Adevěrul, martie 1937 (Anul 51, nr. 16286-16311)

1937-03-24 / nr. 16305

Pagina 2-a Acum câţiva ani, când semna­lam, in „România literară" a d-lui Liviu Rebreanu, apariţia — de un­deva, din Bucovina — a unei serii de tineri mesageri ai poeziei, am înfruntat zâmbetele ironice ale multora. Scepticii se obişnuiseră să admi­tă prezenţa literaturii numai la centru, adică în Bucureşti. De atunci, părerile s-au schim­bat; cei cari, ieri, negau credinţa în semnele apărute, îşi revendică astăzi, promovarea lor. De fapt, însă, cei cari au izbutit, au izbutit prin ei înşişi. Ni-o dove­deşte aceasta poetul Iulian Vesper, acest reprezentant tăcut şi valoros al liricii venite din Bucovina. Intr’o vreme când extazul poetic este din ce în ce mai rar şi când toate li­niile activităţii umane converg spre focarele politice, Iulian Vesper se exprimă în melodii atât de înălţate deasupra pământescului, atât de pure:­­ „Trezeşte-mă, singurătate a du­rerii, Adună-ţi în mine nesupusele vânturi ! Şi spulberă-mi văpăile stricate ale lumii. Infăşoară-mă în tăcerile începu­tului Ca să păşesc senin pe urmele dimineţilor tale. „Să fiu cântecul strălucitului răsărit, Să fiu lauda mâinilor înţelegă­toare, Să fiu azima întâmplătoare a săracilor, Pentru ca Jertfa mea în biruin­ţele omeneşti Să lumineze rugile târzii în nop­ţile înegurate“. ...Minunate cadenţe, de cel mai valoros suflu horodian... * Intr’o vreme de încleştări, pe cât de sălbatice, pe atât de meschine, poetul Iulian Vesper — purtător autentic al flăcării muzelor — ne oferă „Poeme de nord“. Adică un volum, în care combu­­stiunea talentului şi credinţa într’un destin artistic, au îndepărtat orice impuritate. O reabilitare a lui Apollo faţă de Marte... ­ 21 Martie 1882: Teatrul Naţional: „Ol­teanca”, de G. Bengescu-Dabija, muzica de E. Caudella şi Otremba. 1899: T. N.: „Amicii falşi” de V. Cardou, tradusă de C. Nottara. 1907: T. N.: „Dama cu camelii” cu Eleonora Duse. 1914: T. N.: „Domnul Notar” de O. Goga. 1923 T. N.: premiera piesei „He­­rida Gabler” de Ibsen. 22 Martie 1884: T. N.: premiera piesei „Fân­tâna Blanduziei”. 1910: T. N.: „Necunoscuta" de Bisson, tradusă de P. Gusty. 1918: Teatrul german de sub ocu­paţie la T. N.: „Sapho” de Grillpar­zer. 1932: T. N. Sărbătorirea centena­rului lui Goethe. „Olteanca“ Opereta al cărei libert a fost­ stris de generalul de intendenţă Dai­­a, iar muzica de Ed. Caudella in­­co­laborare cu medicul Main­otrensia, ED. CAUDELLA (vezi calendarul de astăzi) a fost interpretată de un manunchiu de cântăreţi şi actori dintre cei mai buni: basul Popovici-Bayreuth, cân­tăreţ minunat înzestrat—lucru rar— şi cu un bum joc de scenă, tenorul Gabrielescu, care a sfârşit atât de tragic, Mihalache Mateescu, celebrul creator al Cetăţeanului lui Cara­­giale, înzestrat şi cu voce de bună calitate, Ana Dănescu, prima inter­pretă a Vetei din „O noapte furtu­noasă”, Am. Wellner-Hasnaş ş. a. Pusă în scenă de Al. Gatineau „Olteanca” a obţinut mare succes. Eduard Caudella a mai compus muzicile operetelor: „Petru Rareş”, „Beizadea Epaminonda”, „Hatmanul Baltag” ş. a. De Crăciun, altădată... Cu prilejul reprezentării piesei lui Sardou „Amicii falşi” („Nos Inti­mes” în titlul original), s’a petrecut un incident amuzant povestit şi de Caragiale în „Carnetul unui sufleor” (vezi I. L. Caragiale, „Nuvele şi schiţe”, ediţie îngrijită de Paul Za­­rifopol). Intr’un matineu de Crăciun, un rol de băiat stricat din această pie­să a fost jucat „în travesti” de ac­triţa Tudoriţa Pătraşcu. Un cetăţean de la galerie cu nu­mele de Niţă al Zamfirii