Adevěrul, august 1946 (Anul 59, nr. 16627-16652)
1946-08-01 / nr. 16627
g.tj. duminica in radia Ei va boxa cu engszul Awfenîs pentru ttt Une câteva partide la New-York. rn Ki«TC3ffJ«| DE FOOT^ !u, Europei 18 J*.1: !niJ1.ode ce " “* -BALL PEfjTRd TURUL RtkkrU0VIEI Activitatea foot-baliistică va fi reluată Duminecă, când se vor disputa 27 malchuri pentru fondul de organizare al Turului ciclist al României. Programul jocurilor este următorul: Bucureşti; C. F. R. — Prahova (Ploeşti); Hunedoara; N. F. N. — MinerulLupeni; Făgăraş; Expresivi — I. R. T. (Mediaş), T. Severin; C. F. R. — PolitechnicaTimişoara; Pentru data de 11 August, se proecteaza Reţita: K. D. R. — Gloria (Arad); Cluj: Fe- ‘ angajarea unui match amical Intre formatiile rar — A.M.E.F.A.; Craiova: F. C. Craiova— * Carmen şi Ciocanul. C. F. R.; (Timişoara); Braşov: I. A. R. — Carmen (Bucureşti); Oradea: Libertatea — Sparta (Arad); Timişoara: Use — 2S August (Lugoj); Alexandria: A. S. I. M. B. — Socec (Buc.); Giurgiu: Acvila — Grivita CFR (Buc.); Pentru a se veni in ajutorul organizării Brăila: Fr. Româna — Ciocanul; T .Iureș: Turului cicliști al României un mare număr Dermant — Dermata (Cluj); Sibiu: Ars nain de echipe de foot-ball au luat iniţiativa pr- Un. Tricolor (Buc.); Buhuşi: Textila — Sparta ganizării mai mutor matchuri In principa(Buc.); Baia Mare: Minaur — Universitatea lele centre sportive din tară la data de 4 (Cluj). Galaţi: Gloria CFR — Venus. Lugoj; August. Beneficine realizate, cu aceste di» 'r ” """ ”* 19 ** pute, vor fi alocate fondului penltru organizarea Turului României, am la îndemână un cod civnic-penal întocmit după socotelile mele. Aș fi sadic: — Ce-i cu dumneata? Te-ai îmbătat! el, nu-i nimic. Și mie mi se întâmplă. CCI puțin a fost vinul bun? Bravo! Unde l-ai găsit? Scump? Stai să-mi notez adresa. Și aci, să privesc figura bucuroasă a inculpatului, asigurat de glasul meu dulce și de prietenia viitoare ce i se pare că sunt gata s'o închei cu el. Să râd cu bună voință, să-i fac cu ochiul. Constanta: C. F. R. — Juventus (Buc.); Bistr’a înapoia) de la Călimăneşti, unde şi-a pe- Să-l bat frăţeşte pe umăr şi când îl voi trita: Unirea — C. F. R. (Cluj); Vulturii CFR - Jiul; Ploeşti: F. C. Ploeşti-A. C.F.R.; Piteşti: Sporting — Sp. Muncitoresc (Găvana); Sighişoara: Victoria —I. A. B. (Braşov); Mediaş: Vitrorr^tan — Metrom; (Braşov); Arad: I.T.A. — Crâşma CFR (Oradea); Sf. Gheorghe: Oltur — Karres «Mediaş) TOATE SPORTURILE □ D. Virgil Economu, preşedintele FRFA trecut concediul. D-sa este pe deplin resta . vedea că nu mai poate de veselie, sâ bii şi şi şi-a reluat ocupaţiile la Federaţie. ma încrunt fulgerător şi să răcnesc: » Biroul federal se va întruni joi seară şi de ce răgi pe uliţi la două noaptea şi şcoli oamenii din somn? Cânţi? sub preşedinţia d-hli Virgil Economu, Boarde budapestane dau ca probabilă •disputarea matchului România—Ungaria în Septembrie la Bucureşti. Se ştie că partida trebuia să aibe loc la 2 Iunie la Bucureşti dar a fost amânată . Ocligaţia sportivă română condusă de d. Iuliu Orban, preşedintele OSP, care a luat parte la serbarea zilei sporturilor din URSS Se înapoiază astăzi un Capital. „ Suspendarea dictată de F. R. Atletism grupării UAB a fost radiată. 2 Horvath fost la Ferari Cluj a fost achiziţionat de Ciocanul. B Echipele bucureştene Juventus, Ciocanul şi Sparta au reluat antrenamentele, generalii cei mai vestiţi din Germania docilă şi ascultătoare. Iar figura demonică a unui om personalitatea crudă şi anormală a Fuehrer-ului, punând-o în lumina datelor ştiinţifice. Ne aflăm în faţa unu studiu pe care, principial, îl înţelegem şi-l aşteptam, făcând numai rezerva că autorul, care se dovedeşte a fi un cunoscător şicare reuşeşte a distruge din teme-lgur al problemelor medicale este lie ţara ca, aruncând haosul Şi mai puţin expert în arta, pe care avocatura — şi nu clinic? o d '■-» -de în oue I practică cu succes, adică arta de a moartea, suferinţa , lumea întreagă, fire? să fie analizată, la re c, ui n