Adevěrul, mai 1946 (Anul 59, nr. 16551-16575)
1946-05-01 / nr. 16551
Pisgsiata niu» * Bucurettiul vorbiv?*« despre formidabilul spcttaioS da’a ALHftMS 55 A INTERUL ALBASTRU vu Virgil se a Ffcfiessu si' Mareei AngJieiescu v a ■ r L 8-Noul marej stitches al atm lui MOD E A M Tel. 5.95.55 șaretelor ră^w®. IRW MiMSAW IAXCOVESCU Si i © N în formida.bHa piesă s suî Twsi©? Mufatessu si ;$frâf«4n Fiarcssy a PĂ CIZ.A MAI MARE LOVI TURA A STAGIUNII Teatrul COLORADO 4UIETA ANCA dela Teatru! Naţional G. OPRIAN GSO BARTON In senzaţionala piesă americană TÂRGUL DRAGOSTII Compania BIBLIC 891 si în flecar» 7 s«a i ora * MARELE SUCCES CASA CU DOUĂ BETE S A L B A T Teatrul COMEDII tineri 3 Mai] D fimctor: Sica Ataatsssu 'PREMIERI c in V Maximilian, Ionel Ţăranu, Vasie Lazarescu, Al. Giugaru, G. Marutza, Mircea C. Tinescu şi Radu Beligan. Vai!? Joanid, Nadia Cantacuzîno, Voiculescu, Leontina Ana Negreanu, Teodora Anca şi Marieta Sadova, M MM Te 180 WMMfal seara Teatrul MARIA FILOTTI spectacole friisraiTale DAMA cu CAMEI! cu Elvira GodeanU) G. Calbereanu Mimi Enicsanu tl Mihai Popescu ora 6,45, matineu ora 3 In programul vislor la CELEBRA aS lui OPERETĂ TRI ANON~i PAUL ABRAHAMO V I K Y cu RÓZSI BARSONI si JAVOR PAL Le LA TRIANON ftiiii de spectatori aclamă zilnic marele film românesc TRENUL FANTOMĂ cu TONT BULANDRA G STORIN LI SETTE VEREA RENEE A.NIE ?! DIDA SOLOMONCALTMACHI Regia: JEAN MIHAIL Ropr. încep dela ora 9 dim. Iisr JOI OTFMitrofil lO.KJEB'C.U 2 MAI ORA 7 Premiera de OLGA KIRITESCU GEORGE NICULESCU-BASU Tenorul NICU ȘERBĂNESCU Dela Opera Română MARIA NICULESCU-BASU Dela Opera Română LENY GRIGORIU IORGU VIFOREANU şi ______COTY HOCIUNG_____ TEATRE OPERA: Relache-NATIONAL (St Sava): Galile- TUDIO: Mitică Popescu. MUNICIPAL: Ultimul drum* OMEDIA: Casa cu două fete- IODERN: „Mătâniile” (15.30), ,*Al 8-lea pacat" (19) TCTORIE)' „Femela şi paiaţa’’ NOSTRU: Reţeta fericirii. LHAMBRA: „îngerul albastru" ,0 LORADO: „Târgul dragostei” IlOCONDA: „Victoria"* I* FILOTTI: ,,Dama Cu camelii" AVOV: „Primăvara la Savoy”, I PIACENTINI: „Athenee Palace"* •TUOIvlAN: „Mon ami Gaston” (19); „Studio 2 B” (17). ! ÎIC: „Oameni de afaceri"1 ■IU NCITORESC: „B-W-'l". 3ARASEUM: „Sociala Kreutzer”; „Te-i vie lăptarul" (idiș) OU (sate M* Basarab). Așa începe dragasiea* C :i ?-i Z fc? aT©C5R A F E ,KOi SCALA: ,,Nevastâ-m*sa vrăjiloa-j iea. APITOL: Poarta de aur. EXCELSIOR: „Sărutul de adio”* AZI LA EXCELSIOR un superfilm maghiar muzical îmi DE ADIO (KALOTASZEGI MADONA) cu Ador,ian Eva ţi Sardy Janos MATINEURI ZILNICE LUXOR: „Dragoste dincolo de viaţă şi de moarte". TRIANON: „Trenul fantomă". SELECT: „Stigmatizata". EEMINA: „Femeia fără stăpân". I REGAL: Serenade nemuritoare. . TIVOLI: La răscruce. I FANTASIO: „Elefantul strângbluts*". I CENTRAL: ,Cîne pierde. Câștigă" I ARPA: „Emirul din Buhara". i BD. PALAS: „Completări muzicale". I CASANDRA: „Farmecul muzicii". CCF.SO: Taras Bulba". ; FRANKLIN: „Romanța Parisului”. I VICTORIA: Răzbunarea calului Rex . NISA: „Sfidătorii aerului". DOMNIA: „Romanul unei spioane". " TINERETULUI. ..Omul cu mască". iu/ il&j&MWlR; diîiEolaum cit Ysmnx mn;ii ■. Jiuviu MATINEU doi« 9 dim. AZI PREMIERĂ . Ciocanul şi Carmen au obţinut noul victorii Din cauza