Adevěrul, iulie 1946 (Anul 59, nr. 16601-16626)
1946-07-02 / nr. 16601
EVENIMENTELE DIN PALESTINA OCUPAREA AGENŢIEI EVREEŞTI SA FĂCUT FĂRĂ INFORMAREA AMERICA WASHINGTON, I (Ra«£®r). — Hot purtător «te cuvânt al guvernului »ord£îî3Sî-îc3h a declarat Sâmîsâîa seara că acesta nu a divut nici o legătură cu guvernul britanic sau deo cunoştinţă despre acţiunea întreprinsă împotriva marelui cartier al agenţiei evreeşti din Palestina. Această declaraţie, dată ca răspuns la mai multe întrebări, arată că: »Departamentul de stat nu a primit nici o informalie până după efectuarea raidului întreprins împotriva agenţiei eveeşti. Ambasada britanică din Washington a informat departamntul de stat Sâmbătă de dimineaţă, cu priviree la acţiunea întreprinsă. Departamentul de stat nu se azis în posesia unor suficiente informaţii care să-l pună în măsură să facă vreun comentariu cu privire la această problemă". Conferinţă extraordinară La Tel Aviv IERUSALIM, 1 (Rador) — Conferinţa de la Tel Aviv a adresat evreilor din Palestina un apel prin care îi îndeamnă să nu-şi piardă spranţa şi să-şi păstreze sângele rece în acest moment tragic. Evreii trebue să aştepte în linişte hotărîrile ce vor fi liate şi instrucţiunile ce Ie vor fi date de către Consiliul naţional evreesc în cursul zilei de Luni. Şedinţa Consiliului naţional evreesc va avea loc Luni, la ora 10 şi 30, la Ierusalim. D-rul Weisman socoate situaţia extrem de gravă IERUSALIM, 1 (Rado D. ) Întrevederea d-ruluî Weizmann cu Inaltul Comisar Britanic nu a făcut până în prezent obiectul niciunui comunicat oficial. După cercurile politice evreeşti, dr. Weizmann ar fi declarat în mod răspicat că priveşte situaţia ca fiind extrem de gravă, în urma acţiunii întreprinsă de către guvernul britanic. El ar fi insistat asupra repercusiunilor posibil© al© acestei acţiuni nu numai în Palestina, dar şi în întreaga lume cerând ca o primă măsură, destinată să evite consecinţele dezastruoase, punerea imediată în libertate a membrilor Agenţiei Evreeşti şi a altor şefi evrei arestaţi. Alte persoane pretind a şti că s’ar fi propus d-ruluî Weizmann soluţia prin care acesta să colaborez© cu guvernul britanic, reformând Agenţia Evreească cu alţi membri, agreaţi de către cabinetul britanic, propunere pe care dr. Weizmann ar fi refuzat-o pe Ioc. Muftiul şef de stat al Palestinei ? CAIRO. 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei franceze de presă transmite: Va fi oare posibil, printriuna din acele senzaponaie schimbări politice, despre■, care istoria a înregistrat, destule exemple, ca Muftiul să fie chemat într’o zi să prezideze chestiunile Palestinei, unei Palestine ..suverană, independentă şi arabă”, prietena Marei Britanii? Aceasta este întrebarea: ce se pune în prezent în unele cercuri din Cairorea Britanie şi jiufiu, căruia i s’ar oferi postul de şef de stat al Palestinei, a cărui suveranitate şî independenţă să fie proclamate în condiţiuni identice cu acelea ale Transiordaniei, şi care, ca şi Trans Iordania, să fie legată printr'un tratat de alianţă cu Marea Britanie. Această Palestina ar fi organizată pe baza binecunoscută şi atât de des descrisă a unui stat egal cu acela al arabilor dar fără a avea majoritatea. Este extrem de neplăcut să se pătrundă in secretul cancelariilor cu privire la verosimilul unui astfel de punct ce face parte din domeniul diplomaţiei oculte. Totuşi, este tulburător să se facă o legătură intre aceste svonuri şi textul articolului de fond apărut acum două zile intr’unul dintre cele mai importante ziare arabe din Cairo ale cărui legături cu cercurile diplomatice