Adevěrul, iulie 1946 (Anul 59, nr. 16601-16626)

1946-07-02 / nr. 16601

EVENIMENTELE DIN PALESTINA OCUPAREA AGENŢIEI EVREEŞTI SA FĂCUT FĂRĂ INFORMAREA AMERICA WASHINGTON, I (Ra­­«£®r). — Hot purtător «te cu­­­vânt al guvernului »ord­­£îî3Sî-îc3h a declarat Sâm­­îsâîa seara că acesta nu a divut nici o legătură cu guvernul britanic sau deo cunoştinţă despre acţiunea întreprinsă îm­potriva marelui cartier al agenţiei evreeşti din Pa­lestina. Această declaraţie, dată ca răspuns la mai multe întrebări, arată că: »Departamentul de stat nu a primit nici o infor­malie până după efectua­rea raidului întreprins împotriva agenţiei eve­­eşti. Ambasada britanică din Washington a informat departamntul de stat Sâmbătă de dimineaţă, cu priviree la acţiunea între­prinsă. Departamentul de stat nu se azis în posesia unor suficiente informaţii care să-l pună în măsură să facă vreun comentariu cu privire la această proble­mă". Conferinţă extraordinară La Tel Aviv IERUSALIM, 1 (Rador) — Conferinţa de la Tel Aviv a adre­sat evreilor din Palestina un apel prin care îi îndeamnă să nu-şi piardă sp­­ranţa şi să-şi păstreze sângele rece în acest moment tragic. Evreii trebue să aştepte în li­nişte hotărîrile ce vor fi liate şi instrucţiunile ce Ie vor fi date de către Consiliul naţional evreesc în cursul zilei de Luni. Şedinţa Consiliului naţional evreesc va avea loc Luni, la ora 10 şi 30, la Ierusalim. D-rul Weisman socoate situaţia extrem de gravă IERUSALIM, 1 (Rado D. ) În­trevederea d-ruluî Weizmann cu­ Inaltul Comisar Britanic nu a făcut până în prezent obiectul niciunui comunicat oficial. După cercurile politice evreeşti, dr. Weizmann ar fi declarat în mod răspicat că priveşte situaţia ca fiind extrem de gravă, în urma acţiunii întreprinsă de către gu­vernul britanic. El ar fi insistat asupra repercusiunilor posibil© al© acestei acţiuni nu numai în Palestina, dar şi în întreaga lume cerând ca o primă măsură, des­tinată să evite consecinţele de­zastruoase, punerea imediată în libertate a membrilor Agenţiei Evreeşti şi a altor şefi evrei ares­taţi. Alte persoane pretind a şti că s’ar fi propus d-ruluî Weizmann soluţia prin care acesta să cola­borez© cu guvernul britanic, re­formând Agenţia Evreească cu alţi membri, agreaţi de către ca­binetul britanic, propunere pe care dr. Weizmann ar fi refuzat-o pe Ioc. Muftiul şef de stat al Palestinei ? CAIRO. 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei franceze de presă transmite: Va fi oare posibil, printriuna din acele senzap­onaie schimbări politice, despre■, care istoria a înregistrat, des­tule exemple, ca Muftiul să fie che­­mat într’o zi să prezideze chestiunile Palestinei, unei Palestine ..suverană, independentă şi arabă”, prietena Ma­rei Britanii? Aceasta este întrebarea: ce se pune în prezent în unele cercuri din Cairo­­rea Britanie şi jiufiu, căruia i s’ar oferi postul de şef de stat al Pales­­tinei, a cărui suveranitate şî inde­pendenţă să fie proclamate în condi­­ţiuni identice cu acelea ale Transi­ordaniei, şi care, ca şi Trans Ior­dania, să fie legată printr'un tratat de ali­anţă cu Marea Britanie. Această Palestina ar fi organizată pe baza binecunoscută şi atât de des descrisă