văduvei, a­­plecat peste galerie afară, crezând că a făcut o descoperire strigă: „Vezi tu, vere? Băiatul ăla e fată mare! Zău! Sala a isbucnit în hohote de râs dar actriţa a început să plângă. Ce va mai juca „Naţionalul" încă odată — pentru a câta oară! — se dovedeşte că programul alcă­tuit la început de stagiune nu sea­mănă decât, aproximativ, cu cel realizat. Cine putea bănui anul trecut că d-ra Maria Ventura­ nu va putea veni anul acesta să joace la Teatrul Naţional? Şi astfel, în locul celor trei piese, cari urmau să se reprezinte cu con­cursul societarei Comediei Franceze, se vor juca până la sfârşitul sta­giunii, — care se va închide la 31 Mai cor. — următoarele piese: „Su­râzătoare doamnă Beudet” de De­nys Amiei, care va forma un spec­tacol cu actul lui Prosper Merimée „Caseta de aur” — „Cearta” de Charles Vildrac, care va fi ultima premieră a stagiunii şi se va relua una din piesele de mare succes ale trecutelor stagiuni: „Comedia feri­cirii” de N. Evreinoff. Comitetul de lectură In şedinţa dela 19 Martie cor. comitetul de lectură al Teatrului Naţional a cetit lucrarea „Comedia fantasmelor” a d-lui Dan Botta. Efemeride Nicu Poenaru, una din cele mai bune voci de tenor, unul din înte­­meetorii operetei româneşti, a mu­rit din pricina muşcăturii unui câine turbat, de care n’a voit să se despartă. Iată câteva piese din repertoriul trupei Vlădicescu-Tardini: „Nebuna dela şapte turnuri”, „Duglas stri­goiul”, „Piraţii din America”, „Co­rabia Salamandră” şi altele, cu titluri tot atât de sugestive. Ioan Masoff LITERATURĂ Al­ecu Russo: Cântarea României. Amintiri, ediţie îngrijită de I. Pillat. Buc. 1936. Tip. Cartea Românească. 48 p. 10 lei. Dimitrie Bolintineanu: Legende istorice, ed. îngrijită de Ion Pillat. Buc. 1936, tip. Cartea Românească 46 p. 10 lei. Vasile M Sassu: Gheorghe Coş­­buc, viaţa şi opera lui. Buc. 1937. Tip. Cartea Românească. 32 p. 8 lei. Ion Talpă: Prin rotogoalele de fum. Roman Buc. 1937. Tip. Cartea Românească. 210 p. 100 lei. Const. Virgil Gheorghiu: Viaţa de toate zilele a poetului... Buc. 1937. Tip. Cartea Românească. 48 p. 40­­. Ioan Baciu: Poezii, Petroşani g. a. Tip. Jiul Cultural. Aurel Popovici: Nopţi albe, nu­vele. Bacău g. a. Tip. Municipiului. 112 p. 30 lei. ISTORIA Prof. Andrei Crăciun: 24 Ianuarie conf. ed. II Oradea 1937. Tip. Pa­tria. 29 p. 12 L Ion C. Brătianu: Acte şi cuvân­tări. Publicate de G. Marinescu şi C. Grecescu. Vol. VI (1 Mai 1830—30 Iunie 1881). Buc. Tip. Cartea Rom- 468 p. Valeriu Papahagi: Dimitrie Pro­­copiu Pompeii Moscopoleanul, un aromân secretar, profesor și medic la Curtea domnească din Buc. în sec. XVIII-lea și colaborator al lui J. A. Fabricius. Buc. 1937. Tip. Car­tea Rom. mai pasionante ale politicei Româ­niei. Nu ştim dacă a terminat lucra­rea. Probabil ca nu. Probabil că odată cu firul vieţii focurile de re­volver au întrerupt şi elaborarea unui document care ar fi fost de cea mai mare însemnătate pentru desluşirea istoriei contimporane a României. Mai avem însemnările d-lui pro­fesor Neculae Iorga. Note fugitive, cari aşteaptă de la acest mare isto­ric şi învăţat, martor de aproape al evenimentelor celor mai impor­tante ale vremei noastre, o mai amplă, o ştiinţifică dezvoltare. Poate că mai sunt pietre strălu­citoare, cari adunate la un loc, supuse criticei, şlefuite, privite şi alese din perspectiva vremei, vor servi într’o zi, la alcătuirea mare­lui mozaic istoric al vremei despre care vorbesc şi însemnările d-lui N. Polizu-Micşuneşti. Dar acestea mai au o altă însem­natate. Ele redau o imagine vie a celui ce