în 1934 la numai 11.79 la sută faţă de 15.74 la sută în 1933 şi 29.27 la sută în 1932. La Lampant şi White Spirit, România şi-a menţinut oarecum cota de participare la importul englez înregistrând 19.41 la sută în 1934, 23.25 24.82 la sută (1933) și 15.78 la sută 1932 clasându-se în locul al treilea după U.S.A. cu 33.12 la sută (1934), 30.05 la sută (1933), și 36.27 la sută (1932) și Persia cu 26.89 la sută (1934), 24.82 la sută (1933) , 15.78 la sută (1932). Singurul articol, unde România a înregistrat o sporire este păcura, exportul românesc în Anglia cifrânduse în 1934 la 6.11 la sută faţă de 2.31 la sută in 1933 şi 3.52 la sută în 1932. Ca şi la celelalte produse, Indiile Olandeze ocupăprimul loc cu 55.57 la sută, urmate de Iran cu 15.21 la sută şi Mexico cu 11.99 la sută. In privinţa ţiţeiului brut, Persia este principalul furnizor al Angliei, rafinăriile engleze fiind în general în legătură cu societăţile cu capital englez care exploatează în Iran şi Irak. V. N. După o normă a ştiinţei şi practicei financiare în materie de impozite directe, toţi locuitorii unui stat trebue să contribue la acoperirea nevoilor publice. Această obligaţiune este impusă de comandamentul suveranităţii naţionale şi de solidaritatea socială a oricărei grupări omeneşti cu caracter de permanenţă. Sentimentul de justiţie socială cu referire la impozite a făcut ca să fie impus la contribuţiune directă oricare cetăţean, şi mai ales ultimele nevoi publice au determinat pe legiuitor ca să inoveze impunerile pe capital în forma impozitelor minimale. De obicei statul prelevează contribuţiunile directe prin impunerile asupra tuturor felurilor de venituri. A fost însă un principiu quasi sacru de a nu se atinge însuşi fondul veniturilor, capitalul, fie el mobiliar, fie imobiliar. Apărarea capitalului s’a explicat şi prin apărarea proprietăţii, care este intangibilă şi garantată de stat (oricare ar fi natura ei). Or, impunerea la minimal înseamnă o preluare de însuşi capital, adică din proprietate, care este garantată de constituţie. Discuţiunea neconstituţionalităţii impozitului minimal a venit în faţa Curţii de Casaţie care, în secţii unite, a judecat cazul şi a decis că impozitul minimal este constituţional, aceasta prin decizia nr. 15 din 1935 (reprodusă în revista „Repertoriu de Jurisprudenţă Administrativă”, an. III nr. 17). Reproducem considerentele Casaţiei în secţii unite, dată fiind autoritatea lor şi importanţa deciziei : „Având în vedere că impozitul fiind o prestaţiune pecuniară impusă contribuabilului in scop de a subveni la cheltuelile statului, contribuabilii nu au în această materie drepturi, ci numai obligaţiuni, în acest sens că legiuitorul regulează contribuţiunile directe după cum cred", că reclamă interesul general al societăţii; „Că, având scopul arătat, impozitul poate atinge deopotrivă nu numai veniturile contribuabililor, ci şi capitalul pe care aceștia l-ar poseda şi pe care legiuitorul l-ar găsi susceptibil de a fi impus; „Că legiuitorul constituant, prin art. 109—112, în materie de impozite prevede că nici un impozit de orice natură nu se poate stabili decât pe baza unei legi şi numai în folosul statului, judeţelor sau comunelor şi că privilegiile în această materie sunt interzise. „Că nici una din aceste dispoziţiuni nu opreşte impozitul asupra capitalului. „Că art. 17 din constituţie, invocat în