Adevěrul, iunie 1946 (Anul 59, nr. 16576-16600)
1946-06-01 / nr. 16576
Pagina 2-a ADEVttruft. B. MOLOTOUA dat o recepţie IN ONOAREA MAREŞALULUI TITO MOSCOVA, 31 (Radio). — D. Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, a dat ieri o recepţie in onoarea mareşalului Broz Tito şi a delegaţiei iugoslave. Printre numeroşii invitaţi din lumea diplomatică, se aflau şi membrii delegaţiei comerciale daneze, suedeze şi finlandeze, cari se află actualmente la Moscova. UNGARIA NU CERE EXTRĂDAREA FOSTULUI REGENT HORTY PARIS 31 (Rador). — D. István Riesz, ministrul de justiţie al Ungariei, aflat actualmente la Paris, a declarat că Ungaria nu va cere extrădarea amiralului Nicolae Horthy, fost Regent al Ungariei, aflat azi în zona nordamericană din Germania. Se reaminteşte că amiralul Horthy şi familia sa au fost luaţi sub pază proteguitoare de trupele nordamericane la Weilheim (Bavaria) în MailtyfS. , -----------------'*» ■ dp \—-i EINSTEIN CERE UN GUVERN MONDIAL CARE SĂ REZOLVE PACEA 9 CHICAGO, 31 (Rador).— Naţiunile Unite sunt prea slabe pentru a instaura pacea permanentă în lume, — a declarat la radio celebrul sa Internaţionale”. „Aceasta — a adăugat el — pentrucă Naţiunile Unite nu posedă nici forţa necesară nici baza legală pentru menţinerea condiţiilor securităţii internăţonale“. Savantul a spus că numai un judecat O.N.U. ar putea rezolva problema păcii. Adevărata soluţie a problemei păcii constă în înţelegerea dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietelor. i ÎNCEPERE DE SAM8 ATA I IUNIE A. C. m *I NT I . fi $ carit*. Gf&. „ —----------_ .. _ . DURl^reCQVgiB64 imwiswofi Program noi artistic internafîouktl îti frunte cm DUO KÖRÖSI — TRIO HALMOȘ — DUO GALL N E L U RĂSOIU anunță distinsei sale clienteîe deschiderea TgUASEI de VARĂ ORHESTRA LA MlȘU HEDELCONELU MARTAGRATOIU GRĂTAR SPECIAL A ŞOS. ŞTEFAN CEL MARE 36 NIŢĂ POPESCU anunţă deschiderea GRĂDINEI de VARĂ a Restaurantului LEUL şi CARIATUL % \\ STRADA 11 IUNIE 58 " MUZICA - DANS - ANTREN TEATRUL NOSTRU (tyfiittj) prezintă cel mai vesel spectacol al Capitalei REŢETA FERICIRII ,nr . 1*r comedie de MIRCEA STEFANESCTJ , ea DINA COCEA» IONEL TĂRAn^» N. SIRETEANU șî MARIA MOHOR ZILNIC OM 7 mn i Duminică Matineu ora 3.30 _____________ 9 TZtatfrejI I Ydtjp tu db- teateo dea! \ßLmoGöD£mv $Mmi P0P&5C1/ , 3.38.97 I a 4-a Iernă «m ca^sa inchisi ,.E ! seara ©ra 7 n n 3 jfi Succes colosal % la Grădina 1 IZBÂNDA ^ ;■ Ultimele 1 , două spectacole Sâmbătă ţi Duminică la Teatrul de copii MICUL GULI VERI (BARAŞEUM) ij Tel. 5.93.05 Continuarea marelui succes FANTASIO Pe arena din Splai se va desfăşura mâine cu Începere de la orele 18.30, prima reuniune de box în nocturnă, organizată după atâta timp. Capul de afiş va fi deţinut de întâlnirea dintreConst. Dumitrescu (campion) ,şi Gh. Axion (challenger) pentru titlul naţional la categoria semi grea . „Tuciuriul are o grea misiune în faţa lui „Gogu" ai cărui pumni au ditrus mulţi boxeuri de valoare. In semi-vedetă, Dumitru Petrescu acordă revanşa lui Ion Mihail. „Veteranul“ încearcă ultimul atent pentru a obţine o victorie prin K. O. asupra redutabilului D-tru Petrescu. Programul în întregime se prezintă astfel: Const. Dumitrescu — Gh. Arioti, 12 rep. a DIN CULISELE HEMM HITLEIEST ina PREMIERA INUNDAŢIILE DIN AMERICA GIOCONDA NEW YORK 31 (Rador). — Sute de camioane şi bărciparticipă la lucrările de salvare din regiunile inundate