Adevěrul, noiembrie 1946 (Anul 59, nr. 16705-16730)
1946-11-01 / nr. 16705
a6 Octombrie , Paria. CARMEN Şl CIOCANUL ŞI-AU ALCĂTUIT ECHIPELE PENTRU JOCURILE PE DUMINICA Pentru matcharîi® ce torirea de susţinuri la Aprilie 1947 la Bucureşti, iar revanşa la Duminecă. In cadrul cuplajului delit Venus ca F. O. Craiova şi Prahova, Carmen şi Ciocanul gi-au alcătuit următoarele formații: CIOCANUL, Lăzareanui» Teodorescu, Negre-scu, Smilovici, Woroncivstry, Popa, Barla Horvath, Hoflins, Ambru şi Nada, CARMEN, St. Ionescu» Marinescu, Novac, Simaloe, Torfoc, Siclovan, Covaci, Moriah, Fabian, Farcaş şi Gică Popescu. Programul cuplajului va următorul« Ora 13.15: Ciocanul — Prahova. Ora 15: Carmen — F. C. Craiova. Anii în Splai Juventus joacă cu Ssocec pentru regiunile înfometate întâlnirea ctin premiul Liebling dintre caii vrâstnici şi două ani poate furniza linii preţioase pentru aprecierea clasei elementelor tinere. Handicapurile sunt populate şi aparent, bine echilibrate. Favoriţii noştri sunt: Pr. Monrose: Fulger, Mureşanca Căprior. Pr. Lisbeth: Neapolitaner, Grog, Jurnalist. Pr. Miosotis: Crişu, Chim. Pr. Amota: Bobu, Odor, Crânguţa. Pr. Liebling: Şiret, Stelar, Hahalera. Pr. Flam, Rosalba, Căluşar, Gondar. Pr. Flaut, Djinn, Jiu, Rosenaar. Astăzi după amiază la ora 15, Juventus şi Socce Lafayette joacă pe arena Venus. Beneficiile realizate cu această ocazie vor fi donate pentru regiunile Înfometate ale ţării. Cele două echipe vor alinia următoarele echipe: JUVENTUS: Negru, Tănăsescu, Gică Andrei, Bărbulescu, Petrescu, Pepelea, Oană, Fani Popescu, Iordache şi Flamaropol. SOCEC: Grigore, Sitaru, Hari, Suciu, Stoian Cristoloveanu, Ovanez, Berbeaca, Grecu, Caranboi şi Radu. Va conduce d. Fianu. Duminică dimineaţa în Splai Venus .Gloria (Arad) Gloria din Arad va apare din nou pe o arenă bucureşteană. Duminecă dimineaţa la ora 10.30 când va servi replica formaţiei Bucureştene Venus. Partida provoacă un real interes prin valoarea formaţiilor ce vor fi mrnnate pe teren. Ce echipă va deplasa România la Pî*î»'*r»a L. t Noembrîe se dispută la Praga un match al luptătorilor români și cehoslovaci. Lotul român» va părăsi Capitala tu cursul *Nel de Vineri, fiind compus din următorii luptători: I. D. Taranu 1. St. Gali 1. I. Tojer 4. I. Horvath *. V. Bat! #. F. Coco, 7. Ov. Fora, 8. V. Hoţea. Juventus joacă Duminică cu U. D. Juventus joacă Duminecă la Reşia cu D. D. R. Roşalbaştrii au de susţinut un match greu deoarece reşitanii şi-au format o tradiţie de a fi invincibili pe terenul propriu. Roş-albaştrii vor părăsi Capitala mâine, deplasând următorul lot: Negru, Tănăsescu, Gică Andrei, Bărbulescu, Petrescu, Pepelea, Oană, Fătu, Popescu; Iordache, Flamaropol şi Gavrilescu. C.F.R. a plecat azi la Arad C. F. R.-ul a părăsit astăzi Capitala cu direcţia Arad. Atei, feroviarii bucureşteni, vor susţine cel mai greu foe autor la compania I T. A.-el. Lotul ce a deplasat G. F. R.-ul este următorul: Sadovsky, Apotozan, Asbtceanu, Urechiato, Start, Tănăsescu, Lungu, Mihăilescu, Radu Florian, Filoft, Vecony și Bogdan. Georges Martin va boxa cu Woodcock LONDRA, 31. — La ÎS Noembrie, Georges Martin, campionul F rance* ia toats categoriile, vabora lt Manchester cu Bruce Woodcock, campionulRurpp,ll , acelaşi categorie, — pe distanta* reprize a S minute. România-Franţa, în handball Intre forurile de hand-ball ale României şi Franţei, a intervenit un acord pentru disputarea unui match, Intre cete două reprezentative nationale. Prima Întâlnire va avea Aia Două succes-» ale rugbyști. Iei români în Cehoslovacia Echipa română de rugby Soc. Sportul care întreprinde un turneu prin Cehoslovacia a repurtat două frumoase victorii. Ei au învins Slavîa (Bicany) cu 9—5 iar pe L. T. C., campioana Cehoslovaciei cu 15—5. Vineri românii sub numele de