Adevěrul, aprilie 1946 (Anul 59, nr. 16540-16550)

1946-04-13 / nr. 16540

ArfiTOP»! Smmuc SUmmejM SPRE­­ REGLEMENTARE A COMERŢULUI CU MEDALII DE AUR — Certiss”sw! Asociaţiei deţinătorilor de valori imobiliare — E notoriu că în târgul liber al va­lorilor şi devizelor, aurul şi în spe­cial medaliile, au înregistrat în ulti­ma vreme fluctuaţii sensibile de curs, fapt care a determinat pe deţinătorii de valori , acţiuni şi rente de Stat să intervină la forurile oficiale spre a cere remedierea lacunelor existen­te în acest domeniu. In scopul acesta, o delegaţie a Aso­ciaţiei generale a deţinătorilor de va­lori imobiliare din­ România, a­­pre­zentat d-lui ministru subsecretar de Stat al ■­­finanţelor Alexandru Ale­xandrini, un memoriu, solicitând in­tervenţia Statului pentru stăvilirea „comerţului“ cu medalii, comerţ care, nefiind legat de nici un fel de obli­gaţii de ordin statistic-fiscal, se prac­tică pe scraă întinsă. Memoriul expune, pe larg, şi reîn­vierea comerţului cu valute, provocat tot de medalii,­ întrucât ambele pro­voacă slăbirea puterii de cumpărare a leului, iar investiţiile în valori mo­biliare având de suferit enorm, prin atragerea capitalurilor în mrejele bur­ ,sei negre a valutei şi aurului. Impunerea vânzărilor In calitate de persoană juridică, A­sociaţia deţinătorilor de valori mo­biliare, propune ca acest „fel" de co­merţ, să fie impus, cum sunt impuse veniturile din munca tuturor catego­riilor de profesionişti. Cererea se bazează şi pe transmi­siunea de bunuri imobile şi mobile, care au de suportat impozite şi sunt supuse impozabilităţii. Ca atare, so­licită impunerea transmisiunii de bu­nuri sub formă de medalii. Medalia fiind un bun mobil, iar transmisiunea fiind făcută zilnic pe bază de aprecieri ale legii cererii și ofertei, preţul fluctuând-­va trebui să suporte impunerea. 5 ......­­•In legea Contribuției de 12 la sută este prevăzut­ expres că transmisiu­nile de bunuri mobile sunt supuse impunerii. Cum să fie făcute raetre­­gocierile Pentru asigurarea drepturilor Sta­tului, cât şi pentru control, se cere ca negociabilitatea medaliilor şi valutelor să se facă prin Bursa Ofi­­cială şi agenţii de schimb. Dat fiind faptul, că posibilităţile de evaziune sunt foarte mari, decreta­rea impozabilităţii va trebui să cu­prindă sancţiuni speciale, ele înca­­drându-se în: legea contribuţiunei ex­cepţionale de 12 la sută, legea tim­brului, legea metalelor preţioase, le­gea monetară şi codul penal. Asociaţia deţinătorilor de valori, mai propune ca, la apariţia unei atari legi, toţi posesorii de medalii să fie obligaţi a le declara în timp de 30 zile, dovada proprietăţii urmând a se face prin borderouri de proprietate în cari se vor specifica ulterior şi negocierea lor, atunci când se va pro­duce. Nedeclararea în timpul arătat, va atrage de la sine aplicarea de sancţiuni. •* Odată cu acest memoriu, i s’a cerut şi reducerea impozitului de 8 la :sită — existent­ la­ .cumpărările de acţiuni — la maximum­ 4­­ la sută. In modul acesta se va înviora volumul tran­zacţiilor. Pentru o mai mare mişcare a ac­ţiunilor se propune revenirea a sum­a măsurii prin care se interzice lom­­bardarea lor. Lombardarea să fie făcută numai de institutele particulare de credit, nu se va apela la supra-emisiuni