a unui stat egal cu acela al arabilor dar fără a avea majorita­tea. Este extrem de neplăcut să se pă­trundă in secretul cancelariilor cu privire la verosimilul unui­­ ast­­fel de punct ce face parte din dome­niul diplomaţiei oculte. Totuşi, este tulburător să se facă o legătură intre aceste svonuri şi textul articolului de fond apărut acum două zile intr’unul dintre cele mai impor­­tante ziare arabe din Cairo ale cărui legături cu cercurile diplomatice bri­tanice din capitala Egiptului sunt de notorietate publică. BLOCAREA AVERILOR ROMANESTI - Un articol din ziarul «Liberalul» - E­DS“ Prigoanei hitleriste şi cari­dului liberal de sub şefia d-lui Dinu Brătianu, scrie: „Hotărârea luată ieri la conferinţa de la Paris­ privitor la bunurile ro­mâneşti aflate pe teritoriul naţiiniilor unite şi care vor servi la acoperirea pagubelor suferite de Aliaţi în Ro­mânia, suprimă ultimele mijloace de plată de care ţara noastră dispune în străinătate, în vederea reluării schim­­­burilor. Sub acest aspect, decizia de la Pa­ris contrazice însăşi intenţiile puteri­lor aliate, care nu odată şi-au expri­mat dorinţa de a vedea normalizân­­du-se raporturile comerciale între ţările danubiene şi Apus. Nu discutăm problema reparaţiu­­nilor în sine, ridicată faţă de o ţară ca a noastră, care după însăşi defi­niţia Aliaţilor a fost calificată ca a patra putere beligerantă contra Ger­maniei hitleriste, contribuind prin mari sacrificii de sânge şi de bunuri la victoria comună. De asemeni, nu vom reveni asupra tratamentului vitreg aplicat Româ­niei în domeniul financiar, care prin acţiunea sa de la 23 August a scurtat considerabil războiul în comparaţie cu privilegiile acordate Ungariei, ale cărei trupe au luptat cot la cot cu hitleriştii până la capăt. Nu relevăm nici faptul că o mare parte, dacă nu cea mai mare parte din depunerile în străinătate, aparţin cetăţenilor cari au avut de suferit de au reuşit cel puţin să-şi salveze o parte din avere, transferând-o cu mari riscuri în ţările aliate, în a că­ror victorie şi spirit de dreptate şi-au pus toate nădejdile. Luând în considerare numai inte­resele pur materiale ale României, ca­ şi acelea ale Aliaţilor, ne expri­măm convingerea că s-a comis nu nu­mai o nedreptate, dar şi o gravă e­­roare, când România, cu o monetă atât de sdruncinată şi cu nevoi atât de mari pentru a-şi complecta utila­jul economic, a fost lipsită de ulti­mele sale mijloace de plată, pentru reluarea comerţului cu ţările indus­triale cu care a avut legături atât de strânse. Interesele primejduite nu sunt nu­mai ale României şi nu sunt iuiţtai de ordin material, căci izolarea ţă­rii noastre, prin epuizarea tuturor resurselor sale disponibile pe pieţele străine, nu poate avea decât conse­cinţe defavorabile pentru întreaga operă de refacere. Cât priveşte problema indemniză­­rilor, ea ar fi putut găsi o soluţie normală mai puţin vexatorie, dar tot atât de substanţială, pentru cei interesaţi. Dacă este adevărat — după ma­xima franceză — că nedreptatea este totdeauna de partea celor absenţi (Ies absents ont toujours tort), de data aceasta ea s’a dovedit a fi mai ales de partea celor prezenţi”. Adunarea generală a inginerilor silvici din