Iz- preze .La cu aparentă bunăvoinţă nomen m.racu.os. A fost C-van- acversarul ce voieşte a-1 de- 3 orna , patologic, în Hi Ier, ca .iasca. In modul acela se capătă nebun el însuşi, înebunea şi pacea captatio benevo’entiae pe aţii, printr’un fenomen, întâlnit care meşterii în oratorie o fecoîntreg poporul cult german, şi în jistoriceşte în operele de vrăjitorie mandă, şi aceasta ne îndeamnă a nemetratând strategie — o strategie din întunecatul sv-mediu. face observaţia că Hitler trebuia logice care ştim ce rezultate a dat — pe* La noi, un medic de specialitate analizat, ca un client bolnav, fără întâln şi România. Prizonierii români, prevede articolul 20 al tratatului, vor fi înapoiaţi cât mai curând cu putinţă. Uniunea Sovietică, înerpretând insă în chip foarte larg obligaţiunile sale internaţionale, a îngăduit însă încă de mult repatrierea unei părţi însemnate din prizonierii români, pe care trebuia să-i elibe un fel de alte efective, de a demobiliza efectivele excedentare, de a nu poseda, construi sau experimenta aparate cu propulsie, mine submarine, torpile sau alte maşini de atac de tip special, de a nu fabrica alt material de războiu decât acela necesar pentru înzestrarea forţelor îngăduite, de a preda sau distruge materialele de războiu de origină aliată sau germană, de a nu înlesni reînarmarea germană, de a nu achiziţiona avioane de origine germană sau japoneză. Clauzele militare rămân în vi-Camera părea destul de drăguţă. — Știu eu? a ezitat birjarul, la o nouă întrebare, a d■ nei Cioboată. Să vă spun drept: n’am închiriat niciodată, 60- 000 e mult? I . w .... _ Se vede că n’a mai închiriat, ? momentul modifideccâ mi s’ar aduce un prieten bun și știe prețurile, si-a zis d-na Cioboată, ^aru 0r m ? ^ sau nn pare pr încântată că H* păcălit pe birjar. ,tr’un acord între puterile aliate şi De frică să nu piardă chilipirul, a!asocifte sau Pnntrun numărat repede ,•00.000 iei, iar birja,acord intre Consiliul de Securitate ăsta de agent J tău ţj.j ^rul, amabil, a condus-o înapoila al Organizaţiei Naţiunilor Unite 4nrrt ni ta n/.D In . t-* C „ ă _ jez eu. Par ce-ai făcut? — Am cârpit două palme lui Ionică. — Care Ionică? — Chelnerul ! — De ce, mă? — Pentru că s moale! Tu mi-1 ştii? Până îţi aduce o halbă, îţi crapă buza! — Aşa e, dragă Moare! Mie nu-mi face la fel? Eşti aici Ionică? — Aici, să trăiţi! — Câte palme ţi-a dat? — Două, coane! gară, fără altă plată. Până la plecarea trenului, mai erau patru ore. După ce a cetit de douăzeci de ori toate afişele şi avizele albe şi galbene de pe pereţi, d-na Cioboată s’a văzut în fine un vagon. In gara de Nord a întâmpinat-o, tot așa de fericit d. Cioboată. ! Ce femeie descurcăreață! Cum l-apăcălit pe birjar! Două luni de zile d-na Cioboată s'a — Ia dă-te mai aproape. Arde-1 și tu’lăudat pe la toate prietenele, care «c reze abia la intrarea în vigoare a o palmă! încă una! Si tocă una! Şi încă inverzît de invid.e. t una! Patru. Destul. Poţi să te duci Io-1 La 1 Iulie doamna descinde la bir- mramr-rRrPi -p-nn r-nsr. r.lă şl mlşcă-te şi tu ma! repede când, jar. Acuma lucrurile păreau mai pu-, rit a _h E. - ■ - ' i cai, birjarulI LOK AL BATE D&W La 1 şi 8 Septembrie Un turneu „Fulger“ în Capătelă In cadrul serbărilor „Zilei prietenie Româno-Sovietici" Se va disputa, In zilele de 1 şi 8 Septembrie, un turneu „Fulger" la care vor participa: Carmen, Ciocanul, C. F. R. şi Juventus. Regia acestei manifestaţii ova avea A. R. L.U. S. u. Bruce Woolcock, campion europei de box la toate categoriile LONDRA. 