de numerar. Pe această cale, se va putea veni în ajutorul deţinătorilor de ac­ţiuni cari au de satisfăcut nevoile de numerar ale întreprinderii de la cari le deţin, faptul echivalând cu împru­mutul pe care-l face proprietarul pentru a-şi sprijini întreprinderea. D. ministru Al. Alexandrini, a pro­mis delegaţiei Asociaţiei deţinătorilor de valori mobiliare că va studia me­moriul prezentat, urmând ca tot ce poate fi de folos economiei noastre să fie ţinut în seamă. Comerciale Preparativele în vederea reluării şi intensificării lucrărilor de construcţii touii şi a celor pentru refacerea clă­dirilor­ sinistrate sau avariate au luat, în ultimul timp, o desvoltare care lasă să se întrevadă că campania de primăvară va fi o­ deosebire fe­cundă. I . Inspectoratul general administrativ al ministerului Afacerilor Interne a cerut primăriilor Capitalei să-i îna­inteze o situaţia detailată a tuturor autorizaţiilor de reparaţii sau refa­cere a consrucţiilor degradate din cauza războiului. Ministerul de resort vrea să întoc­mească un tabel general al tuturor mobilelor cari urmează să fie dărâ­mate şi cele cari vor fi reparate. * . . ** Se ştia că unul din principalele ne­­ajunsuri provocate de legea pentru ecalcularea preţurilor este că ea a irovocat o tergiversare profund pă­­gubitoare circulaţiei bunurilor econo­mice. Organizaţiile profesionale ale in­­ustriaşilor şi comercianţilor au sesi­­at, In ultimele zile, din nou, forurile ■uperioare de resort, cerând cu insis­­enţă să se accelereze lucrările pea­ru adaptarea preţurilor — îndeosebi ele ale produselor de bază — la •■calitate. In felul acesta s'ar purt­ea ajunge, mai repede, la o normalizare a pla­­am­antelor de mărfuri, actualmente­­ sensibilă şi implicit, păgubitoare aferinţă. Comisariatul preţurilor a dispus or­ganelor in subordine să termine, pănă în câteva zile, lucrările de re­­alculare încă nerezolvate. * i •;f * vigaissstpBF Soc. „Aragaz", a cerut ministerului de finanţe scutirea pentru C.N.E. 12 la sută k buteliile destinate consu­mului menajer iar pentru cel indus­trial C. N. E. 12 la sută să se aplice în momentul vânzării către consuma­tor, pe tot timpul exerciţiului 1946/47. ik-i "i ■- -1 n Agricole „Drapelul" de eri publică urmă­toarele: i „Intr'un judeţ din Moldova s'a e­­xaminat situaţia întrebuinţării trac­toarelor, trecute pe seama Statului, în cursul lunei Martie. Cele SO de tractoare, reparate cu cheltueli mari, au arat in cursul a­­cestei luni în medie câte 8 hectare fiecare. In acelaşi timp, un tractor proprietate particulară a lucrat intr’o lună 100 de hectare. Faptele sunt concludente. Iniţiativa particulară se dovedeşte şi in acest sector mai eficace şi cu rezultate favorabile pentru economia ţării. In orice caz, organele in răspunde­re cărora cade administrarea celor 30 de tractoare, ar trebui destituite imediat și trimise in judecată pentru sabotaj". . . ' ', rii iți T*­.as!