Repr. Bucureşti vor intalni repr. Praga iar Sâmbătă vor juca la Brno cu Selecţionata oraşului. Medina campion european la categoria cocoş GLASGOW, 31 (Rador). — Boxerul francez Theo Medina a învins Miercuri seara pe paterson prin knock out în repriza a 4-a, devenind astfel campion al Europei la categoria cocoş. Noul record mondial atletic CAPETOWN, 31 (Rador). — Atletul sudafrican Denis Shore a reuşit Miercuri să doboare recordul lumii pe distanţa de ?.00 de yarzi, pe care a străbătut-o în timpul de 29,9 secunde fostul record fiind stabilit în timpul de exact 30 secunde, de ungurul Josef Kovács, în Octombrie 1935. Shore este deţinătorul mai multor recorduri, dintre care şi cel mai bun ,timp” sud-africai, pe distanţa de 440 yarzi, în timpul de 47 secunde. HSPISM Azi la Băneasa TEATRE NATIONAL (Sf. Sara): ora 3: Gafele; Ora 8: Arteziana. STUDIO: ora 3: Furtună la OUnir; ora 8: Mitică Popescu. MODERN. Ora 4 şi 8 Papa se lustrueşte. COMEDIA: ora 1: Strigoii; ora 8: Joc de societate. MARIA FILOTI: Melo. T. NOSTRU: Ora 5 Viaţa începe mâine, ora 8 Scrinul chinezesc. VICTORIEI: Ora 4 Domnii sunt geloşi; ora 8 Tinereţea unei Regine, Atlantic: votau cu stroe. ALHAMBRA: Prinţesa circului COLORADO: Birlic. ATENEULUI: Dragoste carte de aur. SAVOY: ora 4.30: via Mala; ora 8: Două inimi într'un vals. MUNCITORESC CFR: Revizorul. STUDIO-BARAŞEUM: In fiecare seară Doris-lurg. T. MIC: Evantaiul Lady Wendermere. T. DE PĂPUŞI ŢĂNDĂRICĂ: Cu ţăndărică spre mările Sudului. LIRIC: Văduva veselă. MOGADOR: Sosesc deseară. CINEMATOGRAFE ARO: Floarea de piatră. SCALA: Vautrin. CAPITOL: Fiii Deşertului cu Stanui Bran. ORFEU: Pasiunea cea mare. CORSO: Intre noi fetele. CASANTORA: Destinul unei Iubiri. NISSA: Secretul lui Joe Smith. OMNIA: Mohicanii. AMERICAN: Răzbunarea fatală. MARCONI: Cele două orfeline și revistă. ELDORADO: Taras Bulba. NERO: Suflete sbuciumate. DIA: Serenada din Valea Soarelui şi Jurnal. AIDA: Sărutul fatal. Jurnal şî revistă. ALIANŢA: Casa din Malta, filrnal şi revistă. ASTORIA: Stigmatizata. BARCELONA: Zero şi Jurnal. CASANDRA: Dstinul unei iubiri. COTROCENI: S'a întâmplat mâine, grel şi revista. ILEANA: Mandatar şi revistă. CARMEN-SYLVA: Tarzan, stăpânul jun- ISBANDA: Băeţii veseli din Siracuza. DACIA: Plutonul de execuţie şi Jurnal. DIANA: Răzbunarea şerifului, Glontele de argint şi revistă. CARMEN SYLVA: Tarzan şi revistă. PACHE: Intre noi fetele şi revistă. RAHOVA: Farmecul muzicii şi revistă. UNIC: Toată lumea râde, cântă şi dansează. VOLTA BUZEŞTI: Colonelul Chabert şi revistă. VOLGA: Covorul fermecat. VENUS: Serenada din Valea Soarelui şi Jurnal. VERGU: Zero (seria I) şi revistă. BD. PALAS: Reportaj senzaţional. EXCELSIOR: Mademoiselle X. TRIANON: Balaurul cu 7 capete. CENTRAL: Beţia Opiumului. SCALA: Nikita. CORSO: Sergentul York. LUXOR: Blestemul dragostei. FANTAZIO: Mascarada. TIVOLI: Lumini şi umbre. FRANKLIN: Eşti cea mai frumoasă. REGAL: Asasinul se teme noaptea. FEMINA: Luana. VICTORIA: Bandiţii din Alaska. SELFOT: Intre soţie şi amantă. ARPA: Furtună în Marea Nordului. STOFS LENAJURI pentru rochii, mărrsuri absolut garantate pentru lingerie, flanele pentru rochii de casă, copil, pijamale, soldează etajul doi, Blocul Zaharia, Piaţa Sfântul Gheorghe, Intrarea Metel. Rugăm notaţi Etajul n „REVIZORUL” de N. Gogol la teatrul muncitoresc C. F. R. Teatrul Muncitoresc CFR prezintă astă seară la orele 7,00 precis, miamifera comedliei lui N. * Gogol BRaviaotitul“iau Ndtaşa Alexandra, Oviid Brădescu, Sergiu Dumitrescu, in frumirea distribuţiei. Regia: Ivan Dubrovini. Decoruri: Traian Cannescu și Bragalla. __ ABONAMENTE. Pentru particulari: pe trei luni Lei 18.000 Autoritate, bănci, întreprinderi anual Lei 200.000 Nu pricep cum pot susţine unii că Bucureştiiul ar fi din cale afară de murdar. Că e niţel murdar. — admit