Adevěrul, septembrie 1946 (Anul 59, nr. 16653-16676)
1946-09-01 / nr. 16653
-1 CONSTAN JA, 31. (Printe- ciorapi de mătase naturală ^ Ion). — In incinta portului ‘ţigări americane în valoare de nit.n.,3 au fost arestaţi Ai [multe zeci de milioane lei c Finke [stem din Bucureşti, r. Co]. Giero nr. 89, Const. Toldoveanu din str. Despot odă 186 şi Ciubăr loan din „r. Mieşunelelor 112, având a•*i©ra lor mătăsuri naturale. Mărfurile care au fost descărcate de pe un vas, au fost cu.uscate, iar contrabandiştii trimişi în judecată sub stare de arest IMPORTANTE DECIZII ALE COMISEI CENTRALE FISCALE de rentabilitate Comisia centra]« fiscală in ultima * agricoli, faţă cu dispozîţîimîle artico. minare cce'liantiul _ __________ şedinţă ţinută, luând in cercetare alte lului 43 dln legea contribuţiilor directe, dela art. 24, fabrici de geamuri ?î stjc. câteva cereri de reducere a coeficienţi. ! Se ţte că prin modificarea legii con- lă turnein ds 18 la sută tt coeficientul iar de rentab*iîtate, a trecut la exami- J tribuţiunîlor directe din 1 Maiu lp46, de rentabWiata dela art. 25, fabrici de darea câtorva chestiunî ma! vechi a. « stabilrea acestor feluri de impozit» sticlărie, vase, « Ide, pahare, cristaluri, fixe a fost lăsată la aprecierea ministe, fiole, etc, de 14%, avizează pentru ruluî de finanţe care în urma avizului prim® categorie, reducerea coefîcîentăcomisieî centrale fiscale şi pe cale de lui dela 18% la 13% și respinge cererea decizie mini-terială îi putea fixa după pentru categoria următoarei criterii tehnice -St Avându-se în vedere însă că în a- Şedinţa comisiei centrale fiscale ca acest an regimul muncilor agricole a are a avizat asupra chestiunilor de mal vut un caracter cu totul special, comb. ’ sus, a avut loc în sîua de 2S August a c.bilă a creanţelor pe care le are In per-! sia centrală fiscală a avizat ca muncitori au fost înregistrate noul cereri totolîu, I terii agricoli să fie sccutiţi în mod to- de scutiri de coeficienți de rrcjtaLliîta-Această lichidar» presupune în une ! *®1 de plata oricărui impozit fix da te. tc care vor fî lunte în considerare de Ie cazuri acte de generozitate care dal I rat fiscului. j ccml-le intri» ședință viitoare, învan. termină reducerea la cuantumurî varia-! ^{^4 fa Pr3St vtr "O* lntrS **?? Lile a diverselor debite de încasat. Pro- Un "ScuhIÎ: ® r îasPunsBri,!e '* °18ealaa , de c"rf*£‘ blema era de a se s dacă aceste re. tab“.Sate ! P° care Comu.a Ic.a ordonat mai de. ( duceri benevole de creanțe coostîiuesc în »iârștt comîsîunea luând în reexamnturt obiecte de impunere la cifra de afaceri Comisia centrală fiscală apreciind ca actele de generozitate ale întreprinderilor nu pot fi opozabile fiscului care trebue să-și încaseze drepturile asupra întregului cuantum al creețîi, a hotărât că acestea urmează a fi supuse împozîtului cifrei de afaceri în întregime imobilele pause de intre» promierS gr» dispoziţia salariaţilor i O altă chestiune a fost aceea de a s© poza“ cerând să fie obligată a le plăti Ști dacă valurile locative ale imobilelor I ° sumă de 103.00 JO.COJ, drept ducentâ clădite de întreprinderile industriale d- \ de ca^e deoarece intre părți există un pricp fazi r«««—» 1 .. , ' contract de încuUere in care s a ri* 7 î *mpuse s7ar“t 'at. ,TMpc2i t'1 stipulat o chirie de lei 2.000.000 lei anual, pe clădiri dar ocupate gratuit de sala- ^ ^ uaUoeat că aceasta chine, se varia*:*re întreprinderilor, urmează a fi calculat în