Adevěrul, septembrie 1946 (Anul 59, nr. 16653-16676)

1946-09-01 / nr. 16653

-1­­ CONSTAN­ JA, 31. (Printe- ciorapi de mătase naturală ^ Ion). — In incinta portului ‘ţigări americane în valoare de nit.n.,3 au fost arestaţi Ai­ [multe zeci de milioane lei c Finke [stem din Bucureşti, r. Co]. Gi­ero nr. 89, Const. Toldoveanu din str. Despot odă 186 şi Ciubăr loan din „r. Mieşunelelor 112, având a­­•*i©ra lor mătăsuri naturale. Mărf­uri­le care au fost des­cărcate de pe un vas, au fost cu­.u­scate, iar contrabandiştii trimişi în judecată sub stare de arest IMPORTANTE DECIZII ALE COMISEI CENTRALE FISCALE de rentabilitate Comisia centra]« fiscală in ultima * agricoli, faţă cu dispozîţîimîle artico. minare cce'l­iantiul _ __________ şedinţă ţinută, luând in cercetare alte lului 43 dln legea contribuţiilor directe,­­ dela art. 24, fabrici de geamuri ?î stjc. câteva cereri de reducere a coeficienţi. ! Se ţt­e că prin modificarea legii con- lă turnein ds 18 la sută tt coeficientul iar de rentab*iîtate, a trecut la exami- J tribuţiunîlor directe din 1 Maiu lp46, de rentabWiata dela art. 25, fabrici de darea câtorva chest­iunî ma! vechi a. « stabi­lrea acestor feluri de impozit» sticlărie, vase, « Ide, pahare, cristaluri, fixe a fost lăsată la aprecierea ministe,­­ fiole, etc, de 14%, avizează pentru ruluî de finanţe care în urma avizului prim® categorie, reducerea coefîcîentă­­comisieî centrale fiscale şi pe cale de lui dela 18% la 13% și respinge cererea decizie mini-terială îi putea fixa după pentru categoria următoarei criterii tehnice­­ -St Avându-se în vedere însă că în a- Şedinţa comisiei centrale fiscale ca a­cest an regimul muncilor agricole a a­­re a avizat asupra chestiunilor de mal vut un caracter cu totul special, comb. ’ sus, a avut loc în sîua de 2S August a c.­bilă a creanţelor pe care le are In per-! sia centrală fiscală a avizat ca munci­t­ori au fost înregistrate noul cereri totolîu, I terii agricoli să fie sccutiţi în mod to- de scutiri de coeficienți de rrcjtaLliîta-Această lichidar» presupune în une ! *®1 de plata oricărui impozit fix da te. tc care vor fî lunte în considerare de Ie cazuri acte de generozitate care dal I rat fiscului. j ccml-le intri» ședință viitoare, în­­van. termină reducerea la cuantumurî varia-! ^{^4 fa Pr3St vtr "O* lntrS **?? Lile a diverselor debite de încasat. Pro- Un "ScuhIÎ: ® r îasPunsBr­i,!e '* °18ealaa , de c"rf*£‘ blema era de a se s­­ dacă aceste re. tab“.Sate ! P° care Comu.a Ic.a ordonat mai de. ( duceri benevole de creanțe coostîiuesc în »iârștt comîsîunea luând în reexam­nturt obiecte de impunere la cifra de afaceri Comisia centrală fiscală apreciind ca actele de generozitate ale întreprinde­rilor nu pot fi opozabile fiscului care trebue să-și încaseze drepturile asupra întregului cuantum al cree­țîi, a hotă­rât că acestea urmează a fi supuse îm­­pozîtului cifrei de afaceri în întregime imobilele pause de intre» promierS gr» dispoziţia salariaţilor i O altă chestiune a fost aceea de a s© poza“ cerând să fie obligată a le plăti Ști dacă valurile locative ale imobilelor I ° sumă de 103.00 JO.CO­J, drept duc­entâ clădite de întreprinderile industriale d-­ \ de ca^e deoarece intre părți există un pricp fazi r«««—» 1 .. , ' contract de înc­uUere in care s a ri* 7 î *mpuse s7ar“t 'at. ,TMpc2i t'1 stipulat o chirie de lei 2.000.000 lei anual, pe clădiri dar ocupate gratuit de sala- ^ ^ uaUoeat că aceasta chine, se va­ria*:*re întreprinderilor, urmează a fi calculat în fiecare an după cursul spir­­modifîcate sau nu în funcţie de legea tului rafinat de 9 o grade* astfel ca prs Nr. 330 din 4 Maî 1946. \ tul spirtului urcându-se foarte mult. Este vorba de noua lege a chirilor! le-ar da dreptul să reclame diferența șl de majorările de valori locative a du*­î aceasta pe care pârâta nu vrea s‘o Te­se prîxitrinsa. » cunoască, oricum cifra supra cărora pronunțarea fusese amâ.