şi eu — dar din cale afară !... găsesc că se exagerează. Un provincial care mu a mai vâbtat Capitala de câţiva ani, auzind astfel de afirmaţii, o să-şi închipuie că cât Bucureştean nu mai putem drcula din cauza grămezilor de gunoaie, de cari ne izbim la tot pasul şi ar rămâne plăcut impresionaţi când ar constata că gunoaiele sunt destul de uniform împrăştiate peste tot, formând un adevărat covor. Desfid pe oricine să-mi arata,im care oraş din lume străzile şi pietrele sunt acoperita cu covoare? Ţi-e mai mare dragul să calci pe moale, în loc să-ţi scâlceşti tocurile de pietrele caldarâmului. Iar gropile acestuia, destul de dezagreabile la vedere sunt ca $5 reparate umplute fiind cu diverse murdării, de unde o mare economie pentru Primărie si deci pentru cetăţenii contribuabili. Să nu credeţi că nu am fost şi eu în străinătate; mărturisesc însă că aspectul şi atmosfera oraşelor aşa zise occidentale nu numai că nu mi-au plăcut, dar au avut darul să-mi mărească nostalgia pentru frumoasa noastră Capitală. Ce viaţă amărâtă duc bieţii străini cu civilizaţia lor ! Auzi d-ta să fii obligat să te comporţi pe stradă ca în biserică! Cum ai scuipat pe jos,—amendă; cum ai scăpat o hârtiuţă pe trotuar.— amendit—amendă; cum ai ammndat immul de ţigară,—amendă, îmi închipui ce te ar aştepta dacă mâncând şi tu — ca omul — un porumbiel fiert, ai arunca coceanul pe jos. Cred că nu scapi fără un an de CU DOUĂ TĂIŞURI tipsofonul puşcărie! In domeniul telefonului s’a făcut o invenţie cil adevărat senzaţională. Dacă cel chemat nu este acasă noul aparat, ipsofonul înregistrează conştiincios toate comunicările şi le redă la cerere celui Interesat. Dar chiar, dacă omul e acasă şi nu vrea să fîe Noroc că nenorociţii de pe apolo nu deranjat, intră in funcţie Ipsofonul mă plâncă aşa ceva. Nu e mai bine la noi? Dimineaţa îţi scuturi aşternuţii pe fereastră-La prânz, faci la fel cu faţa de masă. Iar în tot timpul zilei arunci pe stradă tot ce-ţi prisoseşte, că aşa-i românul milos şi se gândeşte şi la cei în lipsă. Apoi nu e frumos să vezi, pe o zi însorită, cum ninse cu coji de ceapă, cu fulgi şi fel de fel de hârtii, încât ai impresia că eşti într’un oraş amelifitkaîn sărbătoare, când primeşte oaspeţii de seamă? Aşa că veşnicii nemulţumiţi să mă slăbească cu criticile lor neîntemeiate. Să-i asculţi, ai crede că gunoaiele ne-au ajuns până la bărbie, când slavă Domnului, nu ne vin nici până la genunchi. Ai crede că tot oraşul e silit de mortăciuni, când abia dacă vezi ied şi colo câte un stârv de câine sau pisică-Ai crede că iarna ne Înecăm te noroi, când cel mult îţi pierzi galoşii şi asta fiindcă n’ai avut grijă să-i legi dui sfoară. Ai crede că vara ne sufocăm de praf când nici pe departe nu ne putem compara cu Sahara. Aşa că orice s’ar spune, nu dau Bucureştiul meu pe nici un alt oraş din lume. Că e niţel murdar? O vorbă înţeleaptă din bătrâni spune că murdăria ţine de cald. Poate că la ramă o să ne prindă bine. . . Petre Pave! RĂSPUNS UNOR DEFĂIMĂRI Unul din aspectele cele mai interesante ale filateliei este propaganda internaţională, la care timbrele poştale contribue într-o măsură foarte mare. In colţurile cele mai îndepărtate ale lumei, colecţionarul află de existenţa unei ţări, al cărui cel mai dibaciu diplomat, este timbrul ce o reprezintă. El învaţă a cunoaşte frumuseţile, bogăţiile şi cultura ţării respective. Cu drept cuvânt se poate spune că marca poştală este oglinda civilizaţiei unei ţări. Dar nu numai aceasta: Geografia, istoria, politica, necazuri.' şi bucuriile ţării, toate sec.'.~i tesc de pe aceste mici petece de hârtie. Mii de broşuri de _ propagandă nu ar .putea concura cu filatelîa. Şi mal trabue avut în vedere că timbrul poştal, este aproape singurul afiş propagandistic In tr'adevăr citit da toţi acel prin mâna căora trece. Plecând dela acest principiu, toate ţările care au înţeles marea menită a flatellei, au făcut toate eforturile necesara pentru a o susţine şî a o pro. 