fiecare an după cursul spirmodifîcate sau nu în funcţie de legea tului rafinat de 9 o grade* astfel ca prs Nr. 330 din 4 Maî 1946. \ tul spirtului urcându-se foarte mult. Este vorba de noua lege a chirilor! le-ar da dreptul să reclame diferența șl de majorările de valori locative a du*î aceasta pe care pârâta nu vrea s‘o Tese prîxitrinsa. » cunoască, oricum cifra supra cărora pronunțarea fusese amâ.stată dela o ședință Ia alta» Rsgîimui miremârsderifor inactive In primul rând comitiunea a avut a se pronunța asupra cererii unei serii de întreprinderi care incetându-și activitatea se rezumă la lichidarea conta. PLATA CHIRIEI DUPĂ CURSUL SPIRTULUI RAFINAT O interesantă ©efiun© iii gystîfi© Soţii Alexandru şi Graziela Soare au chemat în judecată şoc anonimă „SUComî-iUUea centrală fiscală, după re j .M*rifîcarea salariilor la acest fel de între 1 Din partea pârâtei d. av. Carmano, a susţinut că orice preţ in contracte trebuie stipulat în principii în prinderi, constatând că dreptul de 1°-i moneda naţonală care în tmpuri normale cunţă acordat chiar gratuit înrâureşte are curs legal. Iar în vremuri excepţi încit şî deci şi clauza de piaţă în spit, sau în raport cu spirtul rafinat, este inoperantă. Chiria nu poate fi maî mare decât pla_______ ___ _____ tonul permis de legile de chiriile salariului, pe deoparte, i nale are curs Sortat. In ipoteza cursului s au succedat și care se aplică chiar la o flaw« • A w __ . ii J.î . c. .V ,î__IZ PnntPQpfftlA !« mine la ___ iar pe de alta ca valoarea locatîva se stabilește la un patrimoniu real al întreprinderii, a hotărât că șî valorile locative ale acestor categorii de imobile urmează regimul general prevăzut de legea Nr. 330/248 IntpC'ZÎfe fixe d0*tOi*aî© de'în raport CU prețul a diverse mărfuri ’m"cBT?tîîî»p*:s rr^rir-raSz (clauză care în principiu a fost admisă miincitoril agrocom de jurispruden{ă franceză și română, cu O alta problema ImP°r:anta asupra corectivul că cazul când marfa care care la comisia centrală fiscală urma s‘a luat drept criteriu ar constitui ea să-și dea avizul, se referă la stabilirea însăşi un obiect ilicit, atunci clauza neimpozitelor fixe datorate de muncitorii mează a fi considerată inoperantă, forţat. Statul,respectiv Banca Naţională contractele în curs de executare, cum este dispensată de a mai restitui aur , era cel din speţă. In schimbul moneteî naţionale Judecătoria Ocolului 6 Urban Bucuastfel că clauza de plată aur este ino- r®Şti' a admis^ acest punct de vedere si perantă. Că părţile au căutat să se es. J a respins actiunea în această formă, chiveze sub diverse forme dela rigoarea . . . gând Pe chiriaşă să plătească numai I acestei reguli stipulând plata prețului jUa.a Plafonată de legile In vigoare la ■ datele respective ale scadențelor diferitelor rate. LEGEA CETĂŢENIE! StlUATIA MASCdTtLM Sl SHTKlZtU« Ieri, secretar general Ion Bavid dela Ministerul Justiţiei a făcut declaraţiuni în legătură cu legea cetăţeniei ce urmează să apară in câteva zile. Legea este aceiaşi a] caret ;glementată conţinut noi ! -aia publicat In pace. ,,Adeverul” aproape in întregime. Reaminiîat că urmează să beneficieze de dispoziţiile legei 3 categorii de locuitori. Evreii caii nu au cetăţen’a din motive rasiale; românii din Ardeal care au pierdut termenii de înscriere în listele de cetăţenie şî în sfârşit românii şi maghiarii care au domiciliu în Ardeal, dar nu aveau Indigenat. Termenul pentru obţinerea cetăţeniei in