Adevěrul, august 1946 (Anul 59, nr. 16627-16652)

1946-08-01 / nr. 16627

g.tj. d­uminica in radia Ei va boxa cu eng­szul Awfenîs pentru ttt Une câteva partide la New-York. rn Ki«TC3ffJ«| DE FOOT^ !u, Eu­ropei 18 J*.1: !niJ1.od­e ce " “* -BALL PEfjTRd TURUL RtkkrU0VIEI Activitatea foot-baliistică va fi reluată Du­minecă, când se vor disputa 27 malchuri pentru fondul de organizare al Turului ci­clist al României. Programul jocurilor este următorul: Bucureşti; C. F. R. — Prahova (Ploeşti); Hunedoara; N­. F. N­. — Minerul­­Lupeni; Fă­găraş; Expresivi —­­ I. R. T. (Mediaş), T. Se­verin; C. F. R. — Politechnica­­Timişoara; Pentru data de 11 August, se proecteaza Reţita: K­. D. R. — Gloria (Arad); Cluj: Fe- ‘ angajarea unui match amical Intre formatiile rar — A.M.E.F.A.; Craiova: F. C. Craiova— * Carmen şi Ciocanul. C. F. R.; (Timişoara); Braşov: I. A. R. — Carmen (Bucureşti); Oradea: Libertatea — Sparta (Arad);­ Timişoara: Use — 2S August (Lugoj); Alexandria: A. S. I. M. B. — Socec (Buc.); Giurgiu: Acvila — Grivita CFR (Buc.); Pentru a se veni in ajutorul organizării Brăila: Fr. Româna — Ciocanul; T­ .­Iureș:­­ Turului cicliști al României un mare număr Derm­­ant — Dermata (Cluj); Sibiu: Ars nain­­ de echipe de foot-ball au luat iniţiativa pr- Un. Tricolor (Buc.); Buhuşi: Textila — Sparta ganizării mai mu­tor matchuri In principa­­(Buc.); Baia Mare: Minaur — Universitatea lele centre sportive din tară la data de 4 (Cluj). Galaţi: Gloria CFR — Venus. Lugoj; August. Beneficine realizate, cu aceste di» 'r ” """ ”* 19 ** pute, vor fi alocate fondului penltru organi­zar­ea Turului României, am la îndemână un cod civnic-penal în­tocmit după socotelile mele. Aș fi sadic: — Ce-i cu dumneata? Te-ai îmbătat! el, nu-i nimic. Și mie mi se întâmplă. CCI puțin a fost vinul bun? Bravo! Un­de l-ai­ găsit? Scump? Stai să-mi notez adresa. Și aci, să privesc figura bucuroasă a inculpatului, asigurat de glasul meu dulce și de prietenia viitoare ce i se pare că sunt gata s'o închei cu el. Să râd cu bună voință, să-i fac cu ochiul. Constanta: C. F. R. — Juventus (Buc.); Bis­­t­r’a înapoia) de la Călimăneşti, unde şi-a pe- Să-l bat frăţeşte pe umăr şi când îl voi trita: Unirea — C. F. R. (Cluj); Vulturii CFR - Jiul; Ploeşti: F. C. Ploeşti-A. C.F.R.; Piteşti: Sporting — Sp. Muncito­resc (Găvana); Sighişoara: Victoria —­­I. A. B. (Braşov); Mediaş: Vitrorr^tan — Metrom; (Braşov); Arad: I.T.A. — Crâşm­a CFR (Ora­dea); Sf. Gheorghe: Oltur — Karres «Mediaş) TOATE SPORTURILE □ D. Virgil Economu, preşedintele FRFA trecut concediul. D-sa este pe deplin resta­ . vedea că nu mai poate de veselie, sâ bii şi şi şi-a reluat ocupaţiile la Federaţie.­­ ma încrunt fulgerător şi să răcnesc: » Bir­oul federal se va întruni joi seară­­­­ şi de ce răgi pe uliţi la două noap­tea şi şcoli oamenii din somn? Cânţi? sub preşedinţia d-hli Virgil Economu, B­o­arde budapestane dau ca probabilă •disputarea matchului România—Ungaria în Septembrie la Bucureşti. Se ştie că partida tr­­ebuia să aibe loc la 2 Iunie la Bucureşti dar a fost amânată . Ocligaţia sportivă română condusă de d. Iuliu Orban, preşedintele OSP, care a luat parte la serbarea zilei sporturilor din URSS Se înapoiază astăzi un Capita­l. „ Suspendarea dictată de F. R. Atletism grupării UAB a fost radiată. 2 Horvath fost la Ferari Cluj a fost achi­ziţionat de Ciocanul. B Echipele bucureştene Juventus, Ciocanul şi Sparta au reluat antrenamentele, generalii cei mai vestiţi din Ger­mania docilă şi ascultătoare. Iar figura demoni­că a unui om personalitatea crudă şi anormală a Fuehrer-ului, punând-o în lumina datelor ştiinţifice. Ne aflăm în fa­ţa unu studiu pe care, principial, îl înţelegem şi-l aşteptam, făcând numai rezerva că autorul, care se dovedeşte a fi un cunoscător şi­care reuşeşte a distruge din teme-lgur al problemelor medicale este lie ţara ca, aruncând haosul Şi mai puţin expert în arta, pe care avocatura — şi nu clinic? o d '■-» -de în oue I practică cu succes, adică arta de a moartea, suferinţa , lumea întreagă, fire? să fie analizată, la re c, ui n