a fost Niculae Filipescu. Contimporanii săi, cari l-au jude­cat numai după manifestările sale aparente, şi-au putut face une­ori şi în unele privinţi o ideie greşită despre dânsul. Politiceşte, judecata asupra lui a oscilat intre extreme. A avut prieteni şi parti­zani devotaţi fără condiţii. A avut şi adversari, duşmani chiar, impla­cabili. Dar din haosul acesta de apre­cieri contradictorii, figura lui a răsărit tot timpul, ca a unui cava­ler din alte vremi, ca a unui aprig patriot. Iute la mânie şi deci expus uneori să comită greşeli, el nu s’a lăsat niciodată condus de meschine inte­rese. Totdeauna acţiunile, gesturile, chiar şi greşelile lui, au fost deter­minate de convingerea că apără un interes general, un interes al ţărei. Nu era, în această privinţă, un solitar printre contimporanii săi de aceiaş origine. Independenţa materială în care trăiau şi puteau trăi boierii, scăderile dureroase ce vedeau în jurul lor, le dădeau senti­mentul că ei şi numai ei sunt pa­trioţi dezinteresaţi, că instinctul lor politic este cel mai sigur şi cel mai bun. Aşa a fost Dim. A. Sturza, aşa a fost Petre Carp, aşa a fost Ni­culae Filipescu. Frânele cârmuirei în mâna lor, li apăreau a fi în mâini sigure. Pe oricare altul îl bănuiau. Aceasta a fost tragedia lor şi a­­desea tragedia adversarilor lor. Puţini ştiu astăzi cu ce înverşu­nare au combătut ei pe Take Io­­nescu. A trebuit tot talentul, toată inteligenţa, toată capacitatea a­­cestuia, pentru ca să nu sucombe sub această înverşunare înpotriva lui. Cu toate acestea, ce dovadă mai drastică, mai impunătoare de pa­triotism curat— dacă de dovadă mai era nevoie — nu i-a dat Take Ionescu lui Nicolae Filipescu, a­­tunci când având intuiţia momen­tului pischologic şi politic decisiv al României, a trimis emisari la dânsul, cel mai neînduplecat ad­versar al său, ca sa-i spuie că se bagă şi rob la dânsul numai dacă se decide să lupte pentru intrarea României alături de Tripla Antan­tă. Apel la care i-a fost uşor lui Filipescu să răspundă, pentru ca mai târziu să recunoască nedrep­tăţile ce i­ le-a făcut lui Take în tre­cut prin atacurile ce le-a îndreptat contra lui. „Ce uşor e — notează d. Polizu Micşuneşti că a exclamat odată Filipescu — ce uşor e să greşeşti în politică în aprecierea unui om, când oamenii din jurul lui ţi-t umbresc până la defor­ma­re“. Şi aceste mărturisiri sunt carac­teristice pentru personalitatea lui Filipescu. Cedând adesea primului său implus era totdeauna gata să recunoască cel dintâi greşala sa. Şi e unul din cele mai frumoase şi mai mişcătoare cazuri ale vieţei noastre politice, că cei mai impla­cabili adversari au murit împăcaţi unul cu altul De altfel Take Ionescu a mai tre­cut printr’un caz identic. Nu a avut el adversar mai înverşunat decât pe Dim. A. Sturdza. Nu a fost ca­lomnie pe care acest bătrân să nu o fi luat drept adevăr şi să nu o fi repetat când era vorba de Take. Dar la 1907, când o propagandă in­conştientă, drapată de asemenea sub larga haină a unui naţionalism fals, a dat roadele inevitabile, adu­când ţara la marginea prăpastiei, Dim. A. Sturdza l-a îmbrăţişat în plină Cameră pe Take Ionescu, care avusese iarăşi ocazia să manifeste completa sa dezinteresare, marea sa putere de jertfă când liniştea, existenţa ţării erau în joc. Istoria politică a României ante­belice, poate să nu aibă o impor­tanţă universală. Pentru români însă are una hotărîtoare. Ei nu tre­bue să creadă tot ce se spune rău despre viaţa politică a României dinainte de război. Au fost oameni mari, caractere puternice, figuri in­teresante