speţă, este străin materiei impozitului, întrucât acest text garantează proprietatea de orice natură, dar n’o scuteşte de plata impozitelor cuvenite statului”. Largheţa de vederi şi comprehensiune a Casaţiei este surprinzătoare şi foarte înaintată. Cu considerentele de mai sus, legiuitorul este atotputernic şi statul are la dispoziţie averea supuşilor săi pentru nevoile publice. Decizia Curţii se menţine pe linia aprobării conversiunii, în care s-a dovedit că dreptul urmează realităţile şi nevoile sociale, pe care le reglementează. V. G. Constituţionalitatea impozitelor minimale Anglia la 46.73 la sută in 1934. față BURSA BUCUREŞTI, 29 Mai 1935 Schimbul Oferite Cerute franci francezi 6.63% 6.58% Lire sterline 496.00 491.00 Lire italiene 8.80 8.25 Dolari 102.50 99.50 Franci belgieni 17.50 16.50 Franci elveţieni 32.70 32.30 Mărci germane 41.50 39.50 Fiorini olandezi 68.20 67.40 Pesetas 14.00 13.60 Zloți 19.50 18.75 Coroane cehe 4.16 4.12 Florini olandezi 67.00— 69.00 Coroane cehe 4.00— 4.50 Shilingi 23.00— 24.00 Zloți 18.80— 19.50 Dinari 2.20— 2.50 Leva 0.90— 1.20 Drahme 0.80— 1.10 Pengoe 24.00— 27.00 Londra: Lira sterlină 490.50 15.15 fr. fr. 100 lei la Paris 1011 14 lei Dolar la New-York Monete străine Dolari 98.00—112.00 Franci elvețieni 32.55— 33.40 Franci francezi 6.60— 6.90 Belgea 20.00—.23.00 Lire sterline 480.00—490.00 EFECTE ŞI ACŢIUNI Bursa a fost obosită. S'au încheiat operaţiuni mai reduse. Valorile cu dobândă fixă au rămas staţionare. Acţiunile Băncei Naţionale sau urcat dela 4925, la 5000. Hârtiile industriale au suferit scăderi. Acţiunile Mica au scăzut dela 1760 la 1730, Letca dela 720 la 710, Reşiţa dela 590 la 575. Valorile petroliere slabe. Acţiunile Astra Română au scăzut dela 1020 la 980, Concordia dela 535 la 510, Steaua Română dela 485 la 475, Creditul Minier de la 373 la 365, I. R. V. P■ dela 88 la 82. INCHEERI OFICIALE Renta desvoltării 44, 43% Renta 1933 45% Renta înzestrării 60%, Vs, 60.10 Renta expropr. 40%, %, 40,30, 40% Impr. unirii 48% Impr. refacerii 46% Urban Buc. 10% 56% Urbane Buc. 5% 28% Urbane Iaşi 5% 27%, % Urbane Iaşi 10% 481/2 Bonuri de impozite 28%. 29 Banca Naţională 4950, 975, 970, 990 Banca Românească 324, 25, 26 Banca de Credit 250 S. R. D 575, 80, 70 Letea 717, 14, 15, 16, 12 Mica 1760, 50, 40, 30, 20, 15, 05, 23 22, 25, 34, 30 Credit Industrial 570, 63, 65, 70 Reșița 585, 84, 79, 76, 72, 73 Concordia 520 Steaua Română 483 Credit Minier 370, 71, 72, 71, 70, 69 70, 68, 364, 63, 62 Petrolul Românesc 230, 25 I. R. D. S3, 82, 80 „Societatea naţională de gaz metan“ a dat la iveală o carte interesantă, intitulată: „Gazul metan — combustibilul indigen, ideal“. „ o lucrare de propagandă, pentru răspândirea cunoştinţelor în legătură cu progresele făcute în industria gazului metan şi mai cu seamă in întrebuinţările casnice ale acestui combustibil. Bogăţia de combustibil, de care dispune ţara noastră, a oferit consumatorilor putinţa de a-i folosi la preţuri mai joase decât în alte ţări. Asupra calităţilor tehnice ale gazului metan nici nu mai e locul să mai stăruim. In Ardeal, gazul se vinde cu 1,42 lei m. c. pentru laminat, cu 1,22 lei pentru menaj şi 0,24—1,12 lei pentru industrie. In comparaţie cu alţi combustibili casnici, gazul prezintă avantagii mari de preţ. Astfel, în broşura publicatăde societate se arată că rezultatele diverselor demonstraţii pentru