Iz- preze .La cu aparentă bunăvoinţă nomen m.racu.os. A fost C-va­n- acversarul ce voieşte a-1 de- 3 orna , patologic, în Hi Ier, ca .iasca. In modul ace­la se capătă nebun el însuşi, înebunea şi p­acea captatio benevo’entiae pe a­ţii, printr’un fenomen, întâlnit care meşterii în oratorie o feco­­întreg poporul cult german, şi în­ jistoriceşte în operele de vrăjitorie mandă, şi aceasta ne îndeamnă a nemet­ratând strategie — o strategie din întunecatul sv-mediu. face observaţia că Hitler trebuia­­ logice care ştim ce rezultate a dat — pe* La noi, un medic de specialitate analizat, ca un client bolnav, fără­ întâln şi România. Prizonierii români, prevede ar­ticolul 20 al tratatului, vor fi îna­poiaţi cât mai curând cu putinţă. Uniunea Sovietică, în­erpretând insă în chip foarte larg obligaţiu­nile sale internaţionale, a îngăduit însă încă de mult repatrierea unei părţi însemnate din prizonierii ro­mâni, pe care trebuia să-i elibe­ un fel de alte efective, de a de­mobiliza efectivele excedentare, de a nu poseda, construi sau ex­perimenta aparate cu propulsie, mine submarine, torpile sau alte maşini de atac de tip special, de a nu fabrica alt material de răz­­boiu decât acela necesar pentru înzestrarea forţelor îngăduite, de a preda sau distruge ma­teri­alele de războiu de origină aliată sau germană, de a nu înlesni reînar­­marea germană, de a nu achizi­ţiona avioane de origine germană sau japoneză. Clauzele militare rămân în vi-Camera părea destul de drăguţă. — Știu eu? a ezitat birjarul, la o nouă întrebare, a d■ nei Cioboată. Să vă spun drept: n’am închiriat nici­odată, 60-­ 000 e mult? I . w .... _ Se vede că n’a mai închiriat, ? momentul modifi­deccâ mi s’ar aduce un prieten bun și știe prețurile, si-a zis d-na Cioboată, ^aru 0r m ? ^ sau nn par­e pr încântată că H* păcălit pe birjar. ,tr’un acord între puterile aliate şi De frică să nu piardă chilipirul, a!asocifte sau Pnntrun numărat repede ,•00.000 iei, iar birja­,acord intre Consiliul de Securitate ăsta de agent J tău ţj.j ^rul, amabil, a condus-o înapoi­­la al Organizaţiei Naţiunilor Unite 4nrrt ni ta n/.D In . t-* C „ ă _ jez eu. Par ce-ai făcut? — Am cârpit două palme lui Ionică. — Care Ionică? — Chelnerul ! — De ce, mă? — Pentru că s moale! Tu mi-1 ştii? Până îţi aduce o halbă, îţi crapă buza! — Aşa e, dragă Moare! Mie nu-mi face la fel? Eşti aici Ionică? — Aici, să trăiţi! — Câte palme ţi-a dat? — Două, coane! gară, fără altă plată. Până la plecarea trenului, mai erau patru ore. După ce a cetit de două­zeci de ori toate afişele şi avizele albe şi galbene de pe pereţi, d-na Cioboată s’a văzut în fine un vagon. In gara de Nord a întâmpinat-o, tot așa de fericit d. Cioboată. ! Ce femeie descurcăreață! Cum l-a­­păcălit pe birjar! Două luni de zile d-na Cioboată s'a — Ia dă-te mai aproape. Arde-1 și tu’lăudat pe la toate prietenele, care «c reze abia la intrarea în vigoare a o palmă! încă una! Si tocă una! Şi încă inverzît de invid.e. t una! Patru. Destul. Poţi să te duci Io-1 La 1 Iulie doamna descinde la bir- mramr-rRrPi -p-nn r-nsr. r.l­ă şl mlşcă-te şi tu ma! repede când, jar. Acuma lucrurile păreau mai p­u-, rit a _h E. - ■ - ' i cai, birjarulI LOK AL BATE D&W La 1 şi 8 Septembrie Un turneu „Fu­lger“ în Ca­pătelă In cadrul serbărilor „Zilei prietenie­ Ro­­m­âno-Sovietici" Se va disputa, In zilele de 1 şi 8 Septembrie, un turneu „Fulger" la care vor participa: Carmen, Ciocanul, C. F. R. şi Juventus. Regia acestei manifestaţii o­­va avea A. R. L.U. S. u­. Bruce Woolcock, cam­pion europei de box la toate categoriile­­ LONDRA. 