şi impunătoare, cari pot servi de pildă. Au fost evenimente din cari se poate învăţa ceva. Ce păcat că atât de puţini au lă­sat memorii. Ce noroc că sunt încă oameni tineri şi bătrâni cari se stră­­duesc să scrie ei, ceea ce actorii vieţii noastre de stat au neglijat să facă. Le lipseşte însă obiectivitatea istorică, fiindcă perspectiva vremei nu e destul de adâncă. Ce bine se vede aceasta din interesanta lucrare pe care d. C. Gane a dedicat-o tragi­cei vieţi a lui P. P. Carp, unul din­tre puţinii oameni ai României an­tebelice, înzestraţi cu harul geniu­lui, — lucrare în care pare a predo­mina credinţa că se înalţă persona­litatea lui P. P. Carp, scoborînd pe alţii, cari s’au găsit pe aceiaş tra­gică linie de­ conduită cu dânsul, fără a rămâne în urma lui în ce priveşte curăţenia sentimentelor şi onestitatea convingerilor, de nu şi în ce priveşte înălţimea concepţii­lor şi profunzimea gândirei. B. Brănişteanu Eugen Jebeleanu BIBLIOGRAFIE SĂPTĂMÂNALĂ DREPT Paul Collínét: La procédure par libelle, Paris 1932. (Etudes histo­­rxques sur le droit de Justinien Tome IV). FILOSOFIE Raymond Lenoir: Les hlstorlens de l’esprit humain. Paris 1926. GEOGRAFIE Tomas Foruton: Starea de acum din oblăduirea geograficească, oră­şenească şi politicienească a Prin­cipatelor Valachiei şi Moldaviei Bu­­da. 1826. 99 p. MEDICINA Maria Stănescu: Studiu asupra mijloacelor de diagnostic a infecţiei tuberculoase la copiii în primii ani. Buc. 1937. Tip. Lupta 72 p. DIVERSE Almanahul ziarelor „Adevărul" şi Dimineaţa“ pe an. 1937. Buc (1936) Tip. Adevărul 344 p. 60 lei. Simion Gaean: lată omul! Ora­dea 1936 Tip. Patria 88-90 p. 25 lei. Gh. N. Leon: Cum se scrie o carte. Cu privire specială la economia po­litică. Buc. 1936. Tip Cartea Ro­mânească 125 p. 60 lei. Prof. I. Simionescu: Sarea. Buc. 1937. Tip. Cartea Românească 30 p. 8­­. Izvod de mâncări şi beuturi cu preţuiala lor aflătoare la Hanu An­­cuţei. Buc. Tip. „Lupta“. ADEVĂRUL înainte de premieră „Vreau să trăisc !‘­ de d-na Claudia Millian la Teatrul Naţional D-na CLAUDIA MILLIAN Astăseară se reprezintă la Teatrul Naţional, în premieră piesa „Vreau să trăesc (trei acte, patru tablouri) de d-na Claudia Millian apreciata scriitoare. Premiera acestei piese a suferit o amânare care a contribuit in mod efectiv la desăvârşirea spec­tacolului. D-na Claudia Millian nu este o debutantă în teatru. Cu aceeaşi pro­­digiozitate cu care scrie poezii şi ar­ticole de gazetă, d-sa a creiat câ­teva lucrări dramatice de frumos succes. Astfel, i s-au reprezentat până acum pe scena Teatrului Na­ţional, piesele „Masca”, „Rozina”, şi „Şapte gâşte potcovite”. Ultima d-sale lucrare, piesa „Vreau să trăesc" a fost primită cu elogii de comitetul de lectură al Teatrului Naţional şi pusă imediat în repetiţie. SUBIECTUL Piesa tratează tema destul de gingaşe a pasiunii unui fiu pentru mama sa vitregă. Conflictul, inevi­tabil, între tată şi fiu, generează nenumărate probleme din cele mai delicate şi mai omeneşti — şi pe care talentul şi simţul psihologic al autoarei a ştiut să le trateze cu multă discreţie şi pătrundere. Autoarea a ţinut să sublinieze jertfa puternică a unui tată care renunţă la propria lui fericire ,pen­tru­ cea a copilului­­său.