aceste cazuri este forul oficial, de 6 luni, cu procedura sumară în Camera de consiliu. Legea nu vorbeşte nici de nansenişti, nici de apatrizi. Situaţia acestor locuitori de pe teritoriul român va fi rede trai’s de Se vor anula şî constrângerile la renunţarea cetăţeniei, făcute de evreii care s’au expatriat în tiiupul dictaturii. Legea astfel cum a fost întocmită se găseşte pe masa de lucru a d-lui ministru Teohari Georgescu, a fi-interim la justiţie. După ce va fi semnată va fi supusă aprobării Consiliului de Miniştri şi va intra in vigoare după apariţia In Moni- 61 ARE CONTRABANDA DE ŢIGĂRI CESHSTJIMPSBL MMPCRIMII CONSTANŢA, 31. (Printe-1 Înaintată organelor politiei cu următorul bogat cuprinsiefon). Co in rapidul Constăni-neşti, contrabandista a încer- ” ta-Bucureşti a fost prinsă femeia Maria Cal Negru, din Bucureşti, Bul. Ferdinand 72, care transporta o însemnata calitate de ţigări „Camei”, în două geamantane, cât să mituiască pe comisarul Florescu, şeful poliţiei Constanţa, cu suma de 2 milioane lei. Marfa ilicită a fost confiscată, iar femeia reţinută pentru instrucţie. Dil« S-A IKB TOVARĂŞUL DE CHEF Astă noapte a fost săvârşită în rancuf. careera foarte ameţit a leşît str. Vaporul Asan Nr. 170 crimă, j în stradă şi a început să tragă Urcums»’riptia făcând cercetări a • focuri de revolver, apoi s’a înapoiat mint stabi.1 următoarele: j în casă unde a tras un glonte asu- pra luî Andrei Bespacînskî. Crima a comis-o pentru că victima cocheta cu partenera de chef. Ciornele "l-a lovit în cap şî a ieşit prin ceafă, lăsându-l mort pe loc. Atât femeia cât şi criminalul atr fost arestaţi la circ. IX, unde se cercetează cazul. De relevat e faptul că asasinatul a fost săvârşit într’o casă de perdiţie, unde se adună zilnic borfaşi şî diferiţi infractori, urmăriţi de poliţie. Tânărul Andrei Bespacînskî im retină cu Tudor Mirancof, domloîaţi în str. Desparî nr. 16 au făcut u chef, au băut mult vin şi ţuică, to’u! chefului a venit şi femeia -i gusta Irădăşanu, orig'nară din .irda. domiciliată in Bucureşti Bd. rdinand nr. 123. Bineînțeles că • . femeia a participat la acest chef. i ne s’a prelungit până în zorii Hei. Diminea'a ’.a ora cinci Tudor Mî DE BAWN Un fioros asasinat s’a săvârşit la o vie de pe teritoriul comunei Fileşti de lârgă Galaţi. Doi bandiţi înarmaţi au încercat, după miezul nopţii, să pătrundă in locuinţa subofiţerului pensionar Enache Stoica deja via din punctul goldana. . Stoica a refuzat să deschidă şi s’a baricadat Bandiţii au tras atunci cu armele prin fereastră şi nefericitul pensionar a fost lovit mortal. Trebue amintit cu acest prilej că acum un an, la aceeaşi vie a fost ucis şi un frate al victimei. IHCA GN INNECAT LA CONSTANŢA CONSTANŢA, 31 (Prin telefon). — Marea Neagră a făcut ieri o nouă victimă. D-na Aurica Leonte, din Bucureşti, Str. Lânăriei 118, pe când se scălda in dreptul plajei „Moderne”, a fost luată de valuri şi s’a înecat. Cadavrul a, fost pescuit. A apărut Ns*. S30 din excelenta revistă femenină MARIANA Nu mă mai iubeşte, totuşi.. America are grijă de gospodinele sale. In atenţia mamelor care au fete. Şorţuleţul ia pătrăţele şi ghiozdanul nou nouţ. SAPTAMANA PARIZIENEI Corespondentă din Paris de Dorothea Christescu 6 pagini mari de modă. Lucru de mână. Gospodărie- Sfaturi practice. Un Întreg program de gimnastică pentru începătoare. Mariana vă îndrumează «— Mariana vă sfătueşte. DE VANZARE LA TOATE CHIOŞCURILE DIN CAPITALA ŞI DIN