31 (Radio). — La Manchester, a avut loc Luni seara matchul pentru Campio­natul european la toate categoriile, hitre Bru­ce Woodcock, campionul­ Angliei la toate ca­tegoriile şi André Renet, campionul Franţei la aceiaşi categorie. I Matchul hotărlt pe distanta de 15 reprize s’a terminat In repriza 6-a, când Woodcock l-a făcut k. o. pe Renet. v La 28 Septembrie Se va disputa P. Brătescu—Dean Emuilian­ Matchul de box dintre Petre Brătescu şi Ion Mihail, pemtru titlul de campion al Ro­­l­âniei la categoria uşoară a fost fixat. El va avea loc la data de 28 Septembrie. Bel­grad—T­i­i­­i­şoa­ra— Bucureşti la nataţie La Timişoara, va avea loc la sfârşitul săp­tămânii, un match internaţional de nataţie. Vor participa reprezentativele oraşelor Bel­grad, Bucureşti şi Timişoara. Campionar-htl de fotro-sean ROMA, 31 (Ofpress). — In cadrul campio­natului italian de foo­t-ball s’au înregistrat următoarele rezultate: Torino—Livorno 9-1. Milano — Bari 8-0. Napoli — Juventus 1-1, Roma — Internazionale 3-0. Clasamentul: Torino 22 p.; Juven­tus 21 p.; Milano 16 p.; Internazionale 14 p.; Napoli 14 p.; Roma 11 p.; Livorno 9 p.; Bari 5 p. O reliniune de box ama­­tear© la Reşiţa La data de 17 August se va desfăşura la Reşiţa în regia grupării U. D. R. o gala de b­ox la care vor participa amatori ai asociaţiei CFR — Bucureşti şi U. D. R. Un nu­mero „fulger. Id I sem 8 Septembrie FRFA a primit din partea ARLUS-ului o adresă prin care este întrebată dacă este de acord în principiu cu organizarea unui tur­neu footbalistie inter bucureştean sistem „ful­ger“ la 1 sau 8 Septembrie. Scopul acestui turneu este ca sportul ro­mânesc să contribue la pregătirea ,,Zilei prie­teniei româno-sovietice“ pe care ARLUS o va organiza in prima jumătate a lunei Septem­brie. , A Marcel Cernai șî-a frD-sîcsrast mâ­na dreaptă „Partizan“ învins la Moscova TEATRE NOSTRU: Abracadabra MIC: S. O. S. 4!^T MUNCITORESC: O fată din popor TEATRUL IDIŞ IRUF (Grădina Asto­ria): Vrăjitoarea ARMATEI (sala Alhambra); Cântec de dragoste GRĂDINI GRADINA IZBANDA (Cal. Văcăreşti 21, tel. 89897), revista Ştrengarul GRADINA GIOCONDA; Relache VOX­Et­ORIE: Habanera VOLTA BUZEŞTI Prof. de franceză COLOS: Campionatul dragostei SPLENDID: Doi sergenţi FORUM (M­ellotti); Bani turbaţi AURORA Bar Miczwa 2î::e!V!Atografe AHO- Relache SCALA; Corsarul CAPITOL: Zoi de negre TRIANON Numai o femeie EXCELSIOR: Toată lumea în Imagini HXOrt cărări întunecoase FEminA: Extravagantul castelan SELECT. Soţiile meie 11. O personalitate vrednică de a face obiectul cercetă ’i­or, nu nu­mai ale istoricilor în decursul ani­lor, dar şi­ ale puhoLgilor şi medi­cilor, este aceea a lui Hitler. Viaţa sa derogă carac­eristici singulare. Fără nici o pregătire culturalâ, ei ajung? din pictor modi era, ci din f.ul unui modest funeronat, dela discerni­ile ros­ite în cârciumi’e Perifarice ale Vienei, la o puter? imensă, conducând, ca pe niște ei MOSCOVA 30­­Agerpress). — Echipa de foot-ball iugoslavă. Partizan a fost Învinsă de T.D.K..A.­­Moscova, cu 0-1. La 11 August G&rcnen joacă cu Ciocanul Fcot*ba­liștii în ajatcmî ti:«*unui ciclist al Românie* sâ vie să-l scoată soțul femeei de care s‘a agățat! la-li Dar cum?! — Da pe mata duduită cu ce te pot servi? Te-a adus agentul? Mizerabilul! Și numai pentru că te-a prins pe bici­cletă cu fusta prea scurtă? Cum se poa­te una ca asta? Eu văd că fustuţa ma­tul care citeşte ziarele socialiste, îmi dau toată osteneala şi conştiin­ciozitatea de seria l­or. Romain Rolland vorbind de Jau­res observă: A văzut totul, a ci­tit totul, ştie totul. Iar într’un vo­lum în care e descrisă viaţa lui Jaurés se spune: „Cunoaşte perfect Pasagii din Virgil; in buzunarul de la vestă poartă un mic Lucreţiu­, cunoaşte perfect literatura contem­porană. A citit Pe cea clasică şi este mare admirator al lui T­olstoi”. Partidul socialist francez era mult frământat în aceea vreme. Jaurés duce o mare luptă pentru unirea tuturor­­ claselor. Astăzi când se vorbește de unificarea tu­turor mișcărilor muncitorești, și poate. In special releva această luptă a lui Jaurés. A apărat cu tot talentul și contra convingerilor sale pe Gustav Mervé care ducea o campanie violentă anti-militaristă. A suportat toate injuriile, dar n’a înțeles să abandoneze de un mem­bru al partidului, care avea alte vederi. „Luând apărarea lui Gustav Mérvé, ale cărui idei antimilita­­riste nu le împărtășesc”, spune Jaurés Intr ’un discurs ținut la ..Societatea viitoare — societa­tea socialistă — a cărei realizare o întrevăd, trebue să fie clădită pe libertate: libertatea gândului, a scrisului, a vorbitului”.