­ Efourpiesel este un supra-om, aşa cum rar se mai întâlnesc astăzi. In „Vreau să trăesc” se ciocnesc iubirea şi legile sociale, impetuozi­tatea ei şi inflexibilitatea prejude­căţilor, într'un cuvânt instinctul şi raţiunea. INTERPRETAREA In rolurile principale apar d-nele Aura Buzescu, Marietta Anca şi d-nii Ion Manolescu şi Gr. Mărcu­­lescu. In celelalte roluri d-nii: Al Cri­tico, D. Ene, I. Horaţiu, N. Motoc, S. Atanasiu, N. Periariu și d-nele: Dina Mihalcea-Demetru, Victoria Corciov, Aurelia Lupaşcu, Nadia Gheorghiu, Margareta Dumitrescu, etc. Montarea comportă patru deco­ruri, realizate de pictorul Traian Cornescu. Regia o semnează, cu re­cunoscuta sa competență, d. Soare. A. Actualitatea lui Emi­­nescu , Ieri, Duminică 21 Martie a. c. la­­ora 11 a. m., a vorbit la sala „Dal­les” d. Cezar Petrescu, despre Actua­litatea lui Eminescu. Conferinţa a făcut parte din ciclul „Celebrităţi de ieri şi de azi”, organizat de Revista marilor biografii. Conferenţiarul s-a ocupat de per­sonalitatea poetului aşa cum reese din articolele sale politice şi sociale, în care stă şi linia comună a epocii în care a trăit poetul şi a vremuri­lor de azi. Expoziţia Lazăr In sala „Comedia”, din pasajul cu acelaşi nume, se află deschisă expo­ziţia de desen şi uleiuri a talentatu­lui şi cunoscutului mânuitor al cu­lorilor d. G. Lazăr. Expoziţia aduce mărturia unui talent ajuns la maturitate şi a unor preocupări de remarcabil efect pic­tural. Bridge Un grup de entuziaşti ai brige­­ului au început să scoată o revistă românească de bridge, în scopul ca acest frumos și instructiv joc, să ca­pete răspândire cât mai largă. Pri­mul număr al acestei reviste aduce interesante probleme pe care cu­noscătorii în materie le desbat cu autoritate. Pentru viitorii cititori cuvântul nostru de recomandare, — pentru, întemeetorii ei cuvânt de încurajare și izbândă. TeStre TEATRUL NAȚIONAL. — Vreau să trăesc (premieră). .. u OPERA.' ROMANA, io*, Rigoletto. TEATRUL COMOEDIA. — Ora „H”. tEATRUL VESEL.' Scurt circuri, TEATRUL LIGII CULTURALE. — Cuibul coțofenilor. TEATRUL modern. — corbul Alb. TEATRUL EFORIE (Vox).— Trupa de mimodramă și dans ,Balets Jooss' TEATRUL ALHAMBRA EXCELSIOR. Super-Alhambra 1937. TEATRUL REGINA MARIA.— Cloșca. TEATRUL MAJESTIC. — Amor sovie­tic,­ comedie cu Maria Antonova și Puiu Maximilian. LOCALUL CHINEZESC (pasagiu] Co­­moedia). — Music-Hall .COLORADO-DANCING BAR. — Trio Britto şl Winters and Merano. Localizări Repertoriul de aseară al teatrului radiofonic a fost constituit din două localizări. Una „Focul de la Operă” — după Maurice Renard şi cealaltă „Frica de bătae” — după Courteline. Localizatorii, d-na Lia Gorki şi d. T. Th. Şerbănescu, în zelul lor de a se depărta de textele originale şi de a le apropia cât mai mult de malurile Dâmboviţii, nu numai că au dat per­sonajelor nume naţionale, dar au spus, precis, că arde „Opera­ Ro­­mână” — aşa ca să producă panică, poate şi bucurie, acelora ce visează un local nou, — şi cine nu-l dore­şte?, — iar în cealaltă piesă se vor­bea de un regiment cunoscut şi o stradă şi un număr precis din Capi­tală. Toate acestea spuse la Radio produc efecte de reportaj, iar nu de teatru, unde trebue să se lucreze cu noţiuni — nu cu fapte precise. Ambele piese — deşi scrise de autori care nu s’au cunoscut poate decât la repetiţii — mai au un ace­laşi punct de asemănare în ceea ce priveşte subiectul însuşi. In amân­două — şi în „Focul de la Operă” şi în „Frica de bătae” — avem de a face cu câte o mică dramă familiară, cu bărbaţi încornoraţi şi soţii adulte­rine. Cu expresii­­ nu prea literare („nu face pe nebunul”, „nu leşina ca o fată mare” — Focul de la O­­peră) şi cu o pronunţată atmosferă de mahala (duelul verbal între Nicu şi Aglaia Popescu — Frica de bă­tae) piesele de aseară n’au fost din cele mai reuşite pe care le-am ascul­tat la postul nostru. Nu putem termina fără a menţio­na interpretarea