timpului nefavorabil numai 6000 de spectatori au făcut ori deplasarea in Giuleşti. Ciocanul a obţinut o nouă victorie, cu scorul obicinuit In ultimul timp 2-0 (1-0). Juventus merita un rezultat de egalitate dar atacul a jucat falimentar. Punctele Învingătorilor au fost marcate de o nouă achiziţie, Samy Hoerling (min. 31 şi 84). Carmen a obţinut o victoriei 1a scor la dauna Universităţii. Scorul de 7-1 (4-1) a fost realizat de Crăciun (min. 2), Sirbu (min. 7 şi 36), AlbUt (min. 41) în propria-i poartă, Fabian II (min. 56), Marian (min. 58 şi 62) pentru învingători şi Vlaiculescu (min. 23) pentru Învinşi. Etapa XII - a din Cupa I Astăseară începând de la ora 19 se vor espută următoarele partide: Const. Boldescu — Jean Drăghiceanu; Aurel Irim — Jean Kirtop; Grigore Furtună — Petre Ioaniţescu, Ion Sandu — Bela Farcaş, Liridîs învingător la ciclism I Cursa ciclistă Bucureşti — Snagov — Bucureşti (64 km.) a revenit alergătorului Dumitru Liridis (Leonida) cu 1 h. 56 min. S’au clasat in orrdine M. Necşuloiu (V.C.R.), Mircea Mihăilescu (L.), I. Gociman (V.D.) HIPISM Rezultatul alergărilor de la Băneasa Jocul austriac s'a ridicat la suma de lei 21.578-540 şi a fost câştigat de nenumeroase buletine. Iată rezultatul tehnic: PR. ERIC: Ford (E. Gilly Moranina, Diligent 4 cai. Cota 10: 11-11-13. PR. NEMIRA: Galiba (I. GUI) Bandit, Eleganta. 8 cai- Cota 10: 20-11-11-14. PR. LOGRESTI: Blam (E. Gill) Lia, Paula 5 cai. Cota 10: 21-13-13. PR. GIRELLE: Savana (V. Hutuleag) Agapia. Claca 3 cai. Cota 10: 12. PR. PRINCE D’ORANGE: Caraiman (Vincent) Chilimbar. Lefegiu 4 cai. Cota 10: 10-11-11. PR. BRISE DE TERRE: Fănişor (E. Gill) Erele, Logofăt1 cai. Cota 10: 27-13-16-23. PR. SAGESSE, Mardin (E. GUI) Rosenar, Catrinel 3 cai. Cota 10: 73-14-17-24. Victoria Campionatul Capitalei se apropie de sfârşit, mai fiind de disputat două etape. Etapa XIII-a care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni, programează următoarele partide: CARMEN - CFR CIOCANUL - SPARTA VENUS - JUVENTUS UN. TRICOLOR - UNIVERSITATEA Ordinea disputelor și terenurile vor fi stabilite în cursul serii de azi. Turneul de lupte grecoromane a intrat în faza finală Campionatul de lupte greco romane care se triportn * dispută în arena circului Milea din sos. Mihai lor»î * Bravu 225 a intrat în faza finală. Până al acum categoriei 38US8S ’...CALEIDOSCOP SCENA ŞI CULISELE curând decedat in Craiova, orasul său natal, trebue să recunoaştem că Iulian a avut un oarecare rol îi formarea publicului celui mare pentru teatru. Să avem în vedere că publicul cel mare de teatru s’a turnat la noi și de către cupletifti, cari au avut darul să arunce sămânţa. In definitiv „Chintele" lui Alecsandri nu se deosebiau prea mult de „Coana Manda" înfăţişată ,de Iulian. ACCIDENTUL LUI RAIMU Cunoscutul artist Raimu, şi-a frânt ambele picioare într’un accident de maşină. Iată-1 stând de vorbă cu colegul său Armand Bernard. Informaţii — La reprezentarea de joi seară, cu piesa „Arleziana”, la Teatrul Sf. Sava, d-na Maria Voluntara* a suferit un grav accident. In timpul scenei finale, actriţa, punsă in focul jocului, a căzut atât de tare încât şi-a sdrobit fata. — Pe terenul din B-dul Brăliatiu, unde urmează sa se