ŢARA. A REVERUL D orina Drăghici i „ Nicu Stoenescu cu orche s tra Ionel D dnaf in fSecara seară, Sa 271 ICU La Bsstaaranîil Pars „SCÂRîCICâ 6'o Ses, Mahal Brava 372 (vîs-a vis) de StaiS&mfl P. T. T. tragfiva- üö, 2.6 leefen 4 33,22 Sälen to cas de Sgâh © direcţia'îe _______________________________ !C1ZA IM PâTESTs C de Atdfi^OlANLST Corse ISOH 2 Speciale Aaga iamente In toată țara. Mărfuri cu asitoeamâo&Et* orice tonaj Telefon 3.85.21 — 3.42 28. Uji s aga succes in BUCHEiŞls Bal in Fă ga dai Seara ore 8 Sa Teats isi Camedta Compact descoaeriî Duminica Mat'neu or e 4 Cu cea mai senzațională DISTRIBUŢII Cereţi la toate librăriile «rin ţară, legi internaţionale ale păcii Charta Atlanticului* Charta Organizărei Naţiunilor Unite şi Convenţia de Armistiţiu cu România publicate de av* C. Demi Popescu. ... -haw8m.-A ............. ACTIVITATEA DELEGAŢIEI ROMÂNE Aliî0eu2E mim Ziiric Iîesot -Sta LA CONFERINŢĂ PĂCII Declarafiile de Sus : G. Maurer I . D. I. G. Maurer, ministru subsecretar de cât şi în cercurile diplomatice, e Impresis • Stat, revenind de la Paris unde a luat pe care delegaţîa României la Paris »e paris la lucrările Conferinţei de Pace a scontat-o şi a sperat-o. întreaga Conte- a făcut agenţie! ..Agerpres următoarele ds- r-’nţă a apreciat. Înţelepciunea, sohrletatea claraţiuni şi demnitatea declaraţiei. în Sarcina delegaţiei României la Conferinţa ! Tin să subliniez mai ales sforţările fă- j ds Pace de la Paris a fost şi va rămâne cute de rt-rii Tătărescu şi Cheorghiu-Dej pentru a îndruma munca fiecăreia dintre cele trei rom'ddl şi mai ales sforţările fă- j .cute pentru a organiza gruparea tuturor mijloacelor de care dispunem, în vederea rezolvării problemelor politico-teritoriale. Paralel cu această muncă,ddegai laso o sarcină grea, pentru că poziţia României In faţa acestei Conferinţe de Pace e ea însăşi o poziţie grea. Dificultăţile întâmpinate de România au fost sporite fie faptul că Gafencu, Tliva şi celalţi, au prezentat Conferinţei de Pace un fel de memoriu. In care la adă- mâniei la Paris şi-a fixat ca una din sarpostul unei frazeologii afcii potrîvite, aurcinile principale, să pornească o luptă inţării trădătoare. Paralel ca nevistă munci, firegaţia Ro. mâniei şi a fixat sarcină contactul cu prietenii ro -mâniei, căutând sa grupeze pentru apărarea intereselor româneşti, pe toţi acei rege socoteau juste aceste fote- rese, pe cei care socoteau că apârarea lor însemnează, odată cu apărarea păcii, şi asigurarea posibilităţilor de desvolare deraperatică pentru poporul român. La Conferinţa Păcii, România a avut o atitudine loială faţă de Ungaria Această a trebuit să-l facă, a fost să dea forma I atitudine loială a fost manifestată nu indefinitivă declaraţiei cu care trebuia numai prin vorbe, ci şi prin modul cum Rose Înfăţişeze a doua zi după sosirea sa Inmfmn,a si'a formu,at PTMt«rtttHe de despâ,. ... . . «• gubiri faţă de Ungaria, prin spiritul defaţa Conferinţei Păcii. Fiecare frază a aclaraţiei făcute în faţa conferinţei, cât şi ceste declaraţii, rostită atăt de convingă- I al unui memoriu depus ulterior, tot de d. vice preşedinte al ConsMiului de ] Gândindu-mă la toată activitatea dele miniştri Gheorghe Tătărescu, a fost con- traţiei române la Conferinţa de la Paris, tSrit ă şi ana’izată în toate consecinţele ei , la atmosfera pe care a ştiut să o câştige posibile, pentru ca actul de prezentare al prin munca sa, în cercuri politice şi dl României la