31 (Radio). — La Manchester, a avut loc Luni seara matchul pentru Campionatul european la toate categoriile, hitre Bruce Woodcock, campionul Angliei la toate categoriile şi André Renet, campionul Franţei la aceiaşi categorie. I Matchul hotărlt pe distanta de 15 reprize s’a terminat In repriza 6-a, când Woodcock l-a făcut k. o. pe Renet. v La 28 Septembrie Se va disputa P. Brătescu—Dean Emuilian Matchul de box dintre Petre Brătescu şi Ion Mihail, pemtru titlul de campion al Rolâniei la categoria uşoară a fost fixat. El va avea loc la data de 28 Septembrie. Belgrad—Tiiişoara— Bucureşti la nataţie La Timişoara, va avea loc la sfârşitul săptămânii, un match internaţional de nataţie. Vor participa reprezentativele oraşelor Belgrad, Bucureşti şi Timişoara. Campionar-htl de fotro-sean ROMA, 31 (Ofpress). — In cadrul campionatului italian de foot-ball s’au înregistrat următoarele rezultate: Torino—Livorno 9-1. Milano — Bari 8-0. Napoli — Juventus 1-1, Roma — Internazionale 3-0. Clasamentul: Torino 22 p.; Juventus 21 p.; Milano 16 p.; Internazionale 14 p.; Napoli 14 p.; Roma 11 p.; Livorno 9 p.; Bari 5 p. O reliniune de box amatear© la Reşiţa La data de 17 August se va desfăşura la Reşiţa în regia grupării U. D. R. o gala de box la care vor participa amatori ai asociaţiei CFR — Bucureşti şi U. D. R. Un numero „fulger. Id I sem 8 Septembrie FRFA a primit din partea ARLUS-ului o adresă prin care este întrebată dacă este de acord în principiu cu organizarea unui turneu footbalistie inter bucureştean sistem „fulger“ la 1 sau 8 Septembrie. Scopul acestui turneu este ca sportul românesc să contribue la pregătirea ,,Zilei prieteniei româno-sovietice“ pe care ARLUS o va organiza in prima jumătate a lunei Septembrie. , A Marcel Cernai șî-a frD-sîcsrast mâna dreaptă „Partizan“ învins la Moscova TEATRE NOSTRU: Abracadabra MIC: S. O. S. 4!^T MUNCITORESC: O fată din popor TEATRUL IDIŞ IRUF (Grădina Astoria): Vrăjitoarea ARMATEI (sala Alhambra); Cântec de dragoste GRĂDINI GRADINA IZBANDA (Cal. Văcăreşti 21, tel. 89897), revista Ştrengarul GRADINA GIOCONDA; Relache VOXEtORIE: Habanera VOLTA BUZEŞTI Prof. de franceză COLOS: Campionatul dragostei SPLENDID: Doi sergenţi FORUM (Mellotti); Bani turbaţi AURORA Bar Miczwa 2î::e!V!Atografe AHO- Relache SCALA; Corsarul CAPITOL: Zoi de negre TRIANON Numai o femeie EXCELSIOR: Toată lumea în Imagini HXOrt cărări întunecoase FEminA: Extravagantul castelan SELECT. Soţiile meie 11. O personalitate vrednică de a face obiectul cercetă ’ior, nu numai ale istoricilor în decursul anilor, dar şi ale puhoLgilor şi medicilor, este aceea a lui Hitler. Viaţa sa derogă caraceristici singulare. Fără nici o pregătire culturalâ, ei ajung? din pictor modi era, ci din f.ul unui modest funeronat, dela discerniile rosite în cârciumi’e Perifarice ale Vienei, la o puter? imensă, conducând, ca pe niște ei MOSCOVA 30Agerpress). — Echipa de foot-ball iugoslavă. Partizan a fost Învinsă de T.D.K..A.Moscova, cu 0-1. La 11 August G&rcnen joacă cu Ciocanul Fcot*baliștii în ajatcmî ti:«*unui ciclist al Românie* sâ vie să-l scoată soțul femeei de care s‘a agățat! la-li Dar cum?! — Da pe mata duduită cu ce te pot servi? Te-a adus agentul? Mizerabilul! Și numai pentru că te-a prins pe bicicletă cu fusta prea scurtă? Cum se poate una ca asta? Eu văd că fustuţa matul care citeşte ziarele socialiste, îmi dau toată osteneala şi conştiinciozitatea de seria lor. Romain Rolland vorbind de Jaures observă: A văzut totul, a citit totul, ştie totul. Iar într’un volum în care e descrisă viaţa lui Jaurés se spune: „Cunoaşte perfect Pasagii din Virgil; in buzunarul de la vestă poartă un mic Lucreţiu, cunoaşte perfect literatura contemporană. A citit Pe cea clasică şi este mare admirator al lui Tolstoi”. Partidul socialist francez era mult frământat în aceea vreme. Jaurés duce o mare luptă pentru unirea tuturor claselor. Astăzi când se vorbește de unificarea tuturor mișcărilor muncitorești, și poate. In special releva această luptă a lui Jaurés. A apărat cu tot talentul și contra convingerilor sale pe Gustav Mervé care ducea o campanie violentă anti-militaristă. A suportat toate injuriile, dar n’a înțeles să abandoneze de un membru al partidului, care avea alte vederi. „Luând apărarea lui Gustav Mérvé, ale cărui idei antimilitariste nu le împărtășesc”, spune Jaurés Intr ’un discurs ținut la ..Societatea viitoare — societatea socialistă — a cărei realizare o întrevăd, trebue să fie clădită pe libertate: libertatea gândului, a