România Eri a avut Ioc în sala soc. ..Progre­­neral al ministerului de agricultură şî stil Silvic” adunarea generală a ingine-­ domenii, a adresat Un apel călduros prî­rilor silvici din România sub preşedinţia d-lui prof. C. C. Georgescu. Adunarea a fost onorată de prezenţa d-lui C-tin Rad­neru, secretar general la ministerul de agricultură şi domenii. Cu acest prilej decanul facultăţii de silvicultură din Capitală, d. prof. C. C. Georgescu, preşedintele soc. inginerilor silvici, luând cuvântul a făcut o expu­nere asupra realizărilor mai de seamă în domeniul activităţii forestiere din în­treaga ţară. In încheere a făcut un apel la colegi, membri ai societăţii Progresul silvic”, ca în sectoarele lor de activitate pe te­ren să dea concurs guvernului, pentru că numai astfel pot fi promovate intere­sele pădurilor şi slujitorilor ei, vitor la activitatea ce formează să des­făşoare fiecare inginer silvic, pentru că prin ajutorul producţiei realizate să se asigure necesităţile, în ce priveşte lem­nul de foc şi lemnul de lucru, atât pen­tru Instituţiile de stat cât şi pentru populaţie. Insistă apoi ca in­activitatea lor inginerii să păstreze în permanenţă contactul cu autorităţile şi reprezen­tanţii PV+u­ric politice democrate spre a-i Informa atât asupra Cantităţilor rea­lizate cât şi supra repartiţiei bunurilor păduri.1. A mai vorbit de Ştefan Predescu, sa­cretarul general al Societăţii. S’au expediat telegrame omagiale Maiestăţii Sale Regelui, d-lui prl.m. ministru Petru Groza si d-lor miniştri D. Constantin Bachleru, secretar de­ Romulus Zăroni si Traian Săvulescu. CONFERINŢA MICII INDUSTRII Sâmbătă s-a deschis, în sala festivă I­neral la Subsecretariatul de Stat al a Camerei de comerţ şi industrie, conferinţa pe ţară a industriei mici şi mijlocii convocată de U. S. I. C., la care au participat reprezentanţii sin­dicatelor industriei mici şi mijlocii din toată ţara. D. dr. Alexandru Radu a vorbit despre rolul pe care mica industrie şi cea mijlocie o are în ridicarea eco­nomiei naţionale. Arată apoi în linii generale, problemele de care va a­­vea să se ocupe conferinţa şi anume: poziţia micei industrii în economia ţă­rii, aprovizionarea cu materii prime şi combustibil; încadrarea în politica comerţului exterior; justa aşezare a impozitelor. ________________ __ D-sa a citit o telegramă a Uniunii înecare se şopteşte că s’ar afla ace’generale a micilor industriaşi din Rui­­tualmente în examinare un proect ce gam­a care salută Conferinţa, tinde să clarifice relaţiile dintre Ma­ ' D, Leopold Filderman, secretar dl­Industriei de Stat a arătat legăturile strânse ce există între cele 14 mari stabilimente ale Statului şi mica in­dustrie subliniind perspectivele de colaborare ce se vor realiza. D. V. V. Protopopescu secretar ge­neral la ministerul aprovizionării a arătat că guvernul are tot interesul să menţină existenţa claselor mici şi mijlocii în speţă mica industrie şi micul comerţ ca şi cel mijlociu. Fap­tul acesta a şi fost anunţat de altfel în­ platforma-program a guvernului In ce priveşte problemele fiscale a arătat că guvernul a moştenit un sis­tem fiscal ce datează încă din 1923 şi un aparat de stat care atunci când a fost