­stată dela o ședință Ia alta» Rsgîimui mirem­ârsderifor inactive In primul rând comitiunea a avut a se pronun­ța asupra cererii unei serii de întreprinderi care incetându-și acti­vitatea se rezumă la lichidarea conta. PLATA CHIRIEI DUPĂ CURSUL SPIRTULUI RAFINAT O interesantă ©efiun© iii gystîfi© Soţii Alexandru şi Graziela Soare au chemat în judecată şoc anonimă „SU­Comî-iUUea centrală fiscală, după re­ j .M*­rifîcarea salariilor la acest fel de între 1 Din partea pârâtei d. av. Car­mano, a susţinut că orice preţ in con­tracte trebuie stipulat în principii în prinderi, constatând că dreptul de 1°-i moneda naţonală care în tmpuri normale cu­nţă acordat chiar gratuit înrâureşte­­ are curs legal. Iar în vremuri excepţi­ încit şî deci şi clauza de piaţă în spi­t, sau în raport cu spirtul rafinat, este inoperantă. Chiria nu poate fi maî mare decât pla­_______ ___ _____ tonul permis de legile de chirii­le salariului, pe deoparte, i nale are curs Sortat. In ipoteza cursului s au succedat și care se aplică chiar la o flaw« • A w­­ __ . ii J.î . c. .V ,î__IZ PnntPQpfftlA !« mine la ___ iar pe de alta ca valoarea locatîva se stabilește la un patrimoniu real al în­treprinderii, a hotărât că șî valorile locative ale acestor categorii de imo­­bile urmează regimul general prevăzut de legea Nr. 330/248 IntpC'ZÎfe fixe d0*tOi*aî© de'în raport CU prețul a diverse mărfuri ’m"cBT?tîîî»p*:s rr^rir-raSz (clauză care în principiu a fost admisă miincitoril agrocom de jurispruden{ă franceză și română, cu O alta problema ImP°r:anta asupra­­ corectivul că cazul când marfa care care la comisia centrală fiscală urma s‘a luat drept criteriu ar constitui ea să-și dea avizul, se referă la stabilirea însăşi un obiect ilicit, atunci clauza ne­­im­pozitelor fixe datorate de muncitorii mează a fi considerată inoperantă, forţat. Statul,­­respectiv Banca Naţională contractele în curs de executare, cum este dispensată de a mai restitui aur , era cel din speţă. In schimbul moneteî naţionale­­ Judecătoria Ocolului 6 Urban Bucu­­astfel că clauza de plată aur este ino-­­ r®Şti' a admis^ acest punct de vedere si perantă. Că părţile au căutat să se es. J a respins actiunea în această formă, chiveze sub diverse forme dela rigoarea . . . gând Pe chiriaşă să plătească numai I acestei reguli stipulând plata prețului jUa.a Plafonată de legile In vigoare la ■ datele respective ale scadențelor diferi­telor rate. LEGEA CETĂŢENIE! StlUATIA MASCdTtLM Sl SHTKlZtU« Ieri­­, secretar general Ion Bavid dela Ministerul Justi­ţiei a făcut declaraţiuni în le­gătură cu legea cetăţeniei ce urmează să apară in câteva zile. Legea este aceiaşi a] caret ;­glementată conţinut noi ! -aia publicat In­­ pace. ,,Adeverul” aproape in între­gime. Reaminiîat că urmează să beneficieze de dispoziţiile le­gei 3 categorii de locuitori. E­­vreii caii nu au cetăţen­’a din m­otive rasiale; românii din Ardeal care au pierdut terme­nii­ de înscriere în listele de cetăţenie şî în sfârşit românii şi maghiarii care au domiciliu în Ardeal, dar nu aveau Indi­genat. Termenul pentru obţinerea cetăţeniei in aceste