construiască localul Operei Române, se va amenaja un teatru de vară de aproximuativ 3000 de locuri, în care vor da reprezentaţii, alternativ, Teatrul Naţional şi Opera Română. Amenajările vor începe zilele acestea, stagiunea urmând să se deschidă pe la jumătatea lui„Versiuni” S’ar intea spune câ în teatrul românesc nu se mai poate trăi din pricina „versiunior”’ de tot felul. Suntem invitaţi la spectacole de dramă, comedie, operetă, etc., ţoala intr’o „nouă versiune”. Acidem de dorinţa sa mai reelam si piese, aşa cum au ieşit — bune* rele — din pina părintelui lor autentic. Pretenţia, noastră este îndreptăţită din faptul, că, atunci când ne pică orieinolul piesei care asuferit ..versmnuea”, de cele mai multra ori ne dăm seama că noul produs este inferior celui originar. „'ismyce! dragostei” Mărturisim că nu auzisem de Sidney Gamele „manae autoramerican” cum îl recomandă programul Teatrului Colorado, care reprezintă piesa „Târgul dragostei”. Specialiștii in literatura dramatică anglo-saximă sunt de părere că nici nu ar exista un autor ,meneau cu numele de Garrick. Dar, în speti hiera nu are însemnătate și nu avem de gând să hamletizăm dacă există sau nu Garrick, așa cum s’a întrebat întreaga lume dacă Shakespeare este sau nu artorul atâtor capodopere. Idealitatea este că „Târgul dragostei" este una din cele mai bine construite și mai inteligebile melodrame pe care le-am văzut in ultimul timp. Piesa abundă in lovituri de teatru, în scene tari. Autorul e un om de curaj, in sensul că nu se sfieşte să introducă situaţii care, in aparentă, ar fi foarte greu de rezolvat. In afara actorilor consacraţi, „Târgul dragostei" are meritul să evidenţieze indiscutabilele calităţi scenice ale unui tânăr actor, d. Geo Barton, menit să joace o seamă de rouri pentru care interpreţii ne cam lipsesc. * Gorju Carussy Sărbătorirea d-lui G. D. Carussy, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate actoricească, ne prlejueşte să spunem câteva, cuvinte de bine despre actorul de al cămi nume sunt legate vremurile de glorie ale operetei, la noi în ţară. Alături de Leonard, Maximilian, Ciuculette, Florica J'Torescu, Cigalița, Gogu Calassy se relevă printr’un humor nefortat si printr’o simpatică degajare scenică. .Carussy a jucat si îa ansamblul Teatrului National, unde, io pare, să nu s’a putut acomoda. Ne amintim da Carussy intr’o revistă de A.. de Herz, la care-si făcuse un cap isbitor de asemănător cu cel al lui Ionel Brătianui. Actorul, nemai jucând de mult, a cam fost uitat de spectatori, iar noile generaţii mai că nu-l cunosc. Iulian Itef Iunie. Oricât de lipsite de elementul artistic ! După cum am anunţat, cele două lea- ar fi fost apariţiile lui Iulian în „Corina Lsd“ Sat bucuraştene vor mea ş, la I Manda“, oricât de triviale ar fi putut fi b un teatru de pentru .a Matt Milk ! socotite umeda expresii ale actorului, ds Joan Masss. ADEVĂRUL ggggHgBggMgggTOBg :mrzzm-?TT?Fi g^sragus a I (Urmare din pag. t-a) J'sucursală a imperialismului german, poporul român a fost târît în dezastruosul război din est, numai după ce a fost încătuşată de dictaturi succesive, plănuite şi organizate cu ajutor german. Fără drepturi politice, cu instituţiile democratice nimicite şi