de fluviul Susquehanna în Pennsylvania și New York. In Baltimore , politia a avertizat că apele ar putea inunda principalele străzi ale oraşului ridicându-se până la o înălţime de patru metri. Mii de oameni au rămas fără adăpost.Urmare din pagina I ararhic este inevitabil. Acest superior este şeful poliţiei germane, Reichsfuehrer-ul S. S. Heinrich Himmler. Helldorf ştie ce consecinţe poate atrage demersul său. Dacă Himmler capătă documentele în momentele de faţă şi încă primul, consecinţele pot fi incalculabile. In asemenea caz, capătă, in sfârşit, Himntler acea armă teribilă de care avea neapărat nevoie pentru a da lovitura mortalăWehrmachtului. El poate să-l compromită pe Feldmareșal, mai rău, el poate să-l șantajeze. Blomberg, oricum poreclit „Teul de gumă”, n’armaî putea fi, de azi înainte, decât o jucărie în manile Gestapo-ului) Un precedent interesant S. A. — Obergruppen Fuehrer* uil Graf Helldorf se hotărăşte să calce mai degrabă regula corectitudinei de serviciu, decât să-l bage pe Blomberg şi cu el întreaga armată într’un scandal fără precedent. 1 ■ ■. i- • ■ Această atitudine îi vine cu atât mai uşor să şi-o fixeze, cu cât o recentă întâmplare îl povăţuia s’o adoptate. Prefectului de poliţie îi căzuseră în ihână dovezi zdrobitoare, conform cărora, Funk, secreta- rul de Stat din Ministerul Propagandei, practica acelaş viciu, pentru care Roehm şî Karl Ems fu- seseră executaţi. Helldorf prezent a format echipa naţională pentru trastshwl cau Ungaria După materiul de antrenament de Joi de la Snagov, Biroul federal a alcătuit următoarea echipă a României pentru matchul cu Ungaria: ___ LAZAREANU — RITTER, VASS — BACUT, PALL, PETSCHOWSKI — MIZE II, MARIAN SPIELMAN, INDACHE, REUTER. REZERVE:'' Justin, Marinescu, Reinhardt NI, FABIAN II. Căpitan al echipei stadionale a fost desemnat Reuter. Antrenamentul cu balonul al echipei naţionale a luat sfârşit. De ani şi până Duminică jucătorii nu vor face, decât, un uşor program de educaţie fizica. Naţionala a dat satisfacţie în material cu S. T. B. Pe terenul Astra Română de la Snagov, echipa naţională a susţinut un match de antrenament în compania merituoasei formaţii districtuale STB. Nu s-a urmărit scorul, deşi,,naţionala“ a înscris multe goaluri, ci legătura între compartimente, controlul balonului şi condiţia fizică, ceeace s’a reuşit pe deplin. Jucătorii s’au mişcat frumos pe teren, înaintarea constituind punctul forte al echipei. Cei mai buni: Spielman, Petschowski, Pali, Tordache şi Incze. A condus coreei d. Radu Istrate. Axioti-C. Dumitrescu pentru titlul Opţional semigreulase materialul acuzator superiorului lui Funk, d-rului Goebbels, care i le-a restituit după câtva timp, cu menţiunea că deşi regretabili, nuurmează a se da curs acestei chestiuni. Intr’un asemenea caz ar fi aranjat doar un „accent de automobil"*, dar pentru vechiul luptător Funk, nu e cazul. întâmplarea aceasta era aproape uitată, când, Goering îl propuse pe Funk ca succesor al d-rului Schacht, la Ministerul Economiei Ilichului. La început Hitler refuză; cu Funk nu este totul în regulă, eu e homosexual. Acest „ceva nu-i în regulă’* El știa, bine înţes, şi Goering. Dar de unde alase Hitler? O cercetare rapidă emonstră imediat că Goebbels se lusese direct la Hitler cu' materalul luat dela Helldorf, sfătuindu-se cu acesta irt secret. Nimic de ilrare deci, că Goering şi Gestapou3 au văzut în ăcesta un atac împotiva privilegiului lor. Ei cereau dreptul exclusiv de a dispune de materialul compromiţător. Himmler îl invitase, atunci pe inferiorul său Helldorf, punându-l în vedere ,aceste instrucţiuni. Maenes Helldorf ,Se adresează lui Keitel. Goering? Himmler la lucru. Hitler decidet Blomberg să fie îndepărtat imediat. Ce zice Blombergf, . -«la 3 min. pentru campionatul României la categoria semi-grea. Ion Mihail . - Dumitru Petrescu, 10 repr. a ?