|(jfYa8) Lucrările pentru­ efectuarea munci­lor de primăvară continuă cu febrili­tate, intr’un tempo care face ca pers­pectivele să fie privite cu justificat optimism. Spre a evita urmările, profund pă­gubitoare, pe care le-a provocat cu prilejul însămânţărilor de toamnă, lipsa carburanţilor, s-au luat, în ul­timele zile, toate măsurile pentru a­­provizionarea — la timp şi cu îndes­tulare — a satelor. Intre altele, s’a hotărît ca din de­­partîzare pe comune prin interme­ se defalce și trimită cantitățile in­dispensabile fiecărei regiuni, la de­pozitele județene de produsel­ petro­lifere. I . Motorina și benzina grea vor fi re­partizate pe comuni, prin interme­diul camerelor agricole şi oficiilor e­­conomice judeţene. S’au stabilit, deasemeni, norme pentru aprovizionarea cu carburanţi ai industriei ţărăneşti, spre a i se a­­sigura o activitate nestingherită, r. I I v. I ■ .Transporturi S’a anunţat, de curând, că o dele­gaţie va pleca la Praga şi Varşovia, pentru a trata plata trensporturilor XM­RRA destinate Poloniei şi Ceho­­slovaciei tranzitate prin România. Socotim util să adăugăm că sumele cari vor fi încasate, vor fi învestite într’o seamă de instalaţiuni, menite să ajute în mod indirect refacerea căilor ferate. In această­ acţiune calea ferată va fi ajutată de către Ministe­­rul Comunicaţiilor şi Ministerul Mi­nelor şi Petrolului, urmărindu-se a­­meliorarea situaţiei combustibilelor pentru a se asigura o circulaţie nor­mală a trenurilor şi parcurilor de autocamioane. Pentru informarea cititorilor noştri a­­supra chestiilor economi­co-financiare la ordinea zilei şi pentru elucidarea proble­melor de viţtală actualitate In legătură cu economia naţională şi internaţională, vom publica, zilnic, câte o cronică asupra faptelor, datelor şi evenimentelor mai im­portante, complectată — acolo unde vom socoti necesar aceasta — cu comenta­riile de rigoare, lată, ordinea cronicilor. Luni — industrială. Marţi — financiară. Miercuri — agricolă. Joi—comerţul intern. Vineri — schimbu­rile externe. Sâmbătă — bursieră. rtBMEB—gWaaMMUMHilMia—MM——■ Adeverii! şi cauza naţională (Urm­are din pag. l­ai) reîncrederea noastră faţă de acest far, au fost cu totul neîndreptă­­ţte. Declaraţia de război a Aus­­ro-Ungariei, adresată micei Ser­ii în ziua de 26 Iulie 1914, ur­mată de celelalte declaraţii simt­­ire deslănţuind marele război, a chimbat situaţia politică genera­­l cu repeziciunea unei lovituri de eatru. Ea a determinat şi o schimb­are la faţă a Adevĕrului şi a fă­­ut să iasă la iveală şi concepţia aţională a ziarului şi în special­­ socialistului Constantin Miile, acesta cu genială intuiţie" a înţe­­es, spre deosebire de alţi socia­­işti, că doctrina socialistă nu nu­­mai că e supusă principiului­ na­­ional adevărat — nu celui impe­­ialist şi agresiv — dar că ea o­nclude şi o îmbrăţişează ca p­arte integrantă a socialismului. Principiul naţionalităţilor fiind azi legea fundamentală a organi­zării statelor moderne, progresul -social nu poate fi conceput decât in cadrele şi în baza statului na­ţional. Ca socialist în sensul cel mai bun al cuvântului, Const. Miile şi-a dat seama că în acel moment al istoriei noastre, luptele sociale rebeite nu părăsite ci suspendate. El a înţeles că are datoria de a da atitudine făţişe şi curajoasă împotriva oricărei nedreptăţi na­­ionale, aceasta cu atât mai mult pentru că unirea Transilvaniei cu România trebuia să însemneze nu numai o eliberare naţională dar şi o eliberare socială pentru care românii aflaţi sub jugul aristo­­cr­fiei m­a­rb­­­are. Astfel în anii 1914-1916, epoca neutralităţii României, Adevărul