folosirea gazului în menaj au condus la concluzia, că gazul e de trei ori mai eftin decât lemnele de foc, în afară de celelalte avantagii: de rapiditatea încălzitului, de simplificarea serviciului, curăţenie, supleţe, economie. Tot pentru folosirea în menaj, soc. „Sonametan” a construit arzătoare raţionale şi sobe speciale. In ordinea utilizărilor gazului metan e de relevat şi folosirea lui in încălzirile centrale, cu apă caldă. Pe baza unor serioase calcule „Societatea de gaz metan“ dă, in volumul amintit mai sus, tablouri comparative asupra costului încălzitului central cu diverşi combustibili. Rezultă din aceste tablouri avantagiile de preţ ale gazului metan. Gazul mai poate fi folosit şi la luminat. In Germania, în Franţa şi în Anglia el găseşte în mod regulat o asemenea aplicaţiune. Lumina degaz nu oboseşte vederea, nu denaturează culorile şi strălucirea ce-o dă nu este supărătoare. Tot pe bază de studii s’a ajuns la concluzia, că, pentru luminatul public costul gazului metan ar fi la noi de trei ori mai eftin decât electricitatea, iar pentru luminatul particular de 7,55 ori mai eftin. Dar, utilizările mari ale gazului metan rămân tot in domeniul industrial. In ţările străine, care posedă zăcăminte şi exploatări de gaz metan, el e folosit în mod curent la topirea oţelurilor şi în fierărie. In special, gazul e folosit la cuptoarele Siemens Martin, la topirea oţelurilor speciale şi la cuptoarele de forjă, precum şi la cuptoarele laminoarelor de fier. Randamentele obţinute in raport cu ceilalţi combustibili sunt mult mai favorabile. Tot în seria aplicaţiunilor cu caracter industrial, e de remarcat şi folosirea gazului la prelucrarea metalelor şi anume la călire, recoacere, cimentare, carburaţie, la cositorit şi zincuit, la topirea cuprului şi aluminiului, la topirea metalelor de imprimerie, la emailat. In ceramică şi in industria sticlei, gazul metan vine mult in ajutorul fabricanţilor. Avem în ţară cinci mari fabrici de sticlă, care folosesc în condiţiuni excelente gazul metan. De asemeni, gazul se întrebuinţează cu succes şi la arderea varului. In volumul publicat de „Societatea naţională de gaz metan” se dă o deosebită atenţiune capitolului privitor la gazul metan ca forţă motrice. E interesant de relevat şi faptul că gazul a găsit o largă utilizare în laboratoare şi la aparatele sanitare, încercările făcute la clinica chirurgicală a Universităţii din Cluj au dat rezultate neaşteptat de bune. O atenţiune specială se dă chestiunii tarifelor de gaz metan, practicate în ţările străine pentru a ajunge la concluzia că preţul de vânzare plătit in Ardeal nu este scump, în raport cu cel plătit aiurea. # Volumul publicat de „Sonametan” urmăreşte să arate publicului interesat progresele realizate până acum în aplicaţiunile diverse, casnice şi industriale, ale gazului metan. Lucrarea cuprinde în cea mai mare parte tablouri statistice şi calcule pentru a se demonstra pe baze de date certe, în special, avantagiile de preţ ale gazului metan în raport cu ceilalţi combustibili. Elegant tipărită, cu numeroase clişee explicative deosebit de interesante, lucrarea societăţii „Sonametan” stârneşte interesul cititorilor — consumatori sau viitori consumatori de gaz metan. Căci, odată cu comprimarea în butelii a gazului metan s’a rezolvat uşor şi cherstiunea transportului, astfel că de acum încolo gazul metan va putea