creat i s’au fixat salarii sub minimale pe motiv că ei vor şti să se aranjeze. Guvernul vine acum cu măsura din ce în ce mai bune în ma­terie fiscală. Privitor la control d. V. V. Proto­­popescu a declarat că din cauza ne­gustorilor „de lovitură” şi a indus­triaşilor „de războiu” trebue menţi­nut controlul. Dup­ă desvoltarea referatelor, a luat cuvântul d- Tudor Ionescu, mini­strul industriei de stat care a început prin a arăta că la noi, ca de altfel în toate ţările, în care a dictat ca­pitalul internaţional, industria s’a desvoltat anarhic, astfel că n’a putut produce decât atât cât dicta acest capital internaţional. Interesele industriei mici însă se i­­dentifică cu cele ale Statului şi prin colaborarea cu ele se va da o nouă turnură aşezării industriale a Ro­mâniei A examinat apoi problema creditu­lui şi a arătat că întregul credit al ţării va trebui dirijat pentru binele general. In încheere d-sa a desminţit ver­siunile că s’ar urmări socializarea în­treprinderilor In cursul după amie­zii au continuat şedinţele de lucru la care au vorbit d-nii: Staneff despre problemele fiscale; Buzatu despre re­gimul preţurilor şi controlului; Zizi Vrancea despre problema transportu­rilor rutiere; Grumberg despre indu­stria de încălţăminte; Străjeru despre cauzele şi urmările evaziunilor şi ne­cesitatea unui credit pentru furnitu­rile datorate economatelor; Dona D. despre problemele industriei chimi­cale. Au urmat discu­ţii asupra ra­poartelor la care au participat toţi membrii prezenţi. S-a expediat o te­legramă M. S. Regelui Mihai I., d-lui in­dustriaşi, ei sunt fără voia lor tractori. D. Emanuel Bercovici a vorbit des­pre fiscalitatea excesivă. D. Buzatu, din partea micilor in­dustriaşi pielari, a arătat că reparti­ţiile de mărfuri se fac în proporţie de 10% pentru micii industriaşi şi 90% pentru industriaşi. D. dr. Gheorghe Savin, vicepreşe­dinte al U. S. I. C.-ului şi consilier al Camerei de comerţ din Bucureşti, a cerut ca suma de 400 de miliarde lei ce trebue acoperită din impozitul comercial să se realizeze prin rapor­­tare şi a anunţat că începând de săp­tămâna viitoare procesele verbale de sabotaj vor fi verificate de către o comisiune, din care va face parte şi un negustor spre a se evita­ abuzurile. Au mai vorbit apoi d-nii: Popan­­schi, Ciculescu, Hirsch Covaci şi Birnbaum după care a luat cuvântul d. V. V. Protopescu, secretar general la subsecretariatul de stat al aprovi­zionării, care a atacat sistemul de impunere practicat de o aparatură fiscală putredă, care, de multe ori, violentează negustorii ca să compro­mită guvernul. In ce priveşte controlul, d-sa a de­clarat că dat fiind abundenţa din u­­nele sectoare, cum este cel al bum­bacului, controlul nu va mai avea o­­biect şi se va ajunge şi la oarecare, libertate în acest sector. S’a expediat apoi o telegramă d-lui prim ministru dr. Petru Groza şi s’a . . . , votat o moţiune în sensul celor dis-,prim ministru dr. Petru ciroza și sa curate votat o moțiune- întrunirea comercianţilor DIN CADRUL U. S . C - ULUI Duminică dimineaţă, la ora 10, a început în sala festivă a Camerei de comerţ şi industrie, întrunirea com­er­­cianţilor convocată de U. S. I. C. A prezidat d. dr. Alexandru Ra­du, preşedintele U. S. I. C.