oprind complet propaganda socia­listă a devenit , peste noapte pro­pagatorul cel mai înflăcărat al războiului naţional, al eşirii din neutralitate a României şi al in­trării în acţiune, cu orice riscuri, împotriva „Puterilor Centrale" cum erau desemnate pe scurt cele două Puteri ale agresiunii, Ger­mania şi Austro-Ungaria. Cei doi ani de neutralitate a României au fost o epocă de glo­rie curată şi strălucitoare a Ade­vărului şi Dimineţii. Noi cei din vechea generaţie ne reamintim cu emoţie de acel timp când marea majoritate a presei româneşti se pusese în serviciul politicii germane a lui Wilhelm II şi Bethmann Holwegg şi a Aus­tro-Ungariei lui Ae­renthal, Tisza şi Csernin, iar când Adevĕrul şi Dimineaţa şi alături de ele, Epoca lui Nicu Filipescu, La Roumanie a lu Tache Ionescu şi Acţiunea lui Victor Ionescu (fratele lui Ta­che) erau singurele ziare româ­neşti, cari refuzaseră să se pună la dispoziţia legaţiunii germane, condusă de faimosul von dem Busche şi a legaţiunii austro-un­­gare, condusă de contele Czemin. Niciodată corupţiunea şi venali­tatea nu au serbat orgii mai vaste şi mai respingătoare în presa şi în viaţa publică a României decât a­­tunci. Rând pe rând austro-ger­­manii cumpăraseră marea majori­tate a ziarelor, iar pe măsură ce ele se demonetizau, compromise şi respinse de public, cele două legaţii înfiinţau mereu alte orga­ne, menite să cadă la rândul lor şi ele după o scurtă viaţă. Aproape în fiecare săptămână se anunţa apariţia unui ziar nou sau a unei noui reviste întocmai ca pe timpul de virulenţă a propa­gandei hitleriste, cu vreo douăzeci de ani mai târziu. Dar publicul rezista atunci neasemănat mai bine acestor încercări de otrăvire dovedind un admirabil instinct politic şi un grad de conştiinţă naţională.­­*•' ~ Meritul acestei rezistenţe a fost între oamenii politici ai lui Nicu Filipescu, Tache Ionescu, Dr. Is­­trati şi Delavrancea, iar între zia­re, în primul rând al Adevĕrului şi al lui Constantin Miile. Ca un port-drapel neînfricat şi temut Adevărul mergea în­ fruntea lup­tei contra operei de devastare morală, săvârşită­­de banul ger­man, înfierând pe vânduţi şi bi­ciuind până la sânge pe trădători, el ajunsese spaima uneltelor străine. Numele lui Const. Miile, Petre Grădişteanu şi Emil D. Fa­gure vor fi pomenite cu cinste în istoria acestei epopei victorioase, a presei naţionale. Desigur că a­­ceastă generoasă desfăşurare de energie şi curaj nu a fost însă cu putinţă decât într-o ambianţă de libertate a scrisului şi a cuvântu­lui, aşa cum am avut-o chiar în epoca nedemocratică a votului cenzitar şi a celor trei colegii e­­lectorale. Experienţa de atunci ne-a demonstrat că mai degrabă se poate realiza libertatea fără de­mocraţie decât democraţia fără li­bertate.­­ Când după doi ani de uriaşe frământări, ţara, scuturată ca de o continuă febră, a intrat în ac­ţiune, când goarna a sunat pen­tru marea clipă a jertfei sfinte. Adevărul putea să spună că în această victorie a politicii inter­­venţioniste el avea o parte foarte însemnată, poate chiar partea leu­lui. Binele învinsese răul, luminra gonise întunerecul, şi moralitatea publică serbase o mare biruinţă asupra putregaiului ce încercase să atace sufletul naţiunii. Personal, am mica mea satis­facţie de a putea