'paga. Sunt foarte multe ţările, cari au înfiinţat in Ucee câte o oră sau două pe XEATELLt ifH MARIA FI LOTT Itt V. Vaiejitineanu ora 7.45 O MELO Maria Bott*-A Pop Marţian şi maestrul Bujinsky| AZI MATINEU | Ora 3S30I Succes DeSirant8^ Înregistrează in fiecare zi ora 4.30 fix la TEATRUL SAVOY STUDIO puternica dramă VIA cu cea mai senzaţională Als atribuţie din Capitală Bilete la Teatru si An. SCALA săptămână de filatelie. Elevul pe lângă faptul că asimilează prin filatelie aşa uşor multe din materiile ce se predau (în special geografia şi istoria) mai este îndrumat şi la a face schimburi de mărci poştale cu amatorii din ţări îndepărtate şi astfel implicit primeşte şi trimite veşti şi noutăţi din ţara sa. Aflăm că din Iniţiativa direcţiei generale PTT, urmează a se emite un timbru filatelic cu suprataxă, în folosul regiunilor secetoase. Se propune a se tipări un timbru cu valoare nominală de lei 60o, care se va vinde amatorilor filate, listî cu lei lOo.OoO bucata. "«•ppps», Pentru o eşti mai bună promovare a filateliei, Banca Naţională a României care controlează exporturile, a făcut toate demersurile necesare pe lângă ministerul de finanţe, pentru anularea taxelor vamale exagerate, ce puneau pe filatelişti în imposibilitate de a face schimburi cu străinătatea. După cum suntem informaţi, aceste demersuri au fost încununate de succes, decizia respectivă urmând a apare zilele acestea. CRONICA FILATELICĂ PROPAGANDA SI FILATELIA ADEVERUL Semne de destindere în politica internaţională (Urmare 'din pagina lmai ta'l principiul esentiaî al democratiei, țară de care nu se poate. Având in ved®re aceste trăsături fundamentale ale politician!lor şi ale politicii anglosaxone, trebuia să se conchidă că nici colo mal vii discuţii nu îndrepttărase prevederi pesimiste. Anglosaxonii revin mereu asupra părerilor lor iniţiale. ŞI este interesant de constatat că modul cum a vorbit premierul Stalin în ultimul său interview acordat lui United Press”, denotă o bună cunoaştere a mentalităţii anglosaxone. Nici prezenţa flotei americane în Medierana nu preocupă pe şeful guvernului sovietic, nici divergenţele de păreri care s'au manifestat la Paris între delegaţii sovietici şi cei ai Statelor Unite, nui apar ca o creştere a încordării între Statele Unite şi Rusia. A discuta nu înseamnă numaidecât a discorda. Ideile se desluşesc şi oratorii îşi pot cunoaşte reciproc gândurile şi Intenţiile. I*iH! &•!»*!4&il In adunări publice, când adversarii stau faţă în faţă opiniându-şi părerile, uneori cu violenţă chiar, observatorii pot îi indus în eroare asupra rezultatelor acestor ciocniri. Dar în democraţie asemenea incidente nu numai că nu sunt grave. Ele sunt chiar fireşti. Căci după o vorbă a unui preşedinte al Republicii americane, din vremurile idilice dinaIntea războaielor mondiale, regimul democratic, cu toate slăbiciunile lui, este singurul care permite unui stat să-şi rectifice fără violenţă direcţia, când lucrurile merg prost. Nici cea mai violentă discuţie nu urmăreşte să ducă în mod fatal la ruptură, ci dimpotrivă la înţelegere. Dacă vom avea mereu în vedere această fundamentală regulă democratică, vom putea urmări cu înţelegere şi fără a trage concluzii alarmate, toate desbaterile actualelor Conferinţe internaţionale. Niciunul din oratori nu vrea altceva decât să convingă şi să cureţe terenul pentru o înţelegere în vederea păcii. Cu această convingere să urmărim desbaterile şi vom vedea că sensul scrisorii depinde d® spiritul în car® o citeşti. In acest spirit să citim şi ultima cuvântare a d-lui Molotov la O. N. U., al cărei text mic posed încă, în momentul