cazuri este forul oficial, de 6 luni, cu procedura suma­ră în Camera de consiliu. Legea nu vorbeşte nici de nansenişti, nici de apatrizi. Situaţia acestor locuitori de­­ pe teritoriul român va fi re­de trai’s de Se vor anula şî constrânge­rile la renunţarea cetăţeniei, făcute de evreii care s’au ex­patriat în tiiupul dictaturii. Legea astfel cum a fost în­tocmită se găseşte pe masa de lucru a d-lui ministru Teohari Georgescu, a fi-interim la jus­tiţie. După ce va fi semnată va fi supusă aprobării Consiliului de Miniştri şi va intra in vi­goare după apariţia In Moni- 61 ARE CONTRAB­ANDA DE ŢIGĂRI CESHSTJIMPSBL MMPCRIMII CONSTANŢA, 31. (Prin­te-1 Înaintată organelor politiei cu următorul bogat cuprins­iefon). Co in rapidul Constăni-­­neşti, contrabandista a încer- ” ta-Bucureşti a fost prinsă fe­meia Maria Cal Negru, din Bucureşti, Bul. Ferdinand 72, care transporta o însemnata calitate de ţigări „Camei”, în două geamantane, cât să mituiască pe comisarul Florescu, şeful poliţiei Cons­tanţa, cu suma de 2 milioane lei. Marfa ilicită a fost confisca­tă, iar femeia reţinută pentru instrucţie. Dil« S-A IKB TOVARĂŞUL DE CHEF Astă noapte a fost săvârşită în rancuf. careera foarte ameţit a leşît str. Vaporul Asan Nr. 170 crimă, j în stradă şi a început să tragă Urcums»’riptia făcând cercetări a • focuri de revolver, apoi s’a înapoiat mint stabi.1 următoarele: j în casă unde a tras un glonte asu-­ pra luî Andrei Bespacînskî. Crima a comis-o pentru că victima cocheta cu partenera de chef. Ciornele "l-a lovit în cap şî a ieşit prin ceafă, lă­­sându-l mort pe loc. Atât femeia cât şi criminalul atr fost arestaţi la circ. IX, unde se cercetează cazul. De relevat e fap­tul că asasinatul a fost săvârşit în­tr’o casă de perdiţie, unde se adună zilnic borfaşi şî diferiţi infractori, urmăriţi de poliţie. Tânărul Andrei Bespacînskî im retină cu Tudor Mirancof, domloî­­aţi în str. Desparî nr. 16 au făcut u chef, au băut mult vin şi ţuică,­­ to’u! chefului a venit şi femeia -i gusta Irădăşanu, orig'nară din .irda. domiciliată in Bucureşti Bd. rdinand nr. 123. Bineînțeles că • . femeia a participat la acest chef. i ne s’a prelungit până în zorii Hei.­­ Diminea'a ’.a ora cinci Tudor Mî­ DE BAWN­ Un fioros asasinat s’a săvâr­şit la o vie de pe teritoriul co­munei Fileşti de lâr­gă Galaţi. Doi bandiţi înarmaţi au în­cercat, după miezu­l nopţii, să pătrundă in locuinţa subofiţe­rului pensionar Enache Stoica deja via din punctul goldana. . Stoica a refuzat să deschidă şi s’a baricadat Bandiţii au tras atunci cu armele prin fereastră şi nefe­ricitul pensionar a fost lovit mortal. Trebue amintit cu acest pri­lej că acum un an, la aceeaşi vie a fost ucis şi un frate al victimei. IHCA GN INNECAT LA CONSTANŢA CONSTANŢA, 31 (Prin tele­fon). — Marea Neagră a făcut ieri o nouă victimă. D-na Aurica Leonte, din Bucureşti, Str. Lână­­riei 118, pe când se scălda in dreptul plajei „Moderne”, a fost luată de valuri şi s’a înecat. Cadavrul a, fost pescuit. A apărut Ns*. S30 din exce­­lenta revistă femenină MARIANA Nu mă mai iubeşte, totuşi­.. America are grijă de gospodinele sale. In atenţia mamelor­ care au fete. Şorţuleţul ia pătrăţele şi ghiozdanul nou nouţ. SAPTAMANA PARIZIENEI Corespondentă din Paris de Dorothea Christescu 6 pagini mari de modă. Lucru de mână. Gospodărie- Sfaturi practice. Un Întreg program de gimnastică pentru începătoare. Mariana vă îndrumează «— Mariana vă sfătueşte. DE VANZARE LA TOATE CHIOŞ­CURILE DIN CAPITALA ŞI DIN ŢARA. A REVERUL