• min. Gh. Florea — Const. Jelesneac, 6 rep. a 3 min. „0 Cristian Birjaru — D-tru Zamfirescu, 3 rep a 3 min. După un match anost Kas*res şi Ciocanul au terminat la egal ss 2—2 (1—0) Jocul a fost de factură si animal ml-temps. In repriza doua ■ uă al doilea goat al Karresului,* „dudeştenii îşi revin dând jocului o factură puţin mai dinamică. Este de neînţeles slaba comportare a bucureştenilor Insă au scuza lipsei a doi dintre cei mai buni echipieri (Lăzărescu şi Negrescu) cari au fost reţinuţi de forul de specialitate pentru Jocul de Duminecă. Karresul s’a prezentat în nota obicinuită arătând lucruri frumoase, pentru care a fost aplaudat la scenă deschisă. AU MARCAT: Zapis (Karres) în min. 31; Femnbach (Karres) in min. 61; Hoefling (Ciocanul) în min. 73; Moisescu (Ciocanul) in min. 82. CIOCANUL: Gorenstein, Teodorescu, Sergent, Leker (Constantinescu-Grecu), Woroncovschy, Popa, Glasman, Smitovici (Moisescu) Hoefling, Moisescu (Leker), Naciu. KARRES: Vardai, Viniay, Schullok, Şerban, Filipescu, Toth, Fernbach, Guţă, Zapis, Gyukvary, şi Dobay. Arbitru: I. Neguţ, destul de energic. & GENEVA, 31 (Rador). — Echipa de football britanică „CHELSEA”, care face actualmente un turneu prin Elveţia, a învins joi echipa campioană eleveţiană „SERVETTE” cu 2-0. Au asistat 8.000 de spectatori. Echipa Ungariei a sosit azi dimineaţă in Capitală Azi dimineaţă la orele 8,45 a sosit în Capitală, echipa naţională a Ungariei. Ungurii au deplasat următorul lot: Csikós, Toth, Rudas, Biro, Sárosi III, Szucs, Nagymarosi, Szabó, Kesztely, Szítsa, Dike, Zsengeller, Puşcaş sub conducerea preşedintelui federaţiei şi a căpitanului i echipei naţionale. Naţionala Ungariei va vizita in cursul după amiezei stadionul Giuleşti, pe care se va desfăşura partida. Mâine vor face cunoştinţă cu, terenul printr’un uşor antrenament cu balonul. Al „11-lea” naţional va fi format mâine, de d. dr. Gallovitsch, căpitanul naţionalei. Alergările dela Băneasa Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei 26.020.740. Majoritatea curselor revenind favoriţilor, sunt 228 de buletine câștigătoare. v , , Iată rezultatul tesnîc: * Pr. Cărăbuș: Clăcaș (Stoîari Gfi.) Moranina. Gluma, 5 cai. Cota? 34 17, 22. , Pr. Lovely: Covrig (Tasimi. Mica. Bleu de boi, 8 cai. Cota: 40, 14, 17, 12. Pr. Infortuné: Bogdana (Vincent) Rosalba Joaca. 4 c®I. Cota6 16, 10, 10. Pr. Naplom: Glorios (Papadopol) Vidra. Dady. jţ, cai, Cpta: 12, 10. 10, Pr. Baba Zinca; Motan (Gill) Buf. tea. Polka. 5 cal, Cot®: 13, 12. 12. Pr. Bărcănești: Jiu (Vinicent) Arthur-Stejar (d. heath). 4 cal. Cota: 18, 10, 10, 10 Pr. Lovelyi Rudolf (Câmpeanu) Să-l vedem. Crâmpoşîe. 9 cai. Cota: 36 18. 18. 21. Recent a apărut în câte o ediţie nouă, la Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, următoarele duă volume din „Biblioteca Encicloge^.dică: ISORIA ROMANILOR, vol. I de C. Giurescu şi FAUNA ROMÂNIEI de I. Simionescu. CÂRTI NOUI sIPpl?