pe care d. Nicu Dimitriu a dat-o lui Şerban Dragu din „Focul de la Operă” de Lia Gorki. Cu o penetrantă căldură în voce şi cu o vibrantă sensibilitate d. N. Di­mitriu a făcut din rolul d-sale un tip în care dragostea, afecţiunea, durerea, bănuiala, mânia, stăpânirea de sine, etc. s-au stratificat într’o splendidă armonie. O bună parte­neră i-a fost d-na Maria Mohor, iar în celelalte roluri din piese d-nii Gr. Mărculescu, V. Lăzărescu şi d-nele Victoria Mierlescu şi Tilda Radovici au adus contribuţia talen­tului lor. Lv. F. Conferinţe Luni 22 Martie la orele 6-7 în sala Dalles, d-na Alice Voinescu va con­ferenția în cadrul ciclului „Grecia antică” despre: Tragedie. Onentotografe SCALA. — Curierul de Sud cu Pierre Richard Willm, Charles Vanel, Jany­­ Holt şi Jurnal. TRIANON. — Dragostea lui Schubert (Drei Mäderl um Schubert). Jurnal Paramount. ROXY. — Avantgarda Eroilor cu Gary Cooper şi Jean Arthur, Jurnal Eclair. SELECT. — Patima­ cu Franchot Tone şi Bette Davis. OMNIA. — Ramona şi Jurnalul unei cameriste. SAVOY. — Nu mi-am ucis soţul cu Madeleine Carroll şi George Brent. Jurnal şi compiectare. • FEMINA.­­ Duşmănia cu Merle Oberon şi compiectare colorată. CORSO. — Misterul Fortului Grey. Jur­nal şi compiectare. ARPA. — Prăbuşirea galeriei a 5-a. Jurnal complectare.­­ CITY1. — Grădina lui Allah şi Nu sunt vinovat. VOLTA BUZEŞTI — Misiunea brigăzii 41. Jurnal şi complectare. AMERICAN. — Frontul invizibil şi Grandoare. REX. — Ramona film colorat şi Cinci copii deodată (Gemenele Dione). SPLENDID. — Misiunea brigăzi 41 şi Inimile noastre plâng cu Al. Jolson, IZBÂNDA. — Trecutul nu iartă şi Au­tomobilul ucigător. TOMIS. — Misiunea brigăzii 41 şi In umbra păcatului cu Kay Francis. GLORIA. — L’Argent (Banii) şi Nopţi Parisiene cu Fernand Gravey. MILANO. — Regele femeilor şi Demo­nul de Argint. ‘ VENUS. — Nu sunt vinovat şi Liliam MARNA — Paris cu Harry Baur şi Cei 7 Eroi, trupa de reviste. MARCONI. — Trecutul nu iartă. Au­tomobilul ucigător, Jurnal şi Artişti. MODEL. — Raza roşie şi Taras Bulba cu Harry Baur. DIANA — Sfinxul şi Stan şi Bran sco­ţieni. LIA. — Circul şi Poteca pinului singur UNIC. — Bestia umană şi O femee care ştie ce vrea. TRIUMF. — Răzbunarea lui Tarzan şi Domnişoara Lily cu Franzi ska Gaal. PAX. — Omul cu 2 feţe şi Dragostea e muzică. EDISON. — Contrabanda şi Călăreţul fără frică. RAHOVA — Ramona şi Cinai copii de­odată. ARO. — Escapada cu Renate Mueller şi George Alexander. Jurnal şi com­plectare. CAPITOL. — Avantgarda Eroilor cu Gary Cooper şi Jean Arthur. Jurnal Eclair. REGAL. — Intimităţi conjugale cu Myrna Loy, Warner Baxter, Ian Hun­ter şl Claire Trevor. PALAS BULEVARD. — Trecutul nu iartă şi complectări. VOX. — Trupa de ffilmo-dramă şi dans „Ballets Jooss”. MANON. — Lupii intre ei şi Regele de­tectivilor. DARLY. — Moscova Sanghai şi insula plutitoare cu Charles Boyer. FRANKLIN. — O căsnicie modernă şi Sărata fetiţă bogată. FORUM. — Ramona şi Căpitanul Ia­nuarie. CARLTON. — Dama cu Camelii, cu Greta Garbo şi Robert Taylor. ODEON. — Nemuritoarea iubire şi La porte du large (Chemarea tinereţi). CENTRAL. — Diavolul Alb şi Manevre­le de toamnă. PACHE. — sub două drapele şi Stan şi Bran în Scoţia. LUCIFER. — Aur chinezesc şi Tinereţea unei Regine. DACIA (Ştefan cel Mare 34).