D orina Drăghici i „ N­i­cu Stoenescu c­u orc­h­e s t­r­a Ionel D dnaf in fSecara seară, Sa 271 IC­U La Bsstaaranîil Pars „SCÂRîCICâ 6'o Ses, Mahal Brava 372 (vîs-a vis) de StaiS&mfl P. T. T. tragfiva- üö, 2.6 leefen 4 33,22 Sälen to cas de Sgâh © direcţia'îe _______________________________ !C1­­ZA IM PâTESTs C de Atdfi^OlANLST Corse IS­­OH 2 Speciale Aaga iamente In toată țara. Mărfuri cu asi­toeamâo&Et* orice tonaj Telefon 3.85.21 — 3.42 28. Uji s aga succes in BUCHEiŞls Bal in Fă ga dai Seara ore 8 Sa Teats isi Camedta Compact descoaeriî Duminica Mat'neu or e 4 Cu cea mai senzațională DISTRIBUŢII Cereţi la toate librăriile «rin ţară, legi internaţionale ale păcii Charta Atlanticului* Charta Organizărei Naţiunilor Unite şi Convenţia de Armistiţiu cu România publicate de av* C. Demi Popescu. ... -h­aw8m.-A ............. ACTIVITATEA DELEGAŢIEI ROMÂNE Aliî0eu2E mim Ziiric Iîesot -Sta LA CONFERINŢĂ PĂCII Declarafiile de Sus : G. Maurer I . D. I. G. Maurer, ministru subsecretar de cât şi în cercurile diplomatice, e Impresis • Stat, revenind de la Paris unde a luat pe care delegaţîa României la Paris »­e paris la lucrările Conferinţei de Pace a scontat-o şi a sperat-o. întreaga Conte- a făcut agenţie! ..Agerpres­­ următoarele ds- r-’nţă a apreciat. Înţelepciunea, sohrletatea­­ claraţiuni şi demnitatea declaraţiei. î­n Sarcina delegaţiei României la Conferinţa ! Tin să subliniez mai ales sforţările fă- j ds Pace de la Paris a fost şi va rămâne cute de rt-rii Tătărescu şi Cheorghiu-Dej­­ pentru a îndruma munca fiecăreia dintre­­ cele trei rom'ddl şi mai ales sforţările fă- j .cute pentru a organiza gruparea tuturor mijloacelor de care dispunem, în vederea rezolvării problemelor politico-teritoriale. Paralel cu această muncă,­­ddegai la­so­ o sarcină grea, pentru că poziţia României In faţa acestei Conferinţe de Pace e ea însăşi o poziţie grea.­­ Dificultăţile întâmpinate de România au fost sporite fie faptul că Gafencu, Tl­iva şi ce­lalţi, au prezentat Conferinţei de­­ Pace un fel de memoriu. In care la adă-­­ mâniei la Paris şi-a fixat ca una din sar­­postul unei frazeologii afcii potrîvite, au­r­cinile principale, să pornească o luptă in­ţării trădătoare. Paralel ca nevistă munci, firegaţia Ro.­­ mâniei şi a fixat sarcină contactul cu­­ prietenii ro -mâniei, căutând sa grupeze­­ pentru apărarea intereselor româneşti, pe­­ toţi acei rege socoteau juste aceste fote-­­ rese, pe cei care socoteau că apârarea lor însemnează, odată cu­ apărarea păcii, şi asigurarea posibilităţilor de desvolare de­­raperatică pentru poporul român. La Conferinţa Păcii, România a avut o atitudine loială faţă de Ungaria Această a trebuit să-l facă, a fost să dea forma I atitudine loială a fost manifestată nu in­definitivă declaraţiei cu care trebuia nu­mai prin vorbe, ci şi prin modul cum Ro­se Înfăţişeze a doua zi după sosirea sa In­­­mfmn,a si'a formu,at PTMt«­rtttHe de despâ­­,. ... . . «• gubiri faţă de Ungaria, prin spiritul de­faţa Conferinţei Păcii. Fiecare frază a a­­clara­ţiei făcute în faţa conferinţei, cât şi ceste­ declaraţii, rostită atăt de convingă- I al unui memoriu depus ulterior, tot de d. vice preşedinte al ConsMiului de ] Gândindu-mă la toată activitatea dele­ miniştri Gheorghe Tătărescu, a fost con- t­raţiei române la Conferinţa de la Paris, tSrit ă şi ana’izată în toate consecinţele ei , la atmosfera pe care a ştiut să o câştige posibile, pentru ca actul de prezentare al prin munca sa, în cercuri politice şi dl­ României la