­­Cele trei cuvinte: libertate, egalitate, fraternitate, de pe fron­tispiciul celei de a treia republici, trebue să fie adânc sădite în con­ştiinţa noastră”. Cu multă vreme înainte de is­­bucnirea primului război mondial Jaurés vede pericolul, propovă­­dueşte pacea, vrea să plece la Ber­lin să vorbească acolo, dar cu o zi înainte de a pleca prinţul de Rado­­lin, ambasadorul Germaniei la Pa­ris, vine să notifice oratorului ca unui guvern, că împăratul nu do­reşte ca Jaures să pronunţe la Ber­lin discursul anunţat. Jaures se înclină, nu pleacă, dar discursul a­pare în ziarul german, ,Vorwărts”. Jaures spune între altele că prole­tariatul nu este nici atât de puter­nic pentru a avea certitudinea pă­cii, nici destul de slab, pentru ca războiul să fie fatal. „Nu numai __Ce-i cu tine? Vrei să-mi spui ceva? — Nu,­­ dragă. M-a târât mizerabilul lungă perioadă, crize de contra­re­voluţie, de reacţiune furioasă, de naţionalism exasperat, de milita­rism monstruos”. Jaurés a fost profet. Teoretician, scriitor, propagări­ Nevil Schule: „Secret confidenţial“ Războiul actual trezise la început teama că erroismul va fi înlocuit de pre­cizie şi Iniţiativa de resorturi m©qa­­nlce. Dar Stalingrad, stoicismul­­ londo­nezilor bombardaţi Bataan, Leningrad, Tobruk au dovedit oamenilor că su­fletul fiu poate fi sdrobit de masse da oţel.­­ Organizaţia uriaşă care stătea îndă­rătul celei mai mici acţiuni păstra totuşi un caracter personali, era o cri­stalizare a miilor de eforturi indivi­duale. Una din aceste acţiuni eroice, care naştts admiraţia entuziastă, e şi alteia navală a unoi mâini de oameni de eli­tă, care au înfruntat colosalii german în ciocniri fabuloase. Pe aceasta o subliniază Nevîl Schute in cartea sa, căreia nu-i puteam spune roman­i decât datorită abilităţii technice dar care e doar o povestire fără înflorituri a u­­nor fapte de epică pură. Ştefan Titus „Avantajul de a fi câine* Strângând în volum bucăţile «le de savuroasă fantezie şi amară ironie, d. Ştefan Tîfea a făcut in primul rând un servicu cititorilor, care altfel nu­ puteau ..descoperi“ sau reciti decât răsfoind pol­iţile Adevărului Literar sau Cuvân­tului Liber. Piruejarea în jurul realităţii nu e ORA DE ÎNCHIDERE A LOCALURILOR DIN STAŢIUNILE BALNEO - CLIMATICE folosită de autor ca joc surprinzător,, dar gratuit *— originalitatea şî siuipna maturatul,. sumt dozate mimat, în vede­rea unui efect savant gradat. Din când in când, însă, iubirea sa de oameni scapă din ciung Un satirei și lirismul învălue personajele utopice, dând o căldură persuasivă acestor fabule du­reroase, dar neopsane, în care eroii sunt doar oameni. PRIMA SOCIETATE ROMÂNĂ DE PSIHOTERAPIE­ ­Kraisferul Afacerilor Interna con­Dîn înfţlătîra unui grup de medic* psihiatri, a luat fî’­nţă pr’ma Societate Română de psihoterapie. Comitetul de Iniţiativă­ şi de condu,)tré es e compus d’n d nn* prof dr. C. I Urechin prese. IN VILEGIATURA cari din fericire nu se repetă. Interesante sunt şi afinităţile ce le stabileşte autorul studiului „Hitler şi urgia nazistă” între ace­sta şi „Căpitanul” de la noi. A­­ceeaşi megalomanie, aceeaşi por­nire spre misticism, spre crimă, aceeaşi apologie a morţii, ca un scop suprem al vieţii active! Cum ar fi fost sănătos mental cel care scria: „Legionarul iubeşte moar­tea, căci sângele lui va servi pen­tru plămădirea cimentului Româ­niei legionare”? Şi în alt loc: „Du­rere lângă durere, chin lângă chin, suferinţă lângă suferinţă, rană lângă rană, pe trupuri şi în su­fle­t, mormânt lângă mormânt, aşa vom învinge”. După intrarea în vigoare a tra­­ta­ului de pace, trupele aliate vor fi retrase din România în termen de 90 zile. Uniunea Sovietică are însă dreptul de a păs­­a pe teri­toriul romion forţele necesare pen­­tru menţinerea liniei de comuni­caţie a Armatei Roşii, cu zona Sovietică de ocupaţie din Aus­ria. REPARAŢII S® DESPĂ­GUBIRI Articolul 22 repetă obligaţia cuprinsă în convenţia de arm­i­­stiţiu de a plăti Uniunii Sovie­­ce, reparaţii partial® in sumă de 300 milioane dol­ani în termen de opt ani şi în