izolată atât de aliaţii noştri din occident cât şi de Uniunea Sovîetîcă, România nu s'a putut dat naştere . nîp( dictatului dela împotrivi mei O tânără infirmieră a unui copil, »fruct, al păcatului” pre~ . . . ,. .. cum scriu unele ziare, pe care l-aVîena Şl nici OCUpaţiunji exSTClstrangului după naştere aruncând j ta.t6 de trupele lTlOtorîZche 3.16 hi» cadavrul suipat. Când fapta ei a.. Hitler, care i-au tăiat orice post- fost descoperită, ea a declarat, că abîlitate de mişcare. România a fost silită să se aventureze în răsboil de agresiune contra puternîculuî vecin deja răsărit, deşi noi toţi am ştiut şi ştim că fără de prietenia şi îngăduinţa sa, nu putem să menţinem o viaţă de stat normală şi constructivă. Principiile generoase şi înţelepte, cari călăuzesc cele trei mari damocraţii victorioase cât şi înţelegerile formate intervenite între marii aliaţi, ne fac să credem că ni s® va reda în întregime teritoriul răpit de tovărăşia Hitler—Horty— Mussolini. In acest chip, noi vom fi în stare să evoluăm fără sguduiri pe calea progresului omenirii, în bună înţelegere cu vecinii noştri mari şi mici. România nu înţelege să CONFERITA PĂCII fie un prefect de dispută între marile puteri, ci vrea să aibă o politică externă proprie, inspirată din condiţiile geo-politice şi din ideea superioară ca o înţelegere şi o colaborare amicală cu Uniunea Sovietică corespund politicii instinctului naţional. Nu înţelegem să tulburăm securitate nici unui vecin, el dimpotrivă dorim să fim puntea de înţelegere între vest şi est. România are o misiune pacifică şi progresistă şi noi urmărm să depunem toate sforţările pentru a îndeplini acest ideal al statului nostru. Cu contribuţia noastră adusă după 23 August 1944, cu drepturile noastre recunoscute de Uniunea Sovietică, de Marea Britanîe, de Statele Unite ale Amerîcii şi de Franţa, imediat după ce am răsturnat pe Antonescu şi ne-am alăturat războiului dus de Naţiunile Unite şi în sfârşit cu orientarea de politica externă, schiţată mai sus şi care este a întregului popor român, noi ne prezentăm cu toată încrederea în faţa Conferinţei de Pace", a încheiat d. dr. Virgil Solomon declaraţiile sale. ÂSTAÎb» k* ■ «fructul păcatului» săvârşit gestul criminal, fiindu-i frică de tatăl ei. . Aşadar, nu s'a schimbat nimic. A- i ceîaşi părinţi tirani, cari sunt în stare să-şi „sugrume şi ei copilele ce păcătuesc” sau mai bine zis al căror păcat nu rămâne fără urme,căci ceiace stinghereşte pe aceşti bătrâni nu e atât legătura de dragoste neinregistrată la primărie şi nesfinţită la biserică, cât mărturia vie a acestei uniuni, copilul din flori. Aceiaşi teamă cumplită a fiicei faţă de pater familias, când ea a păşit pe „calea rătăcirii”. Acelaş dispreţ pentru fatamamă. Aceiaşi hulire a nevinovatului prunc fără tată legitim, aceiaşi melodramă cu un happy end în jurul fructului păcatului”. Actualmente mama care a născut în condiţiuni anormale, singură, fără nici un ajutor, fiindu-i ruşine şi teamă, zace grav bolnavă, infectată, la spital. E deprimant. De decenii femeile mai luminate duc o luptă aprigă pentru luminarea celor din jur; în ultimii ani s’au înrolat în rândurile luptătoarelor tot mai multe femei conştiente şi totuşi, o