Conferinţa Păcii s*o arate în­­ ptomatice foarte diferite, la prieteniile o* adevărata ei lumină, ca un stat realmente votate şi puternice pe care România le democrat, a cărui pel­tică poate fi socotită t are la această Conferinţă, pot socoti că ca element util constituirîi păcii. | există pentru ţara noastră perspective cu­impresia pe care această declaraţie e­ficient de favorabile de îmbunătăţire are făcut-o în cercurile Conferinţei de Pace condiţiunilor sale de pace. I tocts vital pentru ţara noastră, atacând in Cum In speț ă criteriul luat este spirtul rafinat de 90 grade, și cum această marfă nu se află in comerţul liber. — ea neputând fi vândută cnform legii monopolului spirtului și băuturilor spir-Ipstcf ' reus.lt ss camuf­eze In .ealitate abandona, j versunatî împotriva calomniatorilor &*? - poziţiilor ce constituie „u In- şi a consecinţelor acţiunii .or irăd în favoarea Statului şi reglementează desfacerea lor numai prin persoane 5eh.mt) arr­e d­lccr;ri atru ^ greo dcb4n. autorizate de Direcţiunea Monopo­ului dIt* ie câtre poporul român, carr repre. Alcoolului, calora această direcţiune zjn­a jjârsîiia princip,.11 a susţinerii inte­­libereală breve^G* — şi cum­ ruel una din relelor Românic! la Conferinţa Păcii, părţile contractante nu posedă asemenea j socotesc util să arăt că, după părerea brevet, obiectul luat de criteriu este ,­mea, cel p­re in afara hotarelor ţării au făcut acest lucru, cât şi cei care înlăuntrul hotarelor ei au sprijinit-o, au trădat astfel Interesele României. Primul lucru pe care delegaţia română Laboratorul Dentar LEftNER a reluat activitatea. Execută toate N­-Ţările In arta den­­tară şi turnători brute, din metal alb, după nouile metode. Fund. Sticlari­­, etaj n colţ Văcăreşti 18, telefon 3.28-23. A apărut revista „FEMEIA“ Nr. 8 cuprinde: • Catarina. Doamna Kanflor, de Sods Omaha!. Copiii ne dnUmă, de Alexandra Pană, Două chipul dragi tn viata lui ! • Goana după bărbaţi. Când străbunica era tată. • Femela cam aa vrea aă se mărfi». 9 ..Trag dl«” femei! americane. Aventurile Coanei Luxîța Scrisoare de dragoste, de Tevssedze. • Însemnările tura! alpinist, de Fecea. • Xhtml* a renunţat *& fie numai la Bimbak Veşnic in contradictoriu, de Diana. • Modă — Teatru — Cinema. Poşta Honk­ci şi a Psiharmicstcho. O R­tete de bucătărîe si conserve. A apărut fir.­­23 - i£4 din revista CINEMA ca armatorul interesant cuprins. Karady Katalin a sosit in ţară. O româncă a cucerit Hollywood Echipa Walt Disney la lucru, Frederik March a devenit.*­ Merk Twain.­­ Cum sunt perfecţionate stelele de Cinema. 1 favor Pal pleacă la Hollywedd, Actualităţi cinematografice din U* sl s. sa Cancanuri şî imagini Hollywood. inedite din CUM SE FAB­RICA ȘI CUM SE DISTRIBUE PRODUSELE FEROASE O PROBLEMĂ DE CEA MAI MARE IMPORTANTA PEN­TRU ECONOMIA NAJIONALĂ Utilizarea materiilor prima pentru i poate avea în vedere decât print­ri produsele feroase şi distribuirea a­­cestor produse au dat loc în ultimul timp, la discuţii, învinuiri cu carac­ter grav au fost formulate. Având in vedere ci au fost ridicate astfel chestiuni de cea mai mare importan­tă pentru judecarea felului în care lucrează marea noastră industrie şi a felului în care este asigurată apro­vizionarea ţării cu utilajul funda­mental de care are nevoe,­­ am so­cotit că nu este deplasată o mai a­­mănunţită studiere a chestiunei, o plasare a ei în ansamblul condiţiu­­nilor în care lucrează astăzi indus­tria naţională, o luare în considerare a tuturor punctelor de vedere