-ului, care a cerut modificarea sistemului defectuos al nouilor impuneri, con­trolorilor onorifici şi reprezentarea comercianţilor în Parlament. D. dr. Ionel Wittner a adus salu­tul micilor industriaşi arătând că au aceleaşi revendicări ca şi comer­cianţii. D. Varon din partea Sindicatului zarzavagiilor a cerut reluarea colec­tărilor prin organizaţiile profesio­nale şi desfinţarea poliţiei comunale. D. Filip R. Filip a expus probleme­le comerţului de textile şi a cerut să se dea posibilitate comercianţilor să se aprovizoneze la alb, deoarece si­liţi să plătească, suprapreţuri de i­­­ UlTIMELE 7 zile „Comedianta“ la Grădina „IZBÂNDA “ leton 3 9® 97 ADEVĂRUL ELECTRIFICAREA SATELOR D-nii Teohari Georgescu, ministru de interne,­­ Silviu, secre­tar general, Tănăsescu, director la acest departament și inginer Nicolau, la festivitatea din satul Tătăran (Prahova) CONFERINŢA PE ŢARĂ A COMITETULUI DEMOCRAT EVREESC D. Neagu Andrei, aduce salutul co­mitetului central al partidului comu­nist român. D.­ av. Focşteteanu, în numele Uniu­ne! evreilor din România, constată că s’au putut netezi asperităţile între lamentare, revendicările populaţiei­­ toate organizaţiile­­ evreeşti pentru a evreeşti şî lupta împotriva antisemi- _se duce lupta pentru promovarea tismului. Şedinţa festivă a fost deschisă în faţa a unui numeros public şi a de­legaţilor din întreaga ţară şi a pre­­lideumului alcătuit din d-nii şef ra­bin dr. A. Şafran, av. Leopold Fil­derman, av. I. Şraer, secretar , gene­ral al ministerului afacerilor interne, M. Sărăţeanu, Em. Ellenboggen, O­lei Cohn I. Esselsohn dr. Em. Doi . I. Iscovici şi av. N. Goldhamer, D. M. H. Maxy, preşedintele Com­i­teţuh , aduce salutul său oaspeţilor cari a ţinut să asiste la această conferin, TM d-lui dr. Petru Groza preşedinte .l consiliului de miniştri care, în urm. invitaţiei făcute, a binevoit să ră­pundă printr’o scrisoare, în care exprimă regretul că nu poate par­­pa la conferinţă. „ Declarând şedinţa deschidă, sp. că Comitetul se găeşte la un an de activitate, populaţia evreiască a o rând la programul Comitetului. Azi, mai mult ca oricând, se impune in­­ten­sificarea luptei împotriva reac­­ţiunii şi a antisemitismului interna­ţional. Laudă rezistenţa evreilor de pretutindeni în timpul regimurilor urii de rasă. D. şef rabin dr. Al. Şafran spune că poporul evreu a sorbit şi ultima picătură din potirul suferinţei, aşa că cere ca el să ia învăţătură şi fie­care să stea strâns lângă celălalt în­tr’o bună şi ■ rodnică frăţietate. •Ac­centuează că populaţia evreiască se cuvine să-şi arate dragostea faţă de M. S. Regele, M. S. Regina Mamă, guvernul dr. Petru Groza, ca şi faţă de armata roşie, comandată de ma­rele generalissim Stalin care a scă­pat-o de la pieire. Au mai adus salutul lor conferin­ţei Comitetului de rabin Rubin, în numele Uniunei rabinilor tradiţionali, d-na Alexandrina Mircea, în numele Federaţiei democrate a femeilor din România, av. Tumalchin, în numele partidului evreesc din România şi Esselsohn, în numele Blocului Pale­stinei muncitoare. D. Dan Eşanu, vi­cepreşedintele Executivei Organiza­ţiei Sioniste din România, aduce, în numele