natură pen­ru pierde­rile pricinuite prin operaţiunile militare şi prin ocupaţia de că­­lire trupele noastre a teritoriilor sovietice. Până aici textul proectului de tra­­t de pace aparţine tuturor celor patru mari puteri cari au contribuit la redac­area lui. ULTIMELE PREVEDERI ALE TRATATULUI România va restabili­ toate drep­turile şi interesele legale ale Na­ţiunilor Unite şi ale persoanelor fizice şi morale aflate pe teritoriile lor, restituind Naţiunilor Unite bunurile ce le aparţin. Varianta a­­mericană propune însă ca despăgu­zeci de ceasuri amnezice, ca să se în­toarcă iarăşi la ele, ca bumerangul. Uff! Şi când te gândeşti că sunt tre­­nuri ce se înapoiază după săptămâni. Ce străpung graniţe şi traversează ţări! Şi când te gândeşti că lumea­ e vastă, seducătoare şi narcotizantă!­.. — Safto, să luăm pe 24. Hai la re­morcă, economisim un sutic. In gară. ..trenul de plăcere”, cum i se zicea altă dată, trudit, se duce­a vestiar, să se duşeze. Atletul şi-a terminat numărul, la un moment dat, au fost din ne­norocire, primite de câţiva tineri, cari făceau în cei mai frumoşi ani ai vieţii, din moarte şi cruzime, un ideal de viaţă! Un val de nebunie ce a trecut asupra omenirii, susţinut de apa­­riţiunea unor oameni, cari în loc să fie trataţi ca bolnavi în sana­torii, s’au apucat ei, să edicteze le­gile conduitei în viaţă, pentru cei sănătoşi! Rezultatul îl cunoaştem: sun­tem contemporani din nenorocire, ai celei mai mari lum­i materiale şi sufleteşti pe care is­oria lumii a înregistrat-o vreodată. Studiul d-lui dr. Neuman se axează as­fel pe linia care va reuşi de acum în­ colo tuturor ce vor voi să anali­zeze viaţa unui monstru patologic. _ . Gr. Tăuşan BUNURILE ROMANEŞTI IN STRĂINĂTATE Delegaţia S­atelor Unite a pro­­pus ca fiecare din puterile aliate şi asociate să aibă dreptul de a lua, reţine sau lichida toa­e bu­nurile, drepturile şi interesele, si­tuate pe teritoriul lor. Delegaţia americană a cerut să se facă ex­­cepţie numai pentru Finlanda. Uniunea Sovietică a cerut ca a­­ceastă excepţie să fie extinsă şi asupra României, Ungariei şi Bulgariei, astfel ca guvernele şi cetăţenii aces­or ţări să regăsea­scă drepturile aferente bunurilor şi capitalurilor lor aflate pe teri­toriile aliate. De asemenea, delegaţia sovieti­că a cerut ca proprietarii români ai bunurilor aflate în Germania să fie repuşi în drepturile lor. Delegaţiile americană, britanică şi­­tfranceză este însă ca Ro­mânia să renunţe la orice recla­­maţie asupra bunurilor aflate pe critoriul german, inclusiv crean­ţele împotriva Germaniei şi cetă­ţenilor germani. Această chestiune are o deo­sebită importanţă. Şi guvernul şi mulţi cetăţeni români au cre­anţe importan­e în Germania , sunt în primul rând zecile de mi­liarde de lei rămase neachitate în clearingul româno-german. In rezumat, putem constata că a rămas nerezolvate următoarele che­stiuni economice: 1) quant­um­ul des­păgubirilor datorate persoanelor fiti­ce şi morale având naţionalitatea u­­neia din Naţiunile Unite; 2) soarta bunurilor şi creanţelor româneşti flate pe teritoriul uneia din Naţiunile Unite; 3) soarta bunurilor şi creanţe­lor româneşti în Germania. Cele patru mari puteri aliate au fost iarăşi de acord pentru a consa­cra obligaţia României de a achita datoriile pecuniare rezultând din con­tractele care erau în vigoare înainte de declararea stării de războiu. De­­asemenea, România renunţă la valo­rificarea faţă de oricare putere aliată şi asociată a oricăror drepturi ce re­zultă din starea de războiu. De remarcat este că problema na­­vigaţiei dunărene nu este rezolvată prin tratat. Ea va face obiectul unei conferinţe separate._________ bibliografie" A apătut Nr 10 al revistei de sată politică „CAT AVEN­CU”. Azi Ea Băneasa Tr­p Reuniunea de astâzi de la Băneasa Trap se prezint­ă sub auspicii promiţătoare Jurul austriac in­cepe cu suma de lei 7.000.006 do t­aie? Bagă-l la răcoare! Zece zile şi probabil va don­şi totalul de 60.000.000 lei. Favoriţii noştri: 1. Vicleşug, Bicox. 2 Elly Lu. Etty. 3. Dinei, Gogu. 4. Avanta L„ Ospăţ. 