Conferinţa Păcii s*o arate în ptomatice foarte diferite, la prieteniile o* adevărata ei lumină, ca un stat realmente votate şi puternice pe care România le democrat, a cărui peltică poate fi socotită t are la această Conferinţă, pot socoti că ca element util constituirîi păcii. | există pentru ţara noastră perspective cuimpresia pe care această declaraţie eficient de favorabile de îmbunătăţire are făcut-o în cercurile Conferinţei de Pace condiţiunilor sale de pace. I tocts vital pentru ţara noastră, atacând in Cum In speț ă criteriul luat este spirtul rafinat de 90 grade, și cum această marfă nu se află in comerţul liber. — ea neputând fi vândută cnform legii monopolului spirtului și băuturilor spir-Ipstcf ' reus.lt ss camufeze In .ealitate abandona, j versunatî împotriva calomniatorilor &*? - poziţiilor ce constituie „u In- şi a consecinţelor acţiunii .or irăd în favoarea Statului şi reglementează desfacerea lor numai prin persoane 5eh.mt) arre dlccr;ri atru ^ greo dcb4n. autorizate de Direcţiunea Monopoului dIt* ie câtre poporul român, carr repre. Alcoolului, calora această direcţiune zjna jjârsîiia princip,.11 a susţinerii intelibereală breve^G* — şi cum ruel una din relelor Românic! la Conferinţa Păcii, părţile contractante nu posedă asemenea j socotesc util să arăt că, după părerea brevet, obiectul luat de criteriu este ,mea, cel pre in afara hotarelor ţării au făcut acest lucru, cât şi cei care înlăuntrul hotarelor ei au sprijinit-o, au trădat astfel Interesele României. Primul lucru pe care delegaţia română Laboratorul Dentar LEftNER a reluat activitatea. Execută toate N-Ţările In arta dentară şi turnători brute, din metal alb, după nouile metode. Fund. Sticlari, etaj n colţ Văcăreşti 18, telefon 3.28-23. A apărut revista „FEMEIA“ Nr. 8 cuprinde: • Catarina. Doamna Kanflor, de Sods Omaha!. Copiii ne dnUmă, de Alexandra Pană, Două chipul dragi tn viata lui ! • Goana după bărbaţi. Când străbunica era tată. • Femela cam aa vrea aă se mărfi». 9 ..Trag dl«” femei! americane. Aventurile Coanei Luxîța Scrisoare de dragoste, de Tevssedze. • Însemnările tura! alpinist, de Fecea. • Xhtml* a renunţat *& fie numai la Bimbak Veşnic in contradictoriu, de Diana. • Modă — Teatru — Cinema. Poşta Honkci şi a Psiharmicstcho. O Rtete de bucătărîe si conserve. A apărut fir.23 - i£4 din revista CINEMA ca armatorul interesant cuprins. Karady Katalin a sosit in ţară. O româncă a cucerit Hollywood Echipa Walt Disney la lucru, Frederik March a devenit.* Merk Twain. Cum sunt perfecţionate stelele de Cinema. 1 favor Pal pleacă la Hollywedd, Actualităţi cinematografice din U* sl s. sa Cancanuri şî imagini Hollywood. inedite din CUM SE FABRICA ȘI CUM SE DISTRIBUE PRODUSELE FEROASE O PROBLEMĂ DE CEA MAI MARE IMPORTANTA PENTRU ECONOMIA NAJIONALĂ Utilizarea materiilor prima pentru i poate avea în vedere decât printri produsele feroase şi distribuirea acestor produse au dat loc în ultimul timp, la discuţii, învinuiri cu caracter grav au fost formulate. Având in vedere ci au fost ridicate astfel chestiuni de cea mai mare importantă pentru judecarea felului în care lucrează marea noastră industrie şi a felului în care este asigurată aprovizionarea ţării cu utilajul fundamental de care are nevoe, am socotit că nu este deplasată o mai amănunţită studiere a chestiunei, o plasare a ei în ansamblul condiţiunilor în care lucrează astăzi industria naţională, o luare în considerare a tuturor punctelor