britanice din capitala Egiptului sunt de notorietate publică. BLOCAREA AVERILOR ROMANESTI - Un articol din ziarul «Liberalul» - EDS“ Prigoanei hitleriste şi caridului liberal de sub şefia d-lui Dinu Brătianu, scrie: „Hotărârea luată ieri la conferinţa de la Paris privitor la bunurile româneşti aflate pe teritoriul naţiiniilor unite şi care vor servi la acoperirea pagubelor suferite de Aliaţi în România, suprimă ultimele mijloace de plată de care ţara noastră dispune în străinătate, în vederea reluării schimburilor. Sub acest aspect, decizia de la Paris contrazice însăşi intenţiile puterilor aliate, care nu odată şi-au exprimat dorinţa de a vedea normalizându-se raporturile comerciale între ţările danubiene şi Apus. Nu discutăm problema reparaţiunilor în sine, ridicată faţă de o ţară ca a noastră, care după însăşi definiţia Aliaţilor a fost calificată ca a patra putere beligerantă contra Germaniei hitleriste, contribuind prin mari sacrificii de sânge şi de bunuri la victoria comună. De asemeni, nu vom reveni asupra tratamentului vitreg aplicat României în domeniul financiar, care prin acţiunea sa de la 23 August a scurtat considerabil războiul în comparaţie cu privilegiile acordate Ungariei, ale cărei trupe au luptat cot la cot cu hitleriştii până la capăt. Nu relevăm nici faptul că o mare parte, dacă nu cea mai mare parte din depunerile în străinătate, aparţin cetăţenilor cari au avut de suferit de au reuşit cel puţin să-şi salveze o parte din avere, transferând-o cu mari riscuri în ţările aliate, în a căror victorie şi spirit de dreptate şi-au pus toate nădejdile. Luând în considerare numai interesele pur materiale ale României, ca şi acelea ale Aliaţilor, ne exprimăm convingerea că s-a comis nu numai o nedreptate, dar şi o gravă eroare, când România, cu o monetă atât de sdruncinată şi cu nevoi atât de mari pentru a-şi complecta utilajul economic, a fost lipsită de ultimele sale mijloace de plată, pentru reluarea comerţului cu ţările industriale cu care a avut legături atât de strânse. Interesele primejduite nu sunt numai ale României şi nu sunt iuiţtai de ordin material, căci izolarea ţării noastre, prin epuizarea tuturor resurselor sale disponibile pe pieţele străine, nu poate avea decât consecinţe defavorabile pentru întreaga operă de refacere. Cât priveşte problema indemnizărilor, ea ar fi putut găsi o soluţie normală mai puţin vexatorie, dar tot atât de substanţială, pentru cei interesaţi. Dacă este adevărat — după maxima franceză — că nedreptatea este totdeauna de partea celor absenţi (Ies absents ont toujours tort), de data aceasta ea s’a dovedit a fi mai ales de partea celor prezenţi”. Adunarea generală a inginerilor silvici din România Eri a avut Ioc în sala soc. ..Progreneral al ministerului de agricultură şî stil Silvic” adunarea generală a ingine- domenii, a adresat Un apel călduros prîrilor silvici din România sub preşedinţia d-lui prof. C. C. Georgescu. Adunarea a fost onorată de prezenţa d-lui C-tin Radneru, secretar general la ministerul de agricultură şi domenii. Cu acest prilej decanul facultăţii de silvicultură din Capitală, d. prof. C. C. Georgescu, preşedintele soc. inginerilor silvici, luând cuvântul a făcut o expunere asupra realizărilor mai de seamă în domeniul activităţii forestiere din întreaga ţară. In încheere a făcut un apel la colegi, membri ai societăţii Progresul silvic”, ca în sectoarele lor de activitate pe teren să dea concurs guvernului, pentru că numai astfel pot fi promovate interesele pădurilor şi slujitorilor ei, vitor la activitatea ce formează să desfăşoare fiecare