5. Tilei, Anarhist 6. Wings, Enisala, 7 Rival, Balalaica. REGAL: Garsonieră de Închiriat TIVOLI Ora fatală CENTRAL: Furtuna bu PA­LAS, om in loc CASANDRA. Dragoste şi muzică OMNIA. Simţuri latâcite NISSA: Mohicanii CORSO: Maria Malibran VICTORIA: Farmecul muzîcal DALLES: Logodnă cu bucluc CARTIERE AIDA: Păcatul; AMERICAN: Unde cerul şi marea se întâlnesc; ALIANŢA: Topper şi fantomele; BARCELONA: Ia­dul verde. CARMEN SYLVA: ExU Ex­pres; DACIA: Un muşchetar la mănăs­tire; DIANA: Tarzan, stăpânul junglei; FLORIDA. Raf’es- GLORIA; Căile des­tinului; IZBANDA- Eu am ucis; ILEA­T 3 u»: X r*— minciuna; MIORIŢA: London-Melody; MODEL: Galeria No. 13; MILANO: Nu sunt supersti­ios; NERO Sergentul York; ODEON: Legiunea Albă- PACHE: In umbra prohibiţiei; ROMA: O noapte pe Riviera; RAHOVA' MSchita, REX: Intâlniri în coapte; TOMIS: Fantome vii, UNIC: O melodie per.tru doamna; VENUS: Tura. Zeița junglei; Capcana; VERGU: Uraganul. CARTA­NO UI (Urm­are dîn pagina l-a) până la cealaltă eventuală deplasare de Sâmbătă, se desfășoară o săptă­statâad că restaurantele si localurile l­oi catastrofale, de consaruaţie din staţiunile balneo- i Meditează, trebuie atâta vânzoleala, , atâţia nervi, pentru a reveni iarăşi la existenţa cotidiană, cu griji, cu car­tele, cu hărţuieli fiscale — tevatura amărâtului bucureştean? Parcă acum geamantanele sunt mai grele... Parcă mai împovărătoare, fa­­milia... Şi apoi casa... Zăpuşală, muş­climaterice s'au transformat In loca­luri de risipă şi sfidar­e a celor cari mausrec, a hotărlt ca toate aceste localuri să închidă la orele 20. Contravenienţii — patroni şi clienţi — vor fi sancţionaţi conform legii. Măsura se va aplica începâhd devi te, apă pe sponci... Toate sâcâi­elile 1 August 1948, vei el ce l-au izgonit pentru câteva ~ H—m——— Ne aflăm în faţa unor forme dement cum ra-eori analele pato- morbide, de depresiune a puteri­­au întâlnit sau vor mai lor vitale, a unor demente con­întâlni. Monştri sunt apariţiuni cepţii despre viaţă, concepţii cari. Ce trebue să ştim şi ce trebue să mislegem die proectul tratatului de pace cu România (Urm­are din pagina 1 a) Proectul de tratat de pace pre- bb­ile să reprezinte valoarea totală, vede obligaţia de a nu instrui nici în lei, a pierderilor suferite de persoanele fizice şi morale având naţionalitatea unei ţări din Naţi­unile Unite. Varianta Sovietică a articolului 23, care se ocupă de restituiri, prevede ca dată fiind participarea României la ultim­a fază a războiului alături de Naţiu­nile Unite îndemnizarea să fie fă­cută parte îmi la concurenţa u­nei treimi din pagubele suferite şi să fie vărsată în lei. Susţinând această teză, Uniunea Sovietică arată interesul ce poartă restabilirii noastre economice. De notat este că Marea Britanie şi Franţa au acceptat varianta a­­mericană. Românie invitată la conferinţa internalbilă de turism de la londra 8. Ondra. Ln­o. 9. Bolid II. Afurisit. (Urmare din pagina Va­­ml „L.‘Humanite”. In afacerea Dreyfus, in opoziţie cu alti mem­bri ai partidului, îşi dă de îndată seama că e vorba de o luptă împo­­trva democrației și a socialismu­lui. Alături de Clévenceau şi Zola este marele luptător care a dus la restabilirea adevărului. Opera lui este prodigioasă pe toate terenurile. Compere Morel în di­c­ionand socialist spune că Jean Jaurés este cel mai mare orator al secolului. Conduce marea operă „Istoria So­cialismului” in 16 volume din care trei sunt scrise de el. In ,,L‘Armee Nouvelle” dă indicii cum vor fi războaiele în viitor, indicii cari au fost verificate atât de curând. Dar ar trebui un spaţiu mult mai mare decât acel de care dispunem pentru a înşira numai titlurile operelor lui Jaures. Leon Blum într’o conferinţă des­­pre Jaures relevă o observaţie a lui Bergson: In viaţa fiecărui om, mare, sunt două perioade: prima în care el este stăpân şi a doua în care el e propriul său discipol. Jaures, spune Leon Blum, n’a în­cetat niciodată să fie propriul său stăpân. Discursurile lui sunt studi­ate, nimic de articolele de ziar. Jaurés spune: N’am considerat niciodată un ar­In matchul cu Williams excelentul pugilist francez Marcel Cerdan a suferit o dublă frac­tură a metacarpienelor doi și trei de’a mâna dreaptă. Faptul acesta S-a împiedecat să În­vingă prin k. o. nncă din rep. 4-a Cerdan . t v u_ va trebui să ţină mâna In gips două săp- j ttCOl de ZICIT Cd O OpCtă SUpCYf Cld tomâni. 