“ Sf. UFSCANI 53 — Tel. 44269 RĂSCRUCEVÂNTUR TOMA DIMITarj, VlRQfNIA VSBSRl CAT. SC ARLA Te 4 CU, Alex 2 Maraeev«, mu«?a fara CU MARCEL GSNQUL^SCU« sl EC. Ml T ULESCU-S A H i e H 1 .» N. Dir. fle scenă: RUBIO * IVîU — Decoruri : N. BfiAGAALlA. Dir. de prod. GEORGE VAL «j» ION GOLEA.I 1 TEATRUL — MÂINE PREMIERĂ—CEA MAI ROMANTICA POVESTE DE IUBIRE — CELMAI CELEBRU ROMAN — CEL MAI IMPRESIONANT SI DUIOS SPECTACOL DIN FRUNTEA DISTRIBUŢIE Solemnităţile de eri: ZIUA EROILOR La mormântul Eroului Necunoscut. La monumentul Eroului Sovietic. La cimitirele Eroilor Poporul român a sărbătorit eri fiilor bravi, cari şi-au vărsat sângele şi idealuri ale Ţării. Înclinaţi în faţţa mormintelor ştinţă celor ce nu au precupeţit nici rea poporului. Poporul român a îndreptat dease ostaşii glorioasei Armate Roşii cari noştri, eliberând Ardealul de sub oc ţesut legătura nepieritoare între Artură ce se va strânge tot mai mult întru amintirea celor ce prin fapte na neamului. La altarul „Eroului Necunoscut” din Parcul Carol s-a desfăşurat ori dimineaţă la orele 11, solemnitatea comemorării. La această pioasă solemnitate au participat domnii: general de corp de armată adjutant C. Nicolescu, şeful Casei Militare a M. S. Regelui, reprezentând pe Suveran, Gh. Tătărescu vicepreşedintele Consiliului de miniştri şi ministrul afacerilor străine, Mohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul comunicaţiilor, Lucreţiu Pătrăşcanu, mnistrul Justiţiei, Tudor Ionescu, ministrul Minelor şi Petrolului, prof. Em. Haţieganu, ministru secretar de stat general, Costin Ionescu, şeful marelui stat major, Aurel Potop subsecrtar de stat al Educaţiei Naţionale, I. Gh. Vântu subsecretar de stat al ministerului Afacerilor Interne, Amiral Bărbuneanu, Subsecretar de stat al marinei, general Dămăianu, subsecretar de stat, al Armatei de uscat. Comisia Aliată de control a fost reprezentată de domnii: general maior V. P. Vinogradov, șeful de stat major al C. Al. C. general Buniașin colonel Molokowski, col. Borisov, col. Haichin, lt. col. Kurmin, maior Luchianoff. Din partea Misiinei Marei Britanii a participat o delegație de ofițeri din toate armele formată din domnii: lt. colonel Galpin, lt. col. de marină Serrailler, maior Miller, maior Deil, cpt. Klinghart, cpt. Aekland, lt. av. Deval. Din, partea Misiunei Statelor Unite au partcipat domnii: C.dor Thomas şi maior Glaude. Deasemeni au luat parte membrii Corpului diplomatic în frunte cu domnii: Jean Paid Boncour reprezent luat apoi cuvântul P. S. S. Veniamin Pocitan, care a arătat sacrificiul făcut de sutele de mii de ostaşi, adevăraţii mucenici ai neamului, căzuţi pe câmpul de bătaie. In numele Armatei D. Gen. C. DAMACEANU, mnistru subsecretar de stat al Armatei de Uscat a rostit o cuvântare spunând: între altele: In numele Armatei, ara marea cinste de a aduce prinosul ei de profundă recunoştinţă faţă de jertfa supremă, pe care fiii acestui Neam au adus-o pe Altarul Sfânt al Ţării, spre binele şi independenţei ei şi a poporului nostru. întreaga Armată, împreună cu tot poporul românesc îşi va aminti totdeauna — cu adâncă smerenie — de toţi cei cari, prin sacrificiul vieţii lor, au izbutit să învngă împrejurările de atâtea ori tragice prin care a trecut Neamul nostru în decursul mult sbuciumatei sale Istorii. Acelaş gând de nemărginită recunoştinţă, îl îndreptăm către Eroii Armatei Sovietice car s’au înfrăţit deapururi cu Eroii Armatei noastre pe câmpul de luptă prin