inginer silvic, pentru că prin ajutorul producţiei realizate să se asigure necesităţile, în ce priveşte lemnul de foc şi lemnul de lucru, atât pentru Instituţiile de stat cât şi pentru populaţie. Insistă apoi ca inactivitatea lor inginerii să păstreze în permanenţă contactul cu autorităţile şi reprezentanţii PV+uric politice democrate spre a-i Informa atât asupra Cantităţilor realizate cât şi supra repartiţiei bunurilor păduri.1. A mai vorbit de Ştefan Predescu, sacretarul general al Societăţii. S’au expediat telegrame omagiale Maiestăţii Sale Regelui, d-lui prl.m. ministru Petru Groza si d-lor miniştri D. Constantin Bachleru, secretar de Romulus Zăroni si Traian Săvulescu. CONFERINŢA MICII INDUSTRII Sâmbătă s-a deschis, în sala festivă Ineral la Subsecretariatul de Stat al a Camerei de comerţ şi industrie, conferinţa pe ţară a industriei mici şi mijlocii convocată de U. S. I. C., la care au participat reprezentanţii sindicatelor industriei mici şi mijlocii din toată ţara. D. dr. Alexandru Radu a vorbit despre rolul pe care mica industrie şi cea mijlocie o are în ridicarea economiei naţionale. Arată apoi în linii generale, problemele de care va avea să se ocupe conferinţa şi anume: poziţia micei industrii în economia ţării, aprovizionarea cu materii prime şi combustibil; încadrarea în politica comerţului exterior; justa aşezare a impozitelor. ________________ __ D-sa a citit o telegramă a Uniunii înecare se şopteşte că s’ar afla ace’generale a micilor industriaşi din Ruitualmente în examinare un proect ce gama care salută Conferinţa, tinde să clarifice relaţiile dintre Ma ' D, Leopold Filderman, secretar dlIndustriei de Stat a arătat legăturile strânse ce există între cele 14 mari stabilimente ale Statului şi mica industrie subliniind perspectivele de colaborare ce se vor realiza. D. V. V. Protopopescu secretar general la ministerul aprovizionării a arătat că guvernul are tot interesul să menţină existenţa claselor mici şi mijlocii în speţă mica industrie şi micul comerţ ca şi cel mijlociu. Faptul acesta a şi fost anunţat de altfel în platforma-program a guvernului In ce priveşte problemele fiscale a arătat că guvernul a moştenit un sistem fiscal ce datează încă din 1923 şi un aparat de stat care atunci când a fost creat i s’au fixat salarii sub minimale pe motiv că ei vor şti să se aranjeze. Guvernul vine acum cu măsura din ce în ce mai bune în materie fiscală. Privitor la control d. V. V. Protopopescu a declarat că din cauza negustorilor „de lovitură” şi a industriaşilor „de războiu” trebue menţinut controlul. După desvoltarea referatelor, a luat cuvântul d- Tudor Ionescu, ministrul industriei de stat care a început prin a arăta că la noi, ca de altfel în toate ţările, în care a dictat capitalul internaţional, industria s’a desvoltat anarhic, astfel că n’a putut produce decât atât cât dicta acest capital internaţional. Interesele industriei mici însă se identifică cu cele ale Statului şi prin colaborarea cu ele se va da o nouă turnură aşezării industriale a României A examinat apoi problema creditului şi a arătat că întregul credit al ţării va trebui dirijat pentru binele general. In încheere d-sa a desminţit versiunile că s’ar urmări socializarea întreprinderilor In cursul după amiezii au continuat şedinţele de lucru la care au vorbit d-nii: Staneff despre problemele fiscale; Buzatu despre regimul preţurilor şi controlului; Zizi Vrancea despre problema transporturilor rutiere; Grumberg despre industria de încălţăminte; Străjeru despre cauzele şi urmările evaziunilor şi necesitatea unui credit pentru