scrisului, a vorbitului”.Cele trei cuvinte: libertate, egalitate, fraternitate, de pe frontispiciul celei de a treia republici, trebue să fie adânc sădite în conştiinţa noastră”. Cu multă vreme înainte de isbucnirea primului război mondial Jaurés vede pericolul, propovădueşte pacea, vrea să plece la Berlin să vorbească acolo, dar cu o zi înainte de a pleca prinţul de Radolin, ambasadorul Germaniei la Paris, vine să notifice oratorului ca unui guvern, că împăratul nu doreşte ca Jaures să pronunţe la Berlin discursul anunţat. Jaures se înclină, nu pleacă, dar discursul apare în ziarul german, ,Vorwărts”. Jaures spune între altele că proletariatul nu este nici atât de puternic pentru a avea certitudinea păcii, nici destul de slab, pentru ca războiul să fie fatal. „Nu numai __Ce-i cu tine? Vrei să-mi spui ceva? — Nu, dragă. M-a târât mizerabilul lungă perioadă, crize de contrarevoluţie, de reacţiune furioasă, de naţionalism exasperat, de militarism monstruos”. Jaurés a fost profet. Teoretician, scriitor, propagări Nevil Schule: „Secret confidenţial“ Războiul actual trezise la început teama că erroismul va fi înlocuit de precizie şi Iniţiativa de resorturi m©qanlce. Dar Stalingrad, stoicismul londonezilor bombardaţi Bataan, Leningrad, Tobruk au dovedit oamenilor că sufletul fiu poate fi sdrobit de masse da oţel. Organizaţia uriaşă care stătea îndărătul celei mai mici acţiuni păstra totuşi un caracter personali, era o cristalizare a miilor de eforturi individuale. Una din aceste acţiuni eroice, care naştts admiraţia entuziastă, e şi alteia navală a unoi mâini de oameni de elită, care au înfruntat colosalii german în ciocniri fabuloase. Pe aceasta o subliniază Nevîl Schute in cartea sa, căreia nu-i puteam spune romani decât datorită abilităţii technice dar care e doar o povestire fără înflorituri a unor fapte de epică pură. Ştefan Titus „Avantajul de a fi câine* Strângând în volum bucăţile «le de savuroasă fantezie şi amară ironie, d. Ştefan Tîfea a făcut in primul rând un servicu cititorilor, care altfel nu puteau ..descoperi“ sau reciti decât răsfoind poliţile Adevărului Literar sau Cuvântului Liber. Piruejarea în jurul realităţii nu e ORA DE ÎNCHIDERE A LOCALURILOR DIN STAŢIUNILE BALNEO - CLIMATICE folosită de autor ca joc surprinzător,, dar gratuit *— originalitatea şî siuipna maturatul,. sumt dozate mimat, în vederea unui efect savant gradat. Din când in când, însă, iubirea sa de oameni scapă din ciung Un satirei și lirismul învălue personajele utopice, dând o căldură persuasivă acestor fabule dureroase, dar neopsane, în care eroii sunt doar oameni. PRIMA SOCIETATE ROMÂNĂ DE PSIHOTERAPIE Kraisferul Afacerilor Interna conDîn înfţlătîra unui grup de medic* psihiatri, a luat fî’nţă pr’ma Societate Română de psihoterapie. Comitetul de Iniţiativă şi de condu,)tré es e compus d’n d nn* prof dr. C. I Urechin prese. IN VILEGIATURA cari din fericire nu se repetă. Interesante sunt şi afinităţile ce le stabileşte autorul studiului „Hitler şi urgia nazistă” între acesta şi „Căpitanul” de la noi. Aceeaşi megalomanie, aceeaşi pornire spre misticism, spre crimă, aceeaşi apologie a morţii, ca un scop suprem al vieţii active! Cum ar fi fost sănătos mental cel care scria: „Legionarul iubeşte moartea, căci sângele lui va servi pentru plămădirea cimentului României legionare”? Şi în alt loc: „Durere lângă durere, chin lângă chin, suferinţă lângă suferinţă, rană lângă rană, pe trupuri şi în suflet, mormânt lângă mormânt, aşa vom învinge”. După intrarea în vigoare a trataului de pace, trupele aliate vor fi retrase din România în termen de 90 zile. Uniunea Sovietică are însă dreptul de a păsa pe teritoriul romion forţele necesare pentru menţinerea liniei de comunicaţie a Armatei Roşii, cu zona Sovietică de ocupaţie din Ausria. REPARAŢII S® DESPĂGUBIRI Articolul 22 repetă obligaţia cuprinsă în convenţia de armistiţiu de a plăti Uniunii Soviece, reparaţii partial® in sumă de 300 milioane dolani în termen de opt ani şi în natură penru