infirmieră la un Spital, deci o fată independentă către-şi câştigă singură existenţa, care datorită meseriei ei ar fi avut desigur posibilitatea să-şi adăpostească copilul la o creşă ca să-şi poată vedea mai departe de slujbă, ici om,oară odrasla nou-născută, de frica gurii lumii şi mai cu seamă a tatălui. Desigur că nu sprijinim depravarea. Dar trebue să facem deosebire între femeia aşoatecă şi frivolă care se dă oricui pentru bani şi femeia muncitoare, care convieţuieşte cu un bărbat, fără binecuvântarea autorităţilor, şi are un copil cu el. Pentru această femee şi pentru copilul ei, reclamăm o solicitudine deosebită, în favoarea lor luptăm pentru desfiinţarea prejudecăţilor. Numai când vom ajunge la aceasta nu vor mai fi mame , denaturate şi pruncucigaşe! E. harghita Desfiinţarea tripourilor din Capitală Casele , cari se practică joculiile de noroc, vor fi rechiziţionate pentru sinistrate cari aduc în casele respective de joc „clienţii”, căutaţi mai ales în cercul bogătaşilor. Rabateurii au deja patronii tripourilor o remiză, însemnată care se urcă la câteva sute de mi de lei zilnic. Am vorbit şi de funcţionarii, cari pierd banii instituţiilor unde sunt angajaţi•* După cum ne spune un poliţist, care anchetează aceste cazuri, cei mai mulţi dintre aceştia sfârşesc prin a se sinucide Autortăţile poliţieneşti au pornit o acţiune energică pentru desfiinţarea tuturor tripourilor clandestine din Capitală Poliţia so-ciala de pe lângă Prefectura Poliţiei Capitalei a primit o serie de infonnaţiuni în care se arată că in numeroase care elegante din centrul Bucureştilor sunt instalate tripouri cu tot utilajul necesar jocurilor de noroc. Sute de oameni îşi pierd la mesele de joc averi imense şi ceea ce este mai grav că sunt atraşi în aceste case şi funcţionari cu resurse miei, cari au în seama lor însă gestiuni importante la instituţii publice sau întreprinderi particulare. Primul trîpou care a fost închis este acela instalat în ballul unui «legant apartament, proprietatea d-nei Margareta general Constantin Florescu din str. Tocu mintea, ziua primăverii, a „ T „„ n„ „ • speranţelor şi a avântărUor spre malma Ionescu. China pe cor« o pn,bine u ^ătorim amul acesta plini mia stăpâna casei era de 50.000 teî pe zî-Aci se făceau jocuri noapte de noapte, de sute de milioane de lei. Miza cea mai mici^ era de 100 000 de lei. Casa a fost închisă, iar jucătorii şî organizatorii tripoului deferiţi Parchetului. Tripoteurii, cari organizează aceste cluburi, câştigând zilnic din carietă sume importante sunt cunoscuţi poliţiei. In ancheta făcută Sâmbătă în legătură cu descoperirea tripoului din strada Toma Ionescu s’a pomenit de o jucătoare anume Vanda Bufeică, domiciliată In strada DJ- Sergiu, 21. Am avut prilejul să cunosc pe această doamnă când s’a făcut o altă descindere, nu de multă vreme, la un tripou din strada Vasile Lascăr. In timpul interogatoriului ce i s’a luat, ea a declarat fără nici un fel de jenă: — „Nimeni și nimic nu mă poate opri să.mi pierd banii. Nu e prima oară când sunt adusă la poliţie şi nici ultima oară, îmi place să joc pentru că viciul mi-a intrat in sânge. Când nu mai am bani, amanetez ceasul, inelele, poşetat totul”. In casa unde a jucat în ultima vreme această domnă, miza obişnuită era o medalie. Pe postavul verde, la un moment dat au dispărut fişele cărora le-au luat locul medaliile de aur, înşirate simetric în faţa ruletei mecanice Se făceau ,,diferenţe”, cum se spune în termenii tehnici ai cartoforilor, de sute de milioane pe noapte. Organizatorii acestor au pe piaţă emisari ae UlUlţi nu se conturează drept campion limbajul tripoteurilor „rabateuri” .