furniturile datorate economatelor; Dona D. despre problemele industriei chimicale. Au urmat discuţii asupra rapoartelor la care au participat toţi membrii prezenţi. S-a expediat o telegramă M. S. Regelui Mihai I., d-lui industriaşi, ei sunt fără voia lor tractori. D. Emanuel Bercovici a vorbit despre fiscalitatea excesivă. D. Buzatu, din partea micilor industriaşi pielari, a arătat că repartiţiile de mărfuri se fac în proporţie de 10% pentru micii industriaşi şi 90% pentru industriaşi. D. dr. Gheorghe Savin, vicepreşedinte al U. S. I. C.-ului şi consilier al Camerei de comerţ din Bucureşti, a cerut ca suma de 400 de miliarde lei ce trebue acoperită din impozitul comercial să se realizeze prin raportare şi a anunţat că începând de săptămâna viitoare procesele verbale de sabotaj vor fi verificate de către o comisiune, din care va face parte şi un negustor spre a se evita abuzurile. Au mai vorbit apoi d-nii: Popanschi, Ciculescu, Hirsch Covaci şi Birnbaum după care a luat cuvântul d. V. V. Protopescu, secretar general la subsecretariatul de stat al aprovizionării, care a atacat sistemul de impunere practicat de o aparatură fiscală putredă, care, de multe ori, violentează negustorii ca să compromită guvernul. In ce priveşte controlul, d-sa a declarat că dat fiind abundenţa din unele sectoare, cum este cel al bumbacului, controlul nu va mai avea obiect şi se va ajunge şi la oarecare, libertate în acest sector. S’a expediat apoi o telegramă d-lui prim ministru dr. Petru Groza şi s’a . . . , votat o moţiune în sensul celor dis-,prim ministru dr. Petru ciroza și sa curate votat o moțiune- întrunirea comercianţilor DIN CADRUL U. S . C - ULUI Duminică dimineaţă, la ora 10, a început în sala festivă a Camerei de comerţ şi industrie, întrunirea comercianţilor convocată de U. S. I. C. A prezidat d. dr. Alexandru Radu, preşedintele U. S. I. C.-ului, care a cerut modificarea sistemului defectuos al nouilor impuneri, controlorilor onorifici şi reprezentarea comercianţilor în Parlament. D. dr. Ionel Wittner a adus salutul micilor industriaşi arătând că au aceleaşi revendicări ca şi comercianţii. D. Varon din partea Sindicatului zarzavagiilor a cerut reluarea colectărilor prin organizaţiile profesionale şi desfinţarea poliţiei comunale. D. Filip R. Filip a expus problemele comerţului de textile şi a cerut să se dea posibilitate comercianţilor să se aprovizoneze la alb, deoarece siliţi să plătească, suprapreţuri de i UlTIMELE 7 zile „Comedianta“ la Grădina „IZBÂNDA “ leton 3 9® 97 ADEVĂRUL ELECTRIFICAREA SATELOR D-nii Teohari Georgescu, ministru de interne, Silviu, secretar general, Tănăsescu, director la acest departament și inginer Nicolau, la festivitatea din satul Tătăran (Prahova) CONFERINŢA PE ŢARĂ A COMITETULUI DEMOCRAT EVREESC D. Neagu Andrei, aduce salutul comitetului central al partidului comunist român. D. av. Focşteteanu, în numele Uniune! evreilor din România, constată că s’au putut netezi asperităţile între lamentare, revendicările populaţiei toate organizaţiile evreeşti pentru a evreeşti şî lupta împotriva antisemi- _se duce lupta pentru promovarea tismului. Şedinţa festivă a fost deschisă în faţa a unui numeros public şi a delegaţilor din întreaga ţară şi a prelideumului alcătuit din d-nii şef rabin dr. A. Şafran, av. Leopold Filderman, av. I. Şraer, secretar , general al ministerului afacerilor interne, M. Sărăţeanu, Em. Ellenboggen, Olei Cohn I. Esselsohn dr. Em. Doi . I. Iscovici şi av. N. Goldhamer, D. M. H. Maxy, preşedintele Comiteţuh , aduce salutul său oaspeţilor cari a ţinut să asiste la această conferin, TM