să găsească noul aplicaţiuni şi să-şi lărgiască cu mult numărul de consumatori, departe de exploatările existente. RECENZII Gazul metan şi aplicaţiunile lui Schimbul in străinătate 29 MAI 1935 ZURICH (închiderea) Berlin 124.60 Amsterdam 209.30 New-York 3.09 % Londra 15.31 Paris 20.37% Milano 25.45 Praga 12.87 % Belgrad 7.02 București 3.05 Varşovia 58.25 PARIS (închiderea) Londra 75.16 New-York 15.19 Belgia 260 Italia 125.10 Praga 63.30 Elveţia 490.75 Olanda 1026.75 Petrolierele române la Paris Astra Română 77 Steaua Română 39.50 Concordia 40.75 Petrol-Block necotat Redevența 22.50 MIŞCAREA SOCIETĂŢILOR ANONIME S. A. R. de Grupaj Bucureşi. — Consiliul de administraţie a cooptat pe d. Eugen Adler. 4. „Dac‘‘-Satu-Mare. — Bilanţul încheiat pe 1934 prezintă: Activ: Imobile şi clădiri 1.540.739. Maşini şi instalaţiuni 5.334.107. Casa 34.642. Efecte publice 85.300. Debitori 3.337.587. Stoc de materiale și mărfuri 1.770.364. Pasiv: Capital 10 milioane. Rezerve statutare 1.002.248. Rezerve pt. creanțe dubioase 147.652. Creditori 545.505. Beneficiu reportat din anul 1933, 29.114, net pe anul 1934, 578.220. Din economia internaţională Prin decizia ministerului de finanţe din Iugoslavia, la 1 iulie va fi emisă prima tranşă de 100 milioane dinari din emisiunea totală de un miliard dinari, prevăzută pentru lucrări publice. Această sumă a fost garantată de către instituţiile financiare. Ministerul de finanţe a dat instrucţii detailate asupra modului de plată pentru primele lucrări, in valoare de 568 milioane dinari. Emisiunea bonurilor pentru Întreaga sumă de un miliard se va face la paritatea 5 la sută dobânzi pe an; ele vor fi amortizate in cinci ani. Pe de altă parte, 110 milioane dinari au fost acordaţi pentru ameliorarea materialului navigaţiei fluviale şi pentru construirea portului Belgradului pe Sava. Acest credit va fi procurat de către Banca Ipotecară a Statului. * In Statele Unite, proectul pentru etatizarea băncilor întâmpină o aprigă opoziţie. Astfel, preşedintele Camerii de Comerţ a adresat o circulară celor 1500 de organizaţiuni afiliate, arătând că proectul va lua orice autoritate bunurilor federale locale, dând guvernului o autoritate nedeţinută încă de nici o bancă de emisiune din lume pentru a se apăra împotriva acestui curent de opoziţie, secretarul Tezaurului american a propus Comitetului bancar al Senatului, să se confere la cinci membri ai lui Federal Reserve Board numiţi de preşedintele Roosevelt, numirea pe viaţă printr’un statut special, care să prevadă că numai înalta Curte de Justiţie îi va putea revoca din funcţiunile lor. Cele 7 păcate ale lumii şi... al optulea, azi în „realitatea Ilustrata11 THE FINANCIAL NEWS in incident pil la Timişoara TIMIŞOARA. 29. La Camera de comerţ din localitate s’a produs un incident penibil. D. Ionescu Frota, preşedintele Camerei de comerţ a cerut d-lui Iancu Conciatu, secretarul Camerei, să-i predea corespondenţa întrucât e suspendat din serviciu. D. Conciatu s-a opus motivând refuzul său pe faptul că preşedintele legal al Camerei ar fi d. Octav Furlugeanu. D. Ionescu Frota i-a răspuns că alegerea d-lui Furlugeanu este ilegală şi l-a somat să părăsească instituţia. Cum acesta a refuzat, d. Ionescu Frota a apelat la forţa publică. D. Conciatu a raportat cazul telegrafic ministerului de industrie. Acest penibil incident e viu comentat în toate cercurile.