«»o«* Grigore Furtuni, lăsând familiile lor pedrumuri. Suntem informaţi, că toate casele în cari se practică jocurile de noroc în tripouri clandestine cu scop lucrativ, vor fi rechiziţionate şi puse la dispoziţia sinistraţilor. Conducătorii acestor tripouri vor fî trimişi în colonii de muncă. B. Râpeanu Armata va sărbători ziua de 1 Mai Ordinul de zi al d-lui ministru de răzoi *• ORDIN DE ZI Nr. 5 din 1 Mai 1946 OSTAŞI. 1 Mai, ziua, celor ce muncesc cu bra, de nădejde şi încredere în viitorul nostru. Este primul 1 Mai pe care il sărbătorim in linişte după un războiu crâncen şi pustiitor. Dacă in trecut, din cauza unei politici străine de interesele poporului, 1 Mai era zi de vrajbă şi desbinare, câteodată armata fiind întrebuinţată pentru înăbuşirea manifestaţiilor celor ce muncesc, anul acesta 1 Mai va fi ziua înfrăţirii tuturor fiilor poporului nostru şi a armatei sale. Armata noastră, armata ce s’a învestmântat cu spiritul democratic de azi, nu va mai face focul nimănui, ci înfrăţită cu poporul va munci şî lupta, pentru consolidarea unei reale democraţii in ţara noastră pentru lecuirea rănilor războiului, pentru Întronarea şi consolidarea unei păci drepte și durabile Intre popoare. Cum la prăznuirea zilei de 1 Mai, ia parte întreg poporul muncitor, armata, care este trup din trupul poporului, nu poate lipsi. Pentru aceasta ORDON: Sărbătorirea zilei de 1 Mai anul acesta se va face de către întreaga armată cu un fast deosebit, unităţile în frunte cu comandanţii lor, luând parte alături de popor la marea sărbătoare. Trăiască primul 1 Mai de pace, ziua înfrăţirii armatei cu poporul! Ministru de Războiu General de C. de A. C. VASILIU RĂŞCANU DESCHIDEREA CONFERINŢEI SIONISTE De împrejurările sângeroase ale războiului, s'a resimţit in special evreimea Jertfa ei na fost numai milioane de suflete prăpădite din cruzimea hitleristă, dar şi sute de mii de supravieţuitori rămaşi de ishelişte, fără rosturi, fără adăpost, fără ţară. Greutăţile ce au urmat armistiţiului, au lipsit mişcarea sionistă din România, nu numai de contantul cu manifestările Internaţionale cu caracter palestinian.__ bunăoară congresul ţinut anul trecut la Londra .Au lipsit-o şi de acele întâlniri pe cadrul reuniunilor pe tară, frecvente in perioada ce a precedat şi la hoU ta. dbila sgudiitfc a încăutăr» Congresul de azi e semnificativ, pentru că el coincide cu aniversarea răscoalei din ghetio-ul varşovian, unde sacrificiul eroic al puţinilor evrei rămaşi să înfrunte cruda atotputernicie nazistă, trebuia să însemne o ripostă, dar şi un protest. Acesta din urmă adresat acelora cari nesocotind solemna declaraţie Balfour din 1919, prin care se garantează evreilor un cămin naţional, au lăsat la cheremul fiarelor fasciste milioane de vieţi, cari ar fi putut găsi mântuire