pierderile pricinuite prin operaţiunile militare şi prin ocupaţia de călire trupele noastre a teritoriilor sovietice. Până aici textul proectului de trat de pace aparţine tuturor celor patru mari puteri cari au contribuit la redacarea lui. ULTIMELE PREVEDERI ALE TRATATULUI România va restabili toate drepturile şi interesele legale ale Naţiunilor Unite şi ale persoanelor fizice şi morale aflate pe teritoriile lor, restituind Naţiunilor Unite bunurile ce le aparţin. Varianta americană propune însă ca despăguzeci de ceasuri amnezice, ca să se întoarcă iarăşi la ele, ca bumerangul. Uff! Şi când te gândeşti că sunt trenuri ce se înapoiază după săptămâni. Ce străpung graniţe şi traversează ţări! Şi când te gândeşti că lumea e vastă, seducătoare şi narcotizantă!.. — Safto, să luăm pe 24. Hai la remorcă, economisim un sutic. In gară. ..trenul de plăcere”, cum i se zicea altă dată, trudit, se ducea vestiar, să se duşeze. Atletul şi-a terminat numărul, la un moment dat, au fost din nenorocire, primite de câţiva tineri, cari făceau în cei mai frumoşi ani ai vieţii, din moarte şi cruzime, un ideal de viaţă! Un val de nebunie ce a trecut asupra omenirii, susţinut de apariţiunea unor oameni, cari în loc să fie trataţi ca bolnavi în sanatorii, s’au apucat ei, să edicteze legile conduitei în viaţă, pentru cei sănătoşi! Rezultatul îl cunoaştem: suntem contemporani din nenorocire, ai celei mai mari lumi materiale şi sufleteşti pe care isoria lumii a înregistrat-o vreodată. Studiul d-lui dr. Neuman se axează asfel pe linia care va reuşi de acum în colo tuturor ce vor voi să analizeze viaţa unui monstru patologic. _ . Gr. Tăuşan BUNURILE ROMANEŞTI IN STRĂINĂTATE Delegaţia Satelor Unite a propus ca fiecare din puterile aliate şi asociate să aibă dreptul de a lua, reţine sau lichida toae bunurile, drepturile şi interesele, situate pe teritoriul lor. Delegaţia americană a cerut să se facă excepţie numai pentru Finlanda. Uniunea Sovietică a cerut ca această excepţie să fie extinsă şi asupra României, Ungariei şi Bulgariei, astfel ca guvernele şi cetăţenii acesor ţări să regăsească drepturile aferente bunurilor şi capitalurilor lor aflate pe teritoriile aliate. De asemenea, delegaţia sovietică a cerut ca proprietarii români ai bunurilor aflate în Germania să fie repuşi în drepturile lor. Delegaţiile americană, britanică şitfranceză este însă ca România să renunţe la orice reclamaţie asupra bunurilor aflate pe critoriul german, inclusiv creanţele împotriva Germaniei şi cetăţenilor germani. Această chestiune are o deosebită importanţă. Şi guvernul şi mulţi cetăţeni români au creanţe importane în Germania , sunt în primul rând zecile de miliarde de lei rămase neachitate în clearingul româno-german. In rezumat, putem constata că a rămas nerezolvate următoarele chestiuni economice: 1) quantumul despăgubirilor datorate persoanelor fitice şi morale având naţionalitatea uneia din Naţiunile Unite; 2) soarta bunurilor şi creanţelor româneşti flate pe teritoriul uneia din Naţiunile Unite; 3) soarta bunurilor şi creanţelor româneşti în Germania. Cele patru mari puteri aliate au fost iarăşi de acord pentru a consacra obligaţia României de a achita datoriile pecuniare rezultând din contractele care erau în vigoare înainte de declararea stării de războiu. Deasemenea, România renunţă la valorificarea faţă de oricare putere aliată şi asociată a oricăror drepturi ce rezultă din starea de războiu. De remarcat este că problema navigaţiei dunărene nu este rezolvată prin tratat. Ea va face obiectul unei conferinţe separate._________ bibliografie" A apătut Nr 10 al revistei de sată politică „CAT AVENCU”. Azi Ea Băneasa Trp Reuniunea de astâzi de la Băneasa Trap se prezintă sub auspicii promiţătoare Jurul austriac incepe cu suma de lei 7.000.006 do taie? Bagă-l la răcoare! Zece zile şi probabil va donşi totalul de 60.000.000 lei. Favoriţii noştri: 1. Vicleşug, Bicox. 2 Elly Lu. Etty. 3. Dinei, Gogu. 4. Avanta L„ Ospăţ. 