când termin acest articol. ■ teSHSU.. B. Braniştea«« prin urmare soneria telefonică încetează de a fi tirană, care te scoate din bae, te face să alergi în goană pe scări, îţi întrerupe masa, meditaţiile pentru ca un x oarecare să te plictisească cu tot felul de chestii anoste sau să-ţi ceară scuze că a greşit numărul. Poate că datorită ipsofonului oamenii vor învăţa însfărşit că telefonul e făcut pentru comunicări importante şi urgente, iar nu pentru conversaţii şi flecăreală. Şi să fim sincere: cei cari vorbesc cel mai mult şi cel mai inutil la telefon suntem noi femeile. Mai întâi de bate politeţele chinezeşti, formulele de curtoazie n'au ce căuta vreo convorbire telefonică. Până să între în mediaş res se deslănţue din partea amânduror partenere cascada întrebărilor despre starea fizică şi morală a tuturor rubedeniilor şi cunoştinţelor. Subiectul unui film, oricât de interesant, iarăşi nu e făcut să fie povestit la telefon; cât despre reţetele de bucătărie şi comentarii despre greutăţile de aprovizionare, credem de asemenea că ele ar trebui să fie rezervate întrevederilor personale. Toate acestea vor cădea de la sine cu ipsofonul, căci chiar şi cele mai limbute femei sfârşesc prin a tăcea dacă la capătul firului nu au un partener viu, ci im simplu mecanism de înregistrare. Marele avantaj al ipsofonului constă in faptul că însfărşit abonatul la telefon va fi înştiinţat de chip corect şi rapid despre cele ce i se comunică în lipsă. De obicei ştiţi cum se petrec lucrurile: domnul sau doamna vine acasă şi întreabă: „A telefonat cineva pentru mine?" iar răspunsul celui sau celei care a făcut oficiul de telefonist sună cam aşa : „Da, pe la vreo zece. dar poate să fi fost şi 11, că tocmai venise lăptăreasa şi ea cam aşa vine, pe la orele astea 10-11, a telefonat cineva, zicea că-l cheamă stai că mi -aduc acu?i aminte se termină cum,escu‘ orice caz şi a spus că te aşteaptă mâine, ba nu parcă zicea poimâine la Cafe Royal sau la Nestor, nu-mi aduc bine aminte, dar însfărşit in centru, pentru o chestiune importantă ştii tu oare. Şi nici în ruptul capului domnul sau doamna care ţine la telefon locul celui interpelat n’are să ia un creion şi- o hârtie ca să noteze conştiincios cele ce e rugat să comunice. Când i-o cert, se simte extrem de jignit. Doar im secretarăstilat o face dar nu fîecare particular poate să ţină un secretar. Lasă că nici cei ce cheamă la telefon nu ştiu cum se telefonează şi poate că Ipsofonul le va da o lecţie şiîn această privinţă, ce anume se întreabă spre cea mai mare siguranţă, căci discul poate greşi. — Allo. Acolo Nr. 24567 Casa cutare? Iarla răspunsul afirmativ, Aici vorbeşte X. Pot să vorbesc cu d. Y? Marea majoritate nu găseşte de cuviinţă să-şi spună numele, ba se şi supără când aceasta li se cere. Doamna sau domnul solicitaţi să vie un persoană la telefon, or auzi ei pe urmă cine-ii chemă. ( Ipsofonul pe lângă atâtea avantaje, are un singur defect: că nu e introdus incă la noi, fr E. MargMC. UN CSAS ENGLEZ IN MINIATURĂ D. R. R. Cunningham, om contabil bogat, fără Copii, din Beaconsfield, Bucks, unul ._ dintre promotorii programului financiar de armament al Angiei în timpul trecutului război, profund zguduit de efectele dezastruoase ale războiului, pe de o parte și pe de altă parte din dorinţa de a arăta tineretului britanic, care anume este adevăratul spirit al Britaniei, a construit un oraş în miniatură. Pe o suparafaţă de 20 Ha, situată lângă Beaconsfield, a pus să s® construiască oraşul miniatură Bekonscot, reprezentând oraşul englezesc tip. Belonscot însă nu este un oraş obişnuit, ci sinteza a tot ceea ce este mai caracteristic, mai bun şi mai vechi, în arhitectura engleză. Este esenţa însăşi a Angliei. Găseşti micuţe case ,de ţară acoperite cu trestie, altele din Vremea