spune că am luat parte timp de doi ani, în ca­litate de colaborator, cu vreo 30- 40 de articole la această luptă e­roică şi înălţătoare. Şi am satisfacţiunea de a putea aminti că, după unire, am luat parte la campaniile de luptă im­potriva politicii antidemocratice a regimurilor de după primul răz­boi mondial, purtate de acelaş Adevĕrul, condus de prietenii mei, mult regretatul Constantin Graur, Dr. Grigore Graur şi de d. Ema­­nuil Socor. Am convingerea că noul 1Ade­vĕrul a rămas credincios vechilor sale idealuri şi directive, îi urez din suflet, lui şi conducătorilor lui — în frunte cu acel ziarist de adevărat stil politic care e d. B. Brănişteanu, succesul cel mai de­plin în urmărirea vechei linii glo­rioase a Adevărului de odinioară pentru victoria principiilor de li­bertate şi democraţie naţională adevărată.­­ Gh. Pop LĂCUSTELE (Urmare din pag. l­ a) rea cum ar fi fără asemenea sancţi­uni? Convingerea mea e că ar fi mai bine­ în primul rând pentru consuma­tor, căci preţurile nu s’ar încărca cel puţin cu suma şperţurilor încasate de „domnii cu serviete”. Şi nimeni n'are dreptul să judece altfel, cât timp nu s’a încercat altă politică şi alte meto­de pentru ca experienţa să justifice politica şi metodele în vigoare. E drept că problema nu este atât de simplă şi nu se reduce la atât. Din examen complect se impune şi sper să-l fac în măsura în care permite cadrul restrâns al unui cotidian. Deo­camdată insă iată aspectul hidos al activităţii lăcustelor din palatul cu 8 etaje şi 5 ministere din Calea Victo­riei 133.­ ­ Em. Socor ADEVĂRUL m * % PEflSIUMA LOREL l­A 2KILOMETRI £f PFIEDfAl­ ÎNCHIRIERI U.M08ID'ARfe BD.TAKE IONESCU/L­ TUTofisV STIMATĂ DOAMNA, Vizitaţi noul ratet flp Parfumerie * Casa de Corsete „I S S A” STR. EDGAR OLIVET 15­ Tel 60102 CUtyPARAM COSTUME UZATE TELEFON 3.07.16 BIROUL MATEI Moșilor 3 9 Oferim cele mai mari preturi pentru COSTUME, LINGERIE, INCALJAMINTH VENIM SI LA DOMICILIU­L MOSILOR 09 (SFT. GHEORGHE) TELEFON 4.47.06 Ambaîîhi de mobile M li ir A R I Intrepozitări execută convenabil CONTINENTAL BUC*JR£$TI I Str. Pătrașctt voda, 24 Telefon $,73.02 7 OLG R A V E L 1 1­ VOPSIT­ORIE, IjfcPARAZITAiRE § PARCvIETE execută :£ x ACVILA $.59.36 SĂRINDAR, 12 ■ 1 _ __ , telegramă I Garantați CherigffîH a0EAX ratorului"^ Kg degajăm, orice i cu semnul de laboratorului «ALANT • , contm&cerir I u o renaiam orice răspundere la, .con/br „vie 1 ATENȚIUNE! ZILNIC ora 6,30 AUTOBUZUL PULLMAN FULGER 40 locuri BUCUREŞTI BRAŞOV-SIBIU cu 40% mai eftin Turisme, camioane, în toată ţara la preţuri maximale M. STARCK CAL. VICTORIEI 2 (Clădirea Românească) Telefon 46674—48901—56590 TRANS­PORTUR­I cu autocamioane proprii execută „AUTO CARAIMAN" Tel. 4.39.45 Pictor Luchian 14 TRANSPORTURI rapide de mărfuri cu AUTOCANOANE PROPRII la conditiuni excepționale execută stS­OLIA 6.31.05 STR. 11 IUNIE 3 tt ZILNIC AUTOBUZE, TU­RISOV3E, BRAȘOV-SIBIU gr r . cc MIHAI VODĂ 5 bis, Etaj I­I,li" VA (Vama Poştei 59 Telefon 3.01 87—6,25.5 i Transporturi, mărfuri­­si pasageri _ £@ata fara. venerice f sexu­ale.". IPr.LUPOtOVEiRri Bäus EUSARETAS71 In faţa Cişmigiului—Uceui Lazăr Cons. îo-7 si 5-9 'iei. *«s.â* WJ. Sofifosser MEDIC DE SUGACI ŞI COPII Fost director de Swital SPECIALIZAT LA VIENA Consultă­m Splaiul Uniri! 