d-lui dr. Petru Groza preşedinte .l consiliului de miniştri care, în urm. invitaţiei făcute, a binevoit să răpundă printr’o scrisoare, în care exprimă regretul că nu poate parpa la conferinţă. „ Declarând şedinţa deschidă, sp. că Comitetul se găeşte la un an de activitate, populaţia evreiască a o rând la programul Comitetului. Azi, mai mult ca oricând, se impune intensificarea luptei împotriva reacţiunii şi a antisemitismului internaţional. Laudă rezistenţa evreilor de pretutindeni în timpul regimurilor urii de rasă. D. şef rabin dr. Al. Şafran spune că poporul evreu a sorbit şi ultima picătură din potirul suferinţei, aşa că cere ca el să ia învăţătură şi fiecare să stea strâns lângă celălalt într’o bună şi ■ rodnică frăţietate. •Accentuează că populaţia evreiască se cuvine să-şi arate dragostea faţă de M. S. Regele, M. S. Regina Mamă, guvernul dr. Petru Groza, ca şi faţă de armata roşie, comandată de marele generalissim Stalin care a scăpat-o de la pieire. Au mai adus salutul lor conferinţei Comitetului de rabin Rubin, în numele Uniunei rabinilor tradiţionali, d-na Alexandrina Mircea, în numele Federaţiei democrate a femeilor din România, av. Tumalchin, în numele partidului evreesc din România şi Esselsohn, în numele Blocului Palestinei muncitoare. D. Dan Eşanu, vicepreşedintele Executivei Organizaţiei Sioniste din România, aduce, în numele ei salutul ei tradiţional conferinţei. D-sa protestează împotriva măsurilor luate de autorităţile britanice în Palestina, măsuri prin care se nesocoteşte obligaţiile asumate prin Mandatul asupra Palestinei. D. Theodor Iordăchescu, secretarul general al partidului social democrat, făgăduieşte tot sprijinul partidului ce-l reprezintă ideilor de libertate şi egalitate pentru evreii din România. D. M. Sărăţeanu, preşedintele Uniuunii evreilor români, spune că Uniunea ce o conduce s’a alăturat dela început Comitetului democratic evreesc, convinsă că numai într’un spirit democratic se poate rezolva problema evreiască din România. Au mai adus salutul lor conforireprezentanţii asociaţiei „Ikuf’ a, Oştilor deportaţi ai tineretului. O amiază, la orele 4.30, au1- 1 a teatrului Barascheum.area referatelor. 1...Itarc- referatelor va continua, et sala teatrului Baraşeum, azi r'neaţă şi dur' amiază la orele :'0 Seara, lt. ore 1 8.30 se dă, în 0- 1 vea delegaţilor, în grădina „Astoria’ ■ din str. Anton Pan 56, de către teatrul de artă „lt.UF” un spectacol cu piesa „Vrăjitoarea” de A. Goldfaden. După spectacol va fi o masă comună la grădina restaurantului „Silistra”. Eri, dimineaţă, la ora 10, s-a deschis în sala cinematografului „Tomis”, din calea Călăraşi 11, conferinţa pe ţară a Comitetului democrat evreesc pentru a discuta: unitatea democrată evreească, alegerile par . ŞTIRI EXTERNE @ COPENHAGA, 1 (Rador). — Maiorul Fremning Muns, şeful paraşutiştiior danezi care au operait în timpul ocupaţiei germane, a fost arestat de poliţia din Copenhaga, sub acuzarea de a fi defraudat 30.000 lire sterline, primite din surse britanice pentru finanţarea mişcării daneze de rezistenţă. • VARŞOVIA. 