de vedere cari pot contribui la lămurirea problemei.După cum e firesc, vom trebui să începem prin a cerceta situaţia generală, pricinuită de starea de războiu şi de distrugerile provocate de aceasta. Această cercetare ne 'va îngădui să apreciem totalul nevoilor noastre de produse feroase. Care este deficitul ţării în produse feroase înainte de războiul din 1940, când uzinele noastre siderurgice lucrau în plan, consumul ţării era de peste 700.000 tone anual în produse feroase de tot felul, unelte şi maşini agricole, instrumente şi maşini industriale de tot felul etc., erau satisfăcute în mare parte prin import şi numai parţial prin producţia indigenă. Astfel, ţinând seamă că de la 1940 importul a scăzut treptat, iar cu începere din 1944 a fost aproape suprimat, lipsesc astăzi cel puţin cantităţile pe 6 ani a cea. 300.000 tone, ceea ce reprezintă cea. 1.800 000 tone. Distrugerile de războiu în parcul CFR, utilajul industrial, casnic şi agricol, edificii, sunt evaluate la 1 milion 700 000 tone. La acestea se adaugă şi deficienţa producţiei indigene, ce reprezintă o lipsă de cel puţin 250.000 tone anual, adică pe 6 luni cca. 1.500 000 tone. Rezultă deci un deficit total de cca. 5.000.000 tone deficit care nu vaputea fi acoperit decât în foarte slabă măsură, prin mijloacele de producţie metalurgice ale ţării şi într-un număr mare de ani. Refacerea şi complectarea inventarului feros propriu zis al ţării, nu sedicarea producţiei proprii la maximum şi prin importuri masive de produse feroase, unelte şi maşini agricole precum şi maşini şi instalaţiuni industriale. Din cele de mai sus, rezultă că în timpurile dinaintea războiului, consumul ţării în produse feroase de tot felul, precum şi în unelte şi accesorii agricole, era satisfăcut atât de producţia proprie a ţării de peste 350 400.000 tone de produse laminate, cât şi de un import de alte cca. 350- 400.000 tone de produse feroase dorite, inclusiv unelte şi maşini agricole, maşini industriale etc. Pe de altă parte se constată că deficitul prezent se datoreşte atât lipsei de import din anii războiului, u□ei producţii feroase scăzute a ţării, pierderilor şi distrugerilor de război, precum şi uzajului inventarului feros, industrial şi agricol timp de 6 ani. Care este situaţia producţiei Uivis co? siderurgica din ţară şi cauzele scăderii preducţiei Faţă de capacitatea de producţie de fier, tablă şi tuburi de cca. 500.000 tone anual a uzinelor din ţară, producţia a fost următoarea în ultimii ani: Anii Producţia Crad utilizare 1946 (6 luni) 66.000 26% Se constată deci că Industria siderurgică lucrează azi cu numai cca. 25 la sută din casetate, căci nevoile de refacere ale ţării de căî ferate, agricultură petrol industrie construcţii etc. sunt foarte mari şi când de 2 ani nu s’au imputat decât cactităţi minimale de fier. Această scădere îşî are explicata în Vpsa pe care au resîmfit-o uzînele mai cu seamă in ultimii ani, în cărbuni cocs material refractar pentru cuptoare, fluctuaţiunea personaîuluî lipsa de combust'bil lichid precum şî lipsa de materiale de întreţinere pentru uzine. Trebuie^ totuşi să menţionăm în mod special că deşi producţia anulu' 1345 nu a atins decât 120.000 tone, iar venarului de unelte şi accesorii floroase agricole. Şi in această chestiune ferectie ascultat ,glasul iuiuiut ,acoritor de producţe. Carele inventaruim feios maiunt apicol [âîib a umî vorbi de lipsa de maşini şi lusta Uniuni mecanice agricole, ar&ia urau barete unelte lipsă: tone; Pluguri cca. UOOO.OOO but “llOJJOo tone; Grape cca. b0o.000 buc. **> 87.000 tone; hrâsboace cca. 400.000 buc.