5. Tilei, Anarhist 6. Wings, Enisala, 7 Rival, Balalaica. REGAL: Garsonieră de Închiriat TIVOLI Ora fatală CENTRAL: Furtuna bu PALAS, om in loc CASANDRA. Dragoste şi muzică OMNIA. Simţuri latâcite NISSA: Mohicanii CORSO: Maria Malibran VICTORIA: Farmecul muzîcal DALLES: Logodnă cu bucluc CARTIERE AIDA: Păcatul; AMERICAN: Unde cerul şi marea se întâlnesc; ALIANŢA: Topper şi fantomele; BARCELONA: Iadul verde. CARMEN SYLVA: ExU Expres; DACIA: Un muşchetar la mănăstire; DIANA: Tarzan, stăpânul junglei; FLORIDA. Raf’es- GLORIA; Căile destinului; IZBANDA- Eu am ucis; ILEAT 3 u»: X r*— minciuna; MIORIŢA: London-Melody; MODEL: Galeria No. 13; MILANO: Nu sunt superstiios; NERO Sergentul York; ODEON: Legiunea Albă- PACHE: In umbra prohibiţiei; ROMA: O noapte pe Riviera; RAHOVA' MSchita, REX: Intâlniri în coapte; TOMIS: Fantome vii, UNIC: O melodie per.tru doamna; VENUS: Tura. Zeița junglei; Capcana; VERGU: Uraganul. CARTANO UI (Urmare dîn pagina l-a) până la cealaltă eventuală deplasare de Sâmbătă, se desfășoară o săptăstatâad că restaurantele si localurile loi catastrofale, de consaruaţie din staţiunile balneo- i Meditează, trebuie atâta vânzoleala, , atâţia nervi, pentru a reveni iarăşi la existenţa cotidiană, cu griji, cu cartele, cu hărţuieli fiscale — tevatura amărâtului bucureştean? Parcă acum geamantanele sunt mai grele... Parcă mai împovărătoare, familia... Şi apoi casa... Zăpuşală, muşclimaterice s'au transformat In localuri de risipă şi sfidare a celor cari mausrec, a hotărlt ca toate aceste localuri să închidă la orele 20. Contravenienţii — patroni şi clienţi — vor fi sancţionaţi conform legii. Măsura se va aplica începâhd devi te, apă pe sponci... Toate sâcâielile 1 August 1948, vei el ce l-au izgonit pentru câteva ~ H—m——— Ne aflăm în faţa unor forme dement cum ra-eori analele pato- morbide, de depresiune a puteriau întâlnit sau vor mai lor vitale, a unor demente conîntâlni. Monştri sunt apariţiuni cepţii despre viaţă, concepţii cari. Ce trebue să ştim şi ce trebue să mislegem die proectul tratatului de pace cu România (Urmare din pagina 1 a) Proectul de tratat de pace pre- bbile să reprezinte valoarea totală, vede obligaţia de a nu instrui nici în lei, a pierderilor suferite de persoanele fizice şi morale având naţionalitatea unei ţări din Naţiunile Unite. Varianta Sovietică a articolului 23, care se ocupă de restituiri, prevede ca dată fiind participarea României la ultima fază a războiului alături de Naţiunile Unite îndemnizarea să fie făcută parte îmi la concurenţa unei treimi din pagubele suferite şi să fie vărsată în lei. Susţinând această teză, Uniunea Sovietică arată interesul ce poartă restabilirii noastre economice. De notat este că Marea Britanie şi Franţa au acceptat varianta americană. Românie invitată la conferinţa internalbilă de turism de la londra 8. Ondra. Lno. 9. Bolid II. Afurisit. (Urmare din pagina Vaml „L.‘Humanite”. In afacerea Dreyfus, in opoziţie cu alti membri ai partidului, îşi dă de îndată seama că e vorba de o luptă împotrva democrației și a socialismului. Alături de Clévenceau şi Zola este marele luptător care a dus la restabilirea adevărului. Opera lui este prodigioasă pe toate terenurile. Compere Morel în dicionand socialist spune că Jean Jaurés este cel mai mare orator al secolului. Conduce marea operă „Istoria Socialismului” in 16 volume din care trei sunt scrise de el. In ,,L‘Armee Nouvelle” dă indicii cum vor fi războaiele în viitor, indicii cari au fost verificate atât de curând. Dar ar trebui un spaţiu mult mai mare decât acel de care dispunem pentru a înşira numai titlurile operelor lui Jaures. Leon Blum într’o conferinţă despre Jaures relevă o observaţie a lui Bergson: In viaţa fiecărui om, mare, sunt două perioade: prima în care el este stăpân şi a doua în care el e propriul său discipol. Jaures, spune Leon Blum, n’a încetat niciodată să fie propriul său stăpân. Discursurile lui sunt studiate, nimic de articolele de ziar. Jaurés spune: N’am considerat niciodată un arIn matchul cu Williams excelentul pugilist francez Marcel Cerdan a suferit o dublă fractură a metacarpienelor doi și trei de’a mâna dreaptă. Faptul acesta S-a împiedecat să Învingă prin k. o. nncă din rep. 4-a Cerdan . t v u_ va trebui să ţină mâna In gips două săp- j ttCOl de ZICIT Cd O OpCtă SUpCYf Cld tomâni. 