Tudorilor, o biserică episcopală primitivă engleză, perfect reprezentate prin linia şi vitraliile tipului, o biserică romano-catolică, un castel medieval) totul clădit pe un teren pietros în care azi poţi găsi un sistem complicat de cale ferată electrică un râu, un port cu toate instalaţiiile portuare, un aerodrom şi un nou cartier al Victoriei, toate în proporţii reduse. Până azi, peste jumătatede milion de vizitatori au depus la intrarea acestui orăşel minime mai mult de 12.000 lire sterline, care s’au vărsat toate pentru opere de caritate. , r - ■›=•? ,,l Moştenirea“ farsă radiofonică da Victor Raima la Radio ! Astă Se©ră la ora 22.19 teste cadrul zUe! Economiei, ea va tranamite din etudio farsa totr'un act „Moştenirea“ de Victor Halmu. k omferon şi CRONICA DRAMATICA Testrul Nostru: „scrinul curiozesc“ şi „Viaţă începe maius“ artiavică şi o predispoziţie naturală de a fi veşnic încornoraţi, iar femeilor o doză de şiretenie care le va face să treacă şi să birue chiar cele mai dificile momente din viaţă. Ceiace este amuzant în această comedie nu este atât anecdotica, ci mai ales tratarea plină de neprevăzut, în stil de farsă, cu introducerea unor noi elemente: un prieten, im poliţist, fiecare dând acţiunii un nou balon de oxigen, şi fiecare sugerând spectatorului altă soluţie a problemei. Ca întotdeauna ,când Ion Ian Cu nişte scrisori de dragoste uitate într’un scrin chinezesc, Aldo de Benedetti comstitueşte o comedie în trei acte, în care tonul este aproape confidenţial, iar ^dialogurile amintesc prin simplitatea lor gentilă pe Marivaux. Desigur, s’ar fi putut face mai mult. Guiraud de pildă, a făcut cu nişte scrisori de dragoste uitate într’un „bonheur du jour” o dramă aspră, care a prilejuit pe vremuri marelui Maurice de Feraudy unul din cele mai emoţionante şi mai certe succese. Dar Aldo Benedetti este un umorist. El se joacă cu sentimentele omeneşti, presupune soţilor o prostie de TUDOR ŞOIMARU nul al doilea, calitatea ei devine insignifiantă, într’atât personalitatea acestui comedian este covârşitoare. El aduce pe scenă un verbiaj colorat, atrăgător, rapid, o mimică unică, o subliniere extraordinar de vie a replicei şi a intenţiilor autorului. Adăugaţi la aceasta ştiinţa lui de regisor, căruia nu-i scapă amănuntul, care reconstrueşte piesa din detalii ca pe un vas preţul 3 P9 care îl refaci din cioburi — şi veţi avea desigur tentaţia de a vedea „Somnul chinezesc” pentru a întâlni un Ion Iancovescu în dubla lui artă, de actor şi de regisor. In decorurile intime şi cochete ale d-lui Hüttner, au jucat cu prefăcută candoare şi cu feminină ironie, d-nele Dina Mihalcea şi Mimi Enăceanu, iar d-nii Bakiban, Septimiu Sever şi Vladimir au contribuit, cu râvnă şi talent, la întregirea spectacolului. * ne dă o piesă de un autor francez. Spre deosebire de scriitorul italian, Marc Gilbert Sauvajon, nu face teatru de situaţii — am putea spune dimpotrivă că situaţiile sunt îndestul de cunoscute în înlănţuirea lor logică — ci îşi îndreaptă efortul asupra textului, pe care îl vrea cât mai agreabil și mai colorat. Calitatea aici este incontestabil superioară. Verva lud Sauvajon, ironia lud *—* aidi incisivă, aidi plină de duioșie, — spontaneitatea replicii sunt darurile cu cari este înzestrat acest tânăr autor francez. Dacă însă dintru început o oarecare umanitate «ar locui personagiile acestea şi ar face să sclipească peisagiul lor sufletesc — aşa cuim se întâmplă la finalul actului al 3-lea — atunci de bună seamă ne-am socotit in faţa uneia dintre reuşitele comedii ale teatrului modern francez. Cum spuneam însă, autorul pare sedus el însuşi de alerteţea şi prospeţimea replicelor sale, sacrificând acestui foc de artificii, analizatori atentă a sentimentelor personagiilor. Comedia lui Sauvajon a fost bine servită. D-na