1 lă sî din respect pentru Proletaria­­ :*?3 suterHM. Ur vorUni S Tihlfatomi. TIU PATOLOGIC AL LU! HITLER J­USTIŢIE psihanalist, deci lucrând în di-,epitete, fără condamnări antich­­­reţia psiho-biologiei lui Freud, d.­­pate. Faptele concrete titrate dr. Neuman, şi-a propus intr’o prin prisma ştiinţei patolog,ce carte recent apărută, să analizeze­­ erau suficiente să demonstreze teza că Hitler a fese nebun de­oarece acest lucru ni-i spune in­stinctul nostru, ne-o spune dezas­trul pe care numai un nebun îl putea produce, căci cum ar fi fost posibil ca Nerone să fi dat foc Romei, dacă n’ar fi fost, cu certi­tudine, un paranoic? Totuși chiar și în forma acea­sta, — adică sub forma unui stu­diu, în care autorul e mai mult un medic dibaci, decât abil avo­cat, studiul d-lui dr. Neuman, este din cele ce trebui cetit, pentru că ne îndreaptă judeca­t pe direcţia în care trebuie stud­at Hitler, un W­EEKEND CALEIDOSCOP D-na Cioboată, soţia unui nou şi mare angrosist de nu ştiu ce, s’a pre­gătit de cu vreme pentru o vilegia­tură la Mangalia,. Prevăzătoare, d-sa J Ia plecat să-şi caute cameră In Mai, când se svonea la Bucureşti că preţul I locuinţelor este de,la un milion in Visez o judecătorie contravenţională* plângi? Aşa e vântul... şi lumea! Dum« I su­la care eu să fiu judecător unic şi să neavoastră, doamnă, sunteţi mama du-1 _ — Ce va fi un sezon? se întrebau, duiţei? Ia întindeţî-o colea, pe cana- îngrijoraţi, bucureştenii. pCaua asta, cu faţa în jos. Aşa. Şi ar». — Am şi eu o cameră a răspuns deţi-i şase palme peste chiloţei! Mai,birjarul interpelat de d-na Cioboată tare, mai tare, că altfel dau eu! Aşa! ! gara Mangalia, dând bici calului. Acuma ia-o mata acasă şi lungeşte-i ‘ fusta. Că dacă o mai prind odată pe aici, faci şi mata cunoştinţă cu cana­peaua! Păi, ce fel de mamă eşti mata, dacă nu vezi cum ţi se îmbracă fata? Altul la rând! Aici stau şi mă gândesc ce m’aş face Cânt eu eub ferestrele d-taie? Zece zile închisoare! Eşi!... ...Şi să mă întorc zâmbitor spre altul. — Dar cu d-ta ce este? Te-ai agăţat pe stradă de o femee? Cum, frate, pemi'u atâta te-au adus aici? Nu mai spune!! Măcar era fru­moasă? Auzi, auzi! Brună şi cârm­­ă şi plinuţă şi... Păi cum dracu să nu te a­­gă­i de aşa ceva? Şi aci să ne batem peste burtă şi să râdem amândoi cu gura până la urech. — Bine, dar nevasta d-taie ce zice? Habar n are! Hoţuie! Să mă înveţi şi pe mine, cum faci de nu te prinde! Co­pii, ceva, ai ? Fată mare. La universi­tar! Bine, mă păcătosulee!, ce-ai zice să mă agăţ eu de nevasta sau de gospodar, guno­satisfăcut. Numai, nu uita, treci pe la­­iu­­ji păstra cu grija, într'un mor­cosa şi plăteşte o sută de mii de lei lunan în faţa casei. amendă. Şti', să nu zică lumea că te-am‘ protejat pentru că sutem prieteni' Şi... ascultă! Deseară la cinci ne întâlnim la berar'e Ne serveşte tot Ionică. Să vezi ce te-i da o să umb’e după lecţia ce taie e destul de lungă. Abia ţi se văd • î,am tras-o! Dar ce crede el?!.. genunchii. A!, ţi-a luat-o vântul! Şi se­­ uita lumea! Nu mai spune?! Ei, de cei DIbBM­iSUJOCfîSPtO Sculată în zori, d-na Cioboată a plecat a doua­ zi să caute p'.aja. Şi a avut de căutat cam mult. Oare p’.aja era prea. departe de casa birjarului? era in marginea oraşului? Un” kilo­metru, doi, doi şi jumătate. Casa bir­jarului era în marginea oraşului, lângă cimitir. Nici o trăsură nu face curse într'acolo. Nici măcar cea a bîrjarului-gazdă. Seara, d­na Cioboată îşi încredinţa sufletul Domnului, când pornea, în beznă, spre casă. Intr’o săptămână, cât a rezistat, n’a reuşit să înveţe măcar drumul. A încercat în tot chipul să vie acasă înainte de înserat, dar n’a izbutit. După o săptămână a abandonat pe birjar cu grădina lui zoologică cu tot și a închiriat o cameră pe fale­ză, tot cu 600.000 lei, căci