1 lă sî din respect pentru Proletaria :*?3 suterHM. Ur vorUni S Tihlfatomi. TIU PATOLOGIC AL LU! HITLER JUSTIŢIE psihanalist, deci lucrând în di-,epitete, fără condamnări antichreţia psiho-biologiei lui Freud, d.pate. Faptele concrete titrate dr. Neuman, şi-a propus intr’o prin prisma ştiinţei patolog,ce carte recent apărută, să analizeze erau suficiente să demonstreze teza că Hitler a fese nebun deoarece acest lucru ni-i spune instinctul nostru, ne-o spune dezastrul pe care numai un nebun îl putea produce, căci cum ar fi fost posibil ca Nerone să fi dat foc Romei, dacă n’ar fi fost, cu certitudine, un paranoic? Totuși chiar și în forma aceasta, — adică sub forma unui studiu, în care autorul e mai mult un medic dibaci, decât abil avocat, studiul d-lui dr. Neuman, este din cele ce trebui cetit, pentru că ne îndreaptă judecat pe direcţia în care trebuie studat Hitler, un WEEKEND CALEIDOSCOP D-na Cioboată, soţia unui nou şi mare angrosist de nu ştiu ce, s’a pregătit de cu vreme pentru o vilegiatură la Mangalia,. Prevăzătoare, d-sa J Ia plecat să-şi caute cameră In Mai, când se svonea la Bucureşti că preţul I locuinţelor este de,la un milion in Visez o judecătorie contravenţională* plângi? Aşa e vântul... şi lumea! Dum« I sula care eu să fiu judecător unic şi să neavoastră, doamnă, sunteţi mama du-1 _ — Ce va fi un sezon? se întrebau, duiţei? Ia întindeţî-o colea, pe cana- îngrijoraţi, bucureştenii. pCaua asta, cu faţa în jos. Aşa. Şi ar». — Am şi eu o cameră a răspuns deţi-i şase palme peste chiloţei! Mai,birjarul interpelat de d-na Cioboată tare, mai tare, că altfel dau eu! Aşa! ! gara Mangalia, dând bici calului. Acuma ia-o mata acasă şi lungeşte-i ‘ fusta. Că dacă o mai prind odată pe aici, faci şi mata cunoştinţă cu canapeaua! Păi, ce fel de mamă eşti mata, dacă nu vezi cum ţi se îmbracă fata? Altul la rând! Aici stau şi mă gândesc ce m’aş face Cânt eu eub ferestrele d-taie? Zece zile închisoare! Eşi!... ...Şi să mă întorc zâmbitor spre altul. — Dar cu d-ta ce este? Te-ai agăţat pe stradă de o femee? Cum, frate, pemi'u atâta te-au adus aici? Nu mai spune!! Măcar era frumoasă? Auzi, auzi! Brună şi cârmă şi plinuţă şi... Păi cum dracu să nu te agăi de aşa ceva? Şi aci să ne batem peste burtă şi să râdem amândoi cu gura până la urech. — Bine, dar nevasta d-taie ce zice? Habar n are! Hoţuie! Să mă înveţi şi pe mine, cum faci de nu te prinde! Copii, ceva, ai ? Fată mare. La universitar! Bine, mă păcătosulee!, ce-ai zice să mă agăţ eu de nevasta sau de gospodar, gunosatisfăcut. Numai, nu uita, treci pe laiuji păstra cu grija, într'un morcosa şi plăteşte o sută de mii de lei lunan în faţa casei. amendă. Şti', să nu zică lumea că te-am‘ protejat pentru că sutem prieteni' Şi... ascultă! Deseară la cinci ne întâlnim la berar'e Ne serveşte tot Ionică. Să vezi ce te-i da o să umb’e după lecţia ce taie e destul de lungă. Abia ţi se văd • î,am tras-o! Dar ce crede el?!.. genunchii. A!, ţi-a luat-o vântul! Şi se uita lumea! Nu mai spune?! Ei, de cei DIbBMiSUJOCfîSPtO Sculată în zori, d-na Cioboată a plecat a doua zi să caute p'.aja. Şi a avut de căutat cam mult. Oare p’.aja era prea. departe de casa birjarului? era in marginea oraşului? Un” kilometru, doi, doi şi jumătate. Casa birjarului era în marginea oraşului, lângă cimitir. Nici o trăsură nu face curse într'acolo. Nici măcar cea a bîrjarului-gazdă. Seara, dna Cioboată îşi încredinţa sufletul Domnului, când pornea, în beznă, spre casă. Intr’o săptămână, cât a rezistat, n’a reuşit să înveţe măcar drumul. A încercat în tot chipul să vie acasă înainte de înserat, dar n’a izbutit. După o săptămână a abandonat pe birjar cu grădina lui zoologică cu tot și a închiriat o cameră pe faleză, tot cu 600.000 