—Căpitanul Ianuarie şi Mos­ova-Shanghai. VOLGA-DOROBANŢI. — Regina jun­glei şi Marin Lika. FLORIDA. — Anna Karenina şi Cabina B. 50 şi complectare colorată. COTROCENI. — Antonio Adverso şi Stan şi Bran gemeni. PARIS. — Misiunea brigăzii 41. LIZEANU. — Michel Strogoff şi Omul care a spart Banca la Monte Carlo şi trupa Burmaz. ATENEUL TEI. — Nu mă uita şi Lun­traşii de pe Volga. DORY. — Comoara blestemată . Fiul Rusiei şi trupa de artişti. ILEANA. — Craiul pădurilor şi Dormi­torul fetelor cu Simon Simon. LOLICA. — Bozambo, Stan şi Bran ge­meni şi filmul in relief. ORFEU. — Romanţa iubirii şi Răpitorii de copii. BARCELONA — Omul cu două feţe şi Rose Marie. AIDA. — Romanţa iubirii şi Cum vă pace. Mărfi 23 Martie 1937 Săptămâna internaţională a lucrătoarelor Duminică 21 Martie a început săptămâna internaţională a lucră­toarelor. Comitetul Internaţional al grupării „L. I. S.“ „Labour Interna­tional socialist“ trimite tuturor fe­meilor din această uniune salutul său, exprimând nădejdea că vor fi toate unite în aceiaşi simţire de so­lidaritate şi frăţie. Comitetul acesta s-a constituit pu­ţin timp după războiul înainte fe­meile din Austria şi Germania luau parte la congresele internaţionale ale socialiştilor şi participau la dis­cuţii mai ales pe tema problemelor sociale privitoare la situaţia fe­meii. Primul congres internaţional s-a ţinut, de fapt, în 1907, la Stuttgart, când femeile au formulat cu ener­gie revendicarea egalităţii de drep­turi pentru ambele sexe, adăugând apoi ca puncte de program ocroti­rea lucrului femeilor şi al copiilor. Al doilea congres s'a ţinut în 1910 la Copenhaga, unde au participat personalităţi de mâna întâi: Clara Zetkin, Adellaid Popy, Margaret Macdonald Marion Philipps. Războiul a rupt firul mişcării Dar în 1923, femeile au reluat legă­tura între ele şi s’au regrupat în a­­sociaţia „L. I. s.." („Labour Inter­national Socialist") la Hamburg. Dar abia după doi ani s'a întemeiat adevăratul comitet al asociaţiei la Marsilia şi conferinţa s'a ţinut la Bruxelles 1926, asistată de dr. Fr. Adler, secretarul Internaţionalei. Scopul a fost punerea în relaţie a asociaţiilor de femei muncitoare din toate ţările, prin secretariatul Internaţionalei. Comitetul alcătuit din cinci membri se întâlnea odată pe an. Activitatea acestui comitet consistă în organizarea unei ac­ţiuni comune tuturor femeilor, crea­rea spiritului de unire şi aplanarea tuturor asperităţilor care ar putea creta divergenţe, protecţia muncii femeii, protecţia mamelor şi a co­piilor, lupta pentru pace. Organul de legătură a fost „International Information" in care se găsesc su­gestii asupra activităţii grupurilor, informaţii asupra celor ce se să­vârşesc pe la diferite secţiuni na­ţionale. Cu toate loviturile date organi­zaţiilor feminine din ţările fasciste, cu toate greutăţile şi piedicile puse de situaţia precară din celelalte ţări, comitetul „L. I. S." şi-a dus cu îndârjire acţiunea şi a continuat să ţină sus steagul acestei mişcări in­ternaţionale, care trebuie până în cele din urmă să ducă la izbândă. Săptămâna internaţională a lucră­toarelor s'a inaugurat Duminici 21 Martie, in sala mare a „Casei Poporului", str. Izvor 37, orele S­­. a. printr'o adunare în care s'a citit un raport asupra situaţiei fe­meilor muncitoare din România, din punct de vedere economic, social şi politic, precum şi asupra organiza­ţiei lor. S'au citit mesajii primite de la organizaţiile muncitoreşti fe­menine din alte ţări ca Anglia, Franţa, Cehoslovacia, Olanda, Sue­dia, etc. Au luat cuvântul d-nele: Sofia Moroianu, Maria Manea şi Eugenia Rădăceanu, din comitetul Uniunei femeilor muncitoare din România. Femeile înscrise in alte partide politice îşi au şi ele activitatea lor. Doamnele Madgearu şi Ghelme­­geanu din partidul naţional-ţără­­nesc se ocupă cu încurajarea şi or­ganizarea muncii femeilor