= 30.000 tone. Această lipsă considerabilă de unelie și accesorii agricole poate fi implinftă de către mn Justna Indigenă/ Nu trebuie împlinită ca în cea mai mare pace numai printr’un import masiv? întrucât în anii premergători războiului producţia fabricelor producătoare din ţară insuma cca. 4—OCOO tone de unelte şi accesorii agricole, iar importul era de 35—bohbo tone anual, se poate vedea că remedierea situaţiei refacerii Inventarului metalic de unelte agricole sta, numai in Ioane mică parte în producţia indigenă şi in cea mai, mare parte inmport. Trebue să mai observăm că dacă totuşi o producţie de unlete şi accesorii agricole a fost în parte menţinută în timpul ultimilor ani, importul începând din 1940—1944 a fost redus treptat la cantităţi neînsemnate iar din 1944 încoace a fost nul. Astfel fiind situaţia suntem siliţi să constatăm că in conjunctura actuală nu poate fi voma de o complecare a inventarului prin mijloace de producţie de care dispunem, că problema nu poate fi pusă decât sub aspectul întreţinerii inventarului existent de unelte şi accesorii. Intre programe şi realităţi Este adevărat că producţia nu corespunde programelor. Dar au fost totdeauna aceste programe corespunzătoare capacităţii reale da producţie a fabricilor? Iată câteva exemple cam arată, după relatările fabricelor, ca acesta n’a fost cazul. Astfel, programul pentru anul 1945, prevedea, pentru „Reşiţa” o producţie de 15.000 pluguri. De la început însă, întreprinderea a arătat că nu cea a anului 1940 probabil că se va poate fabrica decât 12000 bucăţi. Samenţine tot la acelaş nuvel, iar fibricei „Schramm” i s’a programat talurgîcă din partea URSS. Intr’adevăr Începând de luna Mai a. tr. şi până a2Î, s'au importat din URSS mari cantităţi de semi-fabricate, ferroaliaje metale, cocs, cărbuni electrozi rulmenţi cu bile precum şi o mare cantitate de cabluri care au fost de un real ajutor susţinerii industriei metalurgice. In afară de aceasta s’au mai importat cantităţi importante de material refractar din Cehoslovacia şi Iugoslavia. Totuşi, după câte ştim la Uzinele producătoare de oţel se menţine o criză acută de producţie datorată în special lipsei mari de cărbuni de lucrări precum şi a unui Însemnat număr de articole accesorii necesare exploatării uzinelor. Deci, criza şi lpsa grozavă ce presimte ţara in produse feroase nu poate fi atribuiră unei distribuţii defectuoase care d’strîbuţie dealtfel se face de autorităţile de Stat competente el care cunosc toate nevoile ţării, cî în neutîlizarea capacităţii mxime de producţie şi lipsa de import. S’a vorbit foarte mult în ultimul ■timp de insuficienţa uticajulid şi la cates ani. La fel, i s’a programat fabrice! „Voina” 3000 de grape, deşi întreprinderea n’a fabricat niciodată acest articol. Acelaşi lucru s’a întâmplat şi cu fabricaţia celorlalte articole necesare gospodăriilor agricole: prăşitoare, sape, topoare. Aceste programe de fabricaţie n'au fost proporţionate cu cantităţile de materii prime atribuite, iar la fixarea lor nu s’a ţinut seama de factori atât de importanţi, ca: grautatile transportului feroviar, cari n’au fost înlăturate decât la sfârşitul anului 1945, livrarea cu întârzieri a combustibilelor lichide şi solide, lipsa metalelor pentru înobilarea oţelurilor şi dispariţia unor importante