lei, căci în interval camerele rămase goale, se efte nîsedist, orator, Jean Jaures rămâne ,ră la jumătate, de la Karl Marx la Lenin, cea mai ! D-na Cioboată îşi termină acum, în puternică figură a socialismului. rîînişte, vilegiatura. E. P. ‘ Ana Sahaarabihe vechi? JEAN JAURES SI SIRIA REGIMUL APMM’IONM CAPITALII CU MEZELURI Guvernul român a primit invitaţia ’ specifice ale drumeţiei româneşti, pirosa trimită reprezentanţi la conferinţa Wenw cari urmează să fie înscrise pe .. ordinea de zi a conferinţei. internaţionala de turism care se ţine ! Ca reprezentant al României e vorba Londra cu începere din ziua de 7, ba să fie desemnată. dr. Francîsc Octombrie a. c. ÎSchulman, directorul Oficiului Naţionii vederea participării la această .nai de Turism. Deasemeni e probabil crn a fiii proi ar. u. urcorun prese. conferinţă, Oficiiul naţional de turism ca d-sa să fie însoţit şi de una din dinte de onoare docent dr . Vlad a 'nceput de pe acum întocmirea la personalitățile reprezentative ale inpre-sedinte, Dr. L Poze^cu Sibiu Jos- portului care va cuprinde problemele dustrieî noastre turistice. tîn Ncuman și C. Retezep.nu v'oepre- i BmmmbmljMj^jj«—f^-.ggggPggNg*11—— BB şedinţi și dr. L. Berghoff secretar general. Şedinţa Inaugurală a avut loc In Aprilie a. c. In sala cercului Medictor practicieni, unde d. prof. dr. A. Radovici a vorbit despre „Problemele actuale ale psihoterapiei”. Toţi cei ce se interesiază de problemele de psihologie medicală, midiei, psihologi, profesori ma^traţi, s*ud.nU etc. şi doresc să devină membri ai acrs'eî Soc'e'Rtţ se vor adra.sa pentru Informaţiuni la d mii dr. I. Popescu S'bfu b-ulul. Selviu Măgur^anu 17 Tel. 5 35.sj Problema colectării peşteFiui sărat Fixarea noului regim al cărnii [dacă, pe piaţă, acest aliment necesar, preocupă, de aproape forurile ministerului aprovizionării. Stabilirea nouilor peţuri maximale nu pare să fie (între orele 14 kg) şi dr. L. Berghoff st.r. concludentă deoarece lipsa de con- Oituz 3 Tel. 4.21.92 (intre orele l11-19). venienţă a lor n'a avut darul să a Chiar economatele sunt silite să dea membrilor respectivi carne 1$, preţuri variind între 1o 500 şi 14 000 lei kgr., adică mult superioare celor oficiale. Problema este de aceea studiată sub toate aspectele. Un nou regim pentru mezeluri Preocuparea principal a departamentului aprovizionării este mai cu osebire, aceia de a se asigura populaţiei cantităţi de mezeluri suficiente pentru iarnă. Se preconizează, astfel, producţia unei cantităţi de 30 vagoane mezeluri, şuncă şî slănină, lunar, pentru consumul Capitalei. S’a căzut de acord că este nevoe de preţuri care să tenteze fabricile de a lucra fără să se preteze la acte de speculă. Distribuirea mezelarilor ar urma să se facă raţionalizată, pe bază de cartelă, in cantitate de 300 grame de persoană. S’a prevăzut o cotă pentru economate, care să fie distribuită, drept suplimen, muncitorilor. Colestarea peştelui sărat In conferinţele ţinute la ministerul aprovizionării s’a mai discutat şi chestiunea distribuiri peştelui sărat. După datele subsecretariatului de Stat al aprovizionării s’au colectat până in prezent 20 vagoane cu peşte sărat, care s’a şi distribuit judeţelor deficitare şî economatelor din Capitală. La Jurilovca şi Tulcea continuă colectările de peşte, destinat preparării săriturilor. Ele vor fi distribuite regiunilor in mare nevoe. Problema principală a aprovizionării cu peşte, rămâne lipsa vagoanelor frigorifere, care nu permite aprovizionarea cu peşte proaspăt şi deci, o normalizare a situaţiei. In câteva zile, subsecretariatul de stat al aprovizionării va fixa, unele soluţiuni mai adecvate situaţiei, bilă formidabila parte de necunoscut, dar şi pentru aceia care au deslănţuit războiul ale cărui consecinţe politice cu repercusiuni interne nu le poate întrevedea. „Dintrun război european poate ţâşni revoluţia. La aceasta clasele VOLGA, diriguitoare ar face bine să se gân- dească, dar mai pot ţâşni pentru o porci şî dîţerile ! ROMANIA in Fox &REVERUL