jertfa comună adusă pentru făurirea unei lumi mai bune şi salvarea noastră ca Stat şi Naţiune, înfrăţirea lor prin moarte, este un îndreptar şi o poruncă pentru noi, cei rămaşi în viaţă. Singura cale ce avem de urmat este azi precis şi definitiv trasată de înfăptuirea de la 23 August 1944 şi de tot ce i-a urmat pentru întărirea ei, este singura cale care ne va îngădui să asigurăm în viitor existenţa Tronului, a ţării şi a Neamului nostru“. In numele Apărării Patriotice Ultmul a aluat cuvântul d. Gh. Lu. „Ziua Eroilor ziua comemorării şi s’au jertfit pentru marile năzuinţi cetăţenii au adus pioasa lor recunoo jertfă pentru libertatea şi neatârnament un gând de recunoştinţă pentru ei.au înfrăţit sângele cu cel al fiilor apaţia hoardelor naziste. Astfel s’amata Română şi cea Sovietică, legaşi pe care o vom păstra cu sfinţeniele lor vor rămâne deapururi în îstotantul politic al Franţei, L. Krauss ministrul Cehoslovaciei, Iakovlev şi Korj consilieri ai Ambasadei Sovietice, Sliva însărcinatul cu afaceri al Poloniei, Vanceff consilier al Legaţiei Bulgariei, etc. se mai aflau de faţă domnii: gen. Stănescu, gen. Creţulescu, gen. C. Argeşanu, gen. Dombrovski, primarul general al Capitalei, general ing. Marcu secretar general al Aerului, col. Petru, prefectul Poliţiei Capitalei precum şi un mare număr de ofiţeri generali români, o delegaţie de foşti luptători din războiul 1916—1918, Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul şi Virtutea Militară, delegaţiile Apărării Patriotice şi Confederatei Generale a Muncii. Un escadron de onoare cu muzică şi drapel din reg. Garda Cărare a dat onorurile. ,^'j Serviciul religios La altarul străjuit de patru ostaşi din Escorta Regală s’au depus coroane din partea M. S. Regelui, guvernului, Armatei Române şi Sovietice, Misiunilor Britanică şi Americană, Legaţiei Franţei, Apărării Patriotice, Federaţiei Democratice a Femeilor din România şi Confederaţia Generale a Muncii S’a oficiat apoi un serviciu religios de către un sobor de preoţi în filme cu P. S. S. Veniamin Pocitan, Vicarul Patriarhiei, răspunsurile fiind date de către corul Bisericii Sf. Patriarhii. După terminarea serviciului divin, se păstrează un moment de tăcere, trupa prezintă arma pentru onor iar drapelul se înclină în faţa „Eroului Necunoscut” în timp ce fanfara intonează „Imnul Sacru”, pescu, vicepreşedintele Comitetului Central al Apărării Patriotice. In această zi, a spus d-sa, poporul român se înclină cu veneraţie şi recunoştinţă la mormântul eroilor care au înscris pagini de glorie în lupta pentru democraţie şi progres. Jertfa lor, ne va aminti în permanenţă cine au fost duşmanii noştri de totdeauna şi cine sunt aceia alături de cari ne-am câştigat Independenţa ţării noastre, cine sunt aceia alături de cari am redobândit Ardealul. Vom păstra deapururi amintirea lt.colonelului Ion Buzoianu. Maior Ion Racoţescu» cpt. Serghie Constantin şi a sold. Eftirpiu şi a tuturor eroilor care au luptat împreună cu glorioasa Armată Roşie pentru eliberarea ţării noastre de sub jugul sângeros al cotropitorilor hitlerişti. Dar se cuvine să amintim astăzi, când comemorăm eroii, şi de acele figuri de martiri şi eroi ai poporului român care au căzut victime ale reacţiunii criminale şi ale fascismului sângeros. Prin participarea noastră, la lupta întregului popor român, pentru reconstrucţia ţării, pentru consolidarea Independenţei şi a