Dina Cocea a fost la început cam prea turbulentă, prea violent teatrală, în rolul soţiei care-şi urmăreşte bărbatul), a sfârşit totuş prin a deveni femee, turburătoare şi gravă, atunci când textul i-a permis-o. D. Radu Beligan în rol soţului care nu înţelege că iubeşte decât atunci ■când este pe punctul să-şi piardă iubirea, a jucat cu simplitate de mijloace, cu accente juste, poate însă într’un tempo mai puţin rapid decât ar fi impus întreaga mişcare a piesii. D. Moruzan a făcut o figură reuşită din scriitorul desiabuzat, care înţelege să se omoare la o „daltă certă” pentru că nu mai este iubit. D-sa şi-a plimbat pe scenă tristeţea, plictiseala, dezolarea şi ni le-a făcut sensibile, în contrast cu sprinite(Urmaredirn pagina l-a) Fisatgoîs Gomes Pentru a ne menţine într’un circuit „mediteranian” spectacolovescu este prezent pe o scenă bucureşteană, piesa trece pe plcţ-: Iul dela Qrgt Sjd Tmt^ujjl^tru Aspecte interesante dintr’o ţară mică război deţinea 8otJn3. Şeful partidului, Axel Larsen, a devenitimediat după eliberare ministru aî afacerilor speciale, iar ajutorul său P. Jemen, ministrul lucrărilor publice. «f » După alegerile din 1945, care au marcat un vădit succes socialist, aceste două ministere au revenit câştigătorilor în alegerii. Atunci când de parlament un ministru vorbeşte prea mult, ziariştii îşi aprind lămpile de pe birourile lor, şi ministrul înţelege că trebue să înceteze dacă a doua zi nu doreşte să aibă de a face cu presa... Această mică ţară, care a cunoscut ocupaţia, s-a redresat pe ultimii doi ani de zile datorită prudenţei guvernanţilor. Astăzi, Danemarca mai are o singură revendicare: evacuarea celor 200.000 de germani cari trăesc încă pe teritoriul ei şi anexiunea ţinutului Schlesswig-Hollstein. Dacă-şi continuă studiile, universetările din Copenhaga sau Aarhus îi primesc fără nici un fel de taxe. Datorită cotizaţiilor şi donaţiilor, studenţii danezi pot fi cazatiortortod gratuit de colegii speciale construite pentru aceasta, conform tuturor cerințelor igienei1. „ Una dintre camaradele mele franceze, petrecea câteva zile într'o familie daneză. Stăpâna casei a condus pe tânăra noastră compatrioată de camera sa spunându-i: „Am pus un pat mai mare pentru cazul când vrei să~fi aduci prietenul". După un surprise-party este percerul ca noaptea să se sfârșească la unul sau la altul* La cinematografe, așa numitele „canapele duble" sunt mai eftine decât locurile normale. In toate clasele societatii, libertatea de viață este completă la muncitori ca și la milionari. Bolile venerice există numai de foarte mică măsură. Prostituția a fost abolită te 1906. Procentajul diverselor boli e într'o scădere colosală, astfel că de unde te 1910 se numărau pentru 10.000 de locuitori 55 de bolnavi de sifilis, azi nu mai sunt decât 5. Asta exclusiv datorită deplinei libertăţi şi mai cu seamă conştiinţei cetăţeneşti Lucrătorul danez şi sindicestele Peste 600.000 de lucrători din diverse ramuri trăiesc în marile oraşe, cum sunt Copenhaga, Aarhus şi Odensee. Uniunea sindicatelor daneze cuprinde 72 de corporaţiuni, grupând lucrătorii. Aceste sindicate, ca şi în Franța, se ocupă de protecţia muncitorului şi de ajutorarea lui în cazuri de boală sau moarte. In strânsă legătură cu C.G.M.uI sindicatele ajută pe lucrători în revendicările lor profesionale. In ultimul timp a avut loc la Copenhaga o grevă generală. A fost o grevă împotriva partidului care este la putere. Ir» parlament, ziariştii determină lumimea tîîs» , cursurilor Partidul socialist, cel liberal-tarǎnesc şi cel comunist, ocupă fiecare un număr de locuri în guvern«. Partidul comunist, odată cu eliberarea tării, a căpătat o mai mare importanţă, datorită în mare măsură roşneala, cu agitaţia şi nervozitatea d-nei Mimi Enăceanu şi a d-lui fiului pe care l-a avut în mişcarea de Vora.. Este, ca să spun astfel, o rezistenţă. Dintr'un total de 150 de ^ ^ .................... interpretare care nu trădează in-j'locuri, astăzi partidul comunist o~ sărbaÎT Heiban" C. Mortun ’Ci! Frai *—^-‘le autorului, ! 