ei salutul ei tradiţional con­ferinţei. D-sa protestează împotriva măsurilor luate de autorităţile brita­nice în Palestina, măsuri prin care se nesocoteşte obligaţiile asumate prin Mandatul asupra Palestinei. D. Theodor Iordăchescu, secretarul general al partidului social democrat, făgăduieşte tot sprijinul partidului ce-l reprezintă­ ideilor de libertate şi egalitate pen­tru evreii din România. D. M. Sărăţeanu, preşedintele Uniu­­unii evreilor români, spune că Uniu­nea ce o conduce s’a alăturat dela început Comitetului democratic evre­esc, convinsă că numai într’un spirit democratic se poate rezolva problema evreiască din România. Au mai adus salutul lor confori­­­reprezentanţii asociaţiei „Ikuf’­ a, Oştilor deportaţi ai tineretului. O amiază, la orele 4.30, a­u1- 1 a teatrului Barascheum.­­­area referatelor. 1.­­..Itarc-­ referatelor va continua, et­­ sala teatrului Baraşeum, azi r'neaţă şi dur' amiază la orele :'0 Seara, lt. ore 1 8.30 se dă, în 0- 1 vea delegaţilor, în grădina „Asto­ria’ ■ din str. Anton Pan 56, de către t­eatrul de artă „lt.UF” un spectacol cu piesa „Vrăjitoarea” de A. Gold­faden. După spectacol va fi o masă comună la grădina restaurantului „Silistra”. Eri, dimineaţă, la ora 10, s-a des­chis în sala cinematografului „To­mis”, din calea Călăraşi 11, conferin­ţa pe ţară a Comitetului democrat evreesc pentru a discuta: unitatea democrată evreească, alegerile par . ŞTIRI EXTERNE @ COPENHAGA, 1 (Rador). — Maiorul Frem­ning Muns, şeful para­­şutiştiior danezi care au operait în timpul ocupaţiei germane, a fost a­­restat de poliţia din Copenhaga, sub acuzarea de a fi defraudat 30.000 lire sterline, primite din surse britanice pentru finanţarea mişcării daneze de rezistenţă. • VARŞOVIA. 1 (Rador). — Con­siliul de miniştri polonez a hotărît să ceară guvernului britanic înapoie­rea în Polonia a rămăşiţelor pă­mânteşti ale generalului Sikorski, ce vor fi înhumate luna viitoare în­ ca­drul unor funeralii solemne. ■ Singur d. Mîkolajczyk s’a abţinut de a­ vota această hotărîre. © LONDRA, 1 (Rador). — Autori­tăţile nordamericane de ocupaţie din Germania au restituit proprietarilor lor de drept, peste 50.000 din cele un milion de cărţi jefuite de nazişti in timpul războiului. Din acest lot, Franţa a primit pe­ste 40.000 cărţi, restul lor fiind atri­buit Belgiei. • VARŞOVIA 1 (Rador). — Sâm­bătă seara i s’a semnat acordul co­mercial polono-ungar. • ATENA 1 (Rador — Corespon­dentul agenţiei franceze de presă a­­nunţă că se va înfiinţa o mare comi­siune parlamentară, însărcinată cu anchetarea activităţii tuturor orga­­nizaţiunîlor de rezistenţă în timpul ocupaţiuniî. Preşedintele Camerei va consulta Luni, în această privinţă, pe toţi con­ducătorii politicî. m BEYSUTH 1 (Rador). — Preşe­dintele republicii Libanului, d. Be­­chara el Khoury, s’a înapoiat Sâm­­bătă dela Ankara dela vizita ce a fă­cut preşedintelui republicii turce. Consiliul de miniştri libanez s’a în­trunit Sâmbătă seara pentru a lua cunoştinţă de rezultatel acestei vi­zite. a NANKING. 