suveranităţii ei, pentru instaurarea prieteniei trainice cu toate popoarele democratice, şi iubitoare de pace, în frunte cu marea noastră aliată şi prietenă Uniunea Sovietică, vom dovedi că cinstim memoria şi sacrificiul lor. Glorie eternă eroilor poporului român, căzuţi în lupta pentru libertate, democraţie, progres şi independenţa naţională. La ora 12 solemitatea a luat sfârşit cu defilarea escadronului de onoare din reg. de Gardă Călare, de a cinsti şi de a fi vrednici în vecif de jertfele comune aduse pentru des.robire, pentru pace, pentru liber** tate“. Asistența a păstrat apoi art moment de reculegere în memoria eroilor sovietici. i ii CUVANTAREAI: D-LUI DANGULOV ! Vorbește apoi din partea Ambasa-* dei Sovietce. d. Prim secretar de Ambasadă, S. A. Dangulov, care spune: Viteava armată română comemorează astăzi pe simplul soldat sovietic, fiu al Patriei sale. Poporul român prieten, cinsteşte astăzi pe fiul său, ce şi-a dat viaţa pentru Patria sa. Şi astăzi, poporul român prieteen, îşi apleacă drapelele sale îa faţa monumentului soldaţilor care au venit din Uniunea Sovietică în această ţară ca prieteni, jertfindu-se pentru ţara românească. In măreaţa colaborare şi prietenie a acestor oameni simpli, soldaţi sovietici şi soldaţi români, a fost dusă şi câştigată lupta comună. Această prietenie a fost întăriă prin sângele vărsat de fiii ambelor, popoare căzuţi împreună. Aceşti oameni au trecut braţ la braţ prin focul luptelor cele mai crâncene şi au căzut pentru libertate şi pace. Şi în această zi în care cinstim memoria lor auzim glasul lor, părinţii noştri, fraţii noştri, ne spun prin glasul acestor eroi să apărăm ceea ce astăzi este mai bun pentru popoarele noastre prietene şi în faţa acestui monument al simplului soldat rus noi facem jurământ de a apăra această prietenie româno-sovietică. Trăască prietenia dintre popoarele noastre! Trăiască măreaţa cauză a prieteniei româno-sovietice pentru care şi-au dat viaţa părinţii, fraţii şi copiii noştri. M-âi-Pioasa solemnitate a luat sfârşit la ora 1. « Memorial - requiem - day » de la biserica anglicană Din iniţiativa societăţii „Amicii Statelor Unite” şi a misiunii militare americane în Bucureşti, s’a oficiat ori la biserica anglicană un „Memorial-requiem-day” în amintirea eroilor americani. Au participat din partea misiunii militare americane d-nii: lt-colonel Lawrence, col. Wilcox, d-na şi d. secretar de legaţie Hulick, viceconsulul Weldon, apoi d-nii: prof. dr. D. Combiescu, preşedintele societăţii ..Amicii Statelor Unite“, prof. Nicolae Petrescu, d-na Oromolu, d-na Misirliu, d-na Brătescu, dr. Ciocârlan, d-r. Greceanu, secretară şi numeroşi membri ai societăţii. Serviciul religios a fost oficiat de părintele Florian Gâldău de la biserica Domniţa Bălaşa, asistat de sergentul T. S. Hodgeson din misiunea britanică şi de d. Cheethan, organist din misiunea britanică. D. lt.col. Lawrence a vorbit despre însemnătatea acestei zile pentru naţiunile americană şi română. La cimitirele militare din Capitală La cimitirele militare Bellu şi Ghencea şi la cimitirul Eroilor Ghencea, s’au oficiat, la orele 11, servicii religioase, de către preoţii civili şî militari şi s’au rostit cuvântări de către reprezentanţi ai armatei, bisericii şî Apărării Patriotice. Un serviciu religios s-a oficiat deasemenea în Parcul Naţional, la mormântul celor căzuţi 8 Noembrie. La cimitirul Filantropia Un serviciu