la vreme, — dacă politica imigrării n’ar fi fost atât de vitregă. Sioniștii cred că azi mai vârtoi ca oricând, dezideratele Iar, plătite atât de scump, — adică respectarea protocolului Balfour şi implicit o liberă imigrare, — trebuesc luate tn seamă. Reuniunea de acum care întruneşte toate organizaţiile sioniste din ţari, tinde ca printr’un schimb de păreri, să stabilească formula unitară corespunzătoare idealurilor holtzliene, peste nuanţele ce diferenţiază conceptual, punctele de vedere tactice ale acestor organizaţii.Atmosfera în care au început desbaterile, e o chezăşie pentru reuşita lor. Deschiderea conferinţei tari dîm., la ora 10 juni, a avut loc în sala cinematografului „Tomîs",deschiderea festivă a celei de a 24-a conferinţe sioniste din ţară. Au participat delegaţi din Capitală şi din toate oraşele din provincie, precum şi un public extrem de numeros d in asistenţă, afară de personalităţi sioniste. — d. general DOBROTESCU, reprezentând pe d. general Victor Dombrovski, primarulgeneral, colonel AUGUSTIN IONESCU, din partea Coxy. II Armată, ataşatul comercial N. RUBIN, etc. Prezidium-ul Conferinţei A fost ales prin aclamaţii, următorul presidium: S. Aronsohn, Rabin B. Burstein, ing. A. Dascălu, I. Esselstohn, Rabin H. Guttman, dr. Cornel Iancu, Dan Ieşanu, Michel Leîba, I. Lucaci, ing. Oleneanu, ,.dr. Rreznâc, dr. I. R. Rothenberg şi prof. Simon. După Intonarea Imnului Regal, de către mulţime, a luat primul cuvântul d. avocat BERCHRLICH, preşedintele executivei sioniste. Din Ianuarie 1940, a spusd-sa, "Conferinţa sionistă nu s’a mai putut întruni iar din Ianuarie 1942, activitatea legală a mişcării sioniste din România a trebuit să înceteze, ca urmare a măsurilor de împilare cu care guvernul Antonescu a prigonit populaţiaevreiască din această ţară. ■ 11 Marşul victorios al glorioasei armate sovietice, care a eliberat ţara românească de apăsarea regimului fascist, înfrângerea definitivă a nazismului de către vitezele amare ale Naţiunilor Urâte au deschis mişcării noastre sioniste perspective de a părăsi activitatea subterană a ilegalităţii şi de a-şi reface rândurile pentru nouile şi grelele răspunderi ce o aşteptau. Hotarul luminos al acest răscruci, îl constituie ziua de 29August 1944, când, prin adânca înţelepciune şi bărbăteasca hotărâre a M. S. Regelui Mihai, secondat de patriotismul luminat al acelor oameni politici cari s’au pus în slujba luptei contra apăsării nazistefasciste, ţara românească s’a îndreptat către o nouă viaţă de sinceră şi reală democraţia, sub oblăduirea căreia toate clasele sociale şi toate naţiunile conlocuitoare pot trăi şi propăşi în armonioasă colaborare. Recunoştinţa noastră se îndreaptă că: aή Resele Mihai, M. S. Regina Mamă Elena, la care, in clipe de vestna evreească, crunt lovita, a găsit caldă ocrotire. remTMUctwaii evreiaSCf Păstrează aceiaşi mmnostintă guveradui târli, Si ta spl if“1 “inistra Petru Groza ca e a avut cuvULte de larrgă comprehensiune «I prietenească aproI piere pentru «trăduint, poponL lui evreu d« a.,i vSt. ^ națională In țara stramo?easca latorul a făcut apoi. 0 incnraiteie r hu*! « ldeîl evrpea°i concluzând Câ trebuia eă so recunoască »1 neamului . eesc bn drept la viață și o