124 Telefon 3.19­ 33 Dr. A. Faibiu Medic la Pol. Crucea Roșie DIABET — REUMATISM Str. Legislator 5. Tel. 3.43.90 SEXUALE Piadroterapie PIANA ROSEI! 4­E?4H(rSÂoTn?) consun. 12­2 si • TEI.31131-43637 Dr. Lidy , c­iorifeli! INTERNE, VENERICE — SIFILIS STR. MANTULEASA 42 (Col. cu 3 ui ev. parol) Conf. U—1 Si S.88-19 Arhitect Savu Abramovici Baron de arhitectură Calea Şerban Vodă 41 Tel. 4.74.49 VIZITAŢI BIJUTERIA PRINCIARĂ Şteffan Dr­ajtomiressu B-dul Brătianu No. 2 K BIJUTERII FINE, CEASORNICE Cumpăr bijuterii de ocazie CONTINUAM (Urmare din pag. l­ a) la vremuri noui, trebue oameni noui. Dar noi credem că la vre­muri noui, trebue mai vârtos metode noul. Și nu e deloc un paradox, dacă spunem că cele mai bune metode noui, sunt acele metode cunoscute din vechi, pentru a căror sinceră aplicare însă împrejurările nu erau coapte atunci. Chiar dacă momentul de faţă nu ar aduce decât numai o sporire a influ­enţei clasei muncitoare şi nu încă o înscăunare exclusivă a ei la conducerea statului, acea­sta ar însemna totuşi, — după o vorbă a lui Jaurès — stabi­lirea influenţei adevăratei cla­se Intelectuale, care este mini­­torîmea fiindcă chiar dacă nu e savantă, e însă singura care nu are niciodată nevoe de min­ciună. Intr’un­­timp în care totul pluteşte în vag, în care ţara, nu din vina democraţilor sinceri, dar nu chiar fără nici o vină din partea lor, se găseşte într’o situaţie foarte delicată, în care se produce lichidaţiea definitivă a greşelilor trecute, a unui răz­boi nenorocit, în care zeci de mii de oameni au piurit zadar­nic, cred că putem spune,—chiar noi, cami totdeauna" ne-am ferit de obişnuitele frttjje grand so­­quente, dar goale, — că cel mai elementar patriotism ne impune o clară cumpănire a tot ce vor­bim şi scriem. * Premisa ce trebue admisă a­­cum în orice polemică politică de presă es­te buna credinţă a adversarului. Admiţând aceasta se poate discuta orice, se poate spune şi vom spime tot adevă­rul care singur poate determina realizarea progresului democra­tic şi social, de neimaginat fă­ră independenţă şi libertate. A fost o vrem© când toţi oamenii de stânga erau pro­clamaţi apatrizi. Das- Lenin şi Stalin au dovedit că biruinţa ideilor democratice fii socialiste creează adevăratul patriotism, fiindcă creează pentru toţi fiii ei, adevărata Patrie. B. Brănişteanu PROECTUL DE DECRET -LEGE AL CHIU Prelungirea tuturor contractelor de închiriere Proectul de decret lege pentru regle­mentarea raporturilor între proprietari şi chiriaşi. In forma definitivă stabilită de ministerul justiţiei, cuprinde, in mod larg, tot ceeea ce d. Lucreţiu Pătrăşcanu ministrul justiţiei, a expus în mod suc­­cint, în conferinţa de presă de Vineri 6 Aprilie. Proectul prevede că toate contractele de închiriere sau subînchiriere, scrise sau verbale de imobile clădite ur­­teu­e sau rurale, oricare ar fi obiectul lor, se prelungesc de drept până la 23 Aprilie 1945. Chiria contractelor prelungite Chiria ce urm­ează a se plăti pentru timpul dela 23 Aprilie 1946 până la 23 Aprilie 1947 va fi egală cu chiria anului precedent — stabilită în cadrul nor­­­melor legale înmulţită cu coeficienţii care merg între 3—5, după natura ocu­paţiei chiriaşului. Coeficienţii pentru imobilele desti­nate altor scopuri decât locuinţelor, în­cep