religios a fost oficiat de prim cantorul Rafail Ruvinski, în prezenţa reprezentantului primăriei de Roşu, a d-lui şef rabin dr. Alexandru Şafran, dr.osen, preşedintele secţiei Cultului din comunitatea Evreilor din Bucureşti. Au mai fost de faţă reprezentanţi ai diferitelor înstituţiuni evreeşti. Au vorbit d-nii şef rabin Şafran şi dr. Rosen omagiind memoria ostaşilor evrei cari alături de ceilalţi camarazi eroi şi-au vărsat sângele pentru întregirea ţării. Vorbitorii au subliniat, apoi, jertfele pe cari le-a dat poporul evreu în timpul prigoanei, socotind că şi cei căzuţi în aceste timpuri sunt eroi ai omenirei. O solemnitate impresionantă a avut loc şi la cimitirul evreesc spaniol, la care a luat cuvântul d- şef rabin dr. Alex. Şafran In toată ţara s’au arborat drapelele aliate şî drapelul naţional şi s’au oficiat servicii religoase în biserici şi cimitire în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Au ţinut cuvântări reprezentanţii Bisericii, Armatei, prefecţii şi primarii. La altarul «Eroului necunoscut» Cuvântările rostite ÎN ȚARA La monumentul eroilor sovietici La ora 11 la Monumentul Eroilor Sovietici căzuţi pentru eliberarea ţării de armatele hitleriste, au depus coroane de flori: Ambasada sovietică, prin d nii consilier Korj, şi secretar Feodorov, Comisia ibteraliată de Control, din partea Armatei Roşii, Arlus, Secţia Militară, Apărarea Patriotică, Confederaţia Generală a Muncii, etc. Din partea Ambasadei sovietice, a fost de faţă d. S. A. Dangulov, prim secretr de ambasadă. Deasemeni o delegaţie a Armatei Române în frunte cu d-nui general Maltopol. Slătescu, Magheru, precum şi numeroşi ofiţeri sovietici şi români, reprezentanţi ai Apărării Patriotice, Arlus şi şi Confederaţiei Generale a Muncii. După ce delegaţii au depus coroanele, a luat cuvântul d. general Maltopol din partea secţiei militare a ARLUS-ului care a spus: „Monumentul acesta la picioarele căruia ne-am adunat astăzi, înclinându ne recunoscători în faţa eroismului sovietic, căruia îi datorăm eliberarea ţării, monumentul acesta să fie semnul gratîtudînel poporului român faţă de generozitatea şi de înalta menire a popoarelor sovietice, al dragostei adânci şi largei înţelegeri, pe care o au faţă de noi vitejii, curagioşii noştri vecini din răsărit. Monumentul acesta, să fie semnul concret al legământului pe care-l fac ostaşii români şi poporul român, ostaşii sovietici şi poporul sovietic. .. ■ I- —wmi^——I————— Aprovizionarea economaieior cu lemne de foc Organele de drept ale subsecretariatului de stat al aprovizionării, împreună cu reprezentanţii autorizaţi ai ministerului agriculturii şi domeniilor, au luat un studiu pentru a aviza asupra măsurilor ce urmează să se ia, în vederea intensificării producţiei exploatărilor forestiere, în ce priveşte lemnul de foc şi de a accelera aprovizionarea Capitalei şi a marilor centre de consum. Această comisie are ca preocupare principală, aprovizionarea salariaţilor şi muncitorilor din instituţii şi întreprinderi, constituiţi în economate. S-a pus problema aprovizionării cu lemne, de pe acum, a acestor categorii de consumatori, folosindu-se sezonul prielnic cât şi posibilităţile de transport, ce se pun larg la dispoziţie de calea ferată. Până în prezent mare parte din instituţiile şi întreprinderile în cauza, au făcut angajamentele necesare, urmând să se facă în sens transportul şi distribuirea lemnelor.