contingente de lucrători calificaţi. Totuşi, în anul 1915, uzinele din ţară au răcit eforturi însemnate şi au reuşit să livreze: 6383 pluguri, 4114 tetrape, 4900 prăşitoare, 732 770 sape, 184.263 casmale, 170.137 lopet, 143.307 rufei, 134.632 topoare. Vom examina într’un articol viitor cum se prezintă situaţia în 1946, cam sunt perspectivele viitorului apropiat si cum se distribuie produsele majori DE VANZARE LA TOATE CHIOŞCURILE ŞI DEBITELE DIN CAPITALA ŞI DIN ŢARA. I ABONAMENTE!I LA ZIARUL NOSTRU * 3 luni - Lei 12.000 Coat CPC an* Dr. KERNER reia consultaţiile cu RAZE x ROENTGEN Radioscopii — Radiografii Tratamente electrice — Pncmno* Corax Str. Miron Cos în No. 2 colt cu Cal. Griviţei No. 178 Telefon 7.43.66 m 1 R^NSOEMII VENERICE — SIFILIS — SEX» UE Blenoragia $î complicaţiile ei Str Vasile Lascăr 12 parter (Statuia Rosetti) Consult. KM sl 4-7 Tel 5 52 10 Gr. SAM WATTS SEXOLOGIE Impotenta PIATA ROSETTI 4. ETAJ 11 (BTneu» Steaua rromânieî) Consult 10—2, 4—8 da. Tel 3-13-81 Dr. DORIN BRAESGU toni de Plămâni Poli de Sfosmacombcoscopli, Radiografii^ Reumatism, Venerice, BLENORAGIA vinăcod în 12 ori Tratamente noi STR. BFLEZOmmi 7 Consultafii.*• (bt st 40 Telefon S.S.& 1942 315.000 62% 1943 347.200 70% 1944 202.300 40% ’ 1945 118000 23% l nJLxMgmŢiMi_n_i 1111 iáin an RADIO „ROMÂNIA LIBERĂ“ IŞI REIA FUNCŢIONAREA Conferinţa de pesa de ieri, de sediu! noului post de emisiune luptă, alături de adevăraţii s ăi prieten!. Ia cuvântul apoi d. N. Moraru, directorul postului de radio ..Tomânia Liberă'* care înfăţişează programul de activitate. Postul va emite linie, între orele 12—14 % 18.80 — 21, pe lungimea de undă de 48^ 1n. Programul, diferit de cei din ilegalitate, va folosi esperientei posturilor de radio din străinătate. El va fi alcătuit din: buletinul de știri ,care se va difuza la orele: 12-3î) — 13,30 — 19,15 —, 20,50, ca o durată de maximum 8 minute, desbaterea probemelor sociale şi politice care frământă ţara din scurte conferinţe şi intervievuri), o cronică a Vieţii politice, un program cultural şi literar la care işi vor da concursul toţi scriittrii mari ai ţârii, în frunte cu d-nii M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Cezar Petrescu. etc. emisiuni muzicaie, emisiuni cu carreter distractiv?, etc. D. îi .f -zt-Ti'! ■»••ctivPa‘no noohsl post “—care începe emisiunile sale tn Rrl. la aediul noului pod d* r:.::o «.Romft nia liberă** a avut loc o conferinţă de presă la care au participat principalii redactori ai *1*ve?or din CWîfala. Conîcrința «*e desfășurat nn preveni* d-!ov Mîron CimstapUneFCn, secretarul ComfWunnt Central al Blocului Parade*or îtemoerafîce, fi Marovew"» secretar general «1 Ministeru’ul Inforfeatlilor, GIurscu, directorfil Tresei, etc. Dîn partea nouluî post de radio au fost prezenţi toţi co’a fioratori săî redacţionali, tehnici $i artistici. In frunte eu d. N Moraru, dreetoru! puste tutu nând cuvfînfuî detron Cons?ftnîîneRca ara'ă cordiţile grele de 1»ipt5 *mpo*rîv© a vcu î»antiîor eermanî sî » dict*if»rrît antonesciene. tn care nostoi ..Româfiî» !,5herăM ^-a fnccuuf em:‘s?mn*îe ttj IlctfalTate, tn In’ie 104|v post al rez’stfcnf»! rom&nesfj, „RontSn*« î îherăM a adus «ervtcîf reaTe popornipt romă» prop«* M?îV sprijinlnH *n urma- j tiva fie S Septembrie 1946 — va fi cSfäOnHS nerts t-nt. fori-Ior consecvent fienmerafir« Sl patrioftes șt eheaaaä penară!remte lire I pe Unia ridicirii aîwulul caltnrsl al I» ' lor. •Paguna 3 a 1