1 (Rador). — Consiliul de miniştri polonez a hotărît să ceară guvernului britanic înapoierea în Polonia a rămăşiţelor pământeşti ale generalului Sikorski, ce vor fi înhumate luna viitoare în cadrul unor funeralii solemne. ■ Singur d. Mîkolajczyk s’a abţinut de a vota această hotărîre. © LONDRA, 1 (Rador). — Autorităţile nordamericane de ocupaţie din Germania au restituit proprietarilor lor de drept, peste 50.000 din cele un milion de cărţi jefuite de nazişti in timpul războiului. Din acest lot, Franţa a primit peste 40.000 cărţi, restul lor fiind atribuit Belgiei. • VARŞOVIA 1 (Rador). — Sâmbătă seara i s’a semnat acordul comercial polono-ungar. • ATENA 1 (Rador — Corespondentul agenţiei franceze de presă anunţă că se va înfiinţa o mare comisiune parlamentară, însărcinată cu anchetarea activităţii tuturor organizaţiunîlor de rezistenţă în timpul ocupaţiuniî. Preşedintele Camerei va consulta Luni, în această privinţă, pe toţi conducătorii politicî. m BEYSUTH 1 (Rador). — Preşedintele republicii Libanului, d. Bechara el Khoury, s’a înapoiat Sâmbătă dela Ankara dela vizita ce a făcut preşedintelui republicii turce. Consiliul de miniştri libanez s’a întrunit Sâmbătă seara pentru a lua cunoştinţă de rezultatel acestei vizite. a NANKING. 1 (Rador) — „Dată fiind situaţia actuală sunt puţine şanse de a se ajunge la un acord înainte de data de 30 iunie la ora prânzului dată când expiră armistiţiul”, a declarat d. Vang Ping Nan, purtătorul de cuvânt al partidului comunist chinez. „Planul generalului Marshall, a declarat el în continuare, se acordă cu vederile partidului comunist. Dacă vom ajunge la un acord asupra principiilor restul va fi uşor“. ^ ţ%·0 %$± ţ›?»0 %›■■ mm Informaţii Comitetul central electoral al blocului partidelor democratice cuprinde mai multe secţii cu o diversa ordine de preocupări. Suntem informaţi astfel, că una dintre secţii şi anume acea economică, a făcut recomandări pentru uşurarea aprovizionării oraşelor obţinând în urma demersurilor, desfiinţarea controlului la bariere pentru alimente, alcătuirea unor comisiuni de pieţe pentru stabilirea silnică a preţurilor în hale, sporirea producţiei uneltelor apicole, etc. etc. Credem că aceste lăudabile preocupări ale comisiei centrale electorale nu vor scuti guvernul de a se ocupa și dânsul de problemele de această natură care se pare că intră în rosturile sale. După cum ar fi cazul, poate, să sperăm că și după alegeri va continua această grijă pe care o are astăzi Comitetul central electoral, pentru nevoile masselor populare. M. GRAUR AVOCAT Bulevardul Carol; 86 Consu aflr 406 Telefon 407 69 D. Virgil Moldoveanu-Dunăre a fost numit delegatul ministerului de finanţe în consiliul de administraţie al Casei sănătăţii. Dentistul Schlossberg S’A MUTAT în strada Sff. Gheorghe Nou, 27 lângă fostul Oficiu al stării civile. Telefon 3.19.02 Sindicatul brutarilor şi-a sărbătorit Sâmbătă patronul şi hramul bisericii Bradu-Staicu, biserică ctitorită acum o sută de ani de fostul preşedinte al breslei, Staicu Brutaru. Slujba religioasă a fost oficiată de P. S. Episcop dr. Antim Nicu, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu preotul econom Silvestru Vatriciu, parohul bisericii. Au luat parte d-nii: L Cristescu, secretar general al primăriei Capitalei, reprezentând pe d. general Dombrovschi, Moldoveanu, de la subsecretariatul de Stat al aprovizionări, Gogu Cristescu, preşedinte sindicatului brutarilor Rudolf Pascu, vicepreşedinte; av. Folizu; Petre Tamburis; Ganovîei; Mişu Haristadi; Temistocle Anahorlis, etc.. Cu acest prilej s-a împărţit îmbrăcăminte, lingerie şi încălţăminte la zece copii de muncitori din industria alimentară. Sanatoriul „Modern“ Strada D. Oncîui 10. Telefon î.99-33. Instituţie specială de NAŞTERI Chirurgie Suprav. medicală a copilulii .51. SAM WATTS AFECŢIUNI SEXUALE 5MFOTENTA VENERICE PIAŢA ROSETTI 4 ETAJUL H (STEAUA ROMÂNIEI) Consult 12 2, 4-8 d. a. Tel. 3.13.81 dă consultaţii în villa „Cornelia“ lângă Telef. In cursul zilei de azi d. Ion Mihalache va sosi în Bucureşti. Imediat după venirea d-sale, biroul politic al naţional-ţărăniştilor