poziție •LPWrtight in mane. f,milie S po.. poarelor Renaşterea Centmalaj Stata] m p»,P2ter°îc4 ^concentrare evreeascâ sÂrd&yF”*"* 1 Alt© cuvântări ^ D. «rf Tabin dr. ALLx, SAFRAM, Cuvântările voacă impreaIontnt mieriaieie .1 martirajul ««portit m ultimii ani da obşte» evreească. ..Simţim S «nu» d», plutind deasuprS naostri k «ceste clipe colemne, milioanele de martiri emi4şi dintre noi de cei fărădelege: copiii noştri scumpi din faţa plutonului de execuţie, cei dul[t» abator, cei înăbuşiţi in trenuri, cei bunnghiaţi, striviţi, umilit, înainte de moarte. Aceşti morţi scumpi nouă au păstrat « m ’idtimele clipe disperării credinţa ‘ ale tntr’o lume mai bun&_ şi credinţa izbăvirii poporului în suferinţă. Flacăra eioniomljttu l-a încălzit şi în clipele supremei lor despărţiri”. . .*■ rrf’l Asistenţa înlăcrimată, » păstrat apoi, un moment de reculegere pentru victimele nUTzismuRn D. dr W. FILDERMAN .duos Salutul Federaţiei Uniunilor de Comunităţi, exprimându-şi convingerea că marile democraţii îşi vor respecta semnătura pentru realizarea idealului sionist, . I • ___. D. A. E. ZISSU âefegît d» CongreeehosloVâcsul mondial, tntr’o vibrantă cuvântare în ebraică Moşeşte prilejul pentru a fac© apel lî unitate, în lupte aprigi ce se duce pe tărâmul sionist. D.. DAN IEŞANU die partea grupărilor socialiste, spune că primul comandament al mişcării este realizarea unităţii in sânul poporului evreu. Lumea civilizată, spune d-sa, trebuie să ştie că vrem să încheiem capitolul plin de sânge si lacrimi. Vrem să trăim viitorul vostru in statul socialist al Palestinei, unde tăranii evrei desţelenesc brazda si unde fiecare are locul lul, alături de poporul arab, in câmpul muncii productive. D. av. FLEMINGHER a ficat diferite ’ comunicări şi « supus as iS terţe: alegerea biroului conferinţei. D. Av. RONRLICH a dat cetire telegram'cilor omaginl® trimise de conferinţă M. S. Regelui, d-lui prim ministru dr. Petru Groza şi executivei sioniste mondiale de la Ierusalim. Şedinţa de după amiază In şedinţa de după amiază au început lucrările Conferinţei, în localul liceului „Cultura” din str. Sborului. A precizat d. Dan Ieşanu. După d. Szente, care a adus salutul organizaţiei din Ardeal, au vorbit, la ordinea de zi d-nii: av. I. Mendelovici şi Lindenstein. D-nii A. L. Zissu şi av. M. Benvenişti, au desvoltat, apoi, rapoartele de activitate ale Executivelor pe cari le-au condus. Lucrările Conferinţei vor continua azi după amiază. In sala „Dalles” are loc astăseară un festival artistic, în onoarea delegaţilor. ___________ ROMA, 29 (Rador). — Un pur-. tăier de cuvânt a ce[«r 1*014 emi-, granţi evrei reţinuţi în portul La EMU REŢINUŢI LA SPEZIA VOR PUCA TOTUŞI IN PALESTINA 679 de evre*. Pentru rest, autorizaţiile vor fî acordate în curând. In cazul când acest din urmi „ , „* ... I grup pleacă fără autorizaţia guver Spezia, a enunţat ca e, vor plecaj britanici mai mul cores cu toţii Duminică spre Palestina |pon fenii de pi Csă nordamerienil cu vasele pe care le angajaseră în j ş; unul sovietic vor pjeca deose acest scop. I njcnea cu eî pentru a vedea citit Guvernul britanic nu a acordat! Vor fî trataţi aceşti evrei de către până acum autorizaţii decât pentr autorităţile engleze.