în interval camerele rămase goale, se efte nîse­dist, orator, Jean Jaures rămâne ,­ră la jumătate, de la Karl Marx la Lenin, cea mai ! D-na Cioboată îşi termină acum, în puternică figură a socialismului. rîînişte, vilegiatura. E. P. ‘ Ana Sah­aarab­ihe vechi? J­EAN JAURES SI SIRIA REGIMUL APMM­­’IONM CAPITALII CU MEZELURI Guvernul român a primit invitaţia ’ specifice ale drumeţiei româneşti, piro­sa trimită reprezentanţi la­ conferinţa Wenw cari urmează să fie înscrise pe .. ordinea de zi a conferinţei. internaţionala de turism care se ţine ! Ca reprezentant al României e vor­­ba Londra cu începere din ziua de 7, ba să fie desemnat­ă. dr. Francîsc Octombrie a. c. ÎSchulman, directorul Oficiului Naţio­nii vede­rea participării la această .nai de Turism. Deasemeni e probabil crn a fiii proi ar. u.­­ urcorun prese. conferinţă, Oficiiul naţional de turism­ ca d-sa să fie însoţit şi de una din dinte de onoare docent dr . Vlad a 'nceput de pe acum întocmirea la­ personalitățile reprezentative ale in­­pre-sedinte, Dr. L Poze^cu Sibiu Jos- portului care va cuprinde problemele dustrieî noastre turistice. tîn Ncuman și C. Retezep.nu v'oepre- i BmmmbmljMj^jj«—f^-.ggggPggNg*11—— BB şedinţi și dr. L. Berghoff secretar ge­neral. Şedinţa Inaugurală a avut loc In A­­prilie a. c. In sala cercului Medict­or practicieni, unde d. prof. dr. A. Rado­vici a vorbit despre „Problemele ac­tuale ale psihoterapiei”. Toţi cei ce se interesiază de proble­mele de psihologie medicală, midiei, psihologi, profesori ma^traţi, s*ud.nU etc. şi doresc să devină membri ai a­­crs'eî Soc'e'Rtţ se vor adra.sa pentru In­­formaţiuni la d mii dr. I. Popescu S'bfu b-ulul. Selviu Măgur^anu 17 Tel. 5 35.sj Problema colectării peşteFiui sărat Fixarea noului regim al cărnii [dacă, pe piaţă, acest aliment necesar, preocupă, de aproape forurile minis­terului aprovizionării. Stabilirea noui­­lor peţuri maximale nu pare să fie (între orele 14 kg) şi dr. L. Berghoff st.r. concludentă deoarece lipsa de con- Oituz 3 Tel. 4.21.92 (intre orele l11-19). venienţă a lor n'a avut darul să a­ Chiar economatele sunt silite să dea membrilor respectivi carne 1$, preţuri variind între 1o 500 şi 14 000 lei kgr., adică mult superioare celor oficiale. Problema­ este de aceea studiată sub toate aspectele.­­ Un nou regim pentru mezeluri Preocuparea principa­l a departa­mentului aprovizionării este mai cu osebire, aceia de a se asigura popu­laţiei cantităţi de mezeluri suficiente pentru iarnă. Se preconizează, astfel, producţia u­­nei cantităţi de 30 vagoane mezeluri, şuncă şî slănină, lunar, pentru con­sumul Capitalei. S’a căzut de acord că este nevoe de preţuri care să tenteze fabricile de a lucra fără să se preteze la acte de speculă. Distribuirea mezelarilor ar urma să se facă raţionalizată, pe bază de car­telă, in cantitate de 300 grame de persoană. S’a prevăzut o cotă pentru econo­­mate, care să fie distribuită, drept su­­plimen, muncitorilor. Colestarea peştelui sărat In conferinţele ţinute la ministerul aprovizionării s’a mai discutat şi ches­tiunea distribuiri peştelui sărat. După datele subsecretariatului de Stat al aprovizionării s’au colectat până in prezent 20 vagoane cu peşte sărat, care s’a şi distribuit judeţelor defici­tare şî economatelor din Capitală. La Jurilovca şi Tulcea continuă co­lectările de peşte, destinat prepară­rii săriturilor. Ele vor fi­ distribuite regiunilor in mare nevoe. Problema principală a aprovizionă­rii cu peşte, rămâne lipsa vagoane­lor frigorifere, care nu permite a­­provizionarea cu peşte proaspăt şi deci, o normalizare a situaţiei. In câteva zile, subsecretariatul de stat al aprovizionării va fixa, unele soluţiuni mai adecvate situaţiei, bilă formidabila parte de necunos­cut, dar şi pentru aceia care au deslănţuit războiul ale cărui conse­cinţe politice cu repercusiuni in­terne nu le poate întrevedea. „Dintrun război european poate ţâşni revoluţia. La aceasta clasele VOLGA, diriguitoare ar face bine să se gân-­­ dească, dar mai pot ţâşni pentru o porci şî dîţerile ! ROMANIA in Fox &REVERUL

Next