va fi convocat. Ieri dimineaţă d. Iuliu Maniu a avut o întrevedere cu d. ministru Emil Haţieganu. S-a examinat noul proect de lege electorală, înaintat partidului naţional-ţărănesc de către guvern Sâmbătă seara. Organizaţia Sionistă din Bucureşti cheamă pe toţi membrii săi la consfătuirea ce va avea loc Marţi 2 Iulie 1946 orele 6.30 seara la sediul din str. Remus nr. 15, în legătură cu ultimele evenimente din Palestina. BĂILE OLANESTI In lunile Iulie şi August Doctorul Grigore Graur f ■ PASTA de DINŢI CARBUZGH ceamcu'nunaf ’ ca cea înfnhmfet^ăl ARM MOCEA „CĂMINUL NORA« PASAJUL ROMAN 16 Mobile moderne, Mobile Bucătărie! Mobile Copil, Fotolii pat RACITOARE cu preţuri reduse RO 1585 1944 Azi, la ora 12.30, d. prof. dr. Emil Haţieganu, reprezentantul partidului naţional-ţărănesc în guvern, va avea o întrevedere cu d. Emil Bodnăraş, secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri. BONUL DE PAINE Mâine, Marţi 2 Iulie, este valabil bonul nr. 54 (ambele jumătăţi) pentru 300 gr pâine. Dr. I. RÂJNICEANU VENERICE — SIFILIS — SEXUALE Blenoragia şi complicaţiile ei Str. Vasile Lascăr 12 parter (Statuia Rosetti) Consult. 101 şi 4 7 Tel. 5.52.10 BOLI DE PLAMANI BOLI DE STOMAC REUMATISM Radiograf II-Radioscopii DR. HORIA BRĂESCU Calea Văcărești Nr. 15 Telefon 3.14.42 Consult. 9—1 și 4—7 PRETURA PLASA ARDUD JUD. SATU MARE Asociaţia comunelor din plasa Ardud pentru refacerea şi construirea drumurilor Nr. 2707 25 Iunie 1946 PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală, ca în ziua de 15 Iulie 1948 ora 10 a. m., se va ţine în localul Preturii Axduct, sediul societăţii licitaţie publică,, cu oferte închise şi sigilate pentru aprovizionarea a 250 vagoane piatră de carieră şi bolovani de râu, pprecum şi 50 vagoane lespezi de piatră.. Materialele de mai sus se vor preda in gările Ardud, Terebesti şi Baba Novac Pentru furnizarea acestor materiale se acordă termen de 60 de zile. Licitaţia se va ţine cu respectarea formelor prevăzute de L. C P. pe baza Caietul de sarcini si a devizului care se poate vedea zilnic la pretura Ardud jud. Satu Mare între orele 12 și ia fam. Pretor principal. VASILIU TEODOR p. secretar, Rulban Vasile RADIO SORBOISA Calea Victoriei 128 A repară aparatul dvs. defect în cele mai optime condițiuni la domiciliu și în laborator. Tel. 5.82.CA !A apărut: VEAC NOU Revistă de cultură Nr. 30 COLABOREAZĂ Metzi Acontz, Mi Borutzki, P. Rusu, Ion Călugăru, Florica Cordescu, Mihail Cosma, V- Cristian, H. Deleanu, Gh. Dinu, Vasile Dobrian, M. F. Economu, Constantin Fediu, D. Ganea, Th- Heiban, Victor Kernbach, Aurel Lambrino, Al. Lampadarie, Horia Liman, Ligia Mocovei, V. Mancilea, M- Roşea, Mihail Sadoveanu, Eugen Stec, Ierocita Şerbu, Andrei Tudor, Petru Vintilă, B. Zaharescu. Mmm! I mmdA , jw&.fâiâ&atocc 22 WUJAILOL I ! PREGĂTEȘTE FEMEILOR O MARE SURPRIZĂ TRANSPORTURI cu Autocamnioane proprii de Mărfuri — Fructe ** Zarzavat — Vin — Hârtie — Cherestea Execută „ORO-Transport" B-dul Elisabeta Nr. 55 Piața Cogălniceanu (col^ Prevaei) Telefon Nr. 4.07.36 CARUCIOARE DE COPII Landouri şi Sporturi scăimaşe a adus: „LAN ,4 DOI7X ELEGANT”, 5 Alela Hibescu Vodă ă (print a la dreapta din Şerban Vodă IH). Telefon rJ 3.54.18..r Vizitaţi spre convingere I ' | aurdbuzTturisme ZILNIC BRAŞOV SIBIUI . f i 7 A PITEŞTI—GOVORA— CĂLIMAN&STI —^ • • Tei. Cura ennirala lit .as» .. “* ‘ IZVOR 2 3.65.21 Surse speciale în toafi fare 3143128 Camioane orice tonaj Dr. Const. C. Grigoriu BOLI DE FEMEI VENERICE CHIRURGICALE Tratamente electrice Reumatism — ionizări „ STR. SF. GHEORGHE NOU, 7 Consult. 7—li; 4—7 Tel. 3.37.24