'tupS .181 în vreme ce înainte de ga et^t DE LA S.S.R. Azi, joi, ora 18, la ministerul Artelor, str. Ştirbei Vodă nr. 39, în prezenţa d-lui ministru al artelor Octav Livezeanu, va fi sărbătorit poetul George Bacovia pentru activitatea sa scriitoricească. Vor lua cuvântul d-nii ministru al Artelor, Victor Eftimiu, preşedintele „Societăţii Scriitorilor Români” şi Cicerone Theodorescu. Dna Agepsina Macri-Eftimiu, societară de onoare a Teatrului Naţional, va citi din opera poetului. sínem DE CE SE TEME TOATĂ LUMEA (Urmare din pagină la musinel, cade odată, pact o indiscreţie fatală, o adversitate, o concurenţă. Magistratul ii ia interogatorul. Câţi ani si ce profesie are, cine au fost taică-su, mumă-sa, fl nuţi, cu slugile, la bucătărie, in opinci si cu traistă. Cum si-a edificat proprietăţile,din ce fonduri deturnate şi şperturi voluminoase sau din ce leafă, luată de iop de ani înainte şi depusă la o Bancă federală. Clientul justiţiei rdădin colţ un colţ. Principiile, dogmele şi corectitudinea exemplară a unei cariere, care nu lasă chitanţă ii se aprovizionează printr’un tert, surdomut, s’au evaporat. 'Ah ! cătul de modeştie dulce surâde si cât s’a schimbat de-a ‘ndaratelea, acum ! A redevenit golan, ca pe vremea zarzavagiului neplătit fi a lăptarului sceptic, care înmulţea cu tibişirul de sute de ori pe zero in pervazul uşii. Si-i sta mai bine golan. Se va hotărî vreodată si odată, vreo gazetă, să-fi ia un rol Ingrat dar reparator, să stabilească un inventariu, pe care instituţia Recensământului n’are curajul să-l întreprindă. Obiectiv, fi simplu, role la obărfii. Strada lor, numărul şî imobilul cutare. Cine a clădit-o, din ce avere, cine a cumpărat-o. Ce funcţie si salariu avea cumpărătorul la momentul "dat. Poala de zestre a nevestei Curriculum. S’ar descoperi ceeace știe ’fiecare, insă pe 'date clare, pe "documentul elementar al clfudor şi evenimentelor comparate — şi atunci bandiţii gentili, care au traficat cu o sarcină publică şi cu bugetul, n’ar mai putea să fie ocrotiţi, împotriva funcţionarului cinstit, a subalternului redus la mizerie şi a ziaristului, conştient de o misiune adevărată, de o lege a calomniei, destinată să înăbuşe strigătul conştiinţei sau să derive o fracţiune din avuţiile furate cu meşteşug, pe tangenta unui şantajde presă. S’ar obţine, din confruntarea datelor materiale, limitele precise intre care a jucat Inexplicabilul, continuu prezent intre concetăţeni, cu un gol cât o prăpastie fără fund. S’ ar explica blănurile, mătăsurile, bijuteriile doamnelor, care purtau mai înainte ciorapul cârpit, apartamentele, mobilele, acrele negre, șampania, cheltueale ’de sute de mii de lei la un tacâm de restaurant — adică tot ce ofensează ti cu zi, ceas cu ceas, munca, speranţa şi răbdarea, mereu comprimată a cetăţeanului, spectator neputincios. Problema socială ar înceta subit să mai fie o problemă ’de sociolog, ’’de economist, de doctrină şi de omniestat, devenind o problemă ’de procuror şi Parchet. Dar această acţiune cere acea libertate ’de presă Integrală (I reală, de care se teme de vreo 1o de ani încoace, toată lumea, I ] , nr. JkrgNezt D. V. MAXIMILIAN DESPRE STEFAN IULIAN In ciclul de conferinţe documeentare „Marile figuri alle teatrului românesc“ Duminică 3 Noembrie a. c. va conferenţia d. V. Maximilian despre ŞTEFAN IULIAN — cel mai mare comic după Matei Milco. In partea a doua a programului se va reprezenta scena I-a d’in ”0 seri soare pierdută” actul I şi 0 scenă dia ’.’Voevodul ţiganilor’1. Îşi vor da concursul d-nii: G. Baldor