1 (Rador) — „Dată fiind situaţia actuală sunt puţine şan­­se de a se ajunge la un acord îna­inte de data de 30 iunie la ora prân­zului dată când expiră armistiţiul”, a declarat d. Vang Ping Nan, purtă­torul de cuvânt al partidului comu­­nist chinez. „Planul generalului Marshall, a declarat el în continuare, se acordă cu vederile partidului comunist. Dacă vom ajunge la un acord asu­pra principiilor restul va fi uşor“. ^ ţ%·0 %$± ţ›?»0 %›■■ mm Informaţii Comitetul central electoral al blo­cului partidelor democratice cuprin­de mai multe secţii cu o diversa or­­dine de preocupări. Suntem infor­maţi astfel, că una dintre secţii şi a­­nume acea economică, a făcut reco­mandări pentru uşurarea aprovizio­nării oraşelor obţinând în urma de­mersurilor, desfiinţarea controlului la bariere pentru alimente, alcătui­rea unor comisiuni de pieţe pentru stabilirea silnică a preţurilor în hale, sporirea producţiei uneltelor apicole, etc. etc. Credem că aceste lăudabile preo­cupări ale comisiei centrale electo­­rale nu vor scuti guvernul de a se ocupa și dânsul de problemele de a­­ceastă natură care se pare că intră în rosturile sale. După cum ar fi cazul, poate, să sperăm că și după alegeri va conti­nua această grijă pe care o are as­tăzi Comitetul central electoral, pentru nevoile masselor populare. M. GRAUR AVOCAT Bulevardul Carol; 86 Consu aflr 406 Telefon 4­07 69 D. Virgil Moldoveanu-Dunăre a fost numit delegatul ministerului de finanţe în consiliul de administraţie al Casei sănătăţii. Dentistul Schlossberg S’A MUTAT în strada Sff. Gheorghe Nou, 27 lângă fostul Oficiu al stării ci­vile. Telefon 3.19.02 Sindicatul brutarilor şi-a sărbătorit Sâmbătă patronul şi hramul bisericii Bradu-Staicu, biserică ctitorită acum o sută de ani de fostul preşedinte al bres­­lei, Staicu Brutaru. Slujba religioasă a fost oficiată de P. S. Episcop dr. Antim Nicu, înconju­rat de un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu preotul econom Silvestru Va­­triciu, parohul bisericii. Au luat parte d-nii: L Cristescu, se­cretar general al primăriei Capitalei, reprezentând pe d. general Dombrov­­schi, Moldoveanu, de la subsecretariatul de Stat al aprovizionări, Gogu Criste­­scu, preşedinte sindicatului brutarilor Rudolf Pascu, vicepreşedinte; av. Fo­­lizu; Petre Tamburis; Ganovîei; Mişu Haristadi; Temistocle Anahorlis, etc.. Cu acest prilej s-a împărţit îmbrăcă­minte, lingerie şi încălţăminte la zece copii de muncitori din industria ali­mentară. Sanatoriul „Modern“ Strada D. Oncîui 10. Telefon î.99-33. Instituţie specială de NAŞTERI Chirurgie Suprav. medicală a copilulii .51. SAM WATTS AFECŢIUNI SEXUALE 5MFOTENTA VENERICE PIAŢA ROSETTI 4 ETAJUL H (STEAUA ROMÂNIEI) Consult 12­ 2, 4-8 d. a. Tel. 3.13.81 dă consultaţii în villa „Cornelia“ lângă Telef. In cursul zilei de azi d. Ion Miha­­lache va sosi în Bucureşti. Imediat după venirea d-sale, biroul politic al naţional-ţărăniştilor va fi convocat. Ieri dimineaţă d. Iuliu Maniu a avut o întrevedere cu d. ministru E­­mil Haţieganu. S-a examinat noul proect de lege electorală, înaintat partidului naţional-ţărănesc de către guvern Sâmbătă seara. Organizaţia Sionistă din Bucureşti cheamă pe toţi membrii săi la con­sfătuirea ce va avea loc Marţi 2 Iu­lie 1946 orele 6.30 seara la sediul din str. Remus nr. 15, în legătură cu ulti­mele evenimente din Palestina. BĂILE OLANESTI