dela 3 şi merg până la 20. Când se pot face evad­ări Fără să mai semnalăm dispoziţiile ran. şi referitor la obligaţiunile loca­tive —■ despre cere s’a scris la timp — vom arăta dispoziţiunile privind eva­cuările, asupra cărora d. ministru L. Pătrăşcanu n’a stărui prea mult în declaraţiile d-sale. Astfel, proectul pre­vede că chiriaşul va putea fi evacuat: a) dacă el ori soţul său are, în aceiaşi localitate, în proprietate, uzufruct sau habitaţiune, o locuinţă de natură a-i satisface nevoile, dacă şi îndată ce a­­ceastă locuinţă rămâne liberă; b) dacă el sau soţul său foloseşte o altă locuinţă pe care autoritatea sau întreprinderea la care prestează servi­ciul i-a pus-o la dispoziţie în temeiul funcţiunii sau al contractului de muncă. Propretarul sau uzufructuarul, cetă­ţean român, azi chiriaş sau tolerat care a dobândit imobilul înainte de 4 Mai 1945 , va putea cere în anumite ca­zuri, evacuarea chiriaşului spre a se muta efectiv în acest imobil, sau împăr­ţirea locuinţei cu chiriaşul său, printre cari aceia când veniturile chiriaşului pot să asigure acestuia procurarea unei locuinţe satisfăcătoare, când va putea chiriaşului în aceiaşi localitate, o lo­cuinţă cu o chiria egală de natură a-i satisface nevoile. 1 Situația intabilab­i* închi­riate d® Ca fi»­R. Contractele de închiriere încheiate de Centrul Naţional de Românizare şi de cari beneficiază invalizii, orfanii, mi­nori şi văduvele de razbol funcţionarii şi pensionarii publici,­­lucrătorii şi micii meseraşi, se ţin la vigoare şi benefi­ciază de prelungire, în condiţiunile prezentei legi, până le 23 Aprilie 1948-Nu beneficiază de­­prelungirea con­tractelor. Foştii administratori­­ ai C . R.; cei îndepărtaţi sau epuraţi­­,e timp neli­mitat în temeiul leg­oi­ de purificare; cei condamnaţi ca ingoţpţi pentru cri­me de război sau de dezastrul ţării; cei cari până la data si no 3 au luat cu chirie imobile dela C.N.R. au locuit în­tru*­ imobil in aceiaşi­­localitate, care la aparţine în proprietate seu uzufruct; cei cari au cumpărat imobile de orice fel după 22 Iunie 1941; cel cari după 23 August 1914 au părăsit’ locuinţa în fo­losul fostului chiriaş evreu şi s’au re­întors samovolnic în acea locuinţă după data de 19 Decembrie 1944. Proprietarii sau uzofructuarii vor putea evacua pe chiriaş in con­rţiunile legii Nri 64 die 19 Dec. 1944, în scopul de a fi reîntregraţi în propria lor lo­cuinţă, din care au fost evacuaţi pen­tru motive rasiale. Chiriaşii evrei arătaţi mai sus, nu vor putea cere evacuarea imobilelor cari s’au aflat în administraţia C.N. R. dacă ele sunt locuite de proprietarii evrei ai acestor imobile Imobilele care au fost în administra­rea C.N.R-ului ocupate cu orice titlu de Stat, de persoane juridice de drept public sau de instituţii publice sau de utilitate publică, de orice fel, la cari s’au făcut investiţiuni sau instalaţiuni specale sau cari nu pot fi evacuate fără a periclita buna funcţionare a servicii­lor respective rămân în folosinţa actua­lilor deţinători până la 23 Apriiie £4?,­­­u titlul de închiriere. Oricine, după cinci zile de la publi­­care, poate să facă sugestiile ce va crede de cuviinţă, fie pe calea presei de prin memorii adresate ministerului j­ustiţiei . Pagina 3 la SiKJ315 si RIBHn*9BI

Next