la domi­ciliu, precum şi cu organizarea pro­­tecţiunei mamelor şi­ a copiilor pe sectoare. In legătură cu organiza­rea centrelor de sănătate, d-na Calypso Botez a început organiza­rea muncii femeii de la ţară prin cooperaţie înfiinţând mai multe centre în satele din jurul Bucu­reştilor, fără a mai vorbi de munca obişnuită a societăţilor propriu zis de binefacere care nu alt caracter. Izefeela Sadoveanu Teatrul Vesel Tel. 4­ 37.29 In fiecare seară la ora 9 jura. Sâmbătă şi Duminică ma­i­­neuri la ora 3 luni. SCURT CIRCUIT Teatrali Compedia Tel. 4.71.71 In fiecare seară la ora 9 și un sfert.— Toi, Sâmbătă și Duminică matineuri la ora 1 jum. ORA „H“ Vineri la ora 6 Poveste de Iubire La telegrama de omagii trimisă M. S. Regina Maria, prezidenta de onoare a Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, d. Al. Săndulescu, preşe­dintele Sindicatului, a primit urmă­toarea telegramă: D-lui AL. SĂNDULESCU preşedintele Sindicatului ziariştilor „Mulţumesc din toată inima dom­niei voastre şi întregii prese române pentru sincera urare“. MARIA Din Focşani se anunţă încetarea din viaţă a trei centenari: Dumi­trache Dumitraşcu din comuna Deo­cheaţi, în vârstă de 103 ani, Dumitra Gălăţeanu de 100 ani, din comuna Orhei şi Ileana Iordache Tomija, in etate de 105 ani, din comuna Pău-Tariful abonamentelor Serviciul de abonamente: Tel. 3.84.30 lei 600 pe timp de un an » 300 m * „6 luni ti 150 „ * 1» 3 luni Rugăm pe­­ abonaţi ca la ori­ce comunicare referitoare la a­­bonamente să ataşeze ultima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. EXPOZIŢIA G. LAZAR Foyerul Teatrului Comoedia 14 Martie—14 Aprilie VIENA, 21 (Rador). C Eri au fost încheiate negocierile duse aci de căile ferate aus­­triace, cehoslovace şi iugosla­ve cu companiile de navigaţie pe Dunăre în vederea stabili­rii unor tarife comune. La negocieri au participat, între alţii, şi reprezentanţii căilor ferate germane, italiene şi bulgare. Săptămâna aceasta începe dărâ­marea imobilului din calea Moşilor No. 14, proprietatea Aşezămintelor Brân­coveneşti Dărâmarea acestui imobil se face în vederea prelun­girii bulevardului Brătianu. Ce să ascultăm la Radio Luni 22 Martie RADIO BUCUREŞTI, ora 21.25. Mu­zică veche de cameră, cu clavecin: D-na Rosi Baumann-Râdulescu (canto), N. Rădulescu (clavecin), D. Teodoru (vioa­ră), G. Jarosevici (v­ola da gamba) și J. Stadelmann (flaut cu plisc). Menuet de Telemann, (Stadelmann flaut cu plisc); Arie de balet, de Schmikerer, (Stadelmann: flaut cu plisc); Sonata, de G. Fr. Haendel (Jarosevici: viola da gamba); Cântece vechi franceze, (Rosi Baumann-Rădulescu, canto); Trio în sol major, de Lotti, (Teodora vioară; Jarosevici: viola da gamba şi N. Rădu­­lescu( clavecin). 22: Radio Jurnal, Sport. 22.15: Concert de violoncel. George Cocea cu concursul d-lor: Miron Scaree (pian), S. Seidmann şi P. Popescu (vio­loncel), (Transmsie de la Sala Dalles). Requiem pentru trei violoncele şi pian de Ponper. După un vis de Fauré. BRUXELLES, ora 22.30; „Pasiune* Sf. Matei”, de L S. Bach. BUDAPESTA, ora 21.35: Concert arch. operei. Dirij. Dohnanyi. Ceaikov­­sky „Romeo si Julietta”, Uv.: Dunahyis Variatiuni. Brahms: Simfonia IV-a Tu mi minor. VARSOIA, ora 22: Concert trans. de la sala Conservatorului. Bach: Concert brandeburghez No. 6 îr» sî bemol major pentru două viori, 3 violoncele, contra­bas şi pian; Marini: Sonată pentru vi­oară şi orgă; Porpora: Simfonia de ca­meră la trei Instrumente; Chausson: Imn Sf. Ceclia (alto, violoncel şi pian); Brahms: Două cântece pentru alto cu acomp. de violă și pian.

Next