In lunile Iulie şi August Doctorul Grigore Graur f ■­ PASTA de DINŢI CARBUZGH ceamcu'nunaf ’ ca cea înfnhmfet^ăl ARM MOCEA „CĂMINUL NORA« PASAJUL ROMAN 16 Mobile moderne, Mobile Bucătărie! Mobile Copil, Fotolii pat RACITOARE cu preţuri reduse RO 1585 1­944 Azi, la ora 12.30, d. prof. dr. Emil Haţieganu, reprezentantul partidului naţional-ţărănesc în guvern, va avea o întrevedere cu d. Emil Bodnăraş, secretar general al Preşedinţiei Con­siliului de Miniştri. BONUL DE PAINE Mâine, Marţi 2 Iulie, este va­labil bonul nr. 54 (ambele ju­mătăţi) pentru 300 gr­ pâine. Dr. I. RÂJNICEANU VENERICE — SIFILIS — SEXUALE Blenoragia şi complicaţiile ei Str. Vasile Lascăr 12 parter (Statuia Rosetti) Consult. 10­1 şi 4­ 7 Tel. 5.52.10 BOLI DE PLAMANI BOLI DE STOMAC REUMATISM Radiograf I­I-Radioscopi­i DR. HORIA BRĂESCU Calea Văcărești Nr. 15 Telefon 3.14.42 Consult. 9—1 și 4—7 PRETURA PLASA ARDUD JUD. SATU MARE Asociaţia comunelor din plasa Ardud pentru refacerea şi construirea drumurilor Nr. 2707 25 Iunie 1946 PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală, ca în ziua de 15 Iulie 1948 ora 10 a. m., se va ţine în localul Preturii Axduct, se­diul societăţii licitaţie publică,, cu oferte închise şi sigilate pentru aprovizionarea a 250 vagoane piatră de carieră şi bo­lovan­i de râu, pprecum şi 50 vagoane lespezi de piatră.. Materialele de mai sus se vor preda in gările Ardud, Terebesti şi Baba No­­vac­ Pentru furnizarea acestor materiale se acordă termen de 60 de zile. Licitaţia se va ţine cu respectarea formelor prevăzute de L. C P. pe baza Caietul de sarcini si a devizului care se poate vedea zilnic la pretura Ardud jud. Satu Mare între orele 12 și ia fam. Pretor principal. VASILIU TEODOR p. secretar, Rulban Vasile RADIO SORBOISA Calea Victoriei 128 A repară aparatul dvs. de­fect în cele mai optime condițiuni la domiciliu și în laborator. Tel. 5.82.CA !A apărut: VEAC NOU Revistă de cultură Nr. 30 COLABOREAZĂ­­ Metzi Acontz, Mi Borutzki, P. Rusu, Ion Călugăru, Florica Cor­­descu, Mihail Cosma, V- Cris­tian, H. Deleanu, Gh. Dinu, Va­­sile Dobrian, M. F. Economu, Constantin Fediu, D. Ganea, Th- Heiban, Victor Kernbach, Aurel Lambrino, Al. Lampada­­rie, Horia Liman, Ligia Moco­­vei, V. Mancilea, M- Roşea, Mi­hail Sadoveanu, Eugen Stec, Ierocita Şerbu, Andrei Tudor, Petru Vintilă, B. Zahar­escu. Mmm! I m­md­A , jw&.fâiâ&atocc 22 WUJ­­AILOL I ! PREGĂTEȘTE FEMEILOR O MARE SURPRIZĂ TRANSPORTURI cu Au­tocamnioane proprii de Mărfuri — Fructe ** Zarzavat — Vin — Hârtie — Cherestea Execută „ORO-Transport"­­ B-dul Elisabeta Nr. 55 Piața Cogălniceanu (col^ Prevaei) Telefon Nr. 4.07.36 CARUCIOARE DE COPII Landouri şi Sporturi scăimaşe a adus: „LAN­ ,4 DOI7X ELEGANT”, 5 Alela Hibe­scu­ Vodă ă (pri­nt a la dreapta din Şer­ban Vodă IH). Telefon rJ 3.54.18..­­r­ Vizitaţi spre convingere I ' | aurdbuzTturisme ZILNIC BRAŞOV SIBIUI . f i 7 A PITEŞTI­—GOVORA— CĂLIMAN&ST­I —^ • • Tei. Cura ennirala lit .as»­ .. “* ‘ IZVOR 2 3.65.21 Surse speciale în toafi fare 3143128 Camioane orice tonaj Dr. Const. C. Grigoriu BOLI DE FEMEI VENERICE CHIRURGICALE Tratamente electrice Reumatism — ionizări „ STR. SF. GHEORGHE NOU, 7 Consult. 7—li; 4—7 Tel. 3.37.24

Next