cari pot contribui la lămurirea problemei.După cum e firesc, vom trebui să începem prin a cerceta situaţia ge­nerală, pricinuită de starea de răz­­boiu şi de distrugerile provocate de aceasta. Această cercetare ne 'va în­gădui să apreciem totalul ne­voilor noastre de produse fer­oase. Care este deficitul ţării în produse feroase înainte de războiul din 1940, când uzinele noastre siderurgice lucrau în plan, consumul ţării era de peste 700.000 tone anual în produse feroa­se de tot felul, unelte şi maşini a­­gricole, instrumente şi maşini indus­triale de tot felul etc., erau satisfă­cute în mare parte prin import şi numai parţial prin producţia indi­genă. Astfel, ţinând seamă că de la 1940 importul a scăzut treptat, iar cu în­cepere din 1944 a fost aproape su­primat, lipsesc astăzi cel puţin can­tităţile pe 6 ani a cea. 300.000 tone, ceea ce reprezintă­ cea. 1.800­ 000 tone. Distrugerile de războiu în parcul CFR, utilajul industrial, casnic şi a­­gricol, edificii, sunt evaluate la 1 mi­lion 700 000 tone. La acestea se adaugă şi deficienţa producţiei indigene, ce reprezintă o lipsă de cel puţin 250.000 tone anual, adică pe 6 luni cca. 1.500 000 tone. Rezultă deci un deficit total de cca. 5.000.000 tone deficit care nu va­­putea fi acoperit decât în foarte sla­bă măsură, prin mijloacele de pro­ducţie metalurgice ale ţării şi într-un număr mare de ani. Refacerea şi complect­area inventa­rului feros propriu zis al ţării, nu se­dicarea producţiei proprii la maxi­mum şi prin importuri masive de produse feroase, unelte şi maşini a­­gricole precum şi maşini şi instala­ţiuni industriale. Din cele de mai sus, rezultă că în timpurile dinaintea războiului, con­sumul ţării în produse feroase de tot felul, precum şi în unelte şi acceso­rii agricole, era satisfăcut atât de producţia proprie a ţării de peste 350 400.000 tone de produse laminate, cât şi de un import de alte cca. 350- 400.000 tone de produse feroase do­rite, inclusiv unelte şi maşini agri­cole, maşini industriale etc. Pe de altă parte se constată că de­ficitul prezent se datoreşte atât lip­sei de import din anii războiului, u­­□ei producţii feroase scăzute a ţării, pierderilor şi distrugerilor de război, precum şi uzajului inventarului fe­ros, industrial şi agricol timp de 6 ani. Care este situaţia produc­ţiei Uivis co? siderurgica din ţară şi cauzele scăderii predu­cţiei Faţă de capacitatea de producţie de fier, tablă şi tuburi de cca. 500.000 tone anual a uzinelor din ţară, pro­ducţia a fost următoarea în ultimii ani: Anii Producţia Crad utilizare 1946 (6 luni) 66.000 26% Se constată deci că Industria side­rurgică lucrează azi cu numai cca. 25 la sută din ca­se­tate, căci ne­voile de refacere ale ţării de căî fe­­rate, agricultură petrol industrie con­strucţii etc. sunt foarte mari şi când de 2 ani nu s’au imputat decât cacti­tăţi minimale de fier. Această scădere îşî are explicata în Vpsa pe care au resîmfit-o uzînele mai cu seamă in ultimii ani, în căr­buni cocs material refractar pentru cuptoare, fluctuaţiunea personaîuluî lipsa de combust'bil lichid precum şî lipsa de materiale de întreţinere pen­tru uzine. Trebuie^ totuşi să menţionăm în mod special că deşi producţia anulu' 1345 nu a atins decât 120.000 tone, iar ven­arului de unelte şi accesorii flo­­roase agricole. Şi in a­ceast­ă chesti­­une ferectie ascultat ,glasul iuiuiut ,ac­oritor de prod­ucţ­e. Carele inven­taruim feios m­aiunt apicol [âîib a umî vorbi de lipsa de maşini şi lusta­ Uniuni mecanice agricole, ar&ia ur­au b­arete unelte lipsă: tone; Pluguri cca. UOOO.OOO but “llOJJOo tone; Grape cca. b0o.000 buc. **> 87.000 tone; hrâsb­oace cca. 400.000 buc.= 30.000 tone. Această lipsă considerabilă de u­­nelie și accesorii agricole poate fi implinftă de către mn Justna Indige­nă/ Nu trebuie împlinită ca în cea m­ai mare pace numai printr’un im­port masiv? întrucât în anii premergători răz­­boiului producţia fabricelor producă­­toare din ţară insuma cca. 4—OCOO tone de unelte şi accesorii agricole, iar importul era de 35—bohbo tone anual, se poate vedea că remedierea situaţiei refacerii Inventarului meta­lic de unelte agricole sta, numai in Ioane mică parte în producţia indi­genă şi in cea mai, mare parte in­mport. Trebue să mai observăm că dacă totuşi o producţie de unlete şi acce­sorii agricole a fost în parte menţinută în timpul ultimilor ani, importul înce­pând din 1940—1944 a fost redus trep­tat la cantităţi neînsemnate iar din 1944 încoace a fost nul. Astfel fiind situaţia suntem siliţi să constatăm că in conjunctura ac­tuală nu poate fi voma de o complec­­­are a inventarului prin mijloace de producţie de care dispunem, că pro­blema nu poate fi pusă decât sub as­pectul întreţinerii inventarului exis­tent de unelte şi accesorii. Intre programe şi realităţi Este adevărat că producţia nu co­respunde programelor. Dar au fost totdeauna aceste programe corespun­zătoare capacităţii reale da producţie a fabricilor? Iată câteva exemple cam­ arată, după relatările fabricelor, ca acesta n’a fost cazul. Astfel, programul pentru anul 1945, prevedea, pentru „Reşiţa” o produc­ţie de 15.000 pluguri. De la început însă, întreprinderea a arătat că nu cea a anului 1940 probabil că se va poate fabrica decât 12000 bucăţi. Sa­­menţine tot la acelaş nuvel, iar fi­bricei „Schramm” i s’a programat talurgîcă din par­tea URSS. Intr’adevăr Începând d­e luna Mai a. tr. şi până a2Î, s'au importat din URSS mari cantităţi de semi-fabri­­cate, ferroaliaje metale, cocs, cărbuni electrozi rulmenţi cu bile precum şi o mare cantitate de cabluri care au fost de un real ajutor susţinerii in­dustriei metalurgice. In afară de aceasta s’au mai impor­tat cantităţi importante de material refractar din Cehoslovacia şi Iugo­slavia. Totuşi, după câte ştim la Uzinele producătoare de oţel se menţine o criză acută de producţie datorată în special lipsei mari de cărbuni de lu­cră­­ri precum şi a unui Însemnat număr de articole accesorii necesare exploatării uzinelor. Deci, criza şi lpsa grozavă ce p­resimte ţara in produse feroase nu poate fi atribuiră unei distribuţii de­fectuoase care d’strîbuţie dealtfel se face de autorităţile de Stat compe­tente el care cunosc toate nevoile ţării, cî în neutîlizarea capacităţii m­­xime de producţie şi lipsa de import. S’a vorbit foarte mult în ultimul ■timp de insuficienţa uticajulid şi la­ cates ani. La fel, i s’a programat fabrice! „Voina” 3000 de grape, deşi întreprin­derea n’a fabricat niciodată acest ar­ticol. Acelaşi lucru s’a întâmplat şi cu fabricaţia celorlalte articole necesare gospodăriilor agricole: prăşitoare, sa­pe, topoare. Aceste programe de fabricaţie n'au fost proporţionate cu cantităţile de materii prime atribuite, iar la fixa­rea lor nu s’a ţinut seama de factori atât de importanţi, ca: grautatile transportului feroviar, cari n’au fost înlăturate decât la sfârşitul anului 1945, livrarea cu întârzieri a combus­tibilelor lichide şi solide, lipsa meta­lelor pentru înobilarea oţelurilor şi dispariţia unor importante contingen­te de lucrători calificaţi. Totuşi, în anul 1915, uzinele din­ ţară au răcit eforturi însemnate şi­ au reuşit să livreze: 6383 pluguri, 4114 t­etrape, 4900 prăşitoare, 732 770 sape, 184.263 casmale, 170.137 lopet, 143.307 rufei, 134.632 topoare. Vom examina într’un articol viitor cum se prezintă situaţia în 1946, cam­ sunt perspectivele viitorului apropiat si cum se distribuie produsele majori­ DE VANZARE LA TOATE CHIOŞ­CURILE ŞI DEBITELE DIN CAPITALA ŞI DIN ŢARA. I ABONAMENTE!­I LA ZIARUL NOSTRU­ * 3 luni - Lei 12.000 Coat CPC an* Dr. KERNER reia consultaţiile cu RAZE x ROENTGEN Radioscopii — Radiografii Tratamente electrice — Pncmno* Corax Str. Miron Cos în No. 2 colt cu Cal. Gri­viţei No. 178 Telefon 7.43.66 m 1 R^NSOEMII VENERICE — SIFILIS — SEX» UE Blenoragia $î complicaţiile ei Str Vasile Lascăr 12 parter (Statuia Rosetti) Consult. KM sl 4-7 Tel 5 52 10 Gr. SAM WATTS SEXOLOGIE Impotenta PIATA ROSETTI 4. ETAJ 11 (BTneu» Steaua rromânieî) Consult 10—2, 4—8 d­a. Tel 3-13-81 Dr. DORIN BRAESGU toni de Plămâni Poli de Sfosmac­ombcoscopli, Radiografii^ Reumatism, Venerice, BLENORAGIA vinăcod în 12 ori Tratamente noi STR. BFLEZOmmi 7 Consultafii.*• (bt st 4­0 Telefon S.S­.& 1942 315.000 62% 1943 347.200 70% 1944 202.300 40% ’ 1945 118000 23% l nJLxMgmŢiMi_n_i 1111 iáin an RADIO „ROMÂNIA LIBERĂ“ IŞI REIA FUNCŢIONAREA Conferinţa de p­esa de ieri, de sediu! noului post de emisiune luptă, alături de adevăraţii s ăi prieten!. Ia cuvântul apoi d. N. Moraru, directorul postului de radio ..T­omânia Liberă'* care în­făţişează programul de activitate. Postul va emite li­nie, între orele 12—14 %­ 18.80 — 21, pe lungimea de undă de 48^ 1n. Programul, diferit de cei din ilegalitate, va folosi espe­­rientei posturilor de radio din străinătate. El va fi alcătuit din: bulet­inul de știri ,care se va difuza la orele: 12-3î) — 13,30 — 19,15 —, 20,50, ca o durată de maximum 8 minute­, des­baterea prob­emelor sociale şi politice care frământă ţara din scurte conferinţe şi inter­­vievuri), o cronică a Vieţii politice, un pro­­gram cultural şi literar la care işi vor da concursul toţi scriitt­rii mari ai ţârii, în frun­te cu d-nii M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Ce­zar Petrescu. etc. emisiuni muzicaie, emisiuni cu carreter distra­ctiv?, etc. D. îi .f -zt-Ti'! ■»••ctivPa‘no noohsl post “—care începe emisiunile sale tn Rrl. la aediul noului pod d* r:.::o «.Romft nia l­iberă** a avut loc o conferinţă de presă la care au participat principalii redactori ai *1*ve?or din CWîfala. Conîcrința «*e desfășu­rat nn preveni* d-!ov Mîron CimstapUneFCn, secretarul ComfWunnt Central al Blocului Parade*or îtemoerafîce, fi Marovew"» secre­tar general «1 Ministeru’ul Inforfeatlilor, G­­Iurscu, directorfil Tresei, etc. Dîn partea nou­­luî post de radio au fost prezenţi toţi co’a fioratori săî redacţionali, tehnici $i artistici. In frunte eu d. N Moraru, dreetoru! puste tut­u nând cuvfînfuî d­etron Cons?ftnîîneRca ara'ă cordiţ­ile grele de 1»ipt5 *mpo*rîv© a vcu î»antiîor eermanî sî » dict*if»rrît antonesciene. tn care nostoi ..Româfiî» !,5herăM ^-a fnccuuf em:‘s?mn*îe ttj IlctfalTate, tn In’ie 104|v post al rez’stfcnf»! rom&nesfj, „RontSn*« î îherăM a adus «ervtcîf reaTe popornipt romă» prop«* M?îV sprijinlnH *n urma- j tiva fie S Septembrie 1946 — va fi cSfäOnHS nerts t-nt. fori-Ior consecvent